Traficul de influenţă. Art.257 C.p.. Decizia nr. 255/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 255/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 31-08-2012 în dosarul nr. 255/2012
Dosar nr._ - Art.257 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.255
Ședința publică de la 31 august 2012
PREȘEDINTE M. M. Șeleajudecător
C. Coadăjudecător
Grefier M. N.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. C.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
c.c.c.
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 29 august 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind apelurile declarate de P. de pe lângă T. D. și inculpații P. C. și P. J., împotriva sentinței penale nr.124 din 16 martie 2012, pronunțată de T. D., în dosarul nr._ .
CURTEA
Asupra apelurilor de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.124 din 16 martie 2012, T. D., în baza art. 334 Cod pr.penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute in sarcina inculpatului P. C., din infracțiunea prev. de art. 257 alin 1 Cp, art. 6 alin. 1 din legea 78/2000, art. 41 alin 2 Cpp, in infracțiunile prev. de: art. 257 alin 1 Cp rap. la art. 6 alin. 1 din legea 78/2000; respectiv 257 alin 1 Cp rap la art. 6 alin.1 legea 78/2000, si respectiv 257 alin 1 Cp, art. 6 alin. 1 legea 78/2000, art. 41 alin 2 Cpp.
1. În baza art. 257 alin 1 Cp, rap la art. 6 alin 1 din legea 78/2000, art. 320/1 alin 7 Cpp, a fost condamnat inculpatul P. C. - fiul lui M. si M., născut la data de 27.10.1956, in ., jud. D., domiciliat in C., .. 135C, ., ., jud. D., asistent medical la IML C., casătorit, fara antecedente penale, CNP-_ la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare .
In baza art. 257 alin 1Cp, rap la art. 6 alin 1 din legea 78/2000, art. 320/1 alin 7 Cpp, a fost condamnat inculpatul P. C., la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare.
În baza art. 257alin 1 Cp, art 6 alin 1 din legea 78/2000, art. 41 alin 2 Cp, art 320/1 alin 7 Cpp, a fost condamnat inculpatul P. C., la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare .
In baza art. 33 lit. a Cp, art. 34 Cp, s-a dispus contopirea pedepselor stabilite in pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 2 luni închisoare, urmând ca inculpatul P. C. sa execute pedeapsa rezultanta de 1 an si 8 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a doua, lit. b, lit. c Cp, constând in: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat ; dreptul de a exercita profesia de asistent medical in cadrul IML .
În baza art 350 Cpp, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art 88 Cod penal, s-a dispus deducerea duratei reținerii si arestării preventive din data de 02.12.2011 pana la zi.
În baza art 6/1 alin 4 din Legea 78/2000, a fost obligat inculpatul P. C. sa restituie denunțătorului G. M. A. suma de 1950 lei . Constata ca s-a restituit denunțătorului suma de 1300 lei .
În baza art. 334 Cpp, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute in sarcina inculpatei P. J., din infracțiunea prev. de art. 257 alin 1 Cp, art. 6 alin. 1 legea 78/2000, in infracțiunea prev. de art. 26 Cp rap la art. 257 alin 1 Cp, art. 6 alin. 1 legea 78/2000.
În baza art. 26 Cp, rap la art 257 alin 1 Cp, art 6 alin 1 Legea 78/2000, a fost condamnată inculpata P. J., fiica lui I. si C., născuta la data de 08.04.1957 in comuna Popanzalesti, ., domiciliata in C., .. 75, jud D., fara forme legale in comuna Dragotesti, ., fara ocupatie, fara antecedente penale, CNP –_, la pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare .
În baza art. 71 Cod penal, s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a doua, lit. b Cp, constând in: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat
În baza art. 88 Cod penal, s.a dispus deducerea duratei reținerii si arestării preventive din data de 02.12.2011 pana la 07.12.2011 inclusiv .
În baza art. 350 alin 1 Cpp, s-a menținut măsura preventiva a obligației de a nu parăsi localitatea Dragotesti, . respins cererea de înlocuire a măsurii obligării de a nu parasi localitatea cu obligația de a nu părăsi țara, ca neîntemeiată.
A fost obligat inculpatul P. C. la 700 lei cheltuieli judiciare statului și inculpata P. J. la 600 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 14 decembrie 2011 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului D., rechizitoriul Parchetului de pe lângă T. D., nr.988/P/2011 din data de 14 decembrie 2011, prin care s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului P. C., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.257 alin.1 Cp, cu aplic. art.41 alin.2 Cp raportat la art.6 alin.1 din Lgea 78/2000 și a inculpatei P. J., trimisă în judecată în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.257 alin.1 Cp raportat la art.6 alin.1 din Legea 78/2000.
1. În fapt, s-a reținut că, la data de 29.08.2011, denunțătorul G. M. A. a sesizat organele judiciare cu faptul că, în luna noiembrie 2010 a remis celor doi inculpați, P. J. si P. C. suma de 3250 lei (contravaloarea sumei de 800 euro) pentru ca aceștia să intervină pe lângă funcționari din cadrul IML C., în vederea întocmirii unui raport medico-legal de calcul retroactiv al alcoolemiei favorabil denunțătorului, care să-l ajute în exonerarea de răspundere penală.
Denunțătorul a precizat că l-a cunoscut pe inculpatul P. C. prin intermediul inculpatei P. J., inculpatul promițându-i că va aranja raportul de calcul retroactiv al alcoolemiei, astfel încât să nu mai poată fi tras la răspundere penală și să nu i se mai anuleze permisul de conducere. În luna august 2011 denunțătorul a fost trimis în judecată de P. de pe lângă Judecătoria B. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 din OUG 195/2002, dat fiind faptul că raportul calcului retroactiv al alcoolemiei a menținut aceleași valori ale alcoolemiei ca și cele din buletinul toxicologic. În atare situație, denunțătorul s-a deplasat la locuința inculpatei P. J. și i-a cerut să facă demersuri pentru a recupera suma de bani ce i-o dăduse spre a fi remisă inculpatului P. C.. Însoțit de martorul S. C., denunțătorul s-a deplasat în toamna anului 2011, în două rânduri, la Judecătoria C., ocazie cu care inculpata i-a remis acestuia suma de 1300 lei (o dată 900 lei și altă dată 400 lei), inculpata angajându-se să restituie și restul sumei de bani după ce îi va lua de la inculpatul P. C..
La data de 27.10.2011, în baza autorizației cu nr. 78 din 21.10.2011 a Tribunalului D., denunțătorul G. M. A. s-a deplasat la locuința din localitatea B. a inculpatei P. J., unde, în prezența martorului S. C. s-a purtat o discuție referitoare la restituirea diferenței sumei de bani pe care denunțătorul i-o dăduse în vederea intervenției la funcționarii IML. Cu acea ocazie, inculpata P. J. s-a angajat să-l însoțească pe denunțător la inculpatul P. C. pentru a recupera banii de la acesta. De asemenea, inculpata P. J. a replicat martorului S. C. „domne să mă fac bine. Veniți la mine și mergem împreună la el, că vă scot eu banii".
2. La data de 29.11.2011 investigatorul L. P. l-a întâlnit pe inculpatul P. C. la sediul IML C. și i-a cerut să îl ajute în vederea obținerii unui certificat medico-legal mai avantajos pentru Stanică Nicușor care are calitatea de parte vătămată într-un dosar având ca obiect săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor.
Inculpatul P. C. a fost de acord să îl ajute pe investigator prin intervenția sa la medicul legist, astfel încât Stanică Nicușor să obțină un certificat medico-legal din care să rezulte că a avut nevoie de un număr mai mare de zile de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite. Inculpatul l-a condus pe investigator la cabinetul medicului legist G. G., pentru a-i demonstra că are influență pe lângă acest funcționar.
Apoi, i-a cerut investigatorului să se întâlnească într-o altă zi când să îi aducă actele medicale ale lui Stanică Nicușor pentru a merge la un alt medic legist, unde să încerce să obțină un act medico legal mai favorabil. în baza înțelegerii telefonice din data de 01.12.2011 dintre investigator și inculpat, la data de 02.12.2011 s-a organizat activitatea de surprindere în flagrant a inculpatului. A fost tratată criminalistic suma de 500 euro, banii fiindu-i predați investigatorului pentru a-i remite inculpatului P. în scopul intervenției acestuia din urmă pentru obținerea actului medico legal menționat mai sus.
În jurul orelor 10:00 investigatorul s-a prezentat la locul de muncă al inculpatului P. (IML C.) și în cadrul unei scurte discuții, investigatorul i-a remis acestuia actele medicale ale numitului Stanică. Inculpatul P. C. a luat aceste acte, a intrat cu ele în sediul institutului și după aproximativ 20 minute a venit cu actele la autoturismul unde se afla investigatorul. în autoturismul investigatorului i-a relatat că, după ce va fi reexaminat, lui Stanică i se va remite un nou act medico legal care va menționa că, prin leziunile suferite i-a fost pusă în primejdie viața, acest aspect fiind de natură a-l ajuta pe Stanică să obțină despăgubiri mai mari de la agresorul său. Pentru acest ,,ajutor" investigatorul i-a dat inculpatului suma de bani marcată criminalistic, bani pe care inculpatul i-a primit și i-a băgat în buzunarul gecii.
