Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1130/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1130/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 16-05-2012 în dosarul nr. 1130/2012
Dosar nr._ - Art.215 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.1130
Ședința publică de la 16 Mai 2012
PREȘEDINTE C. Lăutarujudecător
A. C. Mitrachejudecător
M. C. Gherghejudecător
Grefier F. U.
Ministerul Public reprezentat de procuror C. N.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
c.c.c.
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 3 mai 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind recursul declarat de inculpatul J. A., împotriva sentinței penale nr.1816 din 13 iulie 2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
CURTEA
Asupra recursului de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele.
P. sentința penală nr.1816 din 13 iulie 2011, Judecătoria C., în baza art 215 alin 1, 2, 3 Cod penal, cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal, a condamnat pe inculpatul J. A., fiul lui I. și A., născut la data de 27.07.2074 în C., județul D., cu domiciliul în C., ., nr. 6, ., ., posesor al CI . nr._, eliberat de SCLEP C., CNP_, de cetățenie română, divorțat, fără antecedente penale, fără ocupație, la pedeapsa de 9 ani închisoare.
In baza art 71 Cod penal, s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev de art 64 alin 1 lit a teza a II-a si lit b Cp.
In baza art 88 Cod penal, s-a dedus durata reținerii si arestării preventive din data de 17.01.2011 pana la 18.04.2011 inclusiv.
In temeiul art 350 alin 1 Cpp, s-a menținut măsura preventiva a obligației de a nu parasi municipiul C., dispusa prin decizia penala 235/18.04.2011 a Tribunalului D., pana la ramanerea definitiva a prezentei hotărâri.
In temeiul art 14 si 346 Cpp, a fost obligat inculpatul Juganariu A. in solidar cu partea responsabila civilmente . la plata sumei de 250 euro, fiecăreia dintre părțile civile.
In temeiul art 14 si 346 Cpp, a fost obligat inculpatul Juganariu A. in solidar cu partea responsabila civilmente . la plata către partea civila M. N. - C., ., .. 50, J. D. a dobanzii legale aferente sumei de 250 euro (care a fost restituita in cursul procesului) pana la data de 24.05.2011 ;
S-a constatat recuperat prejudiciul următoarelor parți vătămate:
D. N.,A. A. C., J. A. M. D. N. B. C., B. V. A., M. F. V., P. N. G., P. P. M., R. G., O. C. I., S. A. V., L. E. M. M. M., N. L. C., O. M. L., R. A. S., R. M. E., M. N..
In temeiul art 353 Cpp, s-a menținut sechestrul asigurator asupra a doua autoturisme marca Dacia N., . UU1R52320V0008759, nr de înmatriculare_, si respectiv marca Peugeut model J5, . VF3290C_, nr de înmatriculare_, sechestrul fiind dispus prin ordonanța din 02.02.2011.
In temeiul art 203 alin 1 Cpp, s-au respins cererile de acordare a cheltuielilor de judecata formulate de partile vătămate.
In temeiul art 201 alin 1 Cpp, a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 4000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în esență următoarele:
La data de 03.03.2011 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C., cauza penală în care inculpatul J. A. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecătoria C. nr._/P/2010 pentru savarsirea infracțiunii prev de art 215 alin 1, 2, 3 Cp, cu aplicarea art 41 alin 2 Cp.
In fapt, s-a reținut că inculpatul J. A., în calitate de administrator al ., în perioada octombrie - noiembrie 2010, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, în scopul obținerii de mijloace materiale injuste, prin prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase de a efectua activități de „mediere” în vederea angajării persoanelor interesate pe teritoriul Angliei, și prin utilizarea unor înscrisuri fără corespondent în realitate, a indus în eroare 173 de persoane, determinându-le astfel să achite, cu prilejul încheierii unor contracte de mediere, câte 250 de euro, acestea constatând ulterior neîndeplinirea obligațiilor contractuale și, implicit, imposibilitatea recuperării sumelor de bani achitate, prejudiciul total ridicându-se la suma de 43.250 euro.
P. încheierea nr. 5/18.01.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului J. A. pe o durată de 29 zile, începând cu data de 18.01.2011 până în data de 15.02.2011 inclusiv, măsura fiind ulterior prelungită prin încheierea nr. 15/09.02.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, dispunându-se prelungirea măsurii arestului preventiv pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 16.02.2011 și până la data de 17.03.2011 inclusiv.
La data de 07.03.2011, în temeiul art. 300 ind. 1 Cpp a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului J. A..
P. decizia penală nr. 235/18.04.2011 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ /a3, a fost admis recursul declarat de inculpatul J. A., împotriva încheierii din 15 aprilie 2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ /a 3, a fost casată încheierea de ședință pronunțată de Judecătoria C. în data de 15.04.2011, iar în baza art. 139 alin. 1 Cpp, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpat prin încheierea nr.5/18.01.2011 a Judecătoriei C., cu măsura obligării de a nu părăsi Municipiul C..
In cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de proba: procesul verbal de constatare și situația părților vătămate, declarațiile părților vătămate, contractele de mediere, facturile și chitanțele fiscale întocmite cu prilejul achitării sumelor de bani, declarații de martori C. I. I., C. M. A. I., U. C. M., S. O. G., formularele tip „western union”, documentul „Cooperation Agreement” in fotocopie conformă cu originalul și verificările acestuia, adresa nr. 33/16.12.2010 și declarațiile învinuitului și ale inculpatului.
În cursul cercetării judecătorești, s-a dispus atașarea fișei de cazier judiciar a inculpatului emisă de către IPJ D., din conținutul acesteia reieșind că pentru inculpat s-a pus în mișcare acțiunea penală la data de 21.12.2010 în dosarul nr. 2070/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. 1 Cp. In timpul procesului s-a depus de către Reprezentantul ministerului Public la dosarul cauzei rechizitoriul 2070/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița, prin acre inculpatul a fost trimis in judecata pentru o infracțiune de înșelăciune similara, privind tot procurarea locurilor de munca in străinătate, susținându-se ca inculpatul a desfășurat o vasta activitate infracționala.
Instanța, în temeiul art. 174 alin. 3 Cpp, având în vedere numărul mare de părți civile care nu au interese contrarii în această cauză, a dispus desemnarea, de comun acord cu părțile civile două persoane care să le reprezinte în prezenta cauză penală, și anume pe numiții M. N. și C. M. - aceste persoane si-au exprimat in mod voluntar acordul pentru a fi reprezentantul partilor .
S-a făcut aplicarea prezumției termenului in cunoștința, prev de art 173 alin 6 Cpp, toate partile fiind de acord in acest sens, prevederi care stipulează: in cazurile prevăzute la alin. 3 și 4, toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoștință sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate.
În temeiul art. 16 Cpp, instanța a dispus introducerea în prezenta cauză penală a societății comerciale E. G. S.R.L, în cadrul căreia inculpatul J. A. avea atât calitatea de administrator cât și pe cea de asociat, în calitate de parte responsabilă civilmente, astfel cum au solicitat partile civile conform art 16 Cpp .
A fost audiat inculpatul J. A., conform art. 323 Cpp, acesta declarând că nu recunoaște activitatea infracționala de care este acuzat si apreciază actele premergătoare urmăririi penale ca nefiind complete, întrucât există martori care pot dovedi nevinovăția sa. Au fost audiate parti vatamate, conform art 326 Cpp si au fost audiati martorii indicați in rechizitoriu, conform art 327 Cpp.
Inculpatul a solicitat și instanța a încuviințat administrarea probei testimoniale cu martorii J. I., Vargatu T. și F. A., în dovedirea faptului că inculpatul s-a deplasat în Anglia pentru a căuta locuri de muncă, în încercarea de a contracta firme care să accepte muncitori români. Numai primii doi martori au fost audiati, întrucât in privința celui de-al treilea inculpatul nu si-a îndeplinit obligația prev de art 320 alin 3 Cpp de a indica domiciliul acestuia.
Analizând in mod coroborat ansamblul probelor administrate in cursul procesului penal, instanța a reținut următoarele:
Inculpatul a înființat societatea . in anul 2008, insa in octombrie 2010 a schimbat obiectul de activitate, astfel încât sa se ocupe de plasarea forței de munca in străinătate. Conform declarației inculpatului din cursul cercetării judecătorești, din 2008 pana in 2010 societatea nu a derulat nici un fel de activitate.
A fost încheiat in 05.08.2010 un contract de colaborare cu o societate din Anglia, Healthy Orchard LTD, situata in regiunea Grantchester, Anglia, prin care se stipula obligația societatii inculpatului de a procura persoane pentru a munci in domeniul agriculturii, pe o perioada de 6 ,9 ori 12 luni, in funcție de nevoile societății angajatoare. Acest contract stipula clar, dupa cum si martorul C. M. A. I. a declarat, ca 6 luni este intervalul de timp pentru care persoanele procurate de inculpat vor munci in Anglia, si nu intervalul de timp in care inculpatul trebuie sa găsească forta de munca umana. De altfel, contractul de colaborare nu este încheiat pe o perioada determinata in care inculpatul sa se fi obligat a procura forta de munca, de unde rezulta ca aceasta obligație trebuia executata pe un termen nelimitat.
Contractul de colaborare nu conține numele reprezentanților celor doua societati, cerința obligatorie in orice contract comercial.
P. adresa N2009410/RCS din 15.02.2011 Biroul de Cooperare Polițieneasca Interpol a comunicat organelor de urmarire penala ca nu exista nicio societate cu numele Healthy Orchard LTD sau similar in evidenta centralizata a firmelor sau in alte evidente.
