Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Sentința nr. 300/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 300/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 17-10-2014 în dosarul nr. 300/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI P. CAUZE CU MINORI
SENTINȚA PENALĂ NR. 300
Ședința publică de la 17 octombrie 2014
PREȘEDINTE G. C.- judecător
Grefier M. I.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror D. T. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
***
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 26 septembrie 2014, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință având ca obiect judecarea procesului penal privind pe inculpatul C. A., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă C. de A. C. nr. 1049/P/2013 din data de 18 februarie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cp.
C.,
Asupra cauzei penale de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
La data de 21 februarie 2013 a fost înregistrat pe rolul Curții de A. C. sub nr._, rechizitoriul Parchetului de pe lângă C. de A. C. nr. 1049/P/2013 din data de 18 februarie 2013, privind pe inculpatul C. A. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cp.
În fapt, în actul de sesizare, s-a reținut că la data de 22.12.2010, orele 14,00, învinuitul C. A. - cetățean italian, se deplasa la volanul autoturismului Mitsubishi cu numărul de înmatriculare_, pe DN 56 din direcția C. în direcția Calafat, ca pasager în autoturism, pe scaunul din dreapta față aflându-se partea vătămată C. A..
Rulând cu o viteză peste limita legală, s-a angajat în depășirea autoturismului VW Golf cu numărul de înmatriculare BH3595 - BP, fără să se asigure și cum din sensul opus venea un autocamion - TIR, învinuitul C. A. a încercat să revină pe banda sa de mers acroșând autoturismul din fața sa marca Opel A. cu numărul de înmatriculare_ condus de partea vătămată R. S. P. care era angajat în depășire, pe care l-a proiectat în afara carosabilului după care a intrat cu autoturismul într-un pom de pe marginea drumului, revenind pe carosabil în fața autovehiculului VW Golf condus de T. I. ce rula în aceeași direcție, cu care a intrat în coliziune .
În urma impactului, a rezultat vătămarea corporală a părții vătămate R. S. P. care pentru vindecare a necesitat 16-18 zile îngrijire medicală, astfel cum rezultă din certificatul medico-legal nr. 49/A2 din data de 10.01.2011, precum și a numiților R. C. Ș., C. A., T. I. I. și I. V. S..
În cursul cercetărilor penale, partea vătămată R. S. P. a formulat plângere penală împotriva învinuitului A. C. însă ulterior aceștia s-au împăcat, iar numitul R. C. Ș. deși a formulat plângere prealabilă nu a solicitat o examinare medico-legală pentru determinarea numărului de zile de îngrijiri medicale necesar vindecării leziunilor suferite la 22.10.2010.
Cât privește vătămările suferite de T. I. I. și I. V. S., aceștia au precizat că nu înțeleg să formuleze plângere prealabilă împotriva învinuitului C. A. refuzând examinarea medico-legală a leziunilor suferite cu ocazia evenimentului rutier produs la 22.10.2010.
Urmare impactului a rezultat și vătămarea corporală a părții vătămate C. A. care a formulat plângere prealabilă după opt luni de la data producerii accidentului, respectiv la 18.08.2011, precizând că a fost internată într-un spital din R. în perioada 08.03._11, iar cu ocazia audierii din data de 18.08.2011, a precizat că va solicita o examinare medico-legală pentru determinarea numărului zilelor de îngrijire medicală necesare vindecării leziunilor produse la 22.10.2010.
Întrucât aceasta nu a depus în cursul urmăririi penale nici un act medico-legal din care să rezulte numărul de zile de îngrijire medicală necesare vindecării leziunilor suferite, prin rezoluția nr. 5/P/2011 din 27.10.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat, s-a dispus încetarea urmăririi penale față de C. A. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal, reținându-se că învinuitul s-a împăcat cu partea vătămată R. S. P. și neînceperea urmăririi penale față de C. A. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă1 prev. de art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal, reținându-se că fapta pentru care C. A. a formulat plângere prealabilă nu este prevăzută de legea penală atâta vreme cât prevederile art. 184 alin. 1 și 3 sancționează ca infracțiune vătămarea corporală din culpă, numai atunci când urmare acesteia pentru vătămările produse au fost necesare mai mult de 10 zile de îngrijire medicală.
