Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1104/2012. Curtea de Apel CRAIOVA

Comentarii

0

Decizia nr. 1104/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 11-05-2012 în dosarul nr. 1104/2012

Dosar nr._ - Art.178 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANTA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ NR.1104

Ședința publică de la 11 Mai 2012

PREȘEDINTE C. Șeleajudecător

T. Mireajudecător

G. Vizirujudecător

Grefier B. D.

Ministerul Public reprezentat de procuror D. S.

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

c.c.c.

Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 27 aprilie 2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind recursurile declarate de inculpații N. A., R. G., U. D. Ș., partea responsabilă civilmente C. Națională a H. SA și E. M. P. și părțile civile L. A., A. N., M. P., A. L., M. M., V. A. I., S. N. R., Ș. E., Mățan M., B. S. A., S. A., M. L., Elekeș O., P. A., S. C. M., Ș. A. E., B. Dacia C., Elekeș R., P. A., B. R. A., V. A. V., împotriva deciziei penale nr.60 din 26 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._ .

CURTEA

Asupra recursurilor de față;

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

P. sentința penală nr. 2048 din 16.11.2010, Judecătoria Tg-J., în baza art. 37 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 319/2006, a condamnat pe inculpatul N. A. - fiul lui C. și M., născut la 8.09.1968, în M. jud. V., cetățenia română, studii superioare, angajat ca inginer Serviciul producție CNH-SA Petroșani, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, are 2 copii, domiciliat în P. ., . penale, CNP:_, la câte 8 luni închisoare (2 infracțiuni ).

În baza art. 178 alin.1, 2 și 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul N. A. la 6 ani închisoare (6 victime).

În baza art. 178 alin. 1, 2 și 5 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 7 ani închisoare (5 victime).

În baza art. 184 alin. 2, 4 Cod penal, a fost condamnat inculpatul N. A., la câte 2 ani închisoare (trei infracțiuni).

În baza art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare .

În baza art. 33-34 Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului N. A. în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 37 alin.1, 2 și 3 din Legea nr. 319/2006, a fost condamnat inculpatul R. G. - fiul lui G. și E., născut la 22.10.1968 în Comănești jud. Bacău, cetățenie română, studii superioare, angajat ca inginer la Serviciul Control Urmărire Producție din cadrul CNH SA Petroșani, căsătorit, are doi copii, domiciliat în P. . penale, CNP:_, la 8 luni închisoare.

În baza art. 178 alin. 1, 2 și 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul R. G. la 6 ani închisoare (6 victime).

În baza art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal, a fost condamnat inculpatul R. G. la câte 1 an și 6 luni închisoare (trei infracțiuni).

În baza art. 184 alin. 1 și 3 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 1 an închisoare.

În baza art. 33-34 C.pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului R. G. în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 38 alin.1, 2 și 4 din Legea nr.319/2006, a fost condamnat inculpatul U. D. Ș., fiul lui C. și S., născut la 1.06.1966 în Petroșani jud. Hunedoara, cetățean român, studii superioare, șef sector aeraj EM P., căsătorit, un copil minor, stagiul militar satisfăcut, domiciliat în Petroșani . . penale, CNP:_, la 7 luni închisoare.

În baza art. 178 alin.1, 2 și 5 C.pen. a fost condamnat inculpatul U. D. Ș. la 6 ani închisoare (6 victime).

În baza art. 184 alin.2 și 4 C.pen. a fost condamnat inculpatul U. D. Ș. la câte 1 an și 6 luni închisoare (trei infracțiuni).

În baza art. 184 alin. 1 și 3 C.pen. a fost condamnat același inculpat la 1 an închisoare.

În baza art. 33-34 C.pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului U. D. Ș. în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare.

S-a interzis inculpaților exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II -a și b C.pen. pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

Au fost obligați inculpații N. A., R. G. și U. D. Ș. în solidar și cu părțile responsabile civilmente CNH S.A. Petroșani și E.M. P. la plata a 342.429,44 lei despăgubiri civile către S. C. de Urgență și C. P. și R. și Arsuri București, 120.410,49 lei despăgubiri civile către S. C. de Urgență București,_,08 lei despăgubiri civile către S. de Urgență Petroșani, cu dobânzile legale aferente până la achitarea integrală a debitelor.

Au fost obligați inculpații în solidar și cu părțile responsabile civilmente CNH S.A. Petroșani și E.M. P. la plata a câte 100.000 lei daune morale către părțile civile A. L., din P., ., ., M. M., din P., ..20, ., V. A. M., din Petroșani, ., ., jud. Hunedoara, S. N. R., din P., ..36, ., Ș. E., din P., .. 36, ., Mățan M., din Petroșani, . . jud. Hunedoara, B. S. A., din P., ., ., M. L., din P., ..36B, ., Elekeș O., din Petroșani, . ., F. C., din P., . A, ., P. A., din P., . jud. Hunedoara, la câte 50.000 lei daune morale către părțile civile S. A., din Petroșani, Al. Republicii . jud., Hunedoara, L. C. (L. A. P.), din P., ..7 ., A. N. din Petroșani, ., ., M. P., din P., ..6, ., și la plata a câte 20.000 lei daune morale către V. A. I., din Petroșani, ., ., jud. Hunedoara, F. D. O., din P., . A, ., Elekeș R., din Petroșani, . . și P. A., din P., . jud. Hunedoara.

Au fost obligați inculpații în solidar și cu părțile responsabile civilmente CNH S.A. Petroșani și E.M. P. la plata a câte 3.500 lei despăgubiri civile către părțile civile A. N., M. P., L. C. (L. A. P.) și S. A., reprezentând contravaloarea diferenței de concediu medical și a diferenței de salariu realizat de părțile civile până la data de 15.11.2008 și cel realizat în prezent.

Au fost obligați inculpații în solidar și cu părțile responsabile civilmente CNH S.A. Petroșani și E.M. P. la plata sumei globale de câte 4.800 lei și a unei prestații lunare de câte 200 lei către A. L. O., A. F. A., V. A. I., S. B. G., L. N. D., L. I. L., F. D. O., P. A., Ș. A. E., la plata sumei globale de câte 3.600 lei și a unei prestații lunare de câte 150 lei către A. I. N., S. C. M., B. D. C., B. R. A. și L. M., cu titlu pensie de întreținere, începând cu data pronunțării sentinței până la majoratul minorilor, iar în cazul continuării studiilor până la vârsta de 25 ani .

S-a luat act că părților civile le-au fost acordate despăgubiri civile de către Guvernul României, CNH S.A. Petroșani, E.M. P., Consiliul Local Petroșani, Consiliul Local P., Prefectura Județului Hunedoara, Sindicatul Liber E.M. P. și Federația Română de Fotbal.

Au fost obligați inculpații în solidar și cu părțile responsabile civilmente CNH S.A. Petroșani și E.M. P. la plata a 1120 lei către partea civilă M. P., 3.000 lei către partea civilă V. A. V., 3.000 lei către partea civilă M. L., 3.000 lei către partea civilă Elekeș O., 3.000 lei către partea civilă P. A., 4.000 lei către partea civilă M. M., 4.000 lei către partea civilă S. A. și 4.000 lei către partea civilă L. A. P., cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea onorariu avocați și la plata a 40.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

P. rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara nr. 922/P/2008 din 25.08.2009, au fost trimiși în judecată penală inculpații N. A., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 37 alin.1 ,2 și 3 din L. 319/2006 (2 infracțiuni), - neluarea vreuneia dintre măsurile, legale de securitate și sănătatea în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri dacă se creează un pericol grav și iminent de producere a unui accident de muncă, art. 178 alin.1,2 și 5 C.pen. (2 infracțiuni),- ucidere din culpă, art. 184 alin.2 și 4 C.pen. (3 infracțiuni)- vătămare corporală din culpă si art. 184 alin.1 și 3 C.pen.- vătămare corporală din culpă, R. G., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 37 alin.1 ,2 și 3 sin L. 319/2006, - neluarea vreuneia dintre măsurile, legale de securitate și sănătatea în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri dacă se creează un pericol grav și iminent de producere a unui accident de muncă, art, 178 alin. 1 ,2,5 C.pen.- ucidere din culpă, art. 184 alin.2 și 4 C.pen. (3 infracțiuni) - vătămare corporală din culpă și art. 184 alion.1 si 3 C.pen. – vătămare corporală din culpă și U. D. Ș., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 38 alin. 1, 2 și 4 din L. 319/2006 - nerespectarea de către orice persoană a obligațiilor și măsurilor stabilite cu privire la securitatea și sănătatea în muncă dacă prin aceasta s-a creat un pericol grav și iminent de producere a unui accident de muncă, art. 178 alin. 1, 2 și 5 C.pen. – ucidere din culpă, art. 184 alin.2 și 4 C.pen. (3 infracțiuni) – vătămare corporală din culpă si art. 184 alin.1 și 3 C.pen.toate cu aplic. art. 33, 34 C.pen. vătămare corporală din culpă.

În fapt, s-a reținut că inculpatul N. A. a îndeplinit până în 17.11.2008 funcția de director al E.M. P., iar inculpații R. G. și U. D.-Ș. au îndeplinit, până la aceeași dată, funcțiile de inginer șef securitate și sănătate în muncă, respectiv șef sector aeraj, la aceeași unitate minieră ce face parte din structura Companiei Naționale a H. SA Petroșani.

Că, la 15.11.2008, orele 14^{49 și} respectiv 18³⁰, la E. M. P., abatajul cu banc subminat nr. 431 orizontal - 250, au avut loc două deflagrații, soldate cu 13 victime decedate și 15 persoane care au suferit leziuni arse și traumatice.

În ceea ce privește împrejurările apariției stării de pericol grav de la începerea activității în abatajul cu banc subminat nr. 431, din cadrul E.M. P., s-a reținut de către procuror că: Programul general de exploatare adoptat pentru anul prin conducerea sectorului I producție, numitul H. Erwin D. – în calitate de șef sector I producție, a adresat conducerii EM P. o cerere, în vederea începerii lucrărilor de conturare a subetajului IV vatră (ultim) sub orizontul - 200 . situat între câmpurile de abataj nr. 431 - 237 impunându-se a fi executate următoarele lucrări:

-prelungirea galeriei transversale de bază nr. 431 pe o distanță de 40 m în steril, până în culcușul stratului 3;

-executarea galeriei direcționale din culcușul . hotarul convențional cu abatajul frontal nr. 433;

- executarea camerei de atac (viitorul front de lucru) ce unește (leagă) galeria direcțională din culcuș cu galeria direcțională de sub acoperiș;

- executarea galeriei direcționale sub acoperișul stratului 3 lucrare minieră săpată în cărbune pe întreg profilul;

Cea de a doua operațiune, în succesiune, respectiv atacarea galeriei direcționale în culcușul stratului 3 a fost începută la data de 11.09.2008, iar ultima dintre ele, respectiv atacarea galeriei direcționale sub acoperișul stratului 3 a început la 23.09.2008.

Operațiunea de săpare a celor două lucrări miniere s-a realizat prin tehnologia de perforare - împușcare a frontului, susținerea acestor galerii efectuându-se cu armături metalice, iar pentru aerisirea lor au fost montate coloane de aeraj parțial, câte una pentru fiecare lucrare.

La data de 21.10.2008 s-a finalizat săparea galeriei direcționale în culcuș, până la limita hotarului convențional și s-a trecut la săparea camerei de atac. în toată această perioadă în cele două lucrări miniere de pregătire s-au înregistrat un număr de șase acumulări de metan peste limite admise (0,5% - 1%) cu valori cuprinse între 1,04% și 3,46% valori înregistrate prin intermediul capetelor de detecție nr. 13 și nr. 15 amplasate în lucrările respective. Acumularea de metan reprezintă creșterea concentrației de metan în atmosfera unui loc de muncă, la valori mai mari decât cele admise pentru tipul respectiv de lucrare minieră, respectiv 0,5% pentru lucrările miniere pe care circulă aerul proaspăt și de 1% pentru lucrările miniere aerisite cu instalații de aeraj parțial și la cele sub depresiunea generală a minei. Aceste împrejurări trebuiau să se constituie în serioase semnale de avertizare pentru inginerul șef producție B. I. și șeful sector I producție H. Erwin D..

Din data de 24.10.2008 concomitent cu săparea camerei de atac s-a trecut la forarea și împușcarea găurilor lungi în vederea formării liniei de descărcare a cărbunelui din bancul subminat, găuri ale căror lungime variau între 6 și 9 metri.

In perioada săpării și echipării camerei de atac a abatajului nr. 431 au fost consemnate și înregistrate un număr de 31 de acumulări de metan cu valori cuprinse între 1,04 și 2,9%, valori măsurate prin intermediul capetelor de detecție nr. 2, nr. 13 și nr. 15 amplasate în galeria direcțională sub acoperiș, în galeria direcțională din culcușul stratului 3 și respectiv, în fața digului de închidere a subetajului superior nr. III al abatajului nr. 431. Din cele 31 de acumulări de metan, pentru un număr de 6 acumulări s-a consemnat drept cauză, măsurarea eronată a concentrației de către capul de detecție a metanului, procedându-se fie la schimbarea, fie la reglarea acestuia.

Pentru restul acumulărilor de metan s-au stabilit drept cauze, emanațiile de metan din stratul de cărbune sau întreruperea alimentării cu energie electrică a ventilatoarelor montate în coloanele de aeraj parțial.