Cu ocazia surprinderii în flagrant, banii au fost găsiți asupra inculpatului, acesta declarând că i-a primit, fiindu-i necesari să-și cumpere polistiren pentru izolarea unei locuințe. Apărarea inculpatului a fost considerata neîntemeiată, din procesul verbal de transcriere a convorbirilor purtate între cei doi, nerezultând că acei bani erau dați cu acel titlu.
3. Din exploatarea autorizației de autorizare a interceptării telefonice a inculpatului P. C. a mai rezultat că acesta a fost sunat de numitul Tene F., zis „I. " in data de 25.10.2011, cel din urmă, rugându-l pe inculpat să-l ajute pe verișorul său S. Cină în rezolvarea favorabilă a unui calcul retroactiv al alcoolemiei. Cu ocazia discuției din 25.10.2011 dintre inculpat și Tene F., acesta din urmă i-a promis că dacă îl va ajuta pe verișorul său îi va da suma de 500 lei, promisiune care nu a fost respinsă de către inculpat. Cu ocazia audierii sale la parchet, Tene F. a declarat că i-a făcut această ofertă telefonică inculpatului, însă nu i-a dat banii, ci i-a remis inculpatului două țevi metalice în valoare de 200 lei în schimbul acestui ajutor. De asemenea numitul S. Cină a declarat că,pentru demersurile pe care Inculpatul P. C. le-a făcut în favoarea sa în vederea urgentării soluționării dosarului în care era cercetat, a prestat 4-5 zile de activități agricole și în gospodăria inculpatului.
4. Din actele de urmărire penală a mai rezultat că acțiunile întreprinse de inculpatul P. C. în favoarea numiților G. A., V. F., M. F., V. V. și S. G. nu au aspect penal, nerezultând faptul că în schimbul intervențiilor pe care acesta trebuia să le efectueze, ar fi primit sau i s-ar fi oferit avantaje materiale.
A rezultat însă că inculpatul P. îi sfătuia pe cei care solicitau efectuarea unor expertize de calcul retroactiv, cum anume să declare organelor de cercetare penală (cantitatea de alcool consumată, intervalul de timp al consumului etc.) astfel încât rezultatul expertizei să fie cel dorit de persoana cercetată. Cu ocazia percheziției corporale efectuate la data de 02.12.2011 asupra inculpatului P. a fost găsit și reținut un astfel de înscris despre care inculpatul a declarat că l-a redactat.
In cursul judecații, inculpatul P. C. s-a prevalat de procedura speciala a recunoașterii vinovăției, conform art. 320/1 Cpp, recunoscând total si necondiționat faptele reținute in actul de sesizare, conform prevederilor art. 320/1 alin 2 Cpp. Deși inițial inculpatul indicase in declarația sa, conform art. 323 Cpp, fapte si împrejurări oarecum nuanțate fata de cele indicate in rechizitoriu, ulterior, i s-a citit inca o data rechizitoriul, si inculpatul a întărit recunoașterea sa totala si necondiționata a faptelor arătate in actul de sesizare, insa a specificat imposibilitatea reproducerii fidele si exacte a faptelor reținute in actul de sesizare, urmare a lipsei cunoștințelor juridice si a stării psihice in care se afla.
Procesul penal a continuat conform dreptului comun in ceea ce o privește pe inculpata P. J., care nu a recunoscut acuzația penala. Au fost audiați martorii implicați in latura penala in ceea ce o privește pe aceasta din urma inculpata, conform art. 327 Cpp.
Conform art. 67 Cpp au fost efectuate referate de evaluare pentru fiecare inculpat, iar pentru inculpata P. J. a fost încuviințata proba constând in audierea a trei martori - M. I., M. P., M. I. - obiectul probei constând in dovedirea existentei sau inexistentei raporturilor dintre inculpata si coinculpatul P. C., respectiv martorii audiați, si a naturii acestora .
Analizând in mod coroborat ansamblul probelor administrate in cursul procesului penal, instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:
Inculpata P. J. îl cunoștea pe martorul denunțător G. M. A. de mai mult timp, inculpata având calitatea de martor . in care denunțătorul avea calitatea de petent contravenient - aspect confirmat de ambii. In toamna anului 2010, in cadrul unei reîntâlniri a celor doi, martorul denunțător a relatat inculpatei problemele cu legea penala pe care le are, in sensul ca i s-a întocmit dosar penal pentru o infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice .In acel moment, inculpata P. J., despre care denunțătorul știa ca exercita profesia de avocat in C., s-a oferit sa il ajute pe acesta, spunând ca are cunoștințe in cadrul Institutului de Medicina C., unde este „ca la ea acasă”, sugerând relația strânsa pe care inculpata o are cu personalul instituției.
In baza înțelegerii intervenite, denunțătorul împreuna cu martorul L. M. au mers in C., unde s-au întâlnit cu inculpata P. J.. Conform declarației martorului L. M., inculpata P. J. a comunicat denunțătorului faptul ca trebuie sa plătească suma de 800 euro unei persoane C. de la IML C., în schimbul ajutorului în vederea redobândirii permisului de conducere, si a rezolvării problemei alcoolemiei. In vederea procurării sumei respective, denunțătorul împreuna cu martorul s-au reîntors in . primului, de unde s-au reîntors cu banii asupra lor, si s-au reîntâlnit cu inculpata P. J..
Faptul material al remiterii sumei de bani de către denunțător inculpatei P. J. a fost observata personal de către martorul L. M.. Declarația inculpatei P. J. in sensul ca nu a solicitat niciun ban denunțătorului G. M. nu poate fi avuta in vedere, întrucât nu se coroborează cu nicio alta fapta sau împrejurare care au rezultat din ansamblul probelor administrate.
Dispozițiile art. 69 Cpp statuează valoarea probatorie condiționata a declarațiilor parților, astfel ca declarația inculpatului va contribui la soluționarea cauzei numai in măsura in care se coroborează cu probele administrate in cauza.
Declarația inculpatei prin care a contestat orice implicare in activitatea infracționala a fost înlăturata de către instanța de fond, întrucât este infirmata prin declarațiile martorilor G. M. - denunțătorul, si L. M., declarația acestuia din urma reprezentând o proba directa si imediata in ceea ce privește faptul material al remiterii echivalentului in lei a sumei de 800 euro catre P. J. si a titlului cu care s-a efectuat predarea banilor .
După ce denunțătorul a numărat si predat suma de 3250 lei inculpatei P. J. - in timp ce amândoi se aflau in interiorul autoturismului condus de martorul L. M., au mers la sediul IML C., unde s-au întâlnit cu inculpatul P. C.. Aici, inculpata P. J. si denunțătorul au intrat in autoturismul aparținând inculpatului P. C., aspect de natura a instaura o nota de clandestinitate întregii operațiuni, întrucât, daca întreaga activitate era una strict legala, astfel cum susține inculpata P. J., nu exista nicio explicație pentru care partile sa acționeze sub valul clandestinității, in interiorul autoturismului inculpatului, si nu in incinta IML C., locul de munca al acestuia.
Declarația denunțătorului conform căreia a observat in torpedoul autoturismului inculpatului un plic se coroborează, conform art. 78 Cp rap la art. 69 Cpp cu declarația inculpatului P. C. care a recunoscut primirea sumei de 800 euro, in echivalent lei, in prezenta inculpatei P. J., aceasta fiind cea care l-a si condus pe denunțător la inculpat . In schimbul sumei, inculpatul i-a indicat martorului denunțător datele pe care trebuie sa le indice organelor medico-legale, urmând ca si el sa intervină pentru obținerea unui calcul retroactiv al alcoolemiei care sa înlăture răspunderea penala si sa determine restituirea permisului de conducere.
Ulterior, întrucât actul pentru a cărei realizare inculpatul si-a traficat influenta, si anume un calcul redus al alcoolemiei in scopul înlăturării caracterului penal al faptei, si deci al răspunderii penale, nu a fost obținut, denunțătorul fiind condamnat penal definitiv pentru o infracțiune prev. de OUG nr.195/2002, acesta din urma împreuna cu martorul I. M. au solicitat coinculpatei P. J., aflata la domiciliul din comuna Dragotesti, ..
Trebuie precizat ca in momentul întâlnirii dintre denunțător si inculpatul P. C., la sediul IML C., acesta din urma a făgăduit restituirea sumei de bani primite, daca nu va reuși sa îl ajute.
Declarația martorului I. M. reprezintă o proba directa in ceea ce privește recunoașterea de către inculpata a faptului material al primirii sumei de bani, in numele altei persoane, si in scopul ajutării denunțătorului pentru reducerea rezultatului alcoolemiei. In prezenta acestui martor, inculpata a promis denunțătorului ca ii va restitui suma de bani, daca nu va reuși sa îl ajute, prin intermediul persoanei, despre care aceeași inculpata a susținut ”eu ti-am luat banii si i-am dat mai departe, si eu ti-i dau înapoi, după ce ii voi recupera”.
Martorul denunțător a depus mai multe demersuri pentru a obține recuperarea sumei de bani, întrucât nu obținuse actul promis – reducerea alcoolemiei sub limita legala ce antrena răspunderea penala. Astfel, în perioada iulie - august 2011, denunțătorul a mers împreuna cu martorul S. C. la domiciliul inculpatei, unde au solicitat restituirea sumei de bani, insa inculpata a adoptat o atitudine contradictorie, inițial contestând ca a primit vreo suma de bani, afirmând ca a predat toata suma de 3250 lei inculpatului P. C., după care a revenit si a recunoscut ca a primit si ea o suma de bani, dar nu a precizat cuantumul. In cadrul acelei întâlniri, inculpata P. J. i-a telefonat inculpatului P. C., cerându-i sa îl primească pe denunțător, pentru a discuta problema banilor. Cei doi s-au întâlnit cu inculpatul la sediul IML C., unde acesta din urma a susținut ca nu are nimic de restituit, dar a recunoscut ca anterior denunțătorul G. si inculpata P. J. au venit cu o suma de bani la sediul IML C..