Prin ordonanța nr. 1165/II/2/2011 din 29.11.2011 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul D., a fost admisă plângerea formulată de partea vătămată C. A. împotriva rezoluției adoptată la 27.10.2011 în dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat nr. 5/P/2011 și infirmată în parte rezoluția în ceea ce privește neînceperea urmăririi penale față de învinuitul C. A. pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal, constând în vătămarea corporală a sus-numitei, deoarece din raportul de constatare medico-legală întocmit de Institutul de Medicină Legală C. la data de 10.11.2011, s-a concluzionat că a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 110-120 zile îngrijiri medicale, produse în condițiile accidentului rutier din data de 22.12.2010.
Cu ocazia reluării urmăririi penale, în vederea stabilirii împrejurărilor, cauzelor și dinamicii producerii accidentului de circulație din data de 22.10.2012, viteza de deplasare a autoturismului, cine a generat pericolul de accident și posibilitățile de evitare a accidentului, în cauză s-a dispus și efectuat o expertiză tehnică-auto de către ing. P. L. rezultând că învinuitul C. A. se deplasa pe DN 56A din direcția C. către Calafat conducând autoturismul marca Mitsubishi cu numărul de înmatriculare_ cu o viteză de 125,56 Km/oră, iar în aceeași direcție se deplasa și autoturismul marca Opel Sedan cu numărul de înmatriculare_ condus de R. S. P. și autoturismul marca VW Golf cu numărul de înmatriculare BH-3595 BP condus de T. I. I..
Învinuitul C. A. s-a angajat în depășirea autoturismului VW Golf și datorită vitezei neadecvate, a lovit cu partea dreaptă a autoturismului în partea stângă a autoturismului Opel Sedan care era angajat în depășire. După . C. A. a pierdut controlul direcției, a părăsit partea carosabilă în partea stângă a sensului său de mers și a intrat în coliziune cu un nuc, după care datorită reculului a ajuns pe partea carosabilă unde a fost lovit în partea stângă de autoturismul VW Golf ce circula regulamentar.
Accidentul de circulație a fost generat de învinuitul C. A. și putea fi evitat dacă acesta adapta viteza la condițiile de trafic și nu se angaja în depășire decât după ce se asigura că o face în condiții de securitate, atât pentru el cât și pentru ceilalți participanți la trafic.
În aceste condiții apreciem că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a învinuitului C. A. care a încălcat astfel dispozițiile art. 48 și art. 54 alin. 1 din OUG 195/2002 R .
În drept, s-a apreciat că fapta învinuitului C. A. care la data de 22.12.2010, în timp ce conducea autoturismul marca Mitsubishi cu numărul de înmatriculare_, pe fondul nepăstrării unei distanțe regulamentare și vitezei excesive, a produs un accident de circulație în urma căruia partea vătămată C. A. - pasager al autoturismului, a suferit vătămări corporale pentru care i-au fost necesare 110 - 120 zile pentru îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal.
Starea de fapt reținută a fost probată prin: proces verbal de cercetare la fața locului, schița locului accidentului și planșa foto anexă (f. 237); certificatul medico-legal nr. 3295/A1 din 10.11.2011 al Institutul de Medicină Legală C. (f.229); raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul desemnat ing. P. L. (f. 42); declarațiile părții vătămate R. S. P. (f. 270) și a martorilor R. C. Ș., D. C.-A., T. I. I., I. V. S. (f.272 - 280); declarațiile părții civile C. A. (f. 9); declarațiile învinuitului C. A..
S-a reținut că învinuitul C. A. nu este cunoscut cu antecedente penale, este căsătorit, are doi copii minori, este avocat și locuiește în R. - Italia. Pe parcursul urmăririi penale a recunoscut și regretat fapta comisă.
Cu privire la latura civilă, s-a reținut că partea vătămată C. A. s-a constituit parte civilă în procesul penal, iar cuantumul despăgubirilor materiale și morale, urmează a fi precizate în fața instanței de judecată.