În legătură cu consemnarea și cercetarea acumulărilor de peste 2% se reține că nu au fost respectate prevederile din RSSM CNH - SA privind raportarea și cercetarea acestora. S-a preferat în a se consemna pe diagrama stației telegrizumetrice mențiunea „captor măsoară eronat" în loc să se raporteze la CNH SA și să fie cercetate de o comisie internă. Odată înregistrată pe diagrama telegrizumetrică trebuie procedat în conformitate cu prevederile RSSM care nu prevăd nici o excepție de la această regulă, însă tendința de mistificare a datelor și dezinformare a forurilor superioare ca tendință generală manifestată în activitatea conducerii EM P. și nu numai s-a manifestat și în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât din declarația martorului T. N., șef brigadă rezultă că în aceea zonă se manifestau fluctuații foarte mari de gaz metan așa cum nu mai întâlnise în activitatea sa.

La 4.11.2008, la capul de detecție amplasat în galeria direcțională din culcuș nr. 431 a fost măsurată o concentrație de metan de 2,28% înregistrată ca atare și pe diagrama stației telegrizumetrice, evenimentul producându-se în jurul orei 24°° a fost comunicat pe scară ierarhică CNH SA de către dispecerul de serviciu, martora V. E., iar a doua zi inculpatul R. G. a admonestat-o spunându-i că de fapt captorul a măsurat eronat, ulterior, conform procedurii, evenimentul a fost cercetat și s-a stabilit drept cauză oprirea accidentală a unui ventilator.

În această situație, în ziua următoare, 5.11.2008, martorul Mănesc G., șef serviciu control securitate minieră din cadrul CNH SA Petroșani, a dispus ca, inginerii T. D. și C. C., aflați în subordinea sa, să efectueze un control al sistemului de aeraj aferent galeriei direcționale din culcuș nr. 431, în timp ce la suprafață, inginer T. D. verifica partea scriptică a lucrărilor miniere, în subteran, s-au deplasat inginerii C. C. și P. A. de la sectorul minei, ca însoțitor.

În urma verificărilor aceștia au constatat că instalația de aeraj din camera de atac prezenta neetanșeități, fapt pentru care la refularea coloanei de aeraj, concentrația de metan era de 0,70%, iar limita maximă admisibilă este de 0,5%., aceeași deficiență a fost constată și la coloana de aeraj din galeria direcțională sub acoperiș, unde la refularea coloanei de aeraj, concentrația de metan era de 0,54%. în aceste împrejurări discutându-se cu martorul T. N., șeful brigăzii care a lucrat la conturarea abatajului nr. 431 și cu inculpatul R. G., s-a stabilit faptul că pe galeria direcțională de aeraj, de evacuare a aerului viciat, la nivelul orizontului - 200 m exista o porțiune în care galeria avea profilul redus la cca. 0,30 -0,50 m², ceea ce influența negativ aerajul lucrărilor miniere.

Ca urmare a controlului a fost încheiată o notă înregistrată sub nr. 7278/5.11.2008 consemnată în Registrul de control al unității, adusă la cunoștință inculpatului R. G. pentru conformare și realizarea măsurilor dispuse.

P. dispoziția nr. 525/6.11.2008, directorul EM P., învinuit N. A. a fost numită o comisie de punere în funcțiune a abatajului cu banc subminat nr. 431 în componența căreia intrau inginer șef producție B. I. inginer șef securitate minieră, inculpat R. G., șef sector I producție inginer H. Ervin D., martorul N. G. - inginer energetic sector I producție și martorul A. S. - inginer mecanic sector I producție.

La 6.11.2008 în schimbul IV (orele 24°° - 6°°) s-au finalizat lucrările de conturare a abatajului, prin străpungerea camerei de atac în galeria direcțională din acoperiș, astfel abatajul nr. 431 și lucrările miniere adiacente, fiind puse sub depresiunea generală a minei, ca sistem de aeraj prevăzut de metoda cadru. Șeful sectorului I producție, inginer H. Ervin D., prezent la actul străpungerii, a dat dispoziția de oprire a funcționării coloanei de aeraj parțial, montată în galeria direcțională din culcușul stratului, închiderea căilor de aeraj, amplasate între suitorul de număr și galeria diagonală sub acoperișul stratului și totodată a dispus obturarea tubului de aeraj la . rama ușilor de aeraj, toate aceste activități erau menite să asigure un sistem propriu de aerisire al abatajului nr. 431 .

La 7.11.2008, în schimbul I (orele 6°° - 12°°), membrii comisiei de punere în funcțiune a abatajului, cu excepția inculpatul R. G., care fusese învoit de inculpatul N. A. în vederea participării la un concurs național de salvare minieră, au coborât în subteran. In urma activităților de recepție, așa cum rezultă din declarațiile martorilor P. A., inginer APM sector I producție, A. S. -inginer mecanic sector I producție, (f. 94) și N. G. - inginer energetic sector I producție, (f. 67) s-au constatat numeroase deficiențe în asigurarea unei aerisiri corespunzătoare, cu toate măsurile luate, amintite mai sus.

Valorile măsurate și înregistrate la stația telegrizumetrică, în acele împrejurări au fost cuprinse între 0,8 și 1,46% și s-au menționat de-a lungul schimbului IV din 6.11.2008 și până La 8.11.2008, schimbul I.

Cu toate aceste deficiențe existente și constatate, membrii comisiei au întocmit și semnat procesul - verbal de punere în funcțiune a abatajului. Martorul A. S. a invocat presiunile la care fusese supus, nu numai el, de către inculpatul N. A., fară a face mențiuni cu privire la problemele de aeraj constatate. De altfel, tot atunci, la insistențele inginerului șef producție B. I. s-a intenționat și în final executat modificări ale Proiectului de aeraj al abatajului în raport cu partea scriptică. Luând act de modificările ce intenționa să le execute inginerul șef producție B. I. și care nu aveau nici o legătură cu realitatea profesională, fiind contrare practicii, membrii comisiei de recepție s-au eschivat sub diferite pretexte, în ale transpune în practică. Din declarația martorului A. S. rezultă că practic, pe abataj nu exista circulația aerului și recurgându-se la așa numita metodă cu praf de cărbune aruncat în atmosfera abatajului, acesta avea tendința staționară sau de circulație în sens contrar. Modificările dispuse de inginer șef producție B. I. nu au făcut decât să accentueze circulația aerului prin spațiul exploatat și să accelereze tendința de autoîncălzire a cărbunelui sau activare a focurilor endogene. De altfel, abatajul cu banc subminat a fost pus în funcțiune, fără să se fi încheiat și semnat, procesul - verbal de punere în funcțiune a instalației de aeraj parțial (de activare), de către membrii comisiei de recepție.

La 9.11.2008, zi de duminică, în subteran au activat numai echipele de inspecție a locurilor de muncă și personal din cadrul sectorului aeraj, care lucrau la forarea de găuri de sondă pe abatajul cu banc subminat nr. 431, necesare la activitatea de tratare a spațiului exploatat cu înnămolire. Muncitorii de la sectorul aeraj, coordonați de către inginer CFL A. G., în schimbul II (orele 12⁰⁰ - 18°°) au constatat înspre zona de descărcare din banc, tendința de încălzire a cărbunelui și condens pe cărbunele din front în zona coloanelor de susținere nr. 29 - 31, în această situație inginer CFL 1-a contactat telefonic pe adjunctul șefului de sector aeraj, inginer C. S. V., pe care 1-a informat în legătură cu această situație și care la rândul său, telefonic l-a informat pe șeful sectorului aeraj, inculpatul U. D. Ș., care 1-a informat conform uzanțelor pe inginerul șef SSM- inculpat R. G. și inginer șef producție B. I..

Inculpatul U. D. Ș. și adjunctul său C. S. V. s-au deplasat la unitatea minieră și în urma consultărilor cu inculpatul R. G. au convenit forarea de noi găuri de sondă și instrumentarea spațiului exploatat cu apă și cenușă de termocentrală.

În urma activităților desfășurate s-a constatat că apa care curgea din spațiul exploatat era călduță, ceea ce însemna că ajunsese doar tangențial într-o zona de foc, iar concentrația de monoxid de carbon (semn al unei combustii) a coborât de la 5 - 6 p.p.m., cât era inițial la 0 p.p.m.

Concomitent, ca urmare a faptului că o bună parte din apa cu care se instrumentase spațiul exploatat se scursese și acumulase în abataj, în jurul orelor 21³⁰, inginer H. Ervin D., șeful sectorului I producție, l-a contactat telefonic pe martorul N. G., inginer energetic sector I producție, dispunând să se deplaseze la abatajul nr. 431 în vederea transportării și montării unei pompe pentru a evacua apa din lucrarea minieră. Acesta, împreună cu inginerul CFL G. I. din cadrul aceluiași sector au efectuat evacuarea apei dar nu cu o pompă, ci cu ajutorul punerii în mișcare a transportoarelor cu raclete din galeria direcțională din culcuș, pus în mișcare pe sens înapoi și pe cel din galeria transversală de baza nr. 431 pe sens înainte. Pompa nu a putut fi utilizată întrucât nu s-a reușit alimentarea ei cu energie electrică.

Întrucât motorul ce punea în funcțiune transportorul cu raclete de pe abataj fusese acoperit de apă și se impunea a fi schimbat în jurul orelor 5°°, inginer N. G. a ieșit la suprafață pentru a organiza cu schimbul I transportarea unui motor de la suprafață cu o echipă de muncitori, timp în care o altă echipă de muncitori urma să se deplaseze în subteran pentru demontarea motorului defect.

La 10.11.2008, în jurul orelor 6°° echipa formată din electricienii H. C. și D. E. P. s-au deplasat în subteran pentru a demonta acest motor și ajungând la nișa de echipamente electrice amplasată în galeria direcțională sub acoperiș nr. 431, au măsurat cu metanometrele din dotare, concentrația de metan din zonă, care era de 0,2%, s-au asigurat conform prescripțiilor în materie, că separatorul de la întrerupătorul aferent motorului electric defect, este pe poziția „0", după care au debranșat cablul de alimentare a motorului. Cu această ocazie deschizând cutia de borne au constat că înăuntru pătrunsese apa, aceasta fiind cauza de nefuncționare a motorului, ce trebuia scos la suprafață pentru uscare. După ce au montat cutia de borne, cei doi electricieni se pregăteau de plecare, timp care martorul H. C. era poziționat cu spatele spre abataj, adunându-și sculele, iar martorul D. E. P. era în poziție ghemuită cu fața înspre colegul său și pe acest fond, cei doi au observat o iluminare intensă, dar de scurtă durată a abatajului, sesizând totodată o creștere a temperaturii aerului. Martorii au realizat că era vorba de o aprindere de metan, cu atât mai mult cu cât numitul H. C., expus suflului de aer fierbinte a suferit o ușoară iritare a pielii și pârlirea zonelor cu pilozitate. De menționat că datorită temperaturilor ridicate ce erau la acest loc de muncă și nu numai, muncitorii obișnuiau adesea să lucreze dezbrăcați până la brâu sau chiar mai sumar. Speriați au părăsit în fugă zona, îndreptându-se spre galeria transversală de bază nr. 431. Pe traseu, în zona stației de acționare a transportorului cu raclete din galeria direcțională din culcuș, cei doi, s-au întâlnit cu un grup de lucrători care la rândul lor observaseră și resimțiseră efectele aprinderii de metan și împreună cu aceștia au părăsit abatajul, întâlnindu-se după ce au trecut de ușile de aeraj cu șeful sectorului I producție, inginer H. Erwin D., pe care l-au informat despre fenomenul care s-a manifestat pe abataj, acesta dispunând evacuarea locului de muncă și interzicerea accesului în zonă, după care a fost văzut vorbind la telefon o perioadă mai lungă de timp.

În aceeași perioadă, martorul I. M., ajutor miner, care lucra împreună cu minerul C. G. la montarea ventilelor la stâlpii hidraulici din zona galeriei direcționale din acoperiș, au perceput o bufnitură și au observat praf dens în atmosfera abatajului, la fața locului sosind imediat și șeful de brigadă T. N., care i-a întrebat ce s-a întâmplat, după care a dispus evacuarea locului de muncă și retragerea personalului muncitor în galeria direcțională din acoperiș.

Inculpatul U. D. Ș. i-a comunicat inculpatului R. G., că în ciuda instrumentării spațiului exploatat, efectuat în ziua precedentă nu se obținuse rezultatele scontate. Acesta din urmă, 1-a informat la rândul său pe inginerul șef SSM din CNH - SA H. V. S. și pe inculpatul N. A., transmițând totodată că urma să se deplaseze în subteran pentru a efectua controlul locului de muncă și a dispune măsuri în consecință, împreună cu inculpatul U. D. Ș., s-au deplasat la abatajul nr. 431, unde l-au întâlnit pe șeful sectorului I producție H. Ervin D., cu care au efectuat controlul locului de muncă. în urma acestui control au constatându-se următoarele deficiențe:

-aspirarea colonei de aeraj parțial pentru activare nu era conformă cu prevederile din proiectul de aeraj întocmit și aprobat (modificări făcute de inginer șef producție B. I. (la 7.11.2008), inculpatul R. G. a dispus revenirea la prevederile din proiectul de aeraj.