Au fost angajate doua persoane pe posturile de secretare, cărora inculpatul le-a comunicat existenta unui contract de colaborare cu o societate din Anglia, in temeiul căruia se va intermedia plasarea forței de munca, cele doua secretare, martorele U. C. si C. - M. A. I., primind instrucțiuni in legătura cu înscrisurile care trebuie depuse de persoanele interesate, suma de bani, data si locul plecării .
S-a reținut că martorul C. M. A. I. declarat in cursul urmăririi penale faptul ca la interviul susținut in fata inculpatului in perspectiva angajării pe postul de secretara, inculpatul i-a specificat ca se ocupa in domeniul plasării in străinătate a forței de munca de mai mult timp, a mai trimis persoane in alte tari in vederea angajării si intenționează sa isi extindă afacerea. S-a reținut că aceasta declarație a martorului, coroborata cu cea din cursul cercetării judecătorești conform căreia un prieten al inculpatului, pe nume M., i-a comunicat ca inculpatul a mai facilitat plecarea oamenilor in străinătate pentru găsirea unor slujbe, denota lipsa de sinceritate a inculpatului privind modalitatea in care isi derula activitatea, întrucât firma schimbându-si obiectul de activitate in octombrie 2010 pentru a se specializa in plasarea forței de munca, este evident ca anterior lipsea cadrul legal pentru asemenea operațiuni . Astfel, s-a început activitatea, societatea . publicând mai multe anunțuri privind condițiile de obținere a unui loc de munca in alte tari, prin mijloacele de publicitate - televiziune, anunțuri in ziare, astfel cum au declarat si partile civile, cu ocazia audierii, conform art. 326 Cpp.
Ulterior, in data de 25.10.2010 s-a efectuat un control de către Inspectoratul Teritorial de Munca D., care a constatat multe deficiente in ceea ce privește legalitatea activității de mediere plasare forța de munca si a dispus remedierea acestora. Singura deficienta remediata a fost înlocuirea contractelor de munca pe care societatea administrata de inculpat le-a încheiat cu persoanele interesate, cu contracte de mediere, conform legii 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate .
In declarația din data de data de 17.01.2011, in calitate de învinuit, inculpatul a declarat ca pana la data de 25.10.2010, data controlului efectuat de către ITM, au fost încheiate 48 contracte de munca, iar ulterior acestea au fost transformate in contracte de mediere.
Toate cele aproximativ 200 de persoane care au încheiat contracte de mediere cu . au luat cunoștința ca data plecării in Anglia este 27.11.2010, urmând sa desfășoare activitate in domeniul agriculturii. Aceste detalii au fost stabilite de inculpat, in temeiul contractului de colaborare încheiat cu societatea din Anglia Healthy Orchard LTD.
Controlul efectuat la sediul firmei . de către inspectori I.T.M. a relevat că în evidențele acesteia nu există o bancă de date cu solicitări de locuri de muncă, nu există oferte ferme de locuri de muncă.
S-a apreciat că, în condițiile în care inculpatul nici nu a prezentat organelor de control ITM acel contract de colaborare, deși in tot cursul procesului penal l-a invocat in favoarea sa, acest fapt denota ca inculpatul conștientiza ca acel contract reprezintă doar o simulare a îndeplinirii obligației de a procura oferte ferme de locuri de munca, impusa de legea 156/2000.
S-a reținut că părțile vătămate și martorii audiați în cauză au arătat că inculpatul însuși le-a indicat data plecării în Anglia, respectiv 27 noiembrie 2011, pentru când angajatele firmei ar fi întocmit liste cu persoanele care ar fi trebuit să plece, data pe care nici inculpatul nu a negat-o, astfel că exista o vădita contradicție cu rolul de a fi invocata ca o cauza exoneratoare de răspundere. întrucât în contractul de mediere se precizează ca societatea condusa de inculpat beneficiază de un termen de 6 luni pentru găsirea unui loc de munca adecvat iar persoanelor care au încheiat contracte de mediere li se comunica personal de către inculpatul însuși, sau de către cele doua secretare, dar tot pe baza asigurărilor date de inculpat, ca angajatorul este deja găsit in Anglia, in domeniul agriculturii, data plecării fiind si ea fixata. In contractul încheiat la data de 05.08.2010 cu firma din Anglia este prevăzut un termen de 6 luni, dar nu de mediere a găsirii unui loc de munca, ci durata angajarii la firma din Anglia.
s-a mai arătat că nu exista nicio explicație credibila si solida pentru omisiunea de a include in contractul de mediere data plecării - 27.11.2010, deși ea era stabilita de inculpat si confirmata in mai multe rânduri atât parților vătămate, cat si celor doua secretare, inclusiv in perioada apropiata plecării, când inculpatul deja plecase in Italia. Se releva astfel dorința inculpatului, ca, in situația descoperirii sale, sa invoce o pretinsa neîndeplinire a unei obligații civile de diligenta( de a găsit locuri de munca adecvate), ascunzând ca in realitate a obținut încrederea parților vătămate tocmai prin comunicarea numelui angajatorului si a datei plecării.
