Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466 NCPP. Decizia nr. 680/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 680/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-05-2015 în dosarul nr. 680/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIE PENALĂ Nr. 680/2015
Ședința publică de la 12 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - I. E. - JUDECĂTOR
JUDECĂTOR - T. C. B.
Grefier - Ș. C. D.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror C. C.
din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. C.
Pe rol, soluționarea apelului declarat de condamnatul Ș. C. împotriva sentinței penale nr. 832 din data de 08.04.2015, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr._, având ca obiect redeschiderea procesului penal (la judecarea în lipsă) (art.466 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelantul condamnat Ș. C. asistat de avocat P. M., apărător desemnat din oficiu, lipsind părțile civile M. L. și . R. SA TG. J..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Avocat P. M., având permisiunea instanței, a luat legătura cu apelantul condamnat Ș. C., în prezent deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță C..
Apelantul condamnat Ș. C. depune la dosarul cauzei înscrisuri în circumstanțiere.
Avocat P. M. depune la dosarul cauzei motive scrise de apel.
Potrivit disp. art. 420 alin. 4 C.p.p. rap. la art. 378 C.p.p., s-a procedat la audierea apelantului condamnat Ș. C., declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat P. M., având cuvântul pentru apelantul condamnat Ș. C., solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond. Pentru aceasta trebuie avut în vedere faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei și a solicitat aplicarea procedurii simplificată.
De asemenea, relevant este și faptul că prejudiciul creat este minor și a fost recuperat. Prin prisma celor învederate, se apreciază că pedeapsa de 4 ani închisoare este mult prea aspră, solicitând reducerea cesteia spre minimul special prevăzut de lege.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului cu obligarea la cheltuieli judiciare statului.
Se apreciază că sentința penală atacată este legală și temeinică întrucât în mod corect instanța de fond a admis cererea de redeschidere a procesului penal la judecarea în lipsă. Pedeapsa de 4 ani închisoare este orientată spre minimul special prevăzut de lege având în vedere că infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită în condițiile recidivei post condamnatorii și post executorie. Iar prin revocarea liberării condiționate a restului de 774 zile neexecutat s-ar fi ajuns la o pedeapsă mai mare.
Apelantul condamnat Ș. C., având ultimul cuvânt, arată că regretă săvârșirea faptei.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra apelului de față;
Prin sentința penală nr. 832 din data de 08 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr._ , s-a admis cererea de rejudecare formulată de inculpatul Ș. C. (fiul lui C. și A., născut la 29.08.1972 în Tg. J., județul Gorj, domiciliat în Tg. J., ., județul Gorj, recidivist, CNP_, deținut în prezent în Penitenciarul C.)și s-a anulat sentința penală nr.163/25.01.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. J. în dosarul nr._ .
S-a admis cererea inculpatului privind judecarea sa potrivit dispozițiilor art.396 alin.10 C.pr.pen., iar în baza art.208-209 alin.1, lit.e, g și i și alin.2 lit.b Cod penal din 1969, cu aplicarea art.37 lit.a și b C.pen. din 1969, art.5 C.pen. și art.396 alin.10 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul Ș. C. la pedeapsa de 4 ani închisoare și, în baza art.61 Cod penal din 1969, s-a dispus revocarea liberării condiționate pentru restul neexecutat - de 774 de zile închisoare - din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin s.p.nr.2114/2002 a Judecătoriei Tg. J., rest pe care l-a contopit cu pedeapsa stabilită prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.”a” teza a II-a și lit. „b” C.pen din 1969, pe durata stabilită de art. 71 alin. 2 C.pen. din 1969 și s-a dedus din pedeapsa stabilită, durata executată de la 16.01.2015 la zi - data pronunțării, cu menținerea sării de detenție a inculpatului; s-a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 203/13.03.2007 emis de Judecătoria Tg. J. și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare.
S-au constatat recuperate prejudiciile față de părțile vătămate M. L. și . și s-a admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea civilă .-R. SA TG. J. (succesor ARDAF SA), inculpatul fiind obligat la plata către această parte a sumei de 1.015 lei; a fost obligat inculpatul la 350 de lei, cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de foind a reținut că, prin cererea înregistrată la data de 02.02.2015, petentul Ș. C. a solicitat redeschiderea procesului penal în care s-a pronunțat sentința penală nr.163/25.01.2007 a Judecătoriei Tg. J., prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, motivând în esență că a fost judecat și condamnat în lipsă, fiind plecat în Italia în perioada în care s-a desfășurat procesul penal și s-a pronunțat sentința de condamnare.
În urma examinării admisibilității în principiu, instanța de fond a constatat că cererea petentului este întemeiată, din dosarul cauzei rezultând că acesta părăsise teritoriul țării la momentul desfășurării procesului penal în urma căruia s-a pronunțat sentința de condamnare, fiind ulterior extrădat de autoritățile italiene în baza unui mandat european de arestare, la data de 16.01.2015, fiind încarcerat în Penitenciarul Rahova la data de 17.01.2015.