- grinzile de susținere dinspre spațiul explodat, de la coloanele nr. 16 - 17 - 18 erau încălzite, iar la coloana de susținere nr. 16 s-a constatat prezența fumului înspre frontul de cărbune;

- concentrațiile de gaze măsurate în profil, de la coloana de susținere nr. 18 înspre galeria direcțională din culcuș erau următoarele: monoxid de carbon 50 p.p.m.; bioxid de carbon 0,6 - 0,7%, iar metan 0,6 - 0,8%;

- între coloanele 18-20 înspre frontul de cărbune se afla un gol de cea 1 metru deasupra susținerii, ocazie cu care inculpatul U. D. Ș. având asupra sa o sondă telescopică a măsurat cu metanometrul atașat acestui dispozitiv, valoarea concentrației de metan care a fost de 1,2%.

- la coloanele de susținere nr. 16 și 25, unde au fost executate forajele pentru înnămolire, valoarea concentrației de metan era de 1,4%;

- pe abataj nu se mai afla nici un lucrător, toți lucrând în zona galeriei direcționale la operațiuni de transport materiale și planarea vetrei abatajului;

Pe acest fond, la locul de muncă a sosit și inginerul șef producție, B. I., împreună cu care s-a luat decizia ca muncitorii să continue să lucreze în zona menționată, iar pentru continuarea activității pe abataj să se întocmească un Permis de lucru cu salvatorii minieri, motiv pentru care inculpatul U. D. Ș., a ieșit la suprafață, tocmai pentru a întocmi permisul de lucru.

În jurul orelor 9°°, din cadrul Direcției tehnice a CNH - SA s-a prezentat la EM P. în biroul inculpatului N. A., inginerii S. I. și Chuzan C., care fuseseră trimiși de inginer șef SSM din CNH - SA H. V. S., pentru a verifica informațiile transmise cu puțin timp înainte de către inculpatul R. G. și după ce l-au informat pe inculpatul N. A., despre scopul prezenței lor, s-au deplasat în subteran la abatajul cu banc subminat nr. 431, aici s-au întâlnit cu inculpatul R. G., inginer șef producție B. I. și șeful sectorului I producție H. Ervin D. și în urma măsurătorilor efectuate cu un aparat multigaz XAM - 2000 aflat asupra martorului C. C. s-a constat că valoarea concentrației de monoxid de carbon era de 10 p.p.m., iar cea a metanului de 0,2% în zona galeriei direcționale din acoperiș.

În zona coloanei de susținere nr. 25 se afla o grămadă de cărbune rezultată în urma operațiunii de descărcare a cărbunelui din bancul subminat, ce avea o temperatură ușor încălzită, iar apa care se scurgea din tavan, ca urmare a operațiunii de înnămolire, era caldă, iar în zona coloanei de susținere nr. 14, de la tavanul lucrării miniere, dinspre frontul de cărbune, ieșea fum albicios, care se deplasa spre galeria direcțională din culcuș, iar valoarea concentrației de gaze erau: monoxid de carbon 74 p.p.m, metan 0,4 - 0,6%.

Pe abatajul frontal erau executate mai multe foraje, iar în dreptul coloanei de susținere nr. 25 se afla o gaură de foraj tubată, ce era cuplată la coloana de înnămolire pe care se introducea apa și genspumar.

Ținând seama de deficiențele găsite pe abataj și mai ales de valoarea concentrației de monoxid, care era cu mult mai mare decât cea admisă, respectiv 20 p.p.m., inginer S. I. a luat decizia de a opri activitatea pe abataj, încheind în acest sens, pe loc, un proces verbal prin care se interzicea efectuarea de lucrări în zonă, proces verbal semnat de luare la cunoștință de către inginer șef producție B. I..

În drum spre ieșirea din subteran, inginer C. C. i-a solicitat inculpatului R. G. să efectueze un control și la orizontul - 200 pentru a verifica concentrațiile de gaze pe traseul de ieșire a aerului viciat aferente abatajului cu banc subminat nr. 431, în aceste împrejurări s-a constatat că pe galeria direcțională de aeraj de la nivelul orizontului - 200 își desfășura activitatea de refacere a profilului lucrării miniere, o echipă de muncitori, așa cum am menționat anterior această galerie avea un profil foarte redus, pe alocuri accesul făcându-se târâș, împiedecând buna aerisire a abatajului.

Pe baza celor constatate, martorii C. C., S. I., împreună cu inginer șef producție B. I. au determinat în conformitate cu prevederile RSSM pentru situații de acest gen, limitele zonei de pericol, care erau cuprinse între coloana de susținere nr. 30 și ușile de aeraj amplasate în galeria transversală de bază nr. 431. S-a insistat asupra necesității întocmirii unui permis de lucru cu salvatorii minieri pe abataj, începând chiar din schimbul II al acelei zile, iar cu privire la aceste măsuri, inculpatul R. G. 1-a informat pe inculpatul N. A., care și-a dat acordul pentru realizarea acestora, iar inculpatul U. D. Ș., care pe lângă calitatea de șef de sector aeraj o deținea și pe cea de șef al stației de salvare, a trecut la întocmirea permisului de lucru, prin care se stabilea faptul că echipele de salvatori minieri urmau să lucreze începând de la coloana de susținere nr. 30 înspre galeria direcțională din culcuș, porțiune situată în circuitul de aer viciat și perimetrul stabilit ca periculos, iar personalul muncitor care lucra în mod obișnuit pe abataj, urma să-și desfășoare activitatea pe porțiunea situată de la coloana de susținere nr. 30 spre galeria direcțională sub acoperiș nr. 431 fară însă să se stabilească, așa cum prevăd normele în materie, post de pază, care să delimiteze exact zona de activitate a personalului nesalvator în raport de zona de acțiune a salvatorilor minieri.

În timpul intervenției în zona periculoasă, salvatorii minieri trebuiau să poarte aparate izolante, iar durata programului de lucru a fost fixată la 8 ore, prin permisul de lucru fiind nominalizată componența echipelor de salvare de pe cele trei schimburi, impunându-se controlul atmosferei subterane cu aparate tip multigaz, metanometre și fiole colorimetrice. Se făcea mențiunea că orice modificare apărută pe durata derulării permisului de lucru se va aduce în mod operativ, la cunoștința comandamentului pentru lichidarea avariei, care va stabili ce măsuri se impun a fi luate, iar coordonarea activității echipelor de salvatori fiind realizată de către inculpatul N. A., care era și șeful comandamentului; schimbul II inginer șef producție B. I. iar pe schimbul III, inculpatul R. G. și inginer șef producție B. I..

Permisul de lucru odată întocmit de inculpatul U. D. Ș., a fost vizat de către inculpatul R. G. și inginer șef producție B. I., după care a fost supus aprobării și semnat în acest sens de către inculpatul N. A., fiind supus avizării și CNH SA Petroșani.

Prevederile permisului de lucru nu au fost cunoscute de către personalul nesalvator, care acționa concomitent cu personalul salvator pe abataj, întrucât nu au fost prelucrate cu acest personal, care nu cunoșteau riscurile la care se expuneau, chiar dacă prin RSSM nu se interzice lucrul cu echipe mixte, este o anomalie ca la un astfel de loc de muncă să se lucreze cu două categorii de personal, una protejată prin aparatură specifică, iar cealaltă nu, impunându-se modificarea acestui regulament, însă împrejurarea în sine, a fost justificată prin aceea că personalul nesalvator acționa doar în zona aflată în curentul de aer proaspăt, lucru care s-a dovedit a fi nereal, personalul nesalvator ajutând salvatorii în zona lor de activitate.

În aceeași zi, începând cu orele 15, în subteran la abatajul cu banc subminat nr. 431 a coborât inculpatul N. A., care conform propriei declarații a rămas în zonă până în jurul orelor 23°°.

În data de 11.11.2008, echipa de salvatori minieri a operat operațiunile de demontare a transportului cu raclete de pe culoarul dinspre spațiului exploatat, apoi au remontat transportorul pe culoarul din mijlocul abatajului și au trecut la dirijarea presiunii miniere prin demontarea stâlpilor hidraulici de la grinda dinspre spațiul exploatat, iar schimburile următoare au continuat operațiunea de ridicare a grinzilor la frontul de lucru.

În această zi la sediul CNH SA a avut loc o ședință în care EM P., prin inculpatul N. A., a prezentat factorilor de răspundere din această instituție Programul general de exploatare pentru anul 2009, cu acest prilej a fost pusă în discuție și starea căilor de aeraj de la orizont -200 de evacuare a aerului viciat, aferent abatajului cu banc subminat nr. 431, martorul I. M., director tehnic CNH - SA i-a reproșat acestuia starea proastă a acestei galerii inculpatului, însă acesta a negat, susținând vehement că dacă se impune chiar din acel moment pot coborî la acel loc de muncă pentru a dovedi realitatea spuselor sale.

La 12.11.2008 schimbul/salvatorii minieri au efectuat operațiunile de ridicare a grinzilor la frontul de lucru, evacuarea cărbunelui rezultat și susținerea grinzilor cu stâlpi hidraulici, iar personalul nesalvator, în zona de activitate a executat operațiunile de ridicare a grinzilor la frontul de lucru, evacuarea cărbunelui, susținerea grinzilor și apoi descărcarea cărbunelui din bancul subminat.

În jurul orelor 9 ca urmare a discuțiilor contradictorii din ziua precedentă dintre inculpatul N. A. și directorul tehnic CNH SA I. M., în legătură cu starea căii de evacuare a aerului viciat aferentă abatajului nr. 431 la unitatea minieră s-au prezentat inginerii C. C. și G. R. din CNH SA, aceștia din dispoziția inginerului șef H. V. S., urmau să efectueze un control privind aspectul menționat. S-au prezentat în biroul inculpatului N. A., căruia i-au adus la cunoștință motivul prezenței lor în zonă și inculpatul ușor iritat, le-a permis accesul în subteran desemnându-i ca însoțitori pe inculpatul U. D. Ș. și adjunctul acestuia inginer C. S..

Aceștia nu au putut intra imediat în subteran întrucât la puțul de acces, sub motivația că se executau lucrări de întreținere, le-a fost întârziată . orelor 11^{45 și} în realizarea scopului controlului s-au împărțit în două echipe: inginer C. C. împreună cu inculpatul U. D. Ș. s-au deplasat pe orizont -200 pentru a verifica starea căii de evacuare a aerului viciat, iar inginer G. R. însoțit de inginer C. S. s-au deplasat la orizont -250 m la abatajul cu banc subminat nr. 431.

În urma acestor activități s-a constatat că într-adevăr galeria de evacuare a aerului viciat era presionată având pe o lungime de circa 18 m un profil redus la o secțiune de circa 0,5-l m², la care fusese plasată o echipă de muncitori care lucrau la reprofilarea acesteia, cealaltă echipă a constatat în urma măsurătorilor cu aparatele din dotare că în galeria direcțională sub acoperiș unde lucra personalul nesalvator valorile concentrațiilor de metan erau de maxim 0,6%, monoxid de carbon maxim 20 p.p.m., pe galeria abatajului aceste valori erau metan 0,6%, monoxid de carbon maxim 35 p.p.m., iar în galeria direcțională din culcuș valoarea metanului era de maxim 0,7%o.

Pe lângă aceste constatări inginerii din CNH SA aflați în activitatea de control, la ieșirea din subteran, au consemnat în Registrul unic de control deficiențe legate de existența unor neetanșeități la coloana de aeraj și ușile de aeraj din fața suitorului de aeraj nr. 431, existența unui gol de circa 2 m în spațiul exploatat în zona acoperișului, gol înspre care refula coloana de aeraj, favorizând circulația aerului în spațiul exploatat, autoîncălzirea și aprinderea cărbunelui, iar consemnările menționate au fost prezentate pentru luarea la cunoștință inculpatului N. A..

În schimbul II salvatorii minieri au finalizat operațiunea de ridicare a grinzilor la frontul de lucru și s-a trecut la operațiunea de descărcare a cărbunelui din bancul subminat, începând de la coloana de susținere nr. 1 până la coloana de susținere nr. 10, în timpul acestei operațiuni cărbunele descărcat a trecut de la faza de cărbune încins la cea de jar, iar temperatura în zona de descărcare a crescut alarmant, personalul muncitor salvator și nesalvator fiind nevoit să părăsească o perioadă de timp abatajul, iar după aceea să lucreze în mediu doar perioade scurte de 10 min. Valorile concentrațiilor de gaze măsurate și consemnate în registru au fost după cum urmează: concentrație de metan între 0,3-0,8 %>, monoxid de carbon între 10-60 p.p.m., iar bioxid de carbon 0,3%).

În schimbul III salvatorii minieri au finalizat operațiunea de susținere a grinzilor la front, s-a continuat apoi cu operațiunea de descărcare a cărbunelui din bancul subminat între coloanele de susținere nr. 3-18 și s-a instrumentat spațiul exploatat cu apă, genspumar și cenușă de termocentrală pe gaura de foraj de la coloana de susținere nr. 20, iar în timpul operațiunii de descărcare, cărbunele emana temperaturi ridicate, iar pe abataj a fost sesizată prezența fumului, valoarea concentrațiilor de gaze măsurată și consemnată în registru a fost: metan 0,4-0,9%, monoxid de carbon 20-50p.p.m., iar bioxid de carbon 0,5%.

Personalul nesalvator din schimbul IV a efectuat activitate de finalizare a operațiunii de ridicare și susținere a grinzilor de la frontul de lucru și s-a trecut la efectuarea de descărcare a cărbunelui din bacul subminat.