In același capitol IX din contractul de mediere se prevăd dispoziții cu privire la durata timpului de lucru, cuantumul salariilor( intre 5,80 lire si 6,20 lire pe ora), iar plecarea rapida urma sa aibă loc in termen de 6-8 saptamani de la înscriere, adică de la data încheierii contractului de mediere. Nu exista nici un fundament care sa justifice includerea acestor detalii, întrucât contractul de colaborare cu firma din Anglia nu cuprindea nici un detaliu cu privire la aceste aspecte.
Aceste date sunt esențiale pentru orice persoana care se angajează, întrucât perspectiva unui salariu decent, a unor condiții de munca normale reprezintă argumente de natura a crea convingerea si a determina orice persoana care dorește sa se angajeze sa si încheie contract pentru găsirea unui loc de munca.
S-a mai reținut că inculpatul nu a făcut dovada bazei legale sau contractuale care i-a permis inserarea acestor detalii - esențiale pentru orice angajat, de unde rezulta ca au fost incluse unilateral, fara putința de justificare, cu scopul de a crea imaginea unui agent serios de plasare a forței de munca si a determina ca un număr cat mai mare de persoane sa îl contacteze, ceea ce s-a si întâmplat, întrucât peste 170 de persoane au încheiat contracte de mediere.
In data de 05.10.2010 s-a încheiat un contract de colaborare, la distanta, pe cale telefonica, cu societatea . din Bistrița, in vederea asigurării transportului persoanelor in Anglia. Deși clauzele contractuale stipulau clar obligația inculpatului de a anunța data plecării înainte cu 10 zile, specificându-se si lista pasagerilor precum si destinația, inculpatul nu a contactat in nici un moment societatea de transport.
In declarația din data de 25.03.2011 inculpatul a precizat ca era in Italia si de aceea nu a contactat societatea de transport, insa administratorul C. I. I. ar fi derulat tratative si s-a inteles cu acea societate cu privire la preț. Declarația inculpatului este infirmata atât prin declarația administratorului C. I. I. care a precizat ca nu avea nicio însărcinare primita de la inculpat de a se preocupa de societatea de transport, dar si prin adresa 33/16.12.2010 a . Bistrita, prin care s-a specificat ca nu s-a primit nicio comanda de transport, nici un contract pe ruta Romania - Anglia, si nici o lista de pasageri .
S-a apreciat că lipsa de preocupare a inculpatului in a concretiza clauzele contractuale din 05.10.2010 in sensul de a comunica firmei de transport data plecării, ruta si lista pasagerilor, rezulta si din declarația martorului C. M. A., una dintre cele doua secretare, care a menționat ca in timp ce inculpatul era plecat in Italia, in a doua parte a lunii noiembrie, colega ei a discutat cu el, care a stăruit ca plecarea va avea loc in data de 27.11.2010.
In aceasta situație, calculând in mod regresiv termenul de 10 zile prevăzut in contractul cu firma de transport, data maxima a anunțării firmei de transport trebuia sa fie 15.11.2010, data când inculpatul a plecat in Italia, de unde rezulta ca imposibilitatea plecării devenise deja o certitudine. Mai mult, data de 15.11.2010 era data maxima a anunțării, dar nimic nu l-ar fi împiedicat pe inculpat, ca înainte de plecarea in Italia sa stabilească condițiile plecării cu ., Astfel cum ar fi făcut orice contractant serios .
In data de 26.10.2010 C. I. I. a devenit administratorul ., fiind încheiata o hotărâre A. prin care acestuia din urma i se predau actele contabile ale societții si o suma de bani . Din înscrisurile comunicate de Oficiul Registrului Comerțului, inclusiv in cursul cercetării judecătorești, rezulta ca si la data actuala, inculpatul are calitatea de asociat, deținând un număr de 20 parți sociale, din totalul de 21, cu o cota de participare la beneficii de 95,23%, iar C. I. I. are si el calitatea de asociat cu 1 parte sociala, cota de participare la beneficii de 4,76%, dar el exercita si functia de administrator, data numirii fiind 26.10.2010.
Prima instanță a constatat ca fiind esențială împrejurarea că inculpatul nu a transmis toate partile sociale către C. I. I., ci numai atribuțiile de administrator, insa calitatea sa de asociat majoritar atrage si răspunderea fata de terțele persoane pentru toate actele si faptele comise in numele si pentru beneficiul societatii. Administratorul nu răspunde decât de modul de realizare a atribuțiilor sale pentru îndeplinirea obiectului si scopului persoanei juridice, si de aceea ,C. I. I. nu a dobândit dreptul de proprietate asupra bunurilor încredințate, inclusiv asupra sumei de 25.000 euro primita, ci numai dreptul de gestionare . S-a arătat astfel că față de terțele persoane si fata de autoritățile publice continua sa răspundă asociatul Juganariu A., el fiind reprezentantul legal, administratorul răspunzând fata de asociați pentru modul de gestionare a societatii.