Peste câteva săptămâni, denunțătorul a mers împreuna cu același martor S. C. de doua ori in fata Judecătoriei C., unde denunțătorul a primit sumele de 900 lei si respectiv 400 lei. Chiar daca acesta nu a asistat personal la discuțiile purtate, este relevant faptul ca martorul a observat direct si personal cum denunțătorul a primit de la inculpata cate un plic, al cărui conținut ii era prezentat ulterior martorului de către denunțător, observându-se sumele de bani amintite, care in fapt erau si numărate de către cei doi.
Nu se poate acorda prioritate împrejurării ca martorul S. C. nu a asistat direct la discuții, întrucât ar însemna sa se acorde unei probe o valoare privilegiata, ceea ce contravine dispozițiilor art. 63 alin 2 Cpp. Acesta a precizat ca a observat de la o distanta de cativa metri cum inculpata ii încredința plicul denunțătorului, după care, fara a se mai interpune si alte evenimente, denunțătorul isi continua drumul împreuna cu S. C., căruia ii arata si număra banii. Succesiunea neîntrerupta si claritatea evenimentelor releva faptul ca la cele doua întâlniri, denunțătorul a primit de la inculpata P. J. sumele de 900 lei si respectiv 400 lei, in plic,
Nu exista nicio rațiune pentru care inculpata sa restituie sumele de bani denunțătorului, altfel decât in temeiul rezoluției infracționale care a si condus-o la solicitarea sumei de 3250 lei in numele inculpatului P. C., in scopul ajutării denunțătorului, prin influenta presupusa a acestuia, de a fi exonerat de răspundere penala.
Ultima întâlnire dintre inculpata P. J. si denunțător a avut loc in data de 27.10.2012, când acesta din urma a mers din nou la locuința inculpatei din satul B., . martorul S. C., pentru aceeași problema, a restituirii integrale a sumei plătite de denunțător.
Coroborând declarațiile martorilor G. M. A., S. C. cu procesele verbale de redare a conținutului dialogului ambiental din data de 27.10._, de la domiciliul inculpatei P. J. ( filele_ d.u.p.) a rezultat fara echivoc atitudinea de recunoaștere de către inculpata P. J. a faptului primirii banilor de la denunțător, in numele si pentru inculpatul P. C., pentru ca acesta din urma, prin informațiile deținute in virtutea profesiei, si a influentei presupuse asupra cadrelor medicale din IML C. sa îl ajute pe denunțător in scopul exonerării de răspundere penala.
Astfel, in cadrul dialogului din data de 27.10.2011 când martorul S. C. a întrebat-o pe inculpata cum ar putea rezolva problema cu inculpatul P. C., a susținut: ” pai, acum m-ați lăsat pe mine si l-ați luat pe el?”, făcând aluzie la desele întâlniri pe care le-au avut toți anterior, cu ocazia restituirii sumelor de bani. In cadrul aceleiași întâlniri, inculpata si-a asumat angajamentul :” veniți la mine si mergem împreuna la el… ca va scot eu banii… da. Mergeți împreuna cu mine” .
Raportat la aceste convorbiri ambientale, astfel cum au fost redate in procesele verbale certificate pentru conformitate de procuror, declarația inculpatei prin care a susținut ca nu a primit nici un ban in numele inculpatului P. C., si nu a restituit nimic denunțătorului, in numele aceluiași coinculpat apar ca fiind vădit nesincere, întrucât in cadrul acestor convorbiri sunt surprinse in fapt declarații personale ale aceleiași inculpate, care reproduse fidel si exact in conținutul proceselor verbale de interceptare si înregistrare, dobândesc forța probanta prin ele insele, nefiind contestate de către parți in cursul judecații.
In cadrul aceleiași discuții, inculpata P. J. a susținut ca urmează sa ii transmită coinculpatului P. C., cu ocazia demersurilor in vederea recuperării sumei de bani: „nu l-ai rezolvat pe băiat, e treaba ta. Descurca-te. Nu poți sa stai așa . M-ați înțeles, da?” . In finalul discuției, inculpata îi roagă pe denunțător si martorul S. C. sa revină cu un telefon peste „vreo sase zile”, pentru a rezolva problema cu inculpatul P. C. care refuza sa restituie banii primiți.
In aceeași zi de 27.10.2011, in jurul orei 11,05 dintre P. C. si P. J., a avut loc o discuție telefonica, redata in forma scrisa integrala, în procesul verbal certificat din data de 08.12.2011, în cadrul căreia inculpata a declarat:
„ Am ceva pentru tine atunci când vii săptămâna viitoare.
Așa. Ce ai?
Ce am! Am ceva pentru tine!
Bine. E de bine sau de rău?
A! Taci, mă cu tâmpeniile alea !
Bine, mă, bine. Hai
Avem ceva”
Aceasta discuție telefonica a relevat caracterul strâns si complex al relațiilor dintre inculpații P. C. si P. J., mult mai mult decât recunoaște inculpata P. J., aceasta din urma fiind cea care ii furniza inculpatului P. C. diverse cazuri de rezolvat, așa cum a fost si cel din prezenta cauza, cu denunțătorul G. M. A.. Uzitarea expresiei „avem ceva” releva existenta unor interese comune, ceea ce excede cu mult relațiile doar de cunoștințe, pe care inculpata P. J. le simula.
Declarația inculpatului P. C. prin care a recunoscut total si necondiționat acuzațiile care i s-au adus, prevalându-se de procedura speciala a recunoașterii vinovatiei, conform art. 320/1 Cpp se coroborează conform art. 69 Cpp cu declarațiile martorilor L. M., care l-a însoțit pe denunțător la data înmânării efective a sumei de 3250 lei, I. M., care a mers împreuna cu denunțătorul in satul B. pentru a solicita inculpatei restituirea banilor, S. C., care a fost prezent in patru momente când s-a solicitat inculpatei restituirea banilor, si s-a si obținut in parte.
Inculpatul a recunoscut primirea sumei de 800 lei in echivalent lei, inițial afirmând către denunțător ca nu se poate interveni, având in vedere caracterul dificil al persoanei competente sa îndeplinească raportul calculului retroactiv al alcoolemiei. Rezulta astfel ca, refuzul inițial al inculpatului nu s-a datorat moralității acestuia, intenției de a respecta legile si normele de deontologie profesionala, ci lipsei de disponibilitate a persoanei competente sa îndeplinească actul medico - legal, si dificultății demersului pe care ar fi trebuit sa il întreprindă.
Este lipsit de relevanta refuzul inițial al inculpatului de a-si trafica influenta pe lângă funcționarul competent sa îndeplinească actul dorit de denunțător, întrucât in final, inculpatul a acceptat sa primească suma de 800 euro, in echivalent lei, in schimbul promisiunii ca denunțătorul va obține raportul calculului retroactiv al alcoolemiei . 2-3 luni.
Din punct de vedere al valorii probatorii a declarației inculpatului P. C. asupra vinovăției inculpatei P. J., trebuie menționat ca in favoarea vinovatiei acesteia sub aspectul complicității la infracțiunea de trafic de influenta, a întrunirii condițiilor răspunderii penale, pledează nu numai declarația de recunoaștere a inculpatului autor, ci coroborarea, examinarea in ansamblu a tuturor probelor. Declarațiile martorilor L. M., I. M., S. C., procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice si ambientale, conform art. 91/3 Cpp, confirma declarația de recunoaștere a inculpatului P. C., relevând fapte si date concrete ale realității care dovedesc vinovatia inculpatei P. J..
In drept, fapta inculpatei P. J. de a solicita martorului denunțător G. M. A. suma de 800 lei, in numele inculpatului P. C., spunându-i denunțătorului ca suma de bani este necesara pentru ca inculpatul P. C., prin influenta pretinsa asupra cadrelor medico - legale, si prin informațiile profesionale pe care le deține, sa determine exonerarea de răspundere penala a denunțătorului, constituie complicitate la infracțiunea de trafic de influenta prev. de art. 26 Cp, rap. la art. 257 alin 1 Cp, art. 6 alin 1 din legea 78/2000.
Inculpata era cunoscuta printre localnici ca exercitând profesia de avocat, in temeiul căreia a invocat ” marea trecere” pe care o avea in cadrul Institutului de Medicina Legala, unde susținea ca este „ ca la ea acasă ”. Inclusiv martorul M. I. propus de inculpata, care se afla in relații apropriate cu familia acesteia, a susținut ca exercita profesia de avocat in C.; aparenta profesiei pe care inculpata si-a creat-o are rolul de a întări convingerea asupra influentei pe care o invoca asupra cadrelor medicale in IML C., si de a induce in eroare pe cumpărătorii de influenta .
Fapta inculpatului P. C. de a primi suma de 800 euro, in echivalent lei, de la denunțătorul G. M. A., beneficiind de ajutorul coinculpatei P. J., lăsând sa se creadă ca, prin influenta presupusa asupra cadrelor din Institutul de Medicina Legala C., va obține un raport al calculului retroactiv al alcoolemiei in favoarea denunțătorului, pentru a determina exonerarea de răspundere penala a acestuia din urma, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influenta prev. de art. 257alin 1 Cp, rap la art. 6 alin 1 din legea 78/2000.