La 13.11.2008, în schimbul II, salvatorii minieri au continuat executarea operațiunii de descărcare a cărbunelui din bancuri subminat, între coloanele de susținere nr. 15 - 22 și 30 – 37, cărbunele descărcat avea o temperatură mai ridicată decât în ziua precedentă, iar între coloanele nr. 18 - 20 cărbunele se prezenta sub formă de jar, iar pe perioada instrumentării spațiului exploatat cu apă și genspumar dinspre spațiul exploatat se auzeau pocnituri ce au fost interpretate de către salvatorii minieri ca amplificare a fenomenului de aprindere a cărbunelui.

În zona culcușului unde își desfășurau activitatea salvatorii minieri, temperatura era atât de ridicată încât aceștia nu puteau să lucreze decât pe o perioadă de 10 minute, prin rotație, prin ferestrele de descărcare a cărbunelui, frecvent izbucneau jeturi de aburi, ca efect al instrumentării spațiului exploatat cu apă și genspumar, care uneori îi surprindea pe cei care acționau în zonă și le provoca leziuni, valorile concentrațiilor de metan, măsurate și consemnate în registru s-au situat pentru metan între 0,3 -0,8%, pentru monoxid de carbon între 30 și 100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon între 0,3-1%.

Personalul nesalvator din schimbul II și III a efectuat operațiuni de ridicare și susținere a șapte grinzi la frontul de lucru și apoi au trecut la descărcarea cărbunelui din bancul subminat, în zona lor de activitate.

În schimbul III, salvatorii minieri au continuat operațiunea de descărcare a cărbunelui din bancul subminat, între coloanele de susținere nr. 18 și 25, care se prezenta sub formă de jar, iar vizibilitatea pe abataj era scăzută din cauza degajărilor de fum și abur, temperatura pe abataj era foarte ridicată, salvatorii minieri fiind nevoiți să părăsească uneori zona, toți parametri din mediul subteran înrăutățindu-se, valorile concentrațiilor de metan măsurate și consemnate în registru s-au situat pentru metan între 0,5 - 0,9%, pentru monoxid de carbon între 50 - 100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon între 0,3 - 0,5%, iar pe porțiunea dinspre galeria direcțională din acoperiș s-au executat operațiunile de ridicare și susținere a unui număr de trei grinzi în zona intersecției abatajului cu galeria direcțională din acoperiș și apoi s-a trecut la executarea operațiunii de descărcare a cărbunelui din bancul subminat.

La 14.11.2008, salvatorii minieri au continuat operațiunea de descărcare a cărbunelui din bancul subminat între coloanele de susținere nr. 18 - 24, cărbune încins ce provoca creșterea accentuată a temperaturii mediului ambiant din abataj, apărând degajări de „fum care venea în valuri, valorile concentrațiilor de gaze măsurate și consemnate în registru s-au situat pentru metan între 0,4- 0,8%, pentru monoxid de carbon între 50-100p.p.m., iar pentru bioxid de carbon 0,5%.

Personalul nesalvator a executat operațiunile de transportat materiale la frontul de lucru și apoi ridicarea și susținerea unui număr de trei grinzi.

În schimbul II, salvatorii minieri au continuat operațiunea de descărcare a cărbunelui din bancul subminat între coloanele de susținere nr. 1-35, din bancul subminat se descărca cărbune sub formă de jar și chiar arzând cu flacără, cărbunele venind în cantități mai mari era însoțit de aburi fierbinți, împrejurare ce-i determina pe salvatorii minieri la prudență excesivă, pentru a nu fi surprinși și accidentați, iar în schimbul III, salvatorii minieri au efectuat operațiunea de descărcarea a cărbunelui din bancul subminat, între coloanele de susținere nr. 6-25, cărbunele descărcat se prezenta sub formă de jar însoțit uneori și de flacără fenomen manifestat cu deosebire în zona coloanelor de susținere nr. 15 – 23, porțiune pe care, fumul se manifesta persistând sub formă de pânză cu grosimea de cea 50 cm la tavanul abatajului, iar pentru stingerea cărbunelui sub formă de jar sau arzând s-a utilizat jet de apă sub presiune, valoarea concentrațiilor de gaze măsurate și consemnate în registru, se situau pentru metan între 0,4- 0,8%, monoxid de carbon între 50 - 100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon între 0,5-1%.

Personalul nesalvator din acest schimb a executat operațiunile de ridicare și susținere a grinzilor la frontul de lucru, curățarea cărbunelui derocat aflat pe vatra abatajului și descărcarea cărbunelui din bancul subminat.

La 15.11.2008, schimbul I, salvatorii minieri au continuat operațiunea de descărcare a cărbunelui din bancul subminat între coloanele de susținere nr. 10-22, în timpul acestei operațiuni s-a constat că bulgării de cărbune descărcați continuă să se prezinte sub formă de jar ce determină creșterea accentuată a temperaturii pe abataj și emanații mari de fum, în zona coloanelor de susținere, nr. 20 - 25 cărbunele se manifesta sub formă de jar inclusiv la nivelul grinzilor de susținere dinspre spațiul exploatat, din acest motiv, acceptând că situația pe abataj s-a agravat, inginerul șef producție B. I., aflat în zonă, deși era perioada în care supravegherea trebuia efectuată de inculpatul N. A., a dispus instrumentarea spațiului exploatat cu apă, însă operațiunea nu și-a atins obiectivul - zona de foc - întrucât apa care se scurgea în abataj era rece.

Din acest motiv, s-a dispus instrumentarea cu apă pe gaura de foraj, din zona coloanei de susținere nr. 22, orientată înspre galeria direcțională din culcuș. Urmare a acestei operațiuni, după finalizarea ei, o perioadă de cea 15 minute în abataj, din spațiul exploatat, s-a scurs apă clocotită, după care temperatura acesteia a scăzut. De aceea, s-a procedat la racordarea instalației de înnămolire pe o gaură de foraj orientată spre galeria direcțională din acoperiș, operațiune în urma căreia, apa ce se scurgea s-a constatat că avea o temperatură ridicată. Acest lucru 1-a determinat pe inginerul șef producție B. I., să solicite personalului de la stația de înnămolire introducerea de amestec de apă cu cenușă de termocentrală. În zona coloanelor 20 -26 nu se mai putea circula întrucât apa care se scurgea din tavanul abatajului era clocotită. Operațiunea de instrumentare a spațiului exploatat cu apă și cenușă a durat până în jurul orei 13²⁰.

Valorile concentrațiilor de gaze măsurate și consemnate în registru, se situau pentru metan între 0,4 - 0,9%, monoxid de carbon între 50 - 100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon între 0,5-1%.

Personalul nesalvator din acest schimb a executat operațiunile de transport de materiale la frontul de lucru, curățarea cărbunelui derocat aflat pe vatra abatajului dinspre acoperișul stratului.

În schimbul II, din data de 15.11.2008, echipa de salvatori minieri, formată din numiții A. M., cu calitatea de șef de echipă, A. N., fratele acestuia, S. A. și M. D., intrând în subteran, i-au observat în zona postului telefonic amplasat în galeria transversală de bază nr. 431 pe inginerul șef producție B. I., și pe șeful sectorului I producție H. Ervin D., discutând. Salvatorii minieri, și-au continuat traseul până la baza subterană situată în fața nișei de echipamente electrice în galeria diagonală de aeraj, unde s-au întâlnit cu salvatorii minieri din schimbul I.

Personalul nesalvator din schimbul II format din M. S., șef schimb B. Ș., S. V., Ș. C., I. N., Mățan A. și M. P., mineri, fusese deja repartizat pe abataj pentru a executa operațiunile dispuse. Între schimburile personalului salvator și cel nesalvator era un decalaj dat de durata diferită a programului de lucru, primii lucrau în schimburi de 8 ore, iar ceilalți lucrau la program de 6 ore.

De la baza subterană, șeful de echipă A. M. s-a deplasat pe galeria direcțională de sub acoperiș pentru a efectua controlul locului de muncă, după finalizarea controlului, A. M. a purtat o discuție cu inginerul șef producție B. I. și șeful sectorului I producție H. Ervin D., în legătură cu condițiile de muncă improprii solicitând amânarea intrării în abataj, însă inginerul șef producție a dispus însă ca întreg personalul salvator să intre în abataj în vederea executării operațiunilor de curățare a cărbunelui derocat aflat pe vatra abatajului, demontării montării și remontării pe noua poziția a transportorului cu raclete.

În baza acestei dispoziții, șeful de echipă A. M. și șeful de schimb M. S. de la personalul nesalvator au repartizat muncitorii după cum urmează: salvatorii minieri A. N. și S. A. în zona stației de acționare a transportorului cu raclete de pe abataj, amplasată la intersecția abatajului cu galeria direcțională din culcuș; salvatorul minier M. D. împreună cu minerii de la personalul nesalvator Ș. C., S. V., I. N., B. S., M. P. și Mățan A., în zona culcușului spre abataj, înșirați pe lângă transportor la o distanță de 1,5-2 metri unul de altul, timp în care șeful de echipă A. M., șeful de schimb M. S., șeful sectorului I producție H. Ervin D. și inginerul șef producție B. I., efectuau controlul abatajului.

Pe acest fond, la un moment dat, minerii S. V., Mățan A. și Ș. C. au plecat din zona de lucru unde executau operațiunea de curățare a cărbunelui, îndreptându-se spre galeria direcțională din acoperiș.

În jurul orelor 14⁴⁹, șeful de echipă A. M., aflat pe abataj, în timp ce măsura concentrațiile de gaze și temperatura apei, la circa 10-15 metri de galeria direcțională din culcuș, a fost văzut de fratele său A. N., aflat în zona intersecției abatajului cu galeria direcțională din culcuș, când o flacără venind din spațiul exploatat 1-a surprins, acesta a ridicat mâinile instinctiv pentru a-și proteja fața, după care a fost aruncat pe vatra abatajului, în aceleași împrejurări, salvatorul minier S. A. aflat în apropierea colegului său A. N., poziționat cu fața spre galeria direcțională din acoperiș, a resimțit o presiune accentuată asupra capului, urmată de un vuiet și a observat o flacără de culoare roșie, ce se deplasa pe secțiunea abatajului, pe circa o treime din profilul lucrării miniere, de la tavan, după care suflul ce a urmat 1-a proiectat pe vatră.

Fenomenele de creștere accentuată a temperaturii, flacără pe secțiunea abatajului, un vuiet ridicat, suflul puternic urmată de un val dens de praf și proiectarea lor, pe vatră sau de pereții acesteia, au fost resimțite de toți cei aflați pe abataj sau în zona adiacentă și au supraviețuit, aceștia prin forțe proprii și cei accidentați grav, au părăsit zona, realizând că se va produce o explozie de metan.

Personalul muncitor de la abatajele învecinate, sesizând efectele exploziei, au comunicat starea de lucru la suprafață dispecerului unității care, mai departe, a informat conducerea EM P., după care s-a trecut la evacuarea întregului personal din subteran, inginerul CFL Sîngeorgian I. a evacuat împreună cu subinginerul D. J., muncitorii care își desfășurau activitatea la abatajele cu banc subminat nr. 237 și nr. 239 și, mai apoi, de la abatajul cu banc subminat nr. 433. Pe galeria direcțională principală, orizont. -250 m, cei doi ingineri CFL au găsit două victime, care au fost transportate la suprafață, cu ajutorul celorlalți muncitori, în galeria transversală de bază a fost găsit accidentat, lăcătușul mecanic L. C., care la rândul său a fost transportat la suprafață. Uzând de măștile de autosalvare, aceștia au pătruns în galeria transversală de bază nr. 431 și apoi pe galeria diagonală unde, la circa 25 de metri, l-au găsit pe inginerul T. V., pe care l-au scos în galeria direcțională principală, de unde a fost transportat la suprafață. Inginerii CFL au revenit în galeria direcțională, însă constatând că valoarea concentrației de metan era de circa 3%, iar aerul era irespirabil, au părăsit zona, ieșind în galeria direcțională principală orizont - 250 m.

Dispecerul unității de la acel moment, martora V. E., 1-a anunțat de producerea evenimentului pe inculpatul N. A. - inginerul șef SSM și pe inculpatul R. G., care s-au prezentat la sediul unității miniere, totodată anunțând, la rândul lor, factorii de conducere ai C.N.H. - SA Petroșani, primul din cadrul acestei instituții care a ajuns la unitatea minieră, fiind inginer șef securitate, sănătate în muncă H. V. S., fratele șefului sector I producție H. Ervin D., care a trecut pe la Stația de salvare minieră, unde a constatat că salvatorii minieri, prezenți în număr mic, se pregăteau pentru intra în subteran, după care, s-a deplasat în biroul inculpatului N. A., care era singur în acele momente, căruia i-a solicitat să dispună evacuarea întregului personal aflat în subteran și să continue acțiunea de alarmare a salvatorilor minieri, pentru a se prezenta la mină. S-a oferit să intre odată cu prima echipă de salvatori, întrucât în acele momente nu era disponibil niciun cadru tehnic salvator care să efectueze cercetarea zonei afectate, așa cum prevede RSSM și au convenit ca, din subteran, să țină legătura telefonic, inculpatul fiind în acele momente șeful comandamentului de lichidare a avariei.