S-a mai reținut că potrivit declarației martorului C. - M. A. I. banii încasați din contractele de mediere au fost predați chiar inculpatului, pana la data plecării acestuia in Italia, deci pana la jumătatea lunii noiembrie, deși inca din 26.10.2010 pierduse funcția de administrator. Chiar si după ce a transmis funcția de administrator lui C. I. I., a continuat sa încaseze el însuși banii obținuți din contractele de mediere, constatându-se astfel că inculpatul acționa ca un administrator si conducător de fapt al societatii, deși aceasta funcție ii aparținea de drept lui C. I. I.. S-a mai reținut că în data de 16.11.2010 inculpatul, aflat in Italia, a primit de la administratorul C. I. I. suma de 3115 euro( fila 378 d.u.p). In data de 18.11.2010 inculpatul a primit iarăși de la C. I. I. suma de 2100 euro ( fila 379 d.u.p).
In data de 18.11.2010 inculpatul a mai primit de la secretare banii încasați din încheierea contractelor de mediere – 450 euro, deși el se afla in Italia, iar administrator era C. I. I..
În legătură cu apărarea formulata de inculpat in sensul ca acești bani reprezintă obiectul unui contract de împrumut încheiat cu C. I. s-a cnstatat că aceasta nu a fost dovedita prin nici un mijloc de proba.
S-a mai reținut că în condițiile în care a semnat un contract de colaborare cu o societate din Anglia fara a avea un minim de dovezi privind existenta ei, domeniul de activitate, fara a solicita si primi dovada calității persoanei „A.”, întinderea puterilor conferite acestuia, inculpatul a conștientizat ca se expune riscului ca niciodată acel contract sa fie executat, contractul din 05.08.2010 încheiat cu pretinsa societate din Anglia neconținând numele reprezentanților celor doua societati, cerința obligatorie in orice contract comercial.
Prima instanță a mai reținut că respectivul contract din data de 05.08.2010 încheiat de inculpat cu pretinsa societate Healthy Orchard LTD nu conține decât minime clauze privind numele societatii, dar nici un alt element de identificare exacta, durata contractului de munca pe care persoanele îl vor încheia acolo, dar nici aceasta clara, întrucât lăsa la aprecierea societatii engleze stabilirea duratei in funcție de propriile necesitați, domeniul de activitate, condițiile de locuit si încheierea documentelor legale și niciuna din aceste deficiente, constatate de altfel si prin procesul verbal ., nr._/26.10.2010 de către Inspectoratul Teritorial de Munca D., nu a fost remediata.
Referitor la apărarea inculpatului în sensul că infracțiunea prev. de art. 215alin 1,2,3 Cp nu s-a consumat întrucât inculpatul avea la dispoziție 6 luni de zile pentru a găsi un loc de munca, s-a apreciat de prima instanță ca fiind neîntemeiată întrucât acest interval de timp, stipulat la art. III in contractele de mediere a fost concretizat chiar prin contractul de colaborare din 05.10.2010 încheiat cu firma din Anglia, contract care având data de încheiere anterioara, a determinat ca obligația de diligenta de a oferi un loc de munca potrivit aptitudinilor, pregătirii beneficiarului ( art. IV.1 din contractul de mediere) sa devina, ab initio, o obligație de rezultat.
S-a mai reținut că la art IX din contractele de mediere se prevede ca locul de munca este pe teritoriul Marii Britanii, in domeniul agriculturii, construcțiilor si infirmeriei, ceea ce denota inca o data ca obligația asumata de inculpat era una de rezultat, clara si precisa, întemeiata, conform propriilor susțineri, chiar pe contractul de colaborare cu firma din Anglia din data de 05.10.2010.
S-a constatat astfel că în fapt, contractele de mediere reprezentau numai o aparenta de legalitate, un paravan, cu rolul de a fi invocate in cazuri de litigii, întrucât inca de la data angajării celor doua secretare, acestea știau ca oamenii vor pleca la munca in Anglia, deci locul, data plecării erau clar stabilite.
Referitor la susținerea privind neconsumarea infracțiunii, pe motiv ca inculpatul a beneficiat de intervalul de timp pana la data de 27.11.2010 pentru a asigura plecarea oamenilor in Anglia s-a apreciat ca fiind neîntemeiată, întrucât data consumării infracțiunii este data încheierii ultimului contract de mediere, intrucat aceasta este data cand inculpatul a încasat suma de bani cu titlu de comision, desi cunostea cu certitudine imposibilitatea asigurării angajarii tuturor celor 200 de solicitanți la societatea angajatoare din Anglia, infracțiunea dedusa judecații fiind o forma a unitatii legale de infracțiune - continuata- fiecare act de executare care intra in conținutul sau îmbrăcând forma consumata a infracțiunii, data consumării fiecarui act de executare fiind data incheierii contractului de mediere cu fiecare parte vatamata, data la care s-a si produs rezultatul socialmente periculos, prin prejudicierea fiecarei persoane, echivalent comisionului platit, prin inducerea in eroare cu privire la angajarea in Anglia la firma Healthy Orchard LTD.