Prin rezoluția nr. 5/P/2011 din 14.03.2011 a Poliției Municipiului Calafat, a fost începută urmărirea penală față de C. A. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal, reținându-se că la 22.12.2010, în timp ce conducea autoturismul marca Mitsubishi cu numărul de înmatriculare_ pe DN 56 C. - Calafat, pe fondul neadaptării unei viteze regulamentare față de un alt autovehicul și a vitezei excesive, a acroșat autoturismul Opel A. cu numărul de înmatriculare_ condus de R. S. P. pe care l-a proiectat în afara carosabilului, în urma impactului acesta din urmă suferind leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 16-18 zile îngrijiri medicale.
Prin rezoluția nr. 5/P/2011 din 13.12.2011 a Poliției Municipiului Calafat, a fost începută urmărirea penală față de C. A. pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal, reținându-se că la data de 22.12.2010, în timp ce conducea autoturismul marca Mitsubishi cu numărul de înmatriculare_, pe fondul nepăstrării unei distanțe regulamentare și vitezei excesive, a produs un accident de circulație în urma căruia partea vătămată C. A. - pasager al autoturismului, a suferit vătămări corporale pentru care i-au fost necesare 110 - 120 zile pentru îngrijiri medicale.
Prin ordonanța nr. 5/P/2011 din 04.10.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe învinuitul C. A. cercetat pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală gravă din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal, în favoarea Parchetului de pe lângă C. de A. C., având în vedere calitatea acestuia de avocat.
S-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului C. A., fiul lui D. și A., născut la data de 15 iulie 1974, căsătorit, doi copii minori, domiciliat în R., .. 5 Italia, studii superioare, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cp.
În cauză s-a procedat la ascultarea inculpatului, partea vătămată a depus la dosarul cauzei anumite înscrisuri privind cheltuielile efectuate în dovedirea sumelor solicitate cu titlu de despăgubiri civile și înscrisuri medicale. La cererea părții vătămate au fost ascultați în cauză cu privire la latura civilă, martorii G. F. și G. C. V..
La termenul de judecată din 01 iulie 2013 inculpatul a declarat că recunoaște săvârșirea faptei așa cum a fost descrisă în rechizitoriu și nu solicită administrarea altor mijloace de probă în cadrul cercetării judecătorești.
Prin încheierea de ședință de la aceeași dată, instanța constatând că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 320/1 alin. 1, 2 și 3 C.p.p., a admis cererea formulată de inculpat și a dispus judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate reglementată de disp. art. 320/1 C.p.p.
Ca urmare a solicitării părții vătămate, la termenul de judecată din data de 26 noiembrie 2013 s-a dispus efectuarea unei expertize medico – legale având ca obiective să se constate dacă leziunile și vătămările suferite de partea vătămată au provocat încetarea funcționării parțiale sau totale a unui simț sau organ, să se constate dacă leziunile produse părții vătămate au provocat o alterare și o dizarmonie substanțială în fizionomia părții vătămate, dacă vătămările au determinat o infirmitate permanentă sau temporară și o scădere temporară sau permanentă a capacității de muncă, dacă leziunile produse ca urmare a accidentului au pus în pericol viața părții vătămate și să se stabilească numărul de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării leziunilor.
La termenul de judecată din data de 11 martie 2014 avocatul părții vătămate a arătat că partea vătămată a hotărât să nu se mai prezinte la controalele medicale dispuse de IML C., pentru efectuarea expertizei iar IML C. a comunicat la data de 02 aprilie 2014 că partea vătămată s-a prezentat la sediul Institutului și a fost examinată la data de 06 februarie 2014 însă i s-au recomandat examene complementare (chirurgie, ortopedie, neurologie, psihiatrie, capacitate de muncă), examinări ce trebuie efectuate la S. C. de Urgență C., medicii specialiști fiind cooptați în efectuarea expertizei.
Față de aceste împrejurări instanța a solicitat IML C. la termenul din data de 22 mai 2014 să efectueze expertiza medico-legală dispusă în cauză în raport cu actele medicale înaintate.
Întrucât la data de 16 iulie 2014 IML C. a precizat că în absența rezultatelor examenelor complementare nu se poate răspunde obiectivelor expertizei, instanța a constatat la data de 10 septembrie 2014 că proba nu poate fi administrată.