2. In temeiul dispozițiilor art. 26/1 din Legea 78/2000, s-a dispus de către procuror folosirea investigatorilor sub acoperire, în scopul descoperirii infractorilor si a obținerii mijloacelor de proba.
Coroborând declarațiile de recunoaștere ale inculpatului P. C. formulate conform art. 320/1 Cpp rap. la art. 323 Cpp cu procesele verbale de redare a conținutului convorbirilor interceptate si înregistrate dintre inculpat si investigatorul cu identitate reala L. P., certificate pentru autenticitate de către procuror, conform art. 91/3 Cpp, s-a reținut ca prima întâlnire dintre cei doi a avut loc in data de 29.11.2011, când investigatorul l-a întâlnit pe inculpatul P. C. la sediul IML C., recomandându-se ca vine din partea altui salariat - G..
Investigatorul i-a cerut să îl ajute în scopul obținerii unui certificat medico legal mai avantajos pentru Stanică Nicușor, pretinsul verișor al investigatorului, care are calitatea de parte vătămată într-un dosar având ca obiect săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor.
Inculpatul P. C. a fost de acord să îl ajute pe investigator prin intervenția sa la medicul legist, relevant fiind dialogul celor doi:
„Da, domne. …Da, unde sunt actele sa-i dam un certificat. Da, fii atent!
Așa. Pai, spuneți-mi cu ce sa vin, ca eu vin.
Mă!. Cu ce sa vii… sa vii cu toate actele.
Da.
Si eu iti dau din prima, vorbesc cu sefii sa-ti dea un cincizeci si cinci de zile cu drept de reexaminare.
Așa. Așa.
Si tu decât i-l arați. Ba! Nu ne-nțelegem? Mă duc, l-am prelungit! Si pe urma … nici doctorul nu mai poa, sa ti-l scadă. Ai inteles?
Da, da.
……
Da. Acum, daca eu am inteles ca se poate face treaba asta, mă gândesc ca e cel puțin omenos daca trage bani după ala, sa fim cumva recunoscători in treaba asta.
Asta ramane la aprecierea lui..”
In data de 29.11.2011, inculpatul l-a condus pe investigator la cabinetul medicului legist G. G., lăsând astfel sa se înțeleagă asupra influentei pe care susținea ca o are asupra medicului, insa fata de refuzul acestuia de a mai întocmi un alt certificat, întrucât tot el emisese primul act medical, inculpatul i-a cerut investigatorului să se întâlnească într-o altă zi, când „ te bag la altcineva” . I-a solicitat investigatorului să îi aducă actele medicale ale lui Stanică Nicușor pentru a merge la un alt medic legist, unde să încerce să obțină un act medico legal mai favorabil, declarând: „ si eu văzui ca –i complicat”.
Întâlnirea se încheie cu avertismentul inculpatului: „ Nu divulgi …”( fila 123).
In data de 02.12.2011 investigatorul s-a prezentat din noul la sediul IML C., unde inculpatul i-a cerut sa aștepte in timp ce el discuta cu „ doctorul”. Ulterior, inculpatul a revenit la investigator si i-a relatat: „ mă invata, asta, seful, ce sa fac. Ba, uite care e treaba…
Sa vina încoace sa-l ajutam, nu e o problema.
Nu e așa, ca eu naiba… cum ziceți… banii… lu mata… Asa facem. Daca presupuneți dumneavoastră ca nu s-o putea vin la mata si-mi dai banii înapoi.
Da, da . Hai
…….
Oricum, sa nu spui la cineva”
S-a constatat ca inculpatul încerca in permanenta sa ii atragă atenția investigatorului asupra caracterului strict secret la demersului, care, daca ar fi fost legal, nu ar justifica precauția depusa .
Suma de bani la care se referea investigatorul ca se va restitui daca inculpatul ar fi apreciat ca nu putea sa-l ajute cu procurarea certificatului medico - legal reprezintă in fapt suma de 500 euro, pe care investigatorul a promis-o inculpatului, in data de 29.11.2011( fila 123) - „ domne, pan la ce suma vorbesc cu oamenii, ca sa nu . Domne, pot sa vorbesc pana la cinci sute de euro. Acum, talica îmi spui cat, viu după amiaza.
Da, domne, da, da. Nu, ca e si dreptul lui. Nu e sa zici ca facem… da sa vorbesc… Nu divugi”.
In data de 02.12.2011 s-a organizat activitatea de surprindere în flagrant a inculpatului. În jurul orelor 10,00 investigatorul s-a prezentat la IML C., unde i-a remis acestuia actele medicale ale numitului Stanică. Inculpatul P. C. a luat aceste acte, a intrat cu ele în sediul institutului și după aproximativ 20 minute a venit cu actele la autoturismul unde se afla investigatorul. În autoturism, investigatorul i-a relatat că lui Stanică i se va remite un nou act medico legal care va menționa că, prin leziunile suferite i-a fost pusă în primejdie viața, acest aspect fiind de natură a-l ajuta pe Stanică să obțină despăgubiri mai mari de la agresorul său.
Investigatorul i-a remis inculpatului suma de bani marcată criminalistic, bani pe care inculpatul i-a primit și i-a introdus în buzunar, acesta fiind si momentul in care a fost prins in flagrant. Inculpatul a recunoscut in cursul cercetării judecătorești faptul material al primirii sumei de 500 euro.
In drept, fapta inculpatului P. C. de a accepta, in data de 29.11.2011, promisiunea sumei de 500 euro, formulata de investigatorul sub acoperire L. P., si ulterior de a primi aceasta suma de bani, in data de 02.12.2011, fiind prins in flagrant de organele de cercetare penala chiar in acest moment, in scopul de a interveni pe langa medicii legiști pentru eliberarea unui certificat medico- legal avantajos pentru S. N., o pretinsa ruda a investigatorului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 257 alin 1 Cp, rap la art. 6 alin 1 din Legea 78/2000.
Din punct de vedere al laturii obiective, elementul material consta in acțiunea de a accepta promisiunea sumei de 500 lei in schimbul demersului pe lângă funcționarii competenți pentru a-i determina sa îndeplinească un anumit act medico - legal; acesta reprezintă momentul consumativ, infracțiunea de trafic de influenta fiind o infracțiune cu consumare anticipata, in al cărei conținut constitutiv, legiuitorul a înscris acte ce reprezintă doar un început de executare, sau chiar acte premergătoare, dar care, in temeiul legii au aceeași semnificație juridica cu actele epuizate, si anume a determina uniformitatea de încadrare juridica, in infracțiunea consumata de trafic de influenta, prev. de art. 257 Cp, rap la art. 6 alin 1 din legea 78/2000.
Primirea efectiva a sumei de 500 euro, in data de 02.12.2011, in momentul realizării flagrantului, nu atrage prorogarea momentului consumativ, care rămâne cel al acceptării promisiunii aceleiași sume, ci reprezintă un act inclus in conținutul constitutiv al aceleiași infracțiuni, cu relevanta atât asupra definitivării rezoluției infracționale, inculpatul prevăzând si urmărind primirea acestei sume de bani, dar si asupra activității de probațiune realizata de organele judiciare.
Referirea din cuprinsul actului de sesizare la atitudinea inculpatului, care fata de întrebarea investigatorului daca poate să îl ajute și pentru „ rezolvarea" unui prieten de al său care fusese depistat conducând autoturismul după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice, a răspuns ca îl va costa acest „ ajutor ", în funcție de valoarea alcoolemiei, între 1000 și 1600 euro - nu poate echivala cu investirea instanței de judecata si cu judecarea acestui act material, in sensul dispozițiilor art 300 rap. la art. 317 Cpp . Astfel, s-a constatat ca niciodată in cursul urmăririi penale nu a fost începuta urmărirea penala împotriva inculpatului si pentru aceasta fapta, nu au fost extinse cercetările penale, conform prevederilor art. 238 Cpp . Aceasta fapta nu a fost cuprinsa in ordonata din 12.12.2011 de extindere a cercetărilor penale, nici in ordonanța prin care s-a pus in mișcare acțiunea penala din data de 02.12.2011.
Pentru a determina ce se înțelege prin fapta si persoana arătate in actul de sesizare, se impune ca textul art. 317 Cpp sa fie raportat la cel al art. 263 Cpp care se refera la cuprinsul rechizitoriului. Or, prin art. 263 Cpp se prevede ca rechizitoriul trebuie sa se refere la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penala si trebuie sa cuprindă pe lângă mențiunile prev de art. 203 Cpp date privitoare la persoana inculpatului, fapta reținuta in sarcina sa, încadrarea juridica, probele pe care se întemeiază învinuirea, măsura preventiva luata si durata acesteia, precum si dispoziția de trimitere in judecata.
In accepțiunea acestui text de lege, prin fapta arătata in actul de sesizare nu se poate înțelege doar simpla referire la o anumita fapta menționata in succesiunea activităților unei persoane, ci la descrierea acelei fapte . de a produce efecte juridice, respectiv a investirii instanței, o atare condiție nefiind îndeplinita decât in cazul când fapta arătata prin rechizitoriu este determinata prin elementele ei constitutive.
3. In data de 25.10.2011, inculpatul a fost sunat de martorul Tene F., zis „I.”, rugându-l pe inculpat să-l ajute pe verișorul său S. Cină în rezolvarea favorabilă a unui calcul retroactiv al alcoolemiei.