În ce privește declarațiile martorilor J. I. si Vargatu T., s-a apreciat că acestea nu sunt in măsura sa înlăture vinovatia inculpatului întrucât martorul J. I. nu a știut scopul deplasării in străinătate a inculpatului, nici cu ce se ocupa acesta, nici obiectul de activitate al firmei sale iar martorul Vargatu I. T. a susținut rolul de intermediar al lui „ A.”, a observat întâlnirea dintre acesta, inculpat si o alta persoana de cetățenie engleza, insa nu stie daca s-a semnat vreun act la acea întâlnire din Anglia, nici ce s-a discutat la întâlnire, nici daca inculpatul a mai fost si in alte tari.
S-a reținut că în drept, fapta inculpatului Juganariu A., in calitate de administrator, si ulterior asociat si administrator si conducător de fapt al ., care, in perioada octombrie - noiembrie 2010 a încheiat contracte de mediere cu 173 de persoane, prin prezentarea ca adevărata a faptei mincinoase de a le procura locuri de munca adecvate in Anglia, prin utilizarea unor înscrisuri simulate, fara corespondent in realitate, prin construirea unui cadru aparent legal care sa ii permită invocarea naturii juridice a litigiului, in scopul obținerii pentru sine a unor foloase materiale injuste, corespunzător sumei de 250 euro plătita de fiecare parte vătămata, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev de art 215 alin 1,2,3 Cp.
S-a reținut că sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directa, calificata de scopul obținerii pentru sine a sumelor platite cu titlu de comision.
La individualizarea pedepsei, s-a ținut seama de criteriile legale, generale si cumulative prev. de art. 72 Cp, si anume: dispozițiile parții generale a Codului Penal care reglementează forma continuata a infracțiunii ca fiind o cauza de agravare a pedepsei, limitele de pedeapsa intre 3 si 15 ani închisoare prev de art 215 alin 1,2,3 Cp, astfel ca instanța s-a orientat spre o pedeapsă situata la nivelul mediului pedepsei la care se poate ajunge adăugând la maximul special prev de art 215 alin 3 Cp sporul de 5 ani prev de art 34 Cp rap la art 42 Cp ( acesta fiind tratamentul sancționator al infracțiunii continuate).
In ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța in temeiul art. 71 Cod penal, raportat la jurisprudența Curtii Europene a Drepturilor Omului exprimata in cauza Hirst contra Marii Britanii, S. si Parcalab c. României si la art.3 din Protocolul nr.1 adițional Convenției Europene a Drepturilor Omului, a reținut că natura faptei savarsite, urmările produse, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, au condus la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice si in funcții elective publice si dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autoritatii de stat, motiv pentru care exercițiul acestor drepturi va fi interzis pe perioada executării pedepsei principale.
In temeiul art. 88 Cod penal, s-a dedus durata reținerii si arestării preventive din data de 17.01.2011 pana la 18.04.2011 inclusiv. In temeiul art. 350 alin 1 Cpp s-a menținut măsura preventiva a obligației de a nu parasi municipiul C., dispusa prin decizia penala 235/18.04.2011 a Tribunalului D., pana la rămânerea definitiva a prezentei hotărâri, apreciindu-se ca fata de natura, gravitatea faptei, persoana inculpatului, urmările deosebite ale faptei, se impune o măsura restrictiva de libertate, de natura a asigura buna desfășurare a procesului penal.
Sub aspectul laturii civile, s-a dispus in temeiul art 998-999 cod civil si art 14 si 346 Cpp obligarea inculpatului la plata către fiecare parte vătămata căreia nu i s-a reparat prejudiciul in cursul procesului penal a sumei de 250 euro, in solidar cu partea responsabila civilmente, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale. Nu s-au acordat daunele materiale solicitate de partea vătămata Calinoiu D., constând in salariul pe care l-ar fi obținut de la locul de munca, daca nu si-ar fi dat demisia pentru a pleca in Anglia, conform contractului încheiat, întrucât partea vătămata deși a susținut ca deține înscrisuri, nu a administrat nicio proba pentru a dovedi pretențiile solicitate. S-a acordat parților civile C. I. D. si C. M. suma de 1300 lei fiecare, daune materiale reprezentând cheltuieli de transport, pentru fotocopiatul înscrisurilor, deci cheltuielile efectuate atât in cursul procesului penal, cat si anterior pentru încheierea contractelor de mediere, inculpatul exprimându-si acordul prin declarație de a plăti tuturor parților vătămate sumele plătite si cheltuielile de judecata.