Prima echipă de salvare, a fost formată din numiții I. M., T. S., G. C., F. D. și H. V. S., componență adusă la cunoștință și aprobată pentru . către inculpatul N. A. și în momentul în care această echipă a ajuns în rampa Puțului Centru din subteran, erau scoase primele victime accidentate, respectiv numiții T. V. și S. A., iar la orizontul -250 m, în rampa puțului orb nr. 15, echipa de salvatori minieri, în timp ce se deplasa spre zona evenimentului, s-a întâlnit cu inginerii CFL Sîngeorgian I., D. V. și alte 5 persoane, cărora li s-a solicitat să contribuie la transportarea eventualelor victime.

La stația de acționare a transportorului cu bandă nr. 10, unde este amplasat un post telefonic, inginerul șef SSM H. V. S. a luat legătura telefonic cu inculpatul N. A., care i-a transmis că tot personalul din subteran fusese evacuat la suprafață, cu excepția persoanelor surprinse în abatajul cu banc subminat nr. 431, iar telefonul din zonă și capetele de detecție nu mai funcționau.

Intrând cu echipa de salvatori în galeria transversală de bază nr. 431, au putut constata primele efecte ale exploziei, respectiv: coloana de aeraj distrusă (tuburi deformate și/sau căzute pe vatra lucrării), apărătoarele de la cuplajele transportorului cu raclete aruncate din poziția inițială și alte resturi de materiale, iar la circa 6-7 metri de intersecție, conducta de aer comprimat era spartă, aerul ieșind cu putere și obstrucționând accesul în zonă, aerul circula cu viteză redusă, iar concentrațiile de gaze la . erau: metan 0,8%, iar monoxid de carbon 1000 p.p.m., ușile de aeraj din apropiere fuseseră distruse, componente ale acestora fiind împrăștiate peste tot. Între suitorul nr. 431 din culcușul stratului 3 și galeria direcțională din culcuș, valorile concentrațiilor de gaze erau: metan 1%, iar monoxidul de carbon: 2000p.p.m.

În intersecția transversalei de bază nr. 431 cu galeria direcțională din culcuș a fost găsit și identificat minerul Mățan A., decedat, căzut cu fața în jos pe transportorul cu raclete din galeria direcțională din culcuș și cu capul înspre galeria transversală de bază nr. 431, era dezbrăcat de la brâu în sus, iar peste acesta era căzut, fără viață, salvatorul minier S. V.. Niciunul dintre ei nu prezenta traumatisme evidente, însă prezentau pe părțile descoperite ale corpului leziuni arse, fără ca articolele de îmbrăcăminte să fi fost afectate de procesul de ardere.

Cu ajutorul tărgii din dotare, salvatorii l-au transportat pe minerul S. V. în galeria direcțională principală orizontală - 250 m, unde s-a încercat resuscitarea, operațiune care nu a dat rezultate, iar pentru cercetarea zonei afectate, au intrat numiții H. V. S. și I. M., constatând următoarele:

- pe galeria direcțională din culcuș urmele evenimentului erau mai reduse, mai puține materiale împrăștiate, ușoare urme de ardere, susținerea nu era afectată. nici în intersecția galeriei direcționale din culcuș cu abatajul nu se observau efecte majore;

- pe abataj, în zona coloanelor de susținere nr. 15-20, înspre spațiul exploatat, exista cărbune taluzat până la mânerul stâlpului, peste care era un strat de cărbune sub formă de jar care ardea, iar în continuare se observa existența unui gol;

- gazele măsurate în această zonă au fost: metan 1,3%, monoxid de carbon 2000 p.p.m.;

- pe abataj au fost observate mai multe foraje, unul dintre acesta (cel din apropierea coloanei de susținere nr. 20) era cuplat la coloana de înnămolire, dar instalația de înnămolire era oprită;

- la circa 5 metri de intersecția abatajului cu galeria direcțională de sub acoperiș a fost găsită o altă victimă, identificată ca fiind minerul Ș. C., care era poziționat între frontul de cărbune și primul stâlp hidraulic de susținere, cu capul înspre galeria direcțională de sub acoperiș și cu spatele înspre frontul de cărbune și care nu prezenta semne vitale/ îmbrăcămintea nu prezenta urme de arsură, dar era umedă;

La . galeria direcțională sub acoperiș au fost găsite 4 victime: minerul șef de schimb M. S., poziționat cu fața în jos, cu capul înspre galeria direcțională sub acoperiș; salvatorul M. D., poziționat cu fața în sus și cu capul înspre galeria direcțională sub acoperiș; ing. H. Ervin, era căzut pe spate, cu fața în sus și îndreptat cu capul înspre galeria direcțională sub acoperiș; ing. B. I., era căzut pe spate cu genunchii flexați sub corp și cu capul înspre spațiul exploatat, iar concentrațiile de gaze în intersecția abatajului cu galeria direcțională sub acoperiș erau: metan 1,3%, monoxid de carbon 2000 ppm;

Pe galeria direcțională sub acoperiș, la circa 15 metri de intersecția cu abatajul, a fost găsită o altă victimă, identificată ca fiind șeful de echipă de la salvatori A. M., acesta era între stâlpii de susținere a unui jug de lemn, cu capul înspre galeria transversală de bază, cu salopeta udă, cu arsuri pe părțile expuse ale pielii, dar fără traumatisme vizibile, iar lângă ultima victimă au fost găsite câteva aparate izolante de salvare cu capacul de protecție desfăcut;

În galeria direcțională sub acoperiș au fost observate efecte dinamice mai mari decât în abataj sau în galeria direcțională din culcuș, respectiv: coloana de aeraj avea tuburi deteriorate, căzute, deformate, ventilatorul tip VEP 11 kW era suspendat în legături, dar nu mai avea tuburi de aeraj în față și în spate și nu mai funcționa, iar pe armături se observau urme de fum.

Numitul H. V. S. a luat legătura telefonic, la suprafață, cu șeful comandamentului de lichidare a avariei, respectiv inculpatul N. A., pe care 1-a informat despre situația din abataj și că s-a început operațiunea de evacuare a victimelor, iar întreaga echipă de salvatori a reintrat în abataj, pentru a evacua următoarea victimă, pe minerul Mățan A.. Între timp, în zonă sosise cea de-a doua echipă de salvatori minieri, formată din inginer V. T. - adjunctul șefului stației de salvare și salvatorii minieri B. S., Elekeș Atila, P. N. și B. V., a cărei componență și intrare în subteran fusese aprobată de către inculpatul N. A. în calitate de șef al comandamentului de lichidare a avariei.

H. V. S. a adus la cunoștința celei de a doua echipe starea de fapt existentă în zonă.

Când prima echipă a ieșit din zonă cu victima Mățan A., conform uzanțelor, a pătruns cea de-a doua echipă, în componența amintită, la care s-a alăturat și numitul F. D., component al primei echipe, iar din galeria direcțională de sub acoperiș a fost evacuată cea de-a treia victimă, respectiv minerul salvator A. M..

O echipă formată din numiții H. V. S., D. G., G. C., T. S. și I. M. au intrat în galeria direcțională din culcuș, evacuând cea de-a patra victimă, respectiv pe șeful sectorului I producție, H. Ervin D., iar de la transportorul cu bandă nr. 10 din galeria direcțională principală, victimele au fost transportate de către alte persoane care nu aveau calitatea de salvator minier.

Pe acest fond, în zonă a apărut și cea de-a treia echipă de salvatori, a cărei componență și intrare în subteran, conform uzanțelor, a fost aprobată de către inculpatul N. A., fiind formată din L. P. - șef de echipă și salvatorii minieri C. N., B. A., B. V. și Balasz N..

Pentru a evacua cea de a cincea victimă, minerul M. D., s-a format o echipă din salvatorii minieri Bâlba S., Elekeș Atila, P. N. și F. D., sub comanda inginerului V. T. și în timp ce echipa revenea cu victima spre baza subterană și ajunsese la ieșirea din galeria transversală nr. 431, în jurul orelor 18³⁰, s-a produs o nouă explozie de metan, care a proiectat întreaga echipă lovind-o de pereții galeriei sau de utilajele din apropiere, provocând decesul tuturor, cu excepția numitului Bâlba S..

Membrii celorlalte două echipe de salvatori, care erau în așteptare în galeria direcțională principală, pe lângă transportorul cu bandă nr. 10, au fost la rândul lor proiectați de suflul exploziei și loviți, însă suflul reducându-și intensitatea prin disiparea în galeriile adiacente, nu a mai provocat moartea vreunei persoane. Când și-au revenit din șoc, aceștia au pornit instinctiv spre puțul orb nr. 15, în curentul de aer proaspăt.

În zona de aer proaspăt, numiții H. V. S. și salvatorul minier B. A., pregătindu-și câte un aparat izolant, au revenit în galeria transversală nr. 431, pentru a ajuta eventualii supraviețuitori. Acestora li s-au alăturat numiții I. M. și L. P.. A fost identificat victima evacuată de echipa de salvare, ca fiind M. D. pe care l-au transportat pe banda nr. 10, după aceea, a fost identificat și transportat în aceeași zonă salvatorul minier Elekeș Atila.

Revenind în galeria transversală nr. 431, au auzit gemete în zona stației de acționare a transportorului cu raclete unde, sub cadavrul salvatorului minier P. N., l-au găsit pe salvatorul minier B. S. care aparent nu prezenta leziuni grave, însă nu se putea deplasa și l-au scos din zonă, plecând cu toții spre suprafață, întrucât din subteran se informase la suprafață despre producerea celei de-a doua explozii, se dăduse ordin de evacuare a tuturor persoanelor din subteran.

Între timp, la suprafață, în biroul șefului comandamentului de lichidare a avariei sosiseră membrii din conducerea C.N.H. - SA Petroșani, inclusiv directorul general S. D. L., șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă, B. I., reprezentanți ai Parchetului etc.

În jurul orelor 17, când din subteran s-a comunicat că echipa condusă de V. T., în urma măsurătorilor, înregistrase o concentrație de metan de peste 3%, șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă a informat conducerea I.T.M. Hunedoara și conducerea Inspecției Muncii, solicitându-i totodată inculpatului N. A. retragerea echipelor de salvatori din zona abatajului, solicitarea se întemeia pe valoarea ridicată a concentrației de metan, ce se constituia într-un factor ridicat de risc și în ciuda solicitărilor exprese, repetate, inculpatul N. A. nu s-a conformat, motiv pentru care s-a solicitat registrul unic de control, pentru a se consemna în scris dispoziția de retragere a personalului din zonă, însă inculpatul N. A. a refuzat să dea curs și acestei solicitări, împrejurare ce a impus deplasarea unui inspector de specialitate la sediul I.T.M. Petroșani, pentru a aduce un formular tip de proces-verbal de sistare a activității în subteran.

În jurul orelor 18, sosind formularul de proces-verbal, s-a trecut la întocmirea actului de sistare a activității, dar în momentul în care inculpatului i se solicita să ia cunoștință de dispoziția de sistare și să semneze procesul-verbal, s-a produs cea de-a doua explozie și după ce și-a revenit din șoc, în jurul orelor 18⁴⁰, inculpatul a semnat actul menționat.

La data de 16.11.2008, prin decizia directorului general al C.N.H. - SA Petroșani, inculpații N. A. și R. G. au fost suspendați din funcție, responsabilitățile acestora fiind preluate, tot în baza unei decizii a directorului general, de către inginer J. C. - director general adjunct al C.N.H.-SA Petroșani și respectiv inginer Mănesc G. - șef serviciu S.S.M. la C.N.H.-SA Petroșani.

La 17.11.2008, s-a constituit un nou comandament pentru lichidarea avariei, coordonat de către inginer J. C., care a întocmit un plan de măsuri pentru monitorizarea și controlul lucrărilor miniere de acces la abatajul frontal cu banc subminat nr. 431, în baza acestui program, o echipă formată din salvatori minieri profesioniști, compusă din numiții Dabuleanu I. și Kutași P., sub conducerea ing. J. C., a procedat la controlul zonei afectate de cele două explozii și în zona intersecției galeriei direcționale principale cu galeria transversală nr. 431, au fost găsite și identificate trei victime, respectiv M. D., Elekeș Atila și P. N., victime ce au fost evacuate, după care echipa de control a pătruns în galeria transversală nr. 431 unde, la circa 5-6 metri de intersecția cu galeria direcțională principală, gaura din țeava de aer comprimat crescuse în dimensiune, iar jetul de aer făcea imposibilă continuarea acțiunii echipelor de salvare. În galeria transversală nr. 431, pe motorul de acționare al transportorului cu raclete a fost găsită și identificată o nouă victimă, respectiv minerul F. D., care a fost evacuat din zonă.

După montarea unui cap de detecția cu scopul de a avea controlul asupra evoluției concentrațiilor de metan, s-a luat decizia de întrerupere a activității de control și evacuarea victimelor, concomitent cu retragerea echipelor de salvatori de pe abataj.

La data de 18.11.2008, la nivelul comandamentului de lichidare a avariei, s-a întocmit un nou permis de lucru, ce avea ca obiect controlul lucrărilor miniere din zona avariată și evacuarea tuturor victimelor din abatajul cu banc subminat nr. 431, în jurul orelor 16¹⁵, echipa de control formată din ing. J. C., Dabuleanu I. și D. V., au pătruns în abataj, pe galeria transversală nr. 431 și pe traseu, au constatat manifestarea efectelor dinamice ale exploziei (bunuri distruse, contorsionate, etc), iar în zona unde fuseseră amplasate ușile de aeraj, l-au găsit decedat pe inginerul V. T., al cărui aparat izolant era deteriorat, victima a fost scoasă la suprafață de una din echipele de salvatori minieri profesioniști.