Cu ocazia discuției din 25.10.2011 dintre inculpat și Tene F., acesta din urmă i-a promis că dacă îl va ajuta pe verișorul său îi va da suma de 500 lei, promisiune care nu a fost respinsă de către inculpat.
Deși inițial inculpatul a contestat ca ar fi acceptat promisiunea sumei de 500 lei de la martorul Tene F., convorbirea telefonica, astfel cum a fost interceptata, înregistrata, si redata integral in forma scrisa in procesul verbal din 12.12.2011( filele 151 si urm.) releva in mod clar acordul intervenit intre cei doi, ca inculpatul sa intervină si pentru urgentarea dosarului de urmărire penala, acord care nu a fost încheiat in acel moment, ci rezulta ca este anterior:
„ Știți ce? Nu. Știi care-i treaba? Deci treaba aia a veche unde am vorbit cu matale atunci cu procurareasa aia, cu…
Așa?
Unde ai zis matale ca urgentează dosarul. Știți ca s-a promis deja .
Aha, aha.
Deci la asta. Si daca e, uite, na, mai, mai, euce-i dau…
Sa ajung la C.. Eu sunt la Amarasti. Daca ajung la C. . va servesc. Da?
Nu, Deci stai puțin. Daca te mai duci matale la C. si vorbești acolo, uite eu iți promit, eu iți dau cinci milioane din mana mea.
Ba, dar ești ne… ești zăpăcit la cap! Mă, nu v-am zis ca v-ajut. Dar numai s-ajung la C. . Da?
Ihi…..”
Declarația martorului Tene F. in sensul ca a făcut această ofertă telefonică inculpatului, însă nu i-a remis banii efectiv, precum si declarația de recunoaștere a inculpatului cu privire la numai la oferta făcuta de martor, fara insa a se fi primit efectiv banii, nu sunt de natura a produce efecte juridice asupra unitatii si caracterului consumat al infracțiunii, întrucât una dintre variantele elementului material al infracțiunii de trafic de influenta consta in acceptarea de promisiuni, de daruri, astfel ca pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii in forma consumata nu este obligatoriu ca folosul sa fi fost efectiv remis, ci este suficient ca acesta sa fi fost numai promis, sau oferit.
In data de 26.10.2011, astfel cum rezulta din procesul verbal de redare a convorbirii telefonice purtate intre inculpat si martorul Tene F. ( fila 154), inculpatul a acceptat oferta aceluiași martor de a-i remite doua țevi metalice, in același scop al exercitării influentei pretinse a inculpatului asupra procurorului de caz in scopul rezolvării urgente a dosarului penal întocmit pe numele lui S. Cina. Martorul promitent a declarat: ” Si te rog eu foarte mult, fa-ti si matale timp mâine dimineața sa te duci la domnita aia”, declarație de natura a înlătura orice dubiu cu privire la scopul promisiunii si ulterior a remiterii țevilor din metal.
Inculpatul a acceptat cele doua bunuri, iar din punct de vedere subiectiv a acționat cu intenție directa, prevăzând si urmărind atât primirea bunurilor cat scopul primirii - exercitarea pretinsei influente asupra procurorului de caz.
Martorul S. Cină a declarat, conform art. 327 Cpp, că a solicitat ajutorul inculpatului ca prin intervenția sa la IML sa determine exonerarea de răspundere penala. Din probele administrate nu a rezultat ca inculpatul ar fi respins in mod expres, categoric si lipsit de îndoiala, solicitarea martorului S. Cina, ci dimpotrivă din cuprinsul convorbirilor telefonice din data de 26.10.2011( fila 155), când martorul l-a întrebat pe inculpat :” m-oi rezolva mâine pe la opt așa, noua. Iți dau telefon”, inculpatul a acceptat acest demers, declarând „ da. Da-mi un telefon si mă întrebi daca ajung. Da?” .
Trebuie menționat ca anterior acestei înțelegeri privind influenta pe care inculpatul urma sa o exercite in interesul martorului, cele doua parți aveau reprezentarea folosului pe care inculpatul urma sa îl primească, de la martorul Tene F., dar in același scop –
„ Nasule, pot sa trec pe la matale sa-ti aduc aia?
Da, mă.
Ti-a zis I.? Aha.
Da, da, mă. Hai mă treci si ad-o.
Si mâine….
……….
Pai m-oi rezolva si pe mine mâine pe la opt, așa, noua. Iți dau telefon.
Da…”
Pentru demersurile pe care Inculpatul P. C. le-a făcut în favoarea sa în vederea urgentării soluționării dosarului în care era cercetat, a prestat 3-4 zile de activități agricole și în gospodăria inculpatului. Inculpatul P. C. a recunoscut in cursul judecații împrejurarea ca S. Cina îl vizita periodic la domiciliul sau.
Si in perioada următoare de timp partile au dezbătut asupra modalității in care inculpatul va intra efectiv in posesia țevilor, in acest sens fiind relevante convorbirile telefonice din data de 30.10.2011.
In drept, faptele inculpatului P. C. de a accepta promisiunea ofertei sumei de 500 lei de la martorul Tene F., in data de 25.10.2011, apoi, de a primi o țeava de la martorul Tene F. in același scop, si de a beneficia de anumite servicii de la S. F., chiar daca ulterior momentului înțelegerii dintre parți, dar in virtutea acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influenta, in forma continuata, prev. de art.257 alin 1 Cp rap. la art. 41 alin 2 Cp, art. 6 alin 1 din legea 78/2000 . Martorii aveau reprezentarea ajutorului pe care îl va acorda inculpatul, prin presupusa influenta asupra cadrelor medicale, si prin informațiile privind un consum simulat de alimente si băuturi pe care S. Cina ar fi trebuit sa îl declare organelor de politie, in scopul determinării unui anumit rezultat al calculului retroactiv al alcoolemiei.
Forma continuata a acestei infracțiuni este determinata de pluralitatea actelor materiale comise in același scop - de a-l ajuta pe S. Cina sa i se soluționeze urgent un dosar in sensul exonerării de răspundere penala, prin exercitarea pretinsei influente asupra procurorului de caz, si prin determinarea unui anumit rezultat favorabil al raportului de alcoolemie; pluralitatea comparatorilor de influenta care se afla in relații de rudenie; unitatea rezoluției infracționale; forma continuata a infracțiunii, si nu forma unica este determinata de caracterul oarecum independent al actelor materiale, martorul S. Cina declarând ca nu are cunoștința de oferta făcuta de Tene F. către inculpat cu privire la suma de 500 lei, si de caracterul complex al scopurilor - atât urgentarea dosarului penal cat si determinarea unui anumit rezultat al calculului retroactiv al alcoolemiei - ceea ce exclude unitatea de acte de executare incluse . unica.
Traficul de influenta este o vânzare sau o speculare a influentei pe care făptuitorul o are sau lasă sa se creadă ca o are pe lângă un funcționar. In speța, inculpatul, ca autor al acestor infracțiuni, nu poate lua el însuși deciziile, dar abuzează de influenta lui reala sau presupusa asupra altor persoane.
Nu exista obiect material al acestei infracțiuni, banii si toate foloasele pretinse, primite, sau acceptate de către inculpat reprezentând lucruri date pentru a determina comiterea infracțiunii.
Subiectul pasiv este statul reprezentat prin instituția publica in care inculpatul isi exercita profesia, si in care lucrau si cadrele medicale competente sa întocmească raportul medico - legal, sau certificatul medico - legal favorabil comparatorului de influenta, sau organul de cercetare penala asupra căruia inculpatul ar fi trebuit sa intervină pentru soluționarea urgenta a cauzei penale in care era implicat cumpărătorul de influenta.
Pentru existenta infracțiunii de trafic de influenta in forma prevăzuta de art. 257 alin 1 Cp, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții:
- realizarea unei dintre modalitățile alternative de săvârșire a faptei, respectiv pretinderea, primirea, acceptarea, de bani, foloase, sau alte daruri;
Simpla acțiune de pretindere a sumei de bani este suficienta pentru existenta infracțiunii, remiterea si primirea efectiva a sumei de 3250 lei in favoarea inculpatului P. C., prin intermediul inculpatei P. J. si a sumei de 500 euro de la investigator fiind incluse in mod natural in conținutul constitutiv al aceleiași infracțiuni, reprezentând o continuare a activității infracționale, de natura a consolida vinovatia participanților si definitiva particularitățile răspunderii penale.
Si in cazul actului material al acceptării ofertei sumei de 500 lei de la martorul Tene F., sau al acceptării ofertei de 500 euro de la investigatorul L. P., exista forma consumata a infracțiunii, întrucât este incidenta o infracțiune cu consumare anticipata, in care legiuitorul a pus pe același plan acte ce constituie numai acte de pregătire sau numai un început de executare, cu acte ce reprezintă forma consumata a infracțiunii.
Inculpata P. J. a pretins suma de 800 euro, in echivalent lei de la denunțătorul G. M. pentru a-l ajuta, prin intermediul unui asistent medical de la IML C., in al cărei nume a si acționat, si care a si încasat efectiv suma obiect al corupției pasive, sa obtina un raport favorabil al calculului retroactiv al alcoolemiei, declarația martorului L. M. fiind dovada certa in acest sens.