Prin încheierea din data de 25.03.2015, Judecătoria Tg. J. a admis în principiu cererea de redeschidere a procesului penal, dispunând redeschiderea procesului penal.
S-a reținut astfel că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. J. nr. 7206/P/200, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului Ș. C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208-209 al.1 lit.e, g și i și al.2 lit.b CP cu aplicarea art.37 lit. a și b CP, constând în fapt în aceea că, la data de 20.11.2005, lucrătorii de poliție din cadrul postului de poliție al Comunei Bălești au fost sesizați de partea vătămată M. L. cu privire la faptul că, în noaptea de 18/19.11.2005, din autoturismul marca DAEWOO MATIZ cu numărul de înmatriculare_ aparținând . Tg.J. și cu care partea vătămată își desfășura activitatea de taximetrist, prin distrugerea geamului de la portiera față dreapta, au fost sustrase radiocasetofonul auto marca KENWOOD, xerocopiile licenței de transport . nr._, licența de execuție ., nr._, autorizația taxi nr.207, caietul cu însemnările de bord, suma de 112 lei, actele de identitate și permisul de conducere aparținând numitului C. G..
Cu ocazia cercetărilor efectuate de lucrătorii de poliție, s-a stabilit că autorul furtului este inculpatul, care în noaptea de 18/19.11.2006 a fost transportat cu autoturismul de partea vătămată din Municipiul Tg.J. în . aparținând lui V. D..
Inculpatul a indicat lucrătorilor de poliție și s-a deplasat împreună cu aceștia la locuința surorii sale, G. M., situată în Municipiul Tg.J., ., unde erau ascunse bunurile sustrase din autoturism. În podul imobilului, într-un sac din rafie, au fost identificate toate bunurile sustrase, cu excepția actelor de identitate și permisului de conducere, care au fost găsite lângă imobil cu ocazia conducerii în teren.
Toate bunurile sustrase au fost restituite părții vătămate, în cursul urmăririi penale.
Prezentarea materialului de urmărire penală de către procuror nu s-a putut efectua, întrucât inculpatul a părăsit țara la data de 12.05.2006, prin vama T. - județul A., cu autocarul cu numărul de înmatriculare_, neexistând vreo dovadă că ulterior s-ar fi întors în țară.
În urma probatoriului administrat în lipsa inculpatului, Judecătoria Tg. J., prin sentința penală nr.163/21.01.2007, a dispus condamnarea în lipsă a inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, avându-se în vedere fapta săvârșită și starea de recidivă postcondamnatorie și postexecutorie a inculpatului; hotărârea a rămas definitivă prin neapelare, fiind emis mandatul de executare a pedepsei nr.203/13.03.2007, iar ulterior, în baza acestuia a fost emis mandatul european de arestare nr.9/05.06.2009, care a fost pus în executare de autoritățile judiciare din Italia; la data de 16.01.2015, condamnatul a fost predat unei escorte din cadrul Poliției Române.
Analizând probele, instanța de fond a constatat existența faptei descrisă în rechizitoriu, ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.208 alin.1 raportat la art.209 alin.1 lit. e, g și i și alin.2 lit.b C.pen. din 1969 cu aplicarea art.37 lit.a și b C.pen din 1969, infracțiunea fiind săvârșită cu vinovăție de inculpatul Ș. C., dovada fiind făcută cu probele administrate în cursul urmăririi penale, coroborate cu declarația de recunoaștere dată de inculpat la termenul de judecată din data de 08.04.2015.
În drept, avându-se în vedere dispozițiile art. 5 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, în lumina Deciziei nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale a României, instanța de fond a constatat caracterul mai favorabil al vechii reglementări penale, apreciate potrivit criteriului global, în raport de modalitatea de stabilire în concret a pedepsei, ținând cont de tratamentul sancționator al recidivei, mai blând în vechea reglementare.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. art. 52 C.pen. din 1969, precum și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. din 1969, raportate în prezenta cauză, reținând așadar gradul concret de pericol social concret al faptei, dar și atitudinea sa sinceră manifestată pe parcursul procesului, atitudine referitoare la circumstanțele concrete ale săvârșirii faptei.Față de împrejurarea că, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținute prin actul de sesizare a instanței și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, s-a admis cererea acestuia de judecare conform art.375 raportat la art.396 Cod de procedură penală, cu consecința reducerii pedepsei.
Caracterizând persoana inculpatului, prima instanță a reținut că este recidivist conform art.37 lit.a și b C.pen. din 1969, fapta de furt calificat dedusă judecății fiind comisă în timpul liberării condiționate din executarea pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 2114/2002 pronunțată de Judecătoria Tg.J.. Astfel, în baza art.61 Cod penal din 1969, s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul neexecutat de 774 de zile închisoare din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin s.p.nr.2114/2002 a Judecătoriei Tg-J., rest care s-a contopit cu pedeapsa stabilită în speță, așa încât inculpatul să execute în final pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare.