Ca urmare a intrării în vigoare la 01 februarie 2014 a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, cercetarea judecătorească în cazul recunoașterii învinuirii este reglementată de disp. art. 374 alin. 4, art. 375, art. 377 C.p.p. Față de declarația inculpatului C. A. în sensul recunoașterii în întregime a faptei și a solicitării de a nu fi administrate probe în cadrul cercetării judecătorești, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile procesual penale sus menționate.
Având în vedere mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală, respectiv: declarația părții vătămate și inculpatului, proces verbal de cercetare la fața locului (fila 197 u.p.), raport de expertiză medico-legală Institutul de Medicină Legală C. (fila 189), raport de expertiză tehnică (fila 42 dosar up), declarațiile martorilor R. C. Ș., D. C. A., T. I. I. și I. V. S., instanța reține că la data de 22.12.2010, orele 14,00, inculpatul C. A., a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_, marca Mitsubishi, pe DN 56 din direcția C. în direcția Calafat, pe scaunul din dreapta față aflându-se partea vătămată C. A..
Conducând autoturismul cu o viteză peste limita legală, inculpatul s-a angajat în depășirea autoturismului VW Golf cu numărul de înmatriculare BH3595 - BP, fără să se asigure. În momentul în care a observat că din sensul opus venea un autocamion - TIR, a încercat să revină pe banda sa de mers acroșând astfel autoturismul care se deplasa în fața sa marca Opel A. cu numărul de înmatriculare_ condus de R. S. P., acest autoturism aflându-se la rândul său în depășire. Ca urmare a impactului autoturismul Opel A. a fost proiectat în afara carosabilului iar autoturismul condus de inculpat s-a izbit de un pom de pe marginea drumului. Datorită reculului autoturismul condus de inculpat a ajuns pe partea carosabilă unde a fost lovit în partea din spate de autoturismul marca VW Golf condus de către numitul T. I. I..
În urma impactului, a rezultat vătămarea corporală a părții vătămate C. A., care a necesitat 110 – 120 zile îngrijiri medicale.
În declarația dată de inculpatul C. A., la data de 01 februarie 2013 (fila 12 dosar u.p.) acesta a arătat că a condus autoturismul cu nr._ spre Calafat, cu o viteză peste limita legală, pasager în autoturism fiind C. A., a intrat în depășirea a două autoturisme și pentru că din sens opus venea un autocamion TIR a intrat în coliziune cu autoturismul Opel A. care circula regulamentar în fața sa.
Potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit de expert tehnic P. L. (filele 42-51 dosar u.p.),viteza de deplasare a autoturismului Mitsubishi Outlander cu nr. de înmatriculare_ condus de către inculpatul C. A., premergător coliziunii și în timpul coliziunii cu autoturismul Opel A. Sedan nr. de înmatriculare_, a fost de 125, 56 km/h.
Stabilind dinamica producerii accidentului expertul a concluzionat că autoturismul condus de inculpat se deplasa pe ruta C. – Calafat, s-a angajat în depășirea autoturismului VW Golf BH 3595 BP și datorită vitezei neadecvate a lovit cu partea din față partea din spate a autoturismului Opel A. Sedan_ care era angajat în depășire. După coliziune, autoturismul condus de inculpat s-a deplasat către dreapta a lovit cu partea dreaptă un nuc după care datorită reculului, a ajuns pe partea carosabilă unde a fost lovit din spate de către autoturismul VW Golf BH 3595 BP.
Accidentul de circulație putea fi evitat dacă inculpatul adapta viteza la condițiile trafic și nu se angaja în depășire decât după ce se asigura că o face în condiții de securitate atât pentru el cât și pentru ceilalți participanți la trafic. Inculpatul a încălcat prevederile art. 48 și art. 54 alin. 1 din OUG 195/2002 R privind respectarea regimului legal de viteză și adaptarea acesteia în funcție de condițiile de drum, astfel încât să se poată efectua orice manevră în condiții de siguranță precum și trecerea pe o altă bandă de circulație.