Primirea celor doua țevi metalice de la martorul Tene F., si primirea folosului material constând in activitățile prestate de S. Cina in folosul inculpatului in scopul unic al ajutorului acordat lui S. Cina reprezintă un act bilateral, un acord de voința intre traficant si cumparatorul de influenta.
Noțiunea de foloase prevăzuta de textul art. 257 Cp cuprinde atât avantaje de natura patrimoniala cat si avantaje de natura nepatrimoniala.
- autorul sa aibă influenta sau sa lase sa creadă ca are influenta asupra unui funcționar public sau asupra unui funcționar; in virtutea funcției de asistent medical in cadrul Institutului de Medicina Legala, inculpatul a creat aparenta unei treceri pe care ar avea-o pe lângă medicii legiști pentru a –i determina pe aceștia sa întocmească un raport favorabil al alcoolemiei, sau un certificat medico legal de natura sa crească șansele unei despăgubiri substanțiale.
Pentru existenta infracțiunii nu este necesar ca autorul sa precizeze numele funcționarului asupra căruia lasă sa se creadă ca are influenta, fiind suficient sa-l fi determinat numai prin calitatea sa, ori este suficient ca autorul sa fi precizat numai natura actului pentru a cărui îndeplinire intervine. Astfel, prin determinarea actului este determinata implicit si persoana funcționarului care urmează sa îl îndeplinească, in virtutea atribuțiilor sale de serviciu.
- autorul sa promită intervenția sa pe lângă un funcționar pentru a-l determina sa facă sau sa nu facă un act ce intra in atribuțiile sale de serviciu;
Promisiunea de intervenție nu trebuie sa fie expres formulata, ci si o promisiune tacita, dar neîndoielnica, poate atrage răspunderea penala. Promisiunea este lipsita de orice dubiu daca rezulta din împrejurările cauzei, atitudinea parților, din conduita ulterioara a autorului.
Nu prezintă relevanta juridica asupra răspunderii penale susținerea inculpatului, care deși recunoaște ca l-a lăsat pe investigator sa creadă ca va interveni pe lângă medicul legist pentru obținerea unui certificat medico - legal favorabil, si respectiv l-a lăsat pe S. Cina sa creadă ca prin influenta exercitata asupra procurorului de caz, sau a medicilor legiști va determina urgenta soluționării cauzei penale, si întocmirea unui raport medico - legal favorabil, nu a traficat influenta pretinsa .
Infracțiunea prev. de art. 257 Cp exista chiar daca intervenția promisa nu a avut loc, ori a eșuat, si chiar daca prin intervenție s-a urmărit efectuarea de către funcționar a unui act legal sau ilegal. Nu interesează daca inițiativa a aparținut vânzătorului sau dimpotrivă, cumpărătorului de influenta.
Pentru existenta infracțiunii este necesar si suficient numai sa se afirme ca autorul are cunoștințe la instituția sau societatea respectiva, neavând relevanta faptul ca intervenția a fost sau nu efectuata.
Urmarea imediata consta in crearea unei stări de pericol pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu de către funcționari, si implicit pentru autoritățile si instituțiile unde aceștia sunt angajați.
Legătura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei .
Infracțiunea de trafic de influenta se comite doar cu intenție directa, calificata de scopul pentru care se trafica influenta . Scopul comiterii infracțiunii de trafic de influenta este acela de a-l determina pe funcționar sa facă ori sa nu facă un act care intra in atribuțiile sale de serviciu. Nu este necesar ca scopul sa fie efectiv realizat, ci este suficient ca făptuitorul sa –l fi urmărit .
Faptele comise de inculpatul P. C. reprezintă infracțiuni distincte si nu acte materiale ale aceleiași infracțiuni unice, in forma continuata, nefiind întrunite condițiile cumulative ce decurg din prevederile art. 41 alin 2 Cp.
Unitatea de rezoluție infracționala este condiția esențiala pentru unirea tuturor actelor de executare in cadrul aceleiași hotărâri infracționale, inițiale ; implica prevederea rezultatelor actelor de executare, trebuie sa fie anterioara activității infracționale, si sa se mențină în linii generale pe parcursul executării actelor.
Pentru a uni toate actele de executare, rezoluția infracționala trebuie sa fie suficient de determinata, in sensul ca infractorul are imaginea de ansamblu a activității ulterioare ce o va desfășura, prin acte de executare separata, iar cu fiecare executare, hotărârea se concretizează .
Nu se poate discuta de unicitatea rezoluției infracționale, in condițiile in care prima fapta a fost comisa in octombrie 2010, iar următoarea in decembrie 2011, cumpărătorii de influenta sunt diferiți, actele pentru a căror îndeplinire se cumpăra influenta sunt diferite, si nu exista nici un element de natura sa determine concluzia menținerii rezoluției infracționale pe tot parcursul intervalului de timp in care au fost comise toate actele infracționale.
Modul asemănător de operare in mai multe cazuri de trafic de influenta nu este suficient pentru a defini o intenție unica, in condițiile in care particularitățile legate de timpul, locul si împrejurările in care s-au comis faptele, au condus la concluzia ca infracțiunea a fost consumata in fiecare caz in parte.
Este necesar a se verifica daca schimbarea cumpărătorilor de influenta a implicat o noua rezoluție infracționala, ceea ce de fapt s-a si întâmplat in prezenta cauza, in condițiile in care nu exista dovada unui plan prestabilit de acțiune pus la punct de inculpat, faptele diferă si prin modalitățile de realizare a elementului material, de la pretindere, la acceptare si primire.
S-a constatat ca faptele comise de inculpat trebuie încadrate conform: art. 257 alin 1 Cp rap. la art. 6 alin. 1 din legea 78/2000; respectiv 257 alin 1 Cp rap. la art. 6 alin.1 legea 78/2000, si respectiv 257 alin 1 Cp, art. 6 alin. 1 legea 78/2000, art. 41 alin 2 Cpp., aflate in concurs real, întrucât din modul de săvârșire a faptelor, diversitatea persoanelor si a domeniilor in care inculpatul a lăsat sa se creadă ca are influenta - reducerea valorii alcoolemiei, eliberarea unui certificat medico - legal favorabil, urgentarea unui dosar penal - reiese neîndoielnic existenta mai multor rezoluții infracționale.
La individualizarea judiciara a pedepsei si a modalității de executare, in cazul inculpatei P. J. s-a ținut seama de criteriile legale, cumulative si obligatorii prev de art. 72 Cp - modalitatea in care aceasta a acționat, ea creând convingerea apropiaților ca exercita profesia de avocat. Inclusiv martorul M. I. propus de inculpata a declarat ca inculpata este avocat in C.. Împrejurarea ca inculpata are un serviciu in C. au confirmat-o toți martorii propuși de inculpata - M. P., M. I. si M. I.. Aceste aspecte sunt de natura a conferi o periculozitate sporita persoanei sale, care apelează la strategii care prin ele insele pot constitui alte infracțiuni, si care sunt de natura sa ii sporească forța argumentelor si încrederea cumpărătorilor de influenta.
Nu are antecedente penale, beneficiază de calificare profesionala anterioara, dar in prezent nu mai are un loc de munca stabil. Nu a recunoscut săvârșirea complicității la infracțiunea de trafic de influenta, deși probele administrate au condus la vinovatia dincolo de orice îndoiala rezonabila.
Din cuprinsul referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă T. D. a rezultat ca este despărțita in fapta de soțul sau de mai mulți ani, are doi copii majori care insa locuiesc in străinătate.
Deși inculpata a susținut ca locuiește in satul B., . pe tatăl sau in vârsta de 85 ani, in referatul de evaluare s-a consemnat susținerea organelor de politie in sensul ca, in fapt, inculpata locuiește in domiciliul unei persoane in C.. Pe tatăl sau l-a agresat, fiind necesara intervenția organelor de politie pentru aplanarea conflictului . A fost sancționata contravențional pentru tulburarea ordinii si liniștii publice. Beneficiază de o calificare profesionala si are experiența in munca, securitate locativa .
Pentru ambii inculpați s-a constatat o gravitate sporita a faptelor, întrucât au prevăzut si urmărit primirea unei sume deloc rezonabila, 3250 lei, in scopul determinării întocmirii unui act ilegal, in scopul exonerării de răspundere penala a unei persoane, acuzata de comiterea unei infracțiuni. In fapt, cei doi inculpați au comis un act de natura a favoriza un infractor, si a influenta cursul justiției.
Inculpatul P. C. a persistat in acest comportament, si lăsând sa se înțeleagă, prin atitudinea de a nu nega susținerea cumpărătorilor privind influenta sa in cadrul IML dar si a altor organe judiciare, ca poate influenta cursul legal al anumitor acte judiciare . Niciodată nu a negat puterea pe care alții i-au conferit-o, ci numai in anumite momente a tergiversat realizarea scopului in vederea căruia s-au acordat bani sau alte foloase.
A realizat infracțiunea prev de art. 257 Cp în mai multe variante alternative ale conținutului constitutiv, la intervale de timp diferite, persistând in activitatea infracționala, ceea ce este de natura a conferi acțiunilor sale natura unui mod ilegal de a exercita activitatea profesionala, fiind de multe ori dispus sa deroge de la regulile imperative si de deontologie profesionala, pentru a obține anumite foloase.
Toate actele pe care urma sa le îndeplinească, in urma traficării influentei sunt specifice actului de justiție, astfel ca activitatea sa infracționala a fost de natura implicit sa acorde ajutor unor infractori pentru a se sustrage de la realizarea scopului procesului penal.