In ceea ce privește cheltuielile de judecata solicitate de celelalte parti civile, acestea au fost respinse întrucât respectivele parți nu au indicat pana la terminarea procesului cuantumul exact al sumelor pretins cheltuite cu desfășurarea procesului penal, astfel ca in lipsa caracterului cert si lichid al sumelor pretinse, se vor respinge cererile de acordare a cheltuielilor de judecata .
In temeiul art 14 si 346 Cpp s-a dispus obligarea inculpatul Juganariu A. in solidar cu partea responsabila civilmente . la plata catre partea civila M. N. a dobânzii legale aferente sumei de 250 euro ( care a fost restituita in cursul procesului) de la data încheierii contractului de mediere ( aceasta fiind data consumării actului de executare infracțional fara de aceasta parte vătămata) pana la data de 24.05.2011, realizându-se astfel o justa si integrala reparație a prejudiciului civil ; prin decizia 2/2072 de îndrumare a fostului Tribunal Suprem, care isi păstrează actualitatea, s-a stabilit: in cazul în care obiectul material al infracțiunii îl constituie o sumă de bani, beneficiul nerealizat ce urmează a fi achitat părții vătămate constă, în conformitate cu prev. art. 1088 C. civil, în dobânda legală aferentă, plătibilă pe toată perioada de timp de la data săvârșirii infracțiunii și până la achitarea sumei datorate.
In temeiul art 353 Cpp, s-a menținut sechestrul asigurator asupra a doua autoturisme marca Dacia N., . UU1R52320V0008759, nr de înmatriculare_, si respectiv marca Peugeut model J5, . VF3290C_, nr de înmatriculare_, sechestrul fiind dispus prin ordonanța din 02.02.2011, măsura asiguratorie fiind necesara executării laturii civile a prezentei hotărâri.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul J. A., care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond în sensul pronunțării unei soluții de achitare în temeiul art 11 pct 2 lit a Cpp rap la art 10 lit c sau d Cpp, iar în subsidiar reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul reținerii circumstanțelor atenuante, cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege și stabilirea ca modalitate de executare a suspendării condiționate a executării pedepsei sau suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În motivarea recursului, s-a arătat că probele administrate nu cofirmă săvârșirea faptelor de către inculpat, fiind dovedit că începând cu data de 26 10 2010 . a avut un nou administrator în persoana numitului C. I. I., suma de_ de euro aferentă celor 100 de contracte de mediere fiind predată noului administrator al societății, nefiind dovedit că inculpatul și-ar fi însușit vreo sumă de bani.
S-a mai susținut că la momentul încheierii contractelor de mediere, inculpatul nu avea cunoștință că societatea din Anglia cu care s-a încheiat contractul de colaborare nu este există în realitate și nu a intenționat niciun moment să inducă în eroare pe părțile vătămate cu prilejul încheierii sau executării convențiilor.
În subsidiar, s-a solicitat trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond întrucât sunt incidente dispozițiile art 385/9 pct 9 și 10 Cpp, hotărârea instanței de fond fiind nemotivată iar probatoriul administrat nu este complet. Au fost invocate și critici referitoare la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, solicitându-se reținerea în cauză a circumstanțelor atenuante, cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege și aplicarea dispozițiilor art 81 cpen sau art 86/1 cpen.
Recursul este nefondat.
Criticile formulate de inculpat referitoare la nemotivarea hotărârii instanței de fond, sunt nefondate, hotărârea instanței de fond fiind suficient motivată, fiind analizate probele care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale și civile a cauzei precum și temeiurile în drept care justifică soluția pronunțată, fiind respectate dispozițiile prevăzute la art 356 Cpp.
Se constată astfel ca nefiind întemeiate criticile formulate de inculpat cu privire la existența cazului de casare prevăzut de art 385/9 pct 9 Cpp și de asemenea nu sunt incidente nici dispozițiile pct 10 al aceluiași articol, referitor la omisiunea instanței de a se pronunța asupra unor cereri esențiale, în condițiile în care instanța s-a pronunțat motivat cu privire la toate cererile de probatorii solicitate de inculpat.
Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că instanța de fond, pe baza unui material probator just administarat și apreciat a reținut o situație de fapt corectă în sensul că inculpatul J. A., în calitate de administrator al ., în perioada octombrie - noiembrie 2010, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin prezentarea ca adevărată a faptei mincinoase de a le procura locuri de muncă adecvate pe teritoriul Angliei, și prin utilizarea unor înscrisuri fără corespondent în realitate, a indus în eroare 173 de persoane, prin construirea unui cadru aparent legal care să îi permită invocarea naturii juridice a litigiului, în scopul obținerii de mijloace materiale injuste corespunzător sumei de 250 euro plătita de fiecare parte vătămata, fiind reținută corect și încadrarea juridică a faptei, respectiv infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art 215 alin 1,2,3 Cp.