Ajungând pe abataj, echipa de control a depistat, în zona coloanelor de susținere 15-16, pe o lungime de 0,8 metri, cărbune sub formă de jar, taluzat pe transportor, iar în zona de descărcare a cărbunelui din bancul subminat s-au observat bucăți mari de steril, taluzate înspre hotarul convențional, printre bucățile de steril se scurgea cărbune mărunt, încins, care la contactul cu aerul din abataj se aprindea. În apropierea intersecției abatajului cu galeria direcțională, sub acoperiș, a fost găsit decedat minerul Ș. C., iar la . galeria direcțională, sub acoperiș, au fost găsiți decedați minerul M. S. și inginerul șef producție B. I..

În intersecția galeriei direcționale sub acoperiș cu abatajul, valorile concentrațiilor de gaze au fost: oxigen 19,8; metan 5%; monoxid de carbon 190-200 p.p.m., iar bioxid de carbon 1,22%, victimele fiind evacuate la suprafață, după care s-a decis întreruperea activității de cercetare și control, datorită valorii mari a concentrației de metan amintită.

În aceeași zi, 18.11.2008, după evacuarea victimelor, s-a întocmit un nou program de lucru pentru închiderea zonei cu diguri de izolare la nivelul orizontului -200 și a orizontului - 250 m, program care s-a finalizat la 25.11.2008.

În timpul urmăririi penale, pentru a se stabili împrejurările și cauza accidentului colectiv de muncă din data de 15.11.2008, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de către Institutul Național de Cercetare, Dezvoltare pentru Securitate M. și Protecție Antiexplozivă - INSEMEX Petroșani, și s-a apelat, pentru elucidarea unor fenomene conexe care au influențat evenimentul menționat, la serviciile unui colectiv de cercetare din cadrul Universității Tehnice Petroșani, documentul întocmit de colectivul de cadre didactice fiind intitulat „Studiul privind modul în care fenomenele geominiere au influențat producerea evenimentului din stratul 3 . m de la E.M. P. din data de 15.11.2008" fiind structurat pe cinci capitole.

Cu ocazia cercetărilor efectuate de către cadrele didactice cadrul Universității Tehnice Petroșani, au fost identificate cauzelor producerii fenomenelor geominiere de la abatajul nr. 431, ca fiind:

- crearea unei șcarpe în limitele bl.II . generat pierderea unei cantități mari de cărbune; cărbunele astfel fisurat a ajuns în contact cu aerul, accelerând fenomenul de oxidare și în final autoaprinderea acestuia;

- împușcarea găurilor lungi (circa 20 metri de la culcuș) înainte de străpungerea galeriei de atac a favorizat circulația aerului prin cărbunele fisurat și autoaprinderea acestuia;

- favorizarea circulației aerului prin cărbunele din bancul subminat fisurat, datorită instalației de activare a aerajului amplasată în circuitul de aer proaspăt;

- nerealizarea unei bune izolări între rocile surpate și cărbunele din banc, printr-un pat de cenușă de termocentrală, printr-o operație eficientă de înnămolire, cu ajutorul găurilor forate de la nivelul oriz.-200 m;

- existența cărbunelui din zona șcarpei la nivelul abatajului nr. 431, felia a IlI-a, aflat într-o fază latentă de autoîncălzire;

- favorizarea formării unor goluri în bancul de deasupra abatajului, unde s-au creat condiții de acumulare a gazului metan;

- pierderea bruscă a stabilității planșeului de cărbune situat deasupra cavității, format în bancul de cărbune, dinspre acoperiș, care a determinat refularea gazului metan acumulat în cavitate înspre zona de foc a abatajului, dinspre culcuș.

Pentru prevenirea a unor astfel de fenomene studiul elaborat formulează un set de propuneri cum ar fi păstrarea unui decalaj minim între două abataje; lucrările de înnămolire să aibă continuitate; împușcarea găurilor lungi pe toată lungimea abatajului, etc.

Expertiza întocmită de către un colectiv de experți din cadrul INSEMEX Petroșani a concluzionat că evenimentul produs la E.M. P., la 15.11.2008, ora 14,49 a fost determinat de producerea unei explozii de tip deflagrație care, în comparație cu o explozie (terminologie acceptată de către specialiști), are un grad de intensitate mai redus, manifestat prin efecte, reținându-se că gradul distrugerilor provocate a fost redus, efectele dinamice asupra lucrătorilor din abataj au lipsit,absența efectelor termice generate de flacără asupra victimelor, acestea prezentând arsuri datorită gazelor fierbinți cu un conținut mare de vapori de apă, etc.

Despre cel de-al doilea eveniment manifestat la 15.11.2008, ora 18⁴⁰, s-a concluzionat că a fost determinat de producerea unei explozii de intensitate (violență) mai mare decât cea produsă la orele 14,49 reținându-se că gradul distrugerilor determinate de efectele dinamice a fost mai mare, de asemenea efectele termice au fost de mai mare amploare.

În baza celor două lucrări de specialitate, raportate la materialul probator acumulat în perioada cercetării administrative, organele de specialitate din cadrul Inspecției Muncii au constatat un număr de 17 factori cu rol cauzal sau de favorizare a producerii evenimentului din 15.11.2008, ce se constituie în tot atâtea încălcări de norme ale legislației în materie, după cum urmează:

1. Desfășurarea activității în condițiile existenței unui pericol grav și

iminent, care a constat în:

- continuarea operațiilor de combatere activă a focului endogen apărut în abatajul frontal cu banc de cărbune subminat nr. 431 la 09.11.2008, în condițiile în care a existat un proces de amplificare al acestui fenomen, manifestat prin apariția cărbunelui supraîncălzit, sub formă de jar și flacără în timpul operației de descărcare din bancul subminat încă din data de 12.11.2008;

- producerea unei aprinderi de metan la 10.11.2008, schimbul I;

- continuarea operațiilor de combatere activă a focului endogen în condițiile în care accesul la focar nu era accesibil;

- neînchiderea cu diguri de izolare a zonei afectate;

2. Conducerea EM P. nu a comunicat instituțiilor prevăzute de lege

evenimentul care a avut loc la 10.11.2008 și în care au fost implicați electricienii

H. G. și D. E.;

3. Împușcarea găurilor lungi pentru formarea liniei de descărcare a cărbunelui din bancul subminat pe porțiunea cuprinsă între intersecția abatajului cu galeria direcțională din culcuș și mijlocul abatajului încă din faza de săpare a camerei de atac, a favorizat circulația aerului prin bancul de cărbune fisurat;

4. Pe lucrările miniere de evacuare a aerului viciat de la nivelul orizontului -200, lucrări aferente abatajului frontal nr. 431, existau porțiuni în care profilul liber al acestora era redus, fapt pentru care nu se asigura debitul de aer necesar la front în condițiile-opririi instalației de aeraj pentru activare. Despre existența profilului redus pe porțiuni din aceste lucrări există consemnări în Registrul de control al căilor de aeraj încă din luna decembrie 2007, iar din declarațiile inginerului șef securitate și sănătate în muncă, a șefului sectorului de aeraj, a adjunctului șefului sectorului aeraj și a personalului din cadrul CNH Petroșani rezultă că situația a fost adusă la cunoștința directorului EM P., ing. N. A., în cadrul ședințelor de raport sau prin note de control încheiate;

5. În actele de cercetare a fenomenelor de autoîncălzire (din 01.09.2006 și din 01-06.10.2007) care au avut loc în timpul exploatării subetajelor superioare de la acest abataj, acte întocmite de către comisii de cercetare din cadrul Companiei Naționale a H. Petroșani, s-a constatat că nu au fost luate măsurile necesare pentru prevenirea apariției focurilor endogene;

6. Săparea galeriei direcționale din culcuș aferentă abatajului frontal nr. 431 a depășit cu circa 3 metri linia hotarului convențional cu câmpul de abataj nr. 433 stabilit prin Programul general de exploatare pentru anul 2008. In această situație s-au creat condiții pentru fisurarea și subminarea cărbunelui dintre cele două câmpuri de abataj și posibilitatea circulației aerului prin spațiul exploatat.;

7. În momentul producerii evenimentului din data de 15.11.2008, distanța dintre abatajul nr. 431 și abatajul nr. 433, adiacent, a fost de circa 25 de metri, în zona de acoperiș, și de circa 34 de metri, în zona de culcuș, distanțe care erau mai mici decât cele prevăzute în metoda cadru de exploatare, fapt care a favorizat circulația aerului prin spațiul exploatat;

8. Programul de lucru din data de 10.11.2008, pentru activitatea desfășurată de salvatorii minieri, a fost întocmit, avizat și aprobat în condițiile în care s-a stabilit efectuarea de lucrări pentru lichidarea și combaterea fenomenului de autoîncălzire din abatajul nr. 431, atât cu salvatori minieri cât și cu personal nesalvator;

9. Personalul nesalvator care avea atribuții în zona abatajului frontal nr. 431 nu a fost instruit și informat asupra riscurilor la care este expus, existând astfel pericolul de accidentare;

10. Abatajul frontal nr. 431 a fost pus în funcțiune la 07.11.2008 în situația în care nu erau îndeplinite toate condițiile de securitate și sănătate în muncă, care trebuiau concretizate prin: asigurarea debitului de aer în cazul aerisirii numai sub depresiunea generală a minei, tip de aeraj stabilit prin Metoda cadru de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase și înclinare medie 1295 E/2003, și prin evitarea acumulărilor de metan în concentrații peste limitele admise;

11. În evidențele privind acumulările de metan și interogări manuale de la stația telegrizumetrică sunt consemnate acumulări de metan de peste 2% încă din faza de conturare a abatajului nr. 431. În aceste evidențe la coloana „cauza acumulării" s-a consemnat, în unele cazuri, „captorul măsoară eronat" sau „captor defect", tară a se fi efectuat raportarea și cercetarea acestor acumulări de către comisii care trebuiau numite de către directorul EM P.;

12. Deși în înregistrările de la stația telegrizumetrică sunt evidențiate valori ale concentrației de metan de peste 1% pe perioade mai mari de 6 ore (durata unui schimb de lucru), în Registrul de evidență a metanului de la sectorul I, conducătorii formațiilor de lucru de pe toate schimburile de la sectorul respectiv, consemnează valori de 0,3% - 0,4%;

13. Instalația de aeraj parțial pentru activare de la abatajul nr. 431 a funcționat în condițiile în care nu a existat un proces-verbal de punere în funcțiune a acesteia;

14. Pentru refacerea profilului lucrărilor miniere de la nivelul orizontului -200, în vederea normalizării aerajului din zona abatajului nr. 431, a fost repartizat personal nesalvator, în condițiile în care pe aceste lucrări exista riscul intoxicării cu monoxid de carbon;

15. În timpul cercetării evenimentului care s-a produs la abatajul nr. 431 La 15.11.2008, pe parcursul audierii personalului, au fost identificate trei cazuri în care lucrătorii de la un alt abataj, respectiv abatajul nr. 434 Vest, s-au prezentat la dispensarul medical al unității și la spital pentru îngrijiri medicale ca urmare a unor intoxicații cu fum (la 10 și respectiv 14.11.2008). Cu toate că despre aceste evenimente au fost înștiințați șeful de schimb, șeful de brigadă, șeful de sector cât și directorul sucursalei, aceștia au mușamalizat evenimentul chiar cu amenințări și ca atare nu au fost comunicate, cercetate și înregistrate conform prevederilor legale;

16. Imediat după producerea exploziei din data de 15.11.2008, ora 14:49, conducătorul sucursalei nu și-a îndeplinit sarcinile prevăzute în Regulamentul de securitate și sănătate în muncă al CNH Petroșani pentru cazul incidentelor majore;

17. Salvatorii minieri care au desfășurat activitatea în abatajul frontal nr. 431, în schimbul II al zilei de 15.11.2008, nu au utilizat aparatele izolante de salvare deși concentrația de monoxid de carbon era peste limita admisă.

P. actul de finalizare a cercetării administrative s-a retinut în sarcina inculpaților N. A., R. G., U. D. Ș. și a defuncților H. Ervin D., șef sector I producție și inginer șef producție B. I., că au permis desfășurarea activității la abatajul cu banc subminat în condițiile existenței unui pericol grav și iminent, care a constat în:

- continuarea operațiilor de combatere activă a focului endogen apărut în abatajul frontal cu banc de cărbune subminat nr. 431 la 09.11.2008, în condițiile în care a existat un proces de amplificare al acestui fenomen, manifestat prin apariția cărbunelui supraîncălzit, sub formă de jar și flacără în timpul operației de descărcare din bancul subminat încă din data de 12.11.2008;

-producerea unei aprinderi de metan la 10.11.2008, schimbul I;

-continuarea operațiilor de combatere activă a focului endogen în condițiile în care accesul la focar nu era posibil;

-neînchiderea cu diguri de izolare a zonei afectate, prin care au fost încălcate prevederile Regulamentului de securitate și sănătate în muncă al CNH Petroșani, dispozițiile din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, unde se prevede la pct. 5 alin. (3) lit.f) partea V, capitolul VI că „în cazul apariției focului endogen când focarul este accesibil, se va interveni cu operativitate prin aplicarea metodelor active de combatere care constau în stingerea focului și răcirea zonei cu ajutorul jeturilor de apă, spumă mecanică sau chimică etc, începând de la periferie spre centrul focarului și extragerea substanței aprinse.