In cazul inculpatului P. C. s-a operat reducerea limitelor de pedeapsa conform art. 320/1 alin 7 Cpp, având in vedere atitudinea de recunoaștere a faptelor reținute in actul de sesizare, iar împrejurările cuprinse in referatul de evaluare vor avea influenta in sensul orientării pedepselor către minimul special al pedepsei prev. de art. 257 Cp, redus conform art. 320/1 Cpp. Astfel, pentru orientarea pedepselor către minimul special pledează următoarele argumente: si-a menținut si in fata consilierilor de probațiune atitudinea de recunoaștere a faptelor, nu are antecedente penale, are o imagine pozitiva in familie si la locul de munca, are o calificare profesionala si un loc de munca stabil de peste 30 de ani, prezintă disponibilitate pentru munca, insa nu trebuie omisa si tendința de ignorare a acțiunii cu consecințe penale, si minimizarea riscului aferent.
Multitudinea infracțiunilor comise, pericolul social sporit a fiecăreia dintre ele, importanta covârșitoare a actelor in privința cărora a traficat influenta - raport medico - legal privind calculul retroactiv al alcoolemiei, certificat medico-legal, urgentarea unui proces penal - intervalul de timp foarte mare pe parcursul căruia si-a desfășurat activitatea infracționala, disponibilitatea inculpatului de a –si trafica influenta in privința a mai multor acte medico - legala, relevant fiind răspunsul pe care l-a dat investigatorului L. P. in privința posibilității de a determina scăderea alcoolemiei unui prieten al acestuia, si a prețului acestei operațiuni („da, deci ce sare de unu și zece e unu două zeci, e unu șaizeci, e o mie șase sute ") - sunt împrejurări care impun aplicarea unui spor specific concursului de infracțiuni, conform art. 34 lit. b Cp., de doua luni închisoare.
Pentru niciunul dintre inculpați, nu se va retine nicio circumstanța atenuanta, întrucât recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.
Natura infracțiunilor comise, persoana inculpatului, gradul de afectare a relațiilor sociale vătămate prin infracțiunile comise, frecventa infracțiunilor de corupție in societatea româneasca, gradul tot mai complex de savarsire, determina concluzia ca scopul preventiv al pedepsei reglementat de art. 52 Cp si funcțiile de constrângere, reeducare si exemplaritate nu pot fi atinse decât prin executarea efectiva in stare de detenție a pedepsei rezultante.
În temeiul art. 6/1 alin 4 din legea 78/2000 s-a dispus obligarea inculpatului P. C. sa restituie denunțătorului G. M. A. suma de 1950 lei, constatându-se ca s-a restituit denunțătorului suma de 1300 lei .
In ceea ce privește cele doua țevi remise inculpatului P. C. pentru a interveni in favoarea lui S. Cina, s-a constatat imposibilitatea aplicării art. 19 din legea 78/2000, in sensul confiscării speciale, întrucât aceasta măsura nu se poate aplica decât daca respectivele bunuri au fost ridicate in cursul urmăririi penale de către organele de urmărire penala, întrucât numai . se realizează scopul preventiv al măsurii de siguranța, si se poate executa efectiv aceasta măsura. Conform acelorași prevederi legale, daca bunurile suspuse confiscării nu se mai găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani. Rezulta ca măsura de siguranța se aplica asupra echivalentului in bani numai in mod subsidiar, daca bunurile nu se mai găsesc in materialitatea lor, condiție care nu este îndeplinita, întrucât nu exista nicio proba in cursul urmăririi penale in sensul ca respectivele țevi, obiectul corupției, nu se mai găsesc in materialitatea lor. Numai pasivitatea organelor de urmărire penala nu poate determina aplicarea măsurii de siguranța in subsidiar asupra echivalentului valoric.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă T. D. și inculpații P. C. și P. J..
P., în motivare a arătat că în mod greșit instanța de fond nu a dispus confiscarea de la inculpatul P. C. a două țevi metalice în valoare de 200 lei, primite de la Tene F., fiind incidente în cauză dispozițiile art.257 alin.2 Cod penal, cu trimitere la art.256 alin.2 Cod penal.
Totodată, în mod greșit instanța de fond s-a pronunțat cu privire la menținerea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea luată față de inculpata P. J. prin încheierea nr.343 din 7 decembrie 2011, a Curții de Apel C..
Inculpatul P. C. a solicitat aplicarea art.74, 76 Cod penal, suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei, reținerea circumstanțelor atenuante, în sensul că este bine integrat în societate, are familie, copii, are o stare de sănătate precară, nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră.
Inculpata P. J. a solicitat achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a Cod pr.penală rap.la art.10 lit.d Cod pr.penală, nefiind dovedită în niciun fel latura subiectivă, lipsind intenția ei de a ajuta în vreun fel sau a înlesni comiterea unei fapte prevăzută de legea penală.
În acest sens a arătat că există contradicții între declarațiile martorilor și declarațiile inculpaților, ea declarând în permanență că nu a fost implicată în niciun fel în săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Ea doar l-a prezentat pe denunțătorul G. M. inculpatului P. C., aceștia discutând doar despre ce acte erau necesare pentru efectuarea calculului retroactiv al alcoolemiei.
Ea cunoaște aspectele privitoare la plata unor sume de bani, doar de la G. M., neputându-le percepe în mod direct și nemijlocit.
Martorii I. M. și L. M. nu au fost prezenți la remiterea unor sume de bani, iar denunțătorul G. M. a avut o atitudine oscilantă.
Martorul S. C. a făcut declarații mincinoase pentru a se răzbuna în urma unor divergențe pe care le-a avut cu ea.
Prin urmare, probatoriul administrat nu conduce la concluzia clară că ea ar fi avut intenția de a participa în vreun fel la săvârșirea vreunei fapte prevăzute de legea penală, existând un dubiu evident cu privire la latura subiectivă a infracțiunii reținută în sarcina ei.
În a doua teză, a solicitat reținerea circumstanțelor atenuante, aplicarea art.74, 76 lit.d Cod penal, ea neavând antecedente penale, există factori pozitivi pentru reintegrare socială, beneficiază de calificare profesională și securitate locativă.
Prin urmare, a solicitat reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare aplicarea art.81 și urm. Cod penal.
Analizând apelurile prin prisma motivelor invocate și examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază că apelul parchetului este fondat prin prisma primului motiv de apel, iar apelurile inculpaților sunt nefondate.
Din întreg materialul probator administrat atât în faza urmăririi penale, cât și în timpul cercetării judecătorești, Curtea constată că instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, în sensul că prin intermediul inculpatei P. J., inculpatul P. C. a pretins și a primit de la denunțătorul G. M. suma de 3.250 lei, în schimbul promisiunii de a interveni în favoarea denunțătorului în privința calculului retroactiv al alcoolemiei, astfel încât rezultatul final al acesteia să conducă la înlăturarea răspunderii penale a denunțătorului.
Totodată, inculpatul P. C. a primit de la investigatorul cu identitate reală Licsandu P. suma de 500 euro, în schimbul demersului de a interveni pe lângă persoanele competente pentru a-i determina să completeze într-un anumit mod un act medico-legal.
Același inculpat a acceptat promisiunea numitului Tene F. de a-i da suma de 500 lei, pentru ca inculpatul să intervină pe lângă procurorul de caz în scopul soluționării în mod urgent a dosarului întocmit pe numele numitului S. Cină. În cele din urmă, martorul Tene F. nu i-a mai dat inculpatului suma de 500 lei, dar i-a dat două țevi metalice, în valoare de 200 lei.
Deși pe întreg parcursul procesului penal inculpatul P. C. a dat declarații contradictorii, în fața instanței de fond a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii prev.de art.3201 Cod pr.penală, numai în baza probelor administrate la urmărirea penală, recunoscând săvârșirea faptelor.
Faptul că inculpata P. J. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, nu este suficient pentru a se constata că nu este vinovată, în contextul în care susținerile sale sunt contrazise de celelalte probe administrate în cauză.
În acest sens sunt declarațiile date de denunțătorul G. M. în care acesta a arătat în mod detaliat cum s-au desfășurat evenimentele, cum inculpata P. J. i-a spus că-l va ajuta prin intermediul inculpatului P. C., acest ajutor concretizându-se în sensul că inculpata P. J. a fost cea care a intermediat legătura dintre G. M. și inculpatul P. C., comunicându-i denunțătorului suma pe care trebuie să o plătească pentru ca inculpatul P. C. să intervină în procedura de recalculare a alcoolemiei pentru a se stabili o valoare sub limita prevăzută de lege, astfel încât denunțătorul să scape de răspunderea penală.
Totodată, inculpata P. J. s-a implicat în predarea banilor de către denunțătorul G. M. inculpatului P. C., iar ulterior în recuperarea acestor bani, întrucât G. M. a fost nemulțumit de faptul că P. C. nu a reușit să determine persoanele competente cu ocazia recalculării alcoolemiei, să stabilească o altă limită decât cea reală.
Declarațiile denunțătorului G. M. sunt susținute și de declarațiile celorlalți martori, respectiv I. M., L. M., S. C., dar și de înregistrările autorizate ale convorbirilor telefonice purtate între G. M. și P. C. la data de 16 noiembrie 2011 (fila 148-150 dosar u.p.) și dialogului ambiental purtat între denunțătorul G. M., P. J. și S. C., la data de 27 octombrie 2011 (fila 104-108 dosar u.p.).