Totodată, instanța de fond a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.”a” teza a II-a și lit. „b” C.pen din 1969, pe durata stabilită de art. 71 alin. 2 C.pen. din 1969.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța de fond a constatat faptul că s-au recuperat prejudiciile cauzate părților vătămate M. L. și ., uar referitor la acțiunea civilă promovată în procesul penal de Societatea de A.-R. ARDAF SA Cluj-N. (succesor ARDAF SA), s-a apreciat că este întemeiată, considerându-se că această parte este îndreptățită la repararea prejudiciului rezultat din distrugerea produsă pentru a comite furtul calificat prin efracție; așadar, inculpatul a fost obligat la plata către această parte civilă a sumei de 1.015 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul Ș. C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, în cadrul dezbaterilor la instanța de control judiciar solicitând desființarea sentinței și, în rejudecare, reducerea pedepsei aplicate de instanța de fond, sens în care să se aibă în vedere faptul că inculpatul a săvârșit fapta, pe care o regretă, iar la instanța de fond a solicitat judecarea sa în procedura simplificată.
De asemenea, a arătat că relevant în speță este și faptul că prejudiciul creat este minor și a fost recuperat, iar prin prisma celor învederate, a apreciat că pedeapsa închisorii în cuantum de 4 ani, este mult prea aspră, solicitând astfel reducerea cesteia spre minimul special prevăzut de textul de lege incriminator.
Analizând motivele de apel invocate cât și hotărârea primei instanțe sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art.417 și următ. C.p.p., se constată că apelul nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Acțiunea penală pornită împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208, art.209 alin.1 lit.e,g,i C.p. și alin.2 lit.b C.p., cu aplic.art.37 lit.a și b C.p., a fost soluționată de către prima instanță în procedura simplificată, prevăzute de art.396 alin.10 C.p.p.
Condamnarea apelantului de către instanța de fond a survenit în condițiile în care a fost admisă cererea de rejudecare a cauzei, împotriva acestuia punându-se în executare mandatul european, emis de autoritățile judiciare din Italia, acesta aflându-se în situația judecării și condamnării în lipsă, potrivit dispozițiilor art.466 C.p.p.
Se observă astfel că, în raport de poziția procesuală a apelantului ce și-a însușit în integralitate probele strânse în faza de urmărire penală, recunoscând săvârșirea faptelor, cu ocazia rejudecării cauzei, starea de fapt reținută de către prima instanță este corect stabilită.
De asemenea, încadrarea juridică dată faptei penale săvârșite de inculpat este corectă, în condițiile în care, în raport de această încadrare, dar și de starea de recidivă a inculpatului, atât recidivă postcondamnatorie cât și postexecutorie, s-a constatat că legea penală mai favorabilă inculpatului este vechiul cod penal, ce prevede posibilitatea revocării liberării condiționate pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat, rest pe care îl contopește cu pedeapsa stabilită pentru fapta penală dedusă în prezent judecății, spre deosebire de noul cod penal ce adaugă restul de pedeapsă rămas neexecutat la noua pedeapsă, iar în cazul recidivei postexecutorii, majorează limitele de pedeapsă pentru noua faptă penală săvârșită.
Având în vedere toate aceste aspecte, alături de criteriile de individualizare judiciară a pedepsei, astfel cum au fost prevăzute de dispozițiile art.72 V.C.p., rap.la art.52 V.c.p., pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată apelantului se apreciază, de către instanța de control judiciar, că răspunde exigențelor legii penale, în condițiile în care a intervenit și revocarea restului de pedeapsă rămas neexecutat, potrivit dispozițiilor art.61 V.C.p.
Deși, este adevărată susținerea inculpatului că prejudiciul rezultat din fapta de sustragere este relativ mic, în mod corect prima instanță a reținut modalitatea în care fapta a fost săvârșită, ce demonstrează pregătire și îndemânare în săvârșirea faptelor de acest gen, dar și perseverența infracțională a inculpatului în fapte de aceeași natură, ce dovedesc consecvență și perseverența infracțională în menținerea unui conflict perpetuu cu normele legale și cele ce permit integrarea socială a inculpatului.
În temeiul art.275 alin.2 C.p.p., va obliga apelantul la 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care, 200 lei onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul Ș. C., fiul lui C. și A., născut la 29.08.1972 în Tg. J., județul Gorj, domiciliat în Tg. J., ., județul Gorj, recidivist, CNP_ (deținut în prezent în Penitenciarul C.) împotriva sentinței penale nr. 832 din data de 08 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr._ .
Obligă apelantul la 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care, 200 lei onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 12 Mai 2015.
Președinte, Judecător,
I. E. T. C. B.
Grefier,
Ș. C. D.
Red. jud. T. C. B.
Jud. fond: L. P.-B.
Tehnored.: 7 ex./Ș.D. (A.T.)8.06. 2015
| ← Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