În raportul de constatare medico-legală nr. 3295/A1/10.11.2011 întocmit de Institutul de Medicină Legală C. s-a concluzionat că numita C. A. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure în condițiile accidentului de trafic rutier suferit la 22.12.2010 iar leziunile au necesitat 110-112 zile îngrijiri medicale de la data producerii lor.
S-a arătat că a prezentat diagnosticul politraumatism prin accident rutier, respectiv: fractură clavicula dreaptă cu deplasare, traumatism toracic, fracturi costale C9 – C10 arcuri posterolaterale stângi și C10 dreaptă, Fractură cubitus stâng, Traumatism abdominal, status postsplenectomie, pancreatorafie, suprarenalectomie stângă, contuzie hepatică, contuzie vezicula biliară, hematom subfrenic stâng, pancreatită acută posttraumatică, traumatism vertebro-medular, fractură cominutivă L1 cu nivel T12 Frankel D, fractură femur drept cu deplasare, coagulopatie de consum, șoc hemoragic și traumatic.
Având în vedere probele administrate în cauză instanța apreciază că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cp. din 1968, iar aceste dispoziții reprezintă legea penală mai favorabilă. Deși limitele pedepsei închisorii sunt aceleași, instanța va avea în vedere și posibilitatea aplicării dispozițiilor art. 81 Cp. din 1968 privind suspendarea condiționată a executării pedepsei în condițiile în care aplicarea disp. art. 80 din Codul penal în vigoare nu este oportună în cauză întrucât nu se poate aprecia că infracțiunea săvârșită de inculpat ar avea o gravitate redusă având în vedere natura și întinderea urmărilor produse.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța va avea în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care a fost săvârșită infracțiunea, urmările produse, faptul că inculpatul nu are antecedente penale, atitudinea procesuală sinceră a acestuia, astfel că aplicarea unei pedepse de 1 an închisoare va fi natură să realizeze scopul educativ și preventiv al pedepsei prev. de art. 52 Cp.
Având în vedere criteriile de individualizare reținute, respectiv datele ce caracterizează persoana inculpatului, se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia urmând a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei potrivit disp. art. 81 Cp. din 1968.
În privința laturii civile se constată că prin cererea înregistrată la data de 19 aprilie 2013, partea vătămată arată că se constituie parte civilă cu suma de 500.000 euro daune morale și 100.000 euro daune materiale reprezentând contravaloarea tratamentului medicamentos neasigurat, respectiv perioada de spital 4 zile spitalizare în R., alimentație pe perioada spitalizării și recuperării, medicația postoperator și în urma controalelor periodice, cheltuieli necesare deplasărilor la spitale și organele de cercetare, beneficiu nerealizat constând în venituri lunare, cheltuieli necesare traducerii înscrisurilor, cheltuieli necesare operaților medicale pentru recuperare, operație la coloană, scoaterea tijei picior drept și mâna stângă, operații estetice, operație la pancreas fizioterapie și balneoterapie.
În privința daunelor morale a arătat că a fost imobilizată o perioadă de 3 luni la pat deplasându-se cu ajutorul cârjelor fiind în imposibilitate de a continua activitatea de prezentare de modă, având o lipsă de mobilitate, dificultate de locomoție și producându-i-se o sluțire a abdomenului, brațelor și picioarelor.
Prin cererea înregistrată la data de 16 septembrie 2013, partea vătămată constituită parte civilă a precizat că majorează suma despăgubirilor civile solicitând 1.000.000 euro daune morale și 250.000 euro daune materiale. A arătat că starea sănătății sale s-a deteriorat, nu are posibilități financiare de a se deplasa la o instituție medicală specializată pentru stabilirea corectă a infirmității.
Prin cererea înregistrată la data de 16 octombrie 2013 S. de Urgență „B. A.” București a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 1.745,30 lei reprezentând cheltuieli ocazionate de internarea părții vătămate pe perioada 23 decembrie 2010 – 26 decembrie 2010.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (filele 67, 82, 85, 106, 131, 133 – 135, 144, 145, 147 – 149 vol. II dosar instanță) rezultă că partea vătămată a efectuat cheltuieli necesare unor investigații medicale, pentru tratament medical inclusiv fizioterapie dar și cheltuieli constând în angajarea unei persoane pentru menaj și toaletare în perioada 24.03._11, sumele fiind de 17.129,93 euro și de 6.099,98 lei.