Astfel, încă de la primele declarații în mod constant martorii au susținut aceeași stare de fapt pe tot parcursul procesului penal, I. M. arătând că l-a însoțit pe G. M. la locuința inculpatei P. J. din satul B., . la discuția purtată între cei doi, discuție în care inculpata P. J. a recunoscut că a luat banii de la G. M., i-a dat lui P. C. și s-a angajat să-i recupereze, întrucât P. C. nu a reușit să obțină, cu ocazia recalculării alcoolemiei, o limită mai mică.
Martorul L. M. a fost cel care a condus autoturismul cu care i-a transportat pe G. M. și inculpata P. J. la sediul IML C., a văzut când denunțătorul i-a dat inculpatei suma de 32.500.000 lei vechi, menționând chiar că inculpata a stat pe bancheta din spate.
Același martor a arătat că în momentul când a ajuns la sediul IML C., el a rămas în autoturism, dar G. M. și inculpata P. J. au coborât și au mers la un alt autoturism marca Dacia papuc de culoare roșie, lângă care se afla inculpatul P. C., martorul specificând faptul că toți trei, respectiv G. M., P. J. și P. C. s-au urcat în autoturismul marca Dacia papuc de culoare roșie.
Martorul S. C. este cel care a asistat la mai multe discuții purtate între G. M. și P. J., în locuri diferite și zile diferite, în timpul cărora P. J. l-a sunat pe inculpatul P. C.. Totodată, P. J., în timpul a două întâlniri ce au avut loc în apropiere de sediul Judecătoriei C., i-a dat denunțătorului G. M. suma de 900 lei, respectiv suma de 400 lei.
Ulterior, martorul S. C. l-a însoțit pe G. M. la locuința inculpatei P. J. din satul B., . cu acea ocazie fiind redat în formă scrisă, în procesul-verbal încheiat la 18 noiembrie 2011 (filele 104-108 dosar u.p.), dialog din care rezultă că inculpata P. J. avea cunoștință de faptul că G. M. îi dăduse o sumă de bani inculpatului P. C., iar inculpata s-a angajat să îl însoțească pe denunțător pentru a merge la P. C. în vederea recuperării banilor, deoarece în urma recalculării valorii alcoolemiei rezultatul a fost același.
Faptul că denunțătorul G. M. a primit de la inculpata P. J. sumele de 900 lei, respectiv 400 lei, este confirmat și de martorul I. M. care a declarat că de la denunțător a aflat că acesta și-a recuperat o parte din banii dați.
Din convorbirea telefonică purtată între inculpatul P. C. și G. M. la 16 noiembrie 2011, redată în procesul-verbal încheiat la 9 decembrie 2011 (filele 148-150 dosar u.p.), rezultă că inculpata P. J. este cea care a intermediat legătura dintre inculpatul P. C. și G. M., și implicit predarea banilor către P. C..
Deși inculpatul P. C. a dat mai multe declarații contradictorii, în sensul că în unele declarații a susținut că inculpata P. J. nu ar fi fost de față când denunțătorul G. M. i-ar fi dat banii, iar în alte declarații inclusiv cea prin care a solicitat judecarea cauzei numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, recunoscând în totalitate faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, a arătat că inculpata P. J. a fost de față când a primit banii de la denunțător, Curtea apreciază că declarațiile care corespund adevărului sunt cele în care inculpatul P. C. a arătat că în momentul când a primit banii de la denunțător a fost de față și inculpata P. J., deoarece aceste declarații se coroborează cu celelalte probe, respectiv declarațiile martorilor și redarea convorbirilor telefonice și a dialogului purtat în mediu ambiental.
Cu toate că inculpata P. J. a susținut că martorii au dat declarații mincinoase, din ansamblul probator administrat în cauză nu rezultă o astfel de concluzie, în condițiile în care declarațiile martorilor se coroborează cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice și a dialogului purtat în mediul ambiental.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a apreciat că sunt realizate elementele constitutive atât sub aspect subiectiv, cât și sub aspect subiectiv ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de trafic de influență.
Sunt nefondate criticile celor doi inculpați privitoare la individualizarea pedepsei și a modalității de executare.
Inculpatul P. C. a săvârșit foarte multe infracțiuni, într-un timp foarte scurt, s-a folosit de calitatea pe care o avea la Institutul de Medicină Legală C., fiind asistent medical, pentru a obține sume mari de bani în mod ilicit într-un timp foarte scurt, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine oscilantă, astfel încât, Curtea apreciază că nu se impune nici reducerea pedepselor, nici schimbarea modalității de executare.
Criteriile personale pozitive de care beneficiază inculpatul au fost avute în vedere de instanța de fond la stabilirea cuantumului pedepselor, acestea fiind orientate spre minimul special prevăzut de lege.
În privința inculpatei P. J., Curtea apreciază că pedeapsa și modalitatea de executare au fost just individualizate, ținând cont de natura infracțiunii, de gradul de pericol social ridicat al acesteia, împrejurările în care s-a comis, de urmările pe care le au astfel de infracțiuni asupra imaginii persoanelor implicate în desfășurarea unui proces penal, astfel încât măsurile dispuse nu trebuie să aibă ca efect încurajarea unor astfel de comportamente, ci diminuarea sau chiar stoparea lor.
Existența unor împrejurări pozitive privitoare la persoana inculpatei, respectiv lipsa antecedentelor penale, nu conduce automat la reținerea acestora ca și circumstanțe atenuante având în vedere natura și gravitatea infracțiunii, modalitatea de comitere, dar și faptul că lipsa antecedentelor penale reprezintă o stare de normalitate pentru membrii unei comunități.
Pe de altă parte, aspectele pozitive privitoare la inculpată au fost avute în vedere de instanța de fond la stabilirea cuantumului pedepsei, acesta fiind orientat spre minimul special prevăzut de lege.
Apelul formulat de parchet este fondat prin prisma primului motiv, în sensul că atât din declarațiile inculpatului, cât și din declarațiile numitului Tene F. rezultă că inculpatul a primit două țevi metalice, potrivit art.19 din Legea nr.78/2000, acestea sunt supuse confiscării, neavând importanță aspectul dacă au fost sau nu ridicate de organele de urmărire penală, în condițiile în care dacă bunurile nu se vor găsi, inculpatul va fi obligat la plata echivalentului lor în bani, respectiv 200 lei, așa cum rezultă din declarația martorului E. F..
Deși potrivit art.350 alin.1 Cod pr.penală, instanța de fond nu trebuia să se pronunțe asupra menținerii măsurii obligării de a nu părăsi localitatea în cazul inculpatei P. J., Curtea consideră că nu se impune reformarea sentinței, în sensul înlăturării dispoziției respective, întrucât, pe de o parte, această dispoziție nu produce niciun efect, deoarece măsura obligării de a nu părăsi localitatea era menținută în continuare, în condițiile în care nu a fost revocată prin sentință, iar pe de altă parte, în prezent prin încheierea din 27 iunie 2012 a Curții de Apel C., definitivă prin decizia nr.2410 din 11 iulie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art.379 alin.1 pct.2 lit.a Cod pr.penală, se va admite apelul declarat de P. de pe lângă T. D., se va desființa în parte sentința în sensul că, în baza art.19 din Legea nr.78/2000, se va dispune confiscarea de la inculpatul P. C., a două țevi metalice (primite de la Tene F.), iar dacă acestea nu se găsesc, inculpatul va plăti echivalentul lor în bani, respectiv 200 lei.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În baza art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală, se vor respinge ca nefondate, apelurile declarate de inculpații P. C. și P. J..
În baza art.88 Cod penal și art.350 alin.1 Cod pr.penală, se va deduce detenția preventivă de la 16 martie 2012 la zi și se va menține starea de arest a inculpatului P. C., deoarece nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, existând în continuare probe că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, pericolul concret pentru ordinea publică rezultând din natura și gravitatea infracțiunilor pentru care a fost condamnat inculpatul, urmările acestui gen de infracțiuni, reacția opiniei publice în cazul unor astfel de fapte, care reclamă o intervenție promptă a autorităților, care să aibă efect stoparea sau diminuarea unor astfel de comportamente, ci nu încurajarea lor.
Văzând și art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de P. de pe lângă T. D., împotriva sentinței penale nr.124 din 16 martie 2012, pronunțată de T. D., în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința în sensul că:
În baza art.19 din Legea nr.78/2000;
Dispune confiscarea de la inculpatul P. C., a două țevi metalice (primite de la Tene F.), iar dacă acestea nu se găsesc, inculpatul va plăti echivalentul lor în bani, respectiv 200 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge ca nefondate, apelurile declarate de inculpații P. C. și P. J..
În baza art.88 Cod penal și art.350 alin.1 Cod pr.penală;
Deduce detenția preventivă de la 16 martie 2012 la zi și menține starea de arest a inculpatului P. C..
Obligă pe apelantul inculpat P. C. la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Obligă pe apelanta inculpată P. J. la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu se vor vira din conturile Ministerului Justiției în contul Baroului D..
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și inculpata P. J. de la comunicare pentru inculpatul P. C..
Pronunțată în ședință publică de la 31 august 2012.
M. M. ȘeleaPentru judecător,
C. C.
Transferat la T. C.
Semnează președinte complet,
Grefier,
M. N.
Red.jud.MMȘ
j.f.E.M.
PS/3.09.2012
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1688/2012. Curtea... → |
|---|