Materialul încălzit sau aprins rezultat din operațiile de combatere, va fi stins la fața locului și evacuat.

Dacă în decurs de 24 de ore de la apariția focului endogen, prin combatere activă, nu s-a reușit stingerea focului, în comandamentul pentru lichidarea pericolului grav și iminent se va analiza oportunitatea prelungirii combaterii active pe o perioadă de maximum 3 cicluri complete de exploatare sau adoptarea următoarelor măsuri de combatere:

- izolarea cu diguri a tuturor căilor de acces a aerului spre zona de foc;

- izolarea cu diguri și rambleierea zonei de foc;

- izolarea cu diguri și înnămolirea zonei de foc cu pulpă de argilă sau cenușă de termocentrală prin găuri de sondă forate;

- izolarea cu diguri și inundarea cu apă a zonei de foc;

- izolarea cu diguri și inundarea cu gaze inerte (azot);

- izolarea combinată cu diguri, cenușă de termocentrală, inundare cu apă, azot. "

Art. 4.2.1. ,, Trebuie luate toate măsurile necesare pentru combaterea formării și acumulării atmosferelor explozive.”

Art. 4.2.2. „în interiorul zonelor care prezintă risc de explozie trebuie luate toate măsurile necesare pentru a împiedica aprinderea atmosferei explozive.”

Art. 4.2.3. „Pentru prevenirea exploziilor se stabilește un plan detaliat cu privire la echipamentele de lucru și măsurile necesare ce trebuie luate.”

Art. 13. „În vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații:

a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a echipamentelor de muncă, precum și de elaborarea a tehnologiilor de fabricație, soluții conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare și de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor;”

Inculpații au avut o atitudine de neacceptare, susținând că au acționat în conformitate cu prevederile din Regulamentul de Securitate și Sănătate în Muncă și că pe baza datelor deținute, au apreciat că la abatajul nr. 431 nu se manifestă prezența unui pericol grav și iminent.

În legătură cu aceste susțineri, trebuie arătat că la 10.11.2008, în jurul orelor 6, la abatajul cu banc subminat nr. 431 a avut loc o aprindere de metan, ce s-a soldat cu afectarea corporală ușoară a martorului H. C., despre această împrejurare, au luat cunoștință toate persoanele aflate în zonă, inclusiv șeful sectorului I producție, unde este amplasat locul de muncă, respectiv H. Ervin D. care imediat după ce a fost informat de cei în cauză, între care s-au aflat și două cadre tehnice, respectiv inginerul CFL N. G. și A. C. S., s-a deplasat la postul telefonic din apropiere, unde a discutat o lungă perioadă de timp fiind evident că, într-o situație de gravitatea unei aprinderi de metan, nu putea discuta decât cu factori de conducere de la cel mai înalt nivel al unității miniere, respectiv, inginer șef producție B. I. și inculpații N. A. și R. G. și cu toate acestea, mizând pe împrejurarea că atât inginerul H. Ervin D., cât și inginerul șef producție, au decedat în prima deflagrație, toți cei trei inculpați susțin că nu au avut cunoștință de aprinderea de metan. Neverosimilitatea acestor declarații este dată atât de argumentarea de mai sus, cât și de faptul că spațiul subteran este unul limitat, iar un eveniment de genul aprinderii de metan nu poate rămâne fără rezonanță la nivelul oricărei persoane din acest mediu, cunoscute fiind efectele devastatoare ale aprinderilor, deflagrațiilor sau exploziilor de metan. Desfășurarea ulterioară a evenimentelor și comportarea celor trei inculpați, de asemenea, contrazic susținerile lor în sensul că, imediat după convorbirea telefonică avută de către inginerul H. Ervin D. la suprafață, în subteran, la acel loc de muncă, s-au deplasat inculpații R. G. și U. D. Ș., inginerul șef producție B. I. și mai apoi chiar inculpatul N. A., care a rămas acolo de la orele 15⁰⁰ până la orele 23⁰⁰, conform spuselor sale, iar ca motivație a acestui demers au invocat acel fenomen de autoîncălzire ce se manifestase în ziua precedentă pe abataj. D. pentru o autoîncălzire a stratului de cărbune, este puțin veridic să se deplaseze întreaga conducere a unei unități miniere, lucru demonstrat și de faptul că în ziua precedentă, 9.11.2008, nu s-a întâmplat același lucru, în plus, nu se explică prezența pe un timp atât de îndelungat a directorului unității, inculpatul N. A. și a inginerului șef producție B. I., în acea zi la abatajul cu banc subminat nr431. În ceea ce privește declarațiile martorului A. C. care susține că întâmplător, aflându-se în biroul președintelui de sindicat al EM P., 1-a auzit pe inculpatul N. A. relatând despre faptul că, în timp ce se afla, la data de 10.11.2008, pe abatajul cu banc subminat, ar mai fi avut loc o aprindere de metan, aceste declarații coroborându-se cu cea a părții vătămate A. N., conform căreia fratele său, defunctul A. M., i-a relatat că, în timpul acelei zile, efectuând controlul abatajului împreună cu inculpatul N. A., ar fi fost surprinși de o aprindere de metan.

Negarea de către inculpați a aprinderii de metan este vehementă, întrucât dacă ar fi recunoscută, implicit ar fi asumată și vinovăția producerii evenimentului din 15.11.2008, iar în situația manifestării unei aprinderi de metan, soluția care se impune fără echivoc este cea a închiderii (izolării) cu diguri a respectivei lucrări miniere, așa cum s-a întâmplat în astfel de situații și înainte și după producerea evenimentului.

Aprinderea de metan denotă existența cumulativă a doi factori proprii unui accident de muncă și anume o sursă de aprindere (focul) și gazul metan omniprezent, care nu mai presupune decât acumularea în concentrație explozivă, fiind un incident periculos, conform art. 27 lit. a din Legea nr. 319/2006, trebuia să fie comunicat I. T.M. care, conform dispozițiilor art. 29 lit. b, trebuia să procedeze la cercetarea și adoptarea de măsuri.

Așa cum rezultă din unele declarații, inculpatul N. A. nutrea un anumit tip de ambiție în a-și demonstra capacitățile profesionale, care l-au împiedicat să procedeze așa cum s-a menționat anterior, existând indicii rezultate din același tip de mijloace de probă, din care transpare spiritul autoritar în care, inculpatul, prefera să conducă, împreună cu ceilalți membri din conducerea unității, instituind astfel un factor de presiune și tensiune la toate nivelurile.

Preocupările de acest gen au vizat și ascunderea unor evenimente de tipul celui de mai sus, a unor accidente suferite pe fondul unor astfel de evenimente cazul C. A., a mistificării unor date legate de concentrațiile de gaze, etc.

Inculpații au acceptat totuși că au avut cunoștință că la abatajul cu banc subminat nr. 431, personalul din zonă a auzit o bubuitură puternică și de aceea s-au retras speriați din abataj. Faptul că muncitorii fuseseră evacuați de pe abataj nu se justifica de un astfel de incident sau de un ușor proces de oxidare a cărbunelui, neaprofundând chiar cauzele acelei așa-zise bubuituri, justificată de aceștia prin fenomenul de reașezare a rocilor, denotă încă o dată nepăsarea și lipsa de interes sau a capacității de previziune a acestora, ori acceptarea tacită de către inculpații R. G. și U. D. Ș. a unor consecințe previzibile.

S-a invocat că la abatajul cu banc subminat nr. 431 nu s-ar fi manifestat elementele specifice pericolului iminent și grav. Legea nr. 319/2006 la art. 5 lit. 1 definește această sintagmă prin situația concretă reală și actuală căreia îi lipsește doar prilejul declanșator, pentru a produce un accident în orice moment, or, acesta se manifesta și era acceptat ca atare din momentul în care s-a instituit permisul de lucru cu salvatori minieri. dacă nu ar fi existat o situație de excepție, nu s-ar fi adoptat soluția lucrului cu salvatori minieri, inculpații au invocat necunoașterea evoluției fenomenelor din abataj și că acolo ar fi apărut stări de pericol.

Inculpatul N. A. a invocat faptul că printr-un act al directorului general, el - în calitate de conducător al unității miniere, nu mai avea obligația de a intra în timpul intervențiilor, în subteran. Acest lucru nu corespunde realității, întrucât prin actul invocat se interzicea remunerarea conducătorilor de unități miniere (datorită unor abuzuri manifestate în acest sens) în calitate de salvatori și le lăsa dreptul de a opta să activeze în continuare ca salvatori minieri sau să se retragă, învinuitul, optând pentru această calitate, împrejurare demonstrată și de faptul că figura pe permisul de lucru ca organ de supraveghere, coordonare și control, trebuia să se supună tuturor regulilor aplicabile în materie. Ori, activitatea de supraveghere, coordonare și control al intervențiilor salvatorilor minieri în subteran nu se putea face în mod eficient doar de la suprafață. Procedând astfel, și-a asumat și riscurile ce decurg din acest comportament.

Din propria declarație a rezultat că a intrat în subteran la abatajul cu banc subminat, luni 10.11.2008, în jurul orelor 15⁰⁰, unde a rămas până în jurul orelor 23⁰⁰, iar din fișa pentru calculul salariilor, ce evidențiază pontajul persoanelor care au intrat cu aparatul izolant rezultă că acesta ar mai fi fost la acel loc de muncă și în perioada 11.11 - 13.11.2008, (dacă actul reflectă realitatea).

Conform RSSM și fișei postului, în calitate de director al unității miniere, inculpatul era și conducătorul intervenției în caz de incident major și trebuia să întocmească planul de acțiune împreună cu șeful stației de salvare minieră, în registrul cu evidența incidentelor majore, acest plan de acțiune se materializează prin permisul de lichidare a incidentului major, să avizeze exercițiile de alarmare, organizate de șefii de sectoare în prezența conducătorului activității de securitate și sănătate în muncă, sau a conducătorului serviciului de securitate și sănătate în muncă. Incidentul periculos este definit în art. 5 lit. o din Legea nr. 319/2006, ca fiind „evenimentul identificabil cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultate din disfuncționalitatea unei activități sau a unui echipament de muncă sau/și din comportamentul neadecvat al factorului uman, care nu a afectat lucrătorii dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări și a cauzat or ar fi fost posibil să producă pagube materiale”. Aprinderea de metan din 10.11.2008, întrunește elementele constitutive specifice incidentului periculos.

În caz de incident major, învinuitul în calitate de conducător al unității miniere și șef al comandamentului de lichidare a avariei, conform RSSM și fișei postului, are următoarele sarcini:

a.stabilește și comunică celor interesați locul comandamentului de unde conduce acțiunile de intervenție, anunță conducerea CNH-SA;

b.organizează și dispune modul de executare al acțiunilor de salvare și a celor de lichidare a incidentului major în primă instanță, și anume:

-stabilește limitele extinderii zonei incidentului major ce prezintă pericol;

- dispune întreruperea alimentării cu energie electrică a zonei, dacă acest lucru se impune și dacă nu a fost realizată;

- verifică numărul lucrătorilor aflați în zona afectată, precum și locul unde aceștia se află, luând măsuri urgente de evacuare;

- împreună cu șeful stației de salvare minieră stabilește modul de acțiune al echipelor de salvare și atribuțiile acestora pe baza permisului de lucru (traseul ce urmează să fie controlat, nr. și componența echipelor, verificările și observațiile care urmează a fi efectuate, determinări asupra prezenței gazelor nocive și debitelor de aer, starea lucrărilor miniere etc.);

- dispune ca accesul în zona afectată să fie permis numai lucrătorilor cărora le revin atribuții de lichidare, respectiv, componența echipelor de salvare minieră.

c.în funcție de primele constatări ale echipelor de salvare:

-întocmește planul de acțiune în caz de incident major, pentru limitarea efectelor incidentului major și lichidarea acestuia;

- repartizează personalul tehnic de care dispune pentru executarea lucrărilor;

- stabilește mijloacele pentru menținerea legăturii cu personalul de intervenție;

-primește rapoarte privind modul de desfășurare a lucrărilor și urmărește cum sunt aduse la îndeplinire măsurile dispuse.

Inculpatul R. G. a motivat faptul de a nu intra în subteran prin aceea că a fost bolnav, dar că avea o comunicare permanentă și credibilă cu inginerul V. T. care, pe schimbul său, era șeful salvatorilor minieri din zonă și a acceptat însă că spre sfârșitul intervalului 10 noiembrie - 14 noiembrie 2008 i s-a comunicat că din front se descărca jar.

În conformitate cu disp. RRSM CNH - SA, personalul de control, supraveghere și coordonare calități avute de către cei doi inculpați de mai sus, și de către inginerul șef producție B. I., în timpul acțiunii de salvare au următoarele sarcini:

- efectuarea de observații, măsurători, schițe, prelevări de probe materiale și/sau gaze, necesare stabilirii cauzelor care au condus la conducerea evenimentului;

-supravegherea și coordonarea modului de desfășurare a activității din zona evenimentului;

-acordarea de asistență tehnică la executarea lucrărilor de salvare.

Inculpatul U. D. Ș. a susținut că pe perioada schimbului I, a fost zilnic în subteran, dar că nu a constatat fenomene de accentuare a tendinței de autoaprindere și extindere a zonei de foc. Probatoriul administrat demonstrează că realitatea era alta și dacă ar fi manifestat exigență și și-ar fi îndeplinit cu rigurozitate atribuțiile de serviciu, ar fi putut și ar fi trebuit să ia deciziile care se impuneau și că nu făcea parte din comandamentul de lichidare a avariei și nu putea să ia decizii.