Criticile formulate de inculpat referitoare la reținerea vinovăției, sunt nefondate, vinovăția inculpatului fiind deplin dovedită cu probele administrate pe tot parcursul procesului penal, respectiv declarațiile părților vătămate, contractele de mediere, facturile și chitanțele fiscale întocmite cu prilejul achitării sumelor de bani, declarații de martori, respectiv C. I. I., C. M. A. I., U. C. M., S. O. G..
Cum în mod corect a reținut instanța de fond, împrejurarea că inculpatul a predat suma de 25 000 de euro numitului C. I. A., nu este de natură să înlăture răspunderea penală a inculpatului, întrucât numitul C. I. I. nu îndeplinea nicio funcție la data încasării banilor, suma de bani fiind încasată de inculpat prin încheierea contractelor de mediere.
Din depozițiile martorilor audiați în cauză rezultă că inculpatul acționa ca un administrator si conducător de fapt al societatii, deși aceasta funcție ii aparținea de drept lui C. I. I., fiind dovedit astfel scopul urmărit de inculpat, și anume acela de a obține foloase materiale prin inducereea în eroare a părților vătămate, elocventă în acest sens fiind depoziția martorei C. - M. A. I., aceasta declarând că sumele de bani încasate din contractele de mediere au fost predate chiar inculpatului, pana la data plecării acestuia in Italia, deci pâna la jumătatea lunii noiembrie, deși înca din data de 26.10.2010 acesta pierduse funcția de administrator. Astfel, în condițiile în care, chiar și după ce a transmis funcția de administrator lui C. I. I., inculpatul a continuat totuși să încaseze el însuși banii obținuți din contractele de mediere, această împrejurare nu poate fi invocată de inculpat drept cauză exoneratoare de răspundere fata de terțe persoane pentru obligațiile legale ale societatii.
În realitate, transmiterea la data de 26.10.2010 a funcției de administrator lui C. I. I., fara nici un motiv întemeiat în condițiile în care se aflau în derulare aproximativ 200 de contracte de mediere pentru obținerea locurilor de munca in străinătate, nu reprezintă altceva decât o încercare a inculpatului de a se sustrage răspunderii penale și în plus, inculpatul a rămas oricum asociat majoritar în cadrul societății, astfel că transmiterea dreptului de administrare a societății nu îl poate exonera de răspundere penală.
Apărarea inculpatului în sensul că nu a intenționat să inducă în eroare părțile vătămate, în condițiile în care a încheiat contractul din data de 05.08.2010 cu societatea Healthy Orchard LTD din Anglia, fără să cunoască împrejurarea că această societate în realitate nu există, fiind la rândul său indus în eroare – nu poate fi primită, în condițiile în care contractul încheiat nu respecta condițiile art. 9 din legea 156/2000 privind elementele constitutive pentru ca activitatea de mediere a angajării cetățenilor romani in străinătate sa fie legala și nu precizează nici cel puțin numele reprezentanților celor doua societati, fiind evident că acest contract este fictiv, fiind întocmit cu scopul de a induce în eroare părțile vătămate pentru ca acestea să achite în avans taxele necesare încheierii contractului.
În ce privește însă individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, criticile formulate de inculpat sunt întemeiate, pedeapsa aplicată inculpatului de 9 ani închisoare fiind prea aspră în ce privește cuantumul, raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, este bine integrat social, scopul pedepsei, astfel cum este definit de art 52 Cpen, putând fi realizat prin aplicarea unei pedepse de 5 ani închisoare.
Împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale nu poate fi însă apreciată drept circumstanță atenuantă cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, după cum solicită inculpatul, raportat la gravitatea faptei, atitudinea nesinceră a inculpatului și faptul că prejudiciul nu a fost recuperat.
Criticile formulate de inculpat referitoare la modalitatea de executare a pedepsei sunt de asemenea neîntemeiate, instanța de fond apreciind corect că scopul pedepsei nu ar putea fi realizat prin aplicarea unei pedepse în condițiile suspendării condiționate a executării pedepsei sau suspendării executării pedepsei sub supraveghere, raportat la gravitatea faptei, modalitatea și împrejurările comiterii acesteia, numărul mare de părți vătămate, valoarea ridicată a prejudiciului.
Pentru considerentele expuse anterior, în baza art 385/15 pct 2 lit d Cpp, se va admite recursul inculpatului, se va casa sentința penală și se va reduce pedeapsa aplicată inculpatului, la 5 ani închisoare.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Cheltuielile judiciare din recurs vor rămâne în sarcina statului, din care 300 lei onorariu avocat oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul J. A., împotriva sentinței penale nr.1816 din 13 iulie 2011, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ .
Casează sentința penală în parte, în ce privește latura penală.
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului J. A. pentru infracțiunea prev. de art.215 alin. 1, 2, 3 Cod penal, cu aplic. art.41 al.2 Cod penal, la 5 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului, din care 300 lei onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 mai 2012.
C. LăutaruAndrei C. MitracheMirela C. G.
Grefier,
F. U.
Red.jud.CL
j.f.E.M.
| ← Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1712/2012.... → |
|---|