Potrivit declarațiilor martorilor G. F. și G. C. V. (fila 191, 192 vol. I dosar instanță), partea vătămată a cheltuit suma de 7.000 euro pentru cumpărarea medicamentelor, terapie, tratament și transport pentru deplasarea la spitale.
Ca urmare, instanța constată că suma totală a cheltuielilor efectuate de partea vătămată necesare pentru investigații și tratament medical, deplasări la unitățile medicale, precum și pentru plata unei persoane pentru îngrijire și menaj, este de 24.129,93 euro.
P. a se acorda o sumă lunară cu titlu de prestație periodică este necesar să se stabilească dacă partea vătămată a fost încadrată în muncă și a suferit o reducere a veniturilor pe care le dobândea anterior ca urmare a pierderii ori diminuării capacității de muncă iar îndeplinirea acestor condiții îndreptățește partea vătămată să primească sub forma prestației periodice veniturile lunare de care a fost lipsită ca urmare a vătămării suferite sau diferența dintre veniturile obținute și ajutorul social primit de la asigurările sociale.
În speță, partea vătămată a invocat doar obținerea unor venituri din activități temporare, respectiv contractele încheiate cu NEW MODEL TODAY pentru perioada 01.06.2009 – 20.09.2009 (Fila 111 vol. II dosar instanță), Miss INTIMO R. pentru perioada 18.06.2009 – 20.08.2009 (fila 113 vol. II dosar instanță) și cu MISS VIP R. pentru perioada 21.07.2009 – 27.10.009 (fila 115 vol. II dosar instanță). P. a se stabili dacă urmare a accidentului de circulație partea vătămată prezintă o incapacitate de muncă permanentă sau temporară, respectiv o infirmitate permanentă sau temporară s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize medico – legale care însă nu a putut fi efectuată întrucât partea vătămată a hotărât să nu se mai prezinte la controalele medicale dispuse de IML C., pentru efectuarea expertizei, fiind necesare examene complementare (chirurgie, ortopedie, neurologie, psihiatrie, capacitate de muncă), examinări ce urmau să fie efectuate la S. C. de Urgență C., medicii specialiști fiind cooptați în efectuarea expertizei.
Având în vedere aceste considerente instanța va respinge cererea privind acordarea unei prestații periodice lunare precum și privind perioada dintre momentul producerii accidentului și data pronunțării hotărârii.
În ceea ce privește solicitarea părții de a-i fi acordate daune morale, instanța constată că, urmare a faptei inculpatului, acesteia i-au fost produse multiple leziuni ce au necesitat pentru vindecare 110 – 120 zile îngrijiri medicale, partea civilă fiind supusă unor intervenții chirurgicale, împrejurări ce arată suferințele fizice și psihice la care a fost supusă în perioada ce a urmat producerii accidentului. De asemenea, instanța va avea în vedere și vârsta părții civile la momentul producerii accidentului, faptul că era implicată în activități de modeling și că, așa cum rezultă din actele medicale a suferit un prejudiciu estetic, astfel că stabilirea sumei de 200.000 lei daune morale va fi de natură să contribuie la o reparare echitabilă a prejudiciului suferit.
Cu privire la sumele solicitate de părțile civile cu titlu de despăgubiri civile, instanța apreciază că obligația de plată revine societății de asigurare, în temeiul răspunderii patrimoniale directe ce rezultă din contractul de asigurare, îndeplinindu-și obligația stabilită în acest contract așa cum rezultă din art. 55 alin. 1 și 3 din Legea nr. 136/1995 potrivit cărora despăgubirile se plătesc de către asigurător persoanelor fizice sau juridice păgubite, iar asiguraților doar în ipoteza în care aceștia dovedesc că au despăgubit persoanele păgubite și despăgubirile nu urmează a fi recuperate potrivit prevederilor art. 58 din Legea 136/1995. În speță, societatea de asigurare de răspundere civilă auto este E. R. A. R. SA așa cum rezultă din polița de asigurare întocmită la data de 14 octombrie 2010 (fila 296 d.u.p.).
Se constată că este fondată și cererea formulată de partea civilă S. de Urgență „Dr. B. A.” București privind suma de 1.745,30 lei reprezentând cheltuieli ocazionate de internarea părții vătămate pe perioada 23 decembrie 2010 – 26 decembrie 2010, sumă ce a fost dovedită cu deconturile depuse la dosarul cauzei (filele 179 – 181).
În privința cheltuielilor judiciare efectuate de partea vătămată, respectiv onorariul avocat, cheltuieli de transport necesare în vederea prezentării la organul de urmărire penală și la instanță, cheltuieli privind traducerea unor înscrisuri din limba italiană, din înscrisurile depuse la dosar (filele 53, 55, 57 – 60, 69 – 81, 84, 86, 87, 127 – 129 vol. II dosar instanță) se constată că suma totală este de 4.448,35 lei cheltuieli judiciare.
Având în vedere considerentele de mai sus, instanța va dispune condamnarea inculpatului C. A. în baza art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal din 1968 cu aplic art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală și art. 5 Cod penal la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 71 Cod penal, se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza I și lit. b Cod penal din 1968.
În baza art. 81 Cod penal din 1968 cu aplic. art. 5 Cod penal se va dispune suspendarea condiționată a executări pedepsei de 1 an închisoare pe o durată de 3 ani ce constituie termen de încercare stabilit potrivit dispozițiilor art. 82 Cod penal.
Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal se va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei închisorii.
Va fi admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C. A. și va fi obligat asiguratorul . R. SA către partea civilă C. A. la plata sumelor de 24.129,93 euro respectiv echivalentul în lei la data plății sumei și 6.099,98 lei reprezentând daune materiale precum și a sumei de 200.000 lei reprezentând daune morale.
Va fi obligat asiguratorul . R. SA către partea civilă S. de Urgență B. A. București la plata sumei de 1.745,30 lei despăgubiri civile reprezentând cheltuieli ocazionate de internarea părții civile C. A..
Va fi obligat asiguratorul . R. SA către partea civilă C. A. la plata sumei de 4.448,35 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală va fi obligat inculpatul la plata sumei de 1.750 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală și faza de judecată.
În baza art. 274 alin. 2 Cod de procedură penală cheltuielile judiciare privind suma de 67,12 onorariu traducător vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal din 1968 cu aplic art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală și art. 5 Cod penal
Condamnă pe inculpatul C. A. fiul lui D. și A., născut la data de 15 iulie 1974, căsătorit, doi copii minori, domiciliat în R., .. 5 Italia, studii superioare, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 71 Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza I și lit. b Cod penal din 1968.
În baza art. 81 Cod penal din 1968 cu aplic. art. 5 Cod penal
Dispune suspendarea condiționată a executări pedepsei de 1 an închisoare pe o durată de 3 ani ce constituie termen de încercare stabilit potrivit dispozițiilor art. 82 Cod penal.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal
Dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei închisorii.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C. A..
Obligă pe asiguratorul . R. SA către partea civilă C. A. la plata sumelor de 24.129,93 euro respectiv echivalentul în lei la data plății sumei și 6.099,98 lei reprezentând daune materiale precum și a sumei de 200.000 lei reprezentând daune morale.
Obligă pe asiguratorul . R. SA către partea civilă S. de Urgență B. A. București la plata sumei de 1.745,30 lei despăgubiri civile reprezentând cheltuieli ocazionate de internarea părții civile C. A..
Obligă pe asiguratorul . R. SA către partea civilă C. A. la plata sumei de 4.448,35 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală
Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.750 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală și faza de judecată.
În baza art. 274 alin. 2 Cod de procedură penală
Cheltuielile judiciare privind suma de 67,12 onorariu traducător vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.
Cu apel.
Pronunțată în ședința publică de la 17 octombrie 2014.
Președinte,
G. C.
Grefier,
M. I.
Red.jud.G.C.
O.A. 17 noiembrie 2014
| ← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1297/2014.... → |
|---|