Ca șef al sectorului aeraj însă, conform fișei postului, avea puterea de a aplica sancțiuni contravenționale, atribut exclusiv, iar în raport de situația concretă, conform aceluiași act, avea obligația de a opri activitatea și închide locul de muncă și nu să accepte ca un dat acea stare de lucruri .

În plus, în calitate de șef al stației de salvare minieră, conform prevederilor din RSSM CNH - SA, avea atribuții concrete pe linie de activitate de salvare minieră, astfel, „în zona afectată, lucrările de salvare se efectuează în baza permisului de lucru, întocmit de șeful stației de salvare minieră sau adjunctul său, conform planului de acțiune stabilit de conducătorul sucursalei miniere. Planul de acțiune al echipei de salvare în zonă va cuprinde delimitarea zonei afectate și a zonelor periclitate; căile de acces și evacuare ale salvatorilor; puncte de pază; modul de evacuare a personalului din zonă și din zonele periclitate; locul bazei subterane a formațiilor de salvare; lucrările ce urmează să se execute în zonă pentru limitarea efectelor evenimentului și lichidarea lui; măsuri de siguranță ce trebuie luate în timpul lucrului în zonă.

Singura persoană care poate da dispoziții directe salvatorilor în subteran este șeful ierarhic pe linie de salvare”.

La terminarea unui schimb de intervenție, se întocmește un raport detailat, care este semnat de șeful de echipă, contrasemnat de șeful stației de salvare minieră și vizat de conducătorul unității miniere.

În astfel de situații, șeful stației de salvare minieră stă la dispoziția comandamentului și răspunde de executarea lucrărilor de salvare conform permisului de lucru fixat și are de asemenea, atribuții legate de formarea echipelor de salvare și repartizarea lor pe schimburi; primește prin intermediul șefului bazei subterane raportului șefilor de echipă și informează comandamentul despre situația din subteran; în limita timpului disponibil și obligatoriu în cazurile mai dificile, controlează personal în ce stadiu se află lucrările din zonă, etc.

Inculpații nu au acceptat constatarea că pe abatajul nr. 431 a existat un fenomen de amplificare a procesului de autoaprindere al cărbunelui, aspect rezultat deasupra oricărui dubiu din analiza prezentării stării de fapt de la locul de muncă în perioada 10-15.11.2008. Procesul în sine a debutat prin apariția unor urme de condens în zona coloanelor de susținere 29-31 și creșterea ușoară a temperaturii cărbunelui, ceea ce indica un fenomen de oxidare în evoluție, iar spre sfârșitul săptămânii, se descărca jar și cărbune aprins între coloanele de susținere nr. 1 - 35. De asemenea, se poate observa o evoluție în creștere a valorilor concentrațiilor de gaze, cea de metan - în măsura în care înregistrările erau corecte, existând indicii despre o realitate contrară situat, la nivelul abatajului, în apropierea valorii de evacuare a personalului, respectiv 1%.

În spațiul exploatat, unde se știa că există și sursă de aprindere, această valoare era și mai ridicată, la 10.11.2008 fiind chiar de 2% existând pericolul manifestării cel puțin a unei aprinderi de metan, iar dacă la acest nivel se înregistrau aceste valori, în golurile dovedite ca existând în zona spațiului exploatat, valorile erau cu siguranță mai ridicate, ținând seama că gazul metan înlocuiește oxigenul treptat din spațiul existent, de sus în jos, neținând seama de aceste riscuri, învinuiții și defuncții H. Ervin D. și inginerul șef producție B. I., au acceptat și chiar dispus continuarea activității în zonă.

Procesul de accentuare a evoluției fenomenului de autoaprindere a devenit evident de miercuri, 12.11.2008, când pe abataj a început să se descarce aproape continuu cărbune supraîncălzit și cărbune sub formă de jar, iar datorită fumului și temperaturilor înalte emanate de cărbunele în stările descrise, de mai multe ori, întreg personalul salvator cât și nesalvator, a fost evacuat de pe abataj, iar pentru a se putea acționa în această atmosferă, lucrau prin rotație în reprize de 10 minute.

Inculpații, pe lângă faptul că au susținut împotriva evidențelor că nu au cunoscut aceste împrejurări, au apreciat că la acest loc de muncă, combaterea fenomenului de autoaprindere s-a efectuat în conformitate cu prevederile R.S.S.M. Prevederile acestuia au fost interpretate și aplicate într-o manieră proprie, cu efecte nefaste, în Regulament se prevede că se acționează pentru combaterea activă a focului endogen în situația în care focarul este accesibil, respectiv observabil, posibil de delimitat ca întindere și izolat, în vederea stingerii dinspre margini spre centru . Ori, în situația focului de la abatajul cu banc subminat nr. 431, este evident că focarul nu era localizat, efectuându-se în acea perioadă numeroase găuri de foraj pe care se instrumenta cu apă, operațiuni care uneori nu dădeau rezultat. Aceste tatonări nu pot fi interpretate decât în spiritul celor de mai sus și acceptate implicit de către inculpatul N. A., care afirmă că specialiștilor din cadrul INSEMEX care au întocmit expertiza, le-au fost necesare patru luni pentru a localiza focarul, iar ei lucrau pe abataj doar de câteva zile. În fapt, această perioada a fost perioada de elaborare și finalizare a expertizei - pe de o parte, iar pe de altă parte, având în vedere incertitudinea ce plana asupra amplasării focarului, manifestarea aprinderii de metan, amplificarea fenomenului de autoaprindere, înrăutățirea condițiilor de mediu și muncă, accidentarea, ascunsă, a mai multor muncitori, trebuiau să conducă la decizia logică și legală a închiderii locului de muncă, prin izolarea cu diguri.

S-a desprins concluzia că, împrejurarea de a nu lua inițiativă sau decizia, de către fiecare în parte, dintre inculpați și defuncții H. Ervin D. și B. I., sau de comun acord, de a opri activitatea și de a izola cu diguri abatajul cu banc subminat, se constituie în cauza producerii evenimentului din 15.11.2008, iar continuarea activității în condițiile de mediu și muncă descrise coexista cu pericolul accidentării în orice moment, începând cu data de 10.11.2008.

Pentru producerea unui eveniment periculos, era evident că nu lipsea decât factorul declanșator, împrejurare ușor de prevăzut în condițiile date, cei vinovați apreciind în mod nejustificat că gazul metan nu va ajunge în concentrație explozivă, un astfel de comportament manifestat prin neluarea măsurilor care se impuneau în concret și rezultatul produs - în prima deflagrație, 8 persoane decedate și mai multe persoane care au suferit leziuni - există un raport direct de cauzalitate.

Inculpatul N. A., în încercarea de a evita tragerea la răspundere penală, în declarațiile sale, identifică persoane responsabile situate ca poziție ierarhică, peste funcția sa, persoane din C.N.H.-SA, iar sub funcția sa, cu precădere pe defuncții H. Ervin D. și B. I., însă argumentele enunțate și dispoziția expresă din Regulament, conform căreia în scopul realizării dispozițiilor date de șeful comandamentului de lichidare a avariei, acesta „poate fi ajutat de cadre tehnice de specialitate pe fiecare schimb, fără însă ca prin aceasta să fie absolvit de responsabilitatea deciziilor”, infirmă această poziție.

Atât inginerul șef producție B. I., cât și inginerul H. Ervin D., șef sector I producție, au propria lor parte de responsabilitate în producerea evenimentului din 15.11.2008, împrejurare care însă, nu înlătură responsabilitatea celorlalți.

Inculpatul N. A. susține că la 15.11.2008, în jurul orelor 14°, a primit raportul de la inginerul șef producție B. I. cu privire la starea lucrurilor din abatajul nr. 431 și conform permisului de lucru cel care răspundea, între orele 6⁰⁰-14⁰⁰ de supravegherea, coordonarea și controlul activității personalului salvator, era tocmai inculpatul N. A. cel care ar fi trebuit să-1 informeze despre evoluția condițiilor din abataj pe inginerul șef producție B. I., care era programat prin permisul de lucru în schimbul II, de la orele 14⁰⁰ la 22⁰⁰, și nu invers.

În aceeași dimineață, conform declarației părții civile V. A. V., soțul ei, inginerul V. T., adjunct al șefului stației de salvare, a purtat o discuție cu inculpatul N. A., cu care fusese coleg de facultate, căruia i-a atras atenția asupra condițiilor improprii în care se lucra pe abataj. Întrucât acesta manifesta ostilitate și indiferență, i-a arătat drept probă, zona inferioară a picioarelor, unde prezenta leziuni arse, ca urmare a temperaturilor ridicate din zonă, fără a-1 putea determina măcar să se deplaseze în zonă, toate acestea și nu numai denotă o lipsă de asumare a propriei responsabilități, indiferența, ușurință, superficialitate în abordarea unor probleme dovedite și pasarea responsabilității în spatele unor alte persoane.

Mai mult decât elocvent în această ordine de idei este comportamentul adoptat de către inculpatul N. A., înaintea manifestării celei de a doua explozii și mai apoi atitudinea adoptată cu prilejul audierilor raportat la această situație.

Șeful serviciului ITM Petroșani, B. I., a solicitat în mod expres inculpatului N. A., ca în calitatea sa de șef al comandamentului de lichidare a avariei, să dispună evacuarea personalului salvator aflat în zonă pentru salvarea victimelor, acesta a refuzat. În ciuda insistențelor și a următoarelor demersuri, făcute în aceeași ordine de idei, acesta s-a menținut pe poziția sa refractară ce a condus la decesul a cinci persoane - salvatori minieri F. D., Elekeș Atila, P. N. și B. S. M. și inginer V. T., adjunct stație salvare - și accidentarea a altor șase persoane - salvatori minieri T. S., B. V., L. P., Bărăn A., C. N. și inginer șef SSM CNH SA H. S. V..

În condițiile în care acesta ar fi dat dispoziția de evacuare a zonei calamitate, a doua explozie se putea manifesta fără să producă efectele menționate, ținându-se seama că prima solicitare în acest sens a avut loc în jurul orelor 17³⁰, iar explozia s-a produs în jurul orelor 18³⁰.

Inculpatul N. A. a susținut că nu a cunoscut faptul că inginerul șef SSM H. S. V. a intrat în subteran cu o echipă de salvare, la abatajul cu banc subminat nr. 431, afirmația sa fiind combătută atât de declarația susnumitului cât și a inculpatului U. D. Ș. și a altor martori care confirmă că inginerul șef SSM din CNH SA, H. S. a avut o discuție cu inculpatul în biroul său, discuție, în timpul căreia, inculpatul i-a comunicat că în zona afectată se afla și fratele inginerului șef, H. Ervin D., iar martorul și-a exprimat intenția de a intra în subteran fără ca inculpatul să facă opoziție, deși calitatea și împrejurările ar fi impus să nu i se permită accesul susnumitului în subteran. De aici martorul s-a deplasat în sediul Stației de salvare a EM P., unde s-a constituit prima echipă de a cărei componență a lua cunoștință inculpatul U. D. Ș., care în conformitate cu prevederile RSSM 1-a contactat telefonic pe inculpatul N. A., acesta aprobând componența și . în subteran.

Inculpatul N. A. a mai invocat că după sosirea martorului S. D. L., ce deținea calitatea de director general al CNH SA la aceea dată, și a altor persoane, aceștia s-au constituit într-un comandament ad-hoc, care l-au anulat ca factor de decizie, susținerile sale fiind combătute de declarațiile martorilor L. C., S. D. L., D. P., adresa ITM Petroșani, procesul-verbal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani. Dacă s-ar fi întâmplat așa, șeful serviciului ITM Petroșani nu ar mai fi trebuit să i se adreseze insistent și repetat inculpatului pentru evacuarea persoanelor din subteran, ci ar fi dat personal această dispoziție, Regulamentul la Capitolul „Sarcinile personalului de conducere în caz de incidente majore”, stabilește expres că directorul este șeful comandamentului și care sunt atribuțiile comandamentului de lichidare a avariei, între acestea se află și cele referitoare la stabilirea de comun acord împreună cu șeful stației de salvare a modului de acțiune al echipelor de salvatori minieri, traseul, numărul și componența echipelor, etc. Se mai prevede că acesta poate interzice accesul în subteran a lucrătorilor care nu au fost nominalizați, indiferent de funcția acestora și instituțiile pe care le reprezintă și totodată poate apela la ajutorul altor cadre tehnice tară ca aceasta să-1 absolve de responsabilitatea deciziilor.

Manevra evacuării personalului din subteran se impunea datorită caracterului repetitiv al deflagrațiilor, lucru cunoscut de către orice persoană care activează în domeniu și mai ales datorită faptului că așa cum s-a comunicat din subteran de către defunctul V. T. la un moment dat, pe abataj a fost înregistrată o concentrație a gazului metan de cea 3%. Faptul că cei care acționau în subteran, din solidaritate cu victimele, ar fi refuzat ieșirea la suprafață pentru salvarea acestora, trebuia să dispună printr-o decizie fermă de cel care era abilitat prin RSSM să facă acest lucru, respectiv de către inculpatul N. A. acest lucru.

Astfel, în capitolul „Cerințe specifice privind activitatea de salvare minieră”, paragraful II, al. ultim se prevede că: „Atunci când concentrațiile gazelor din atmosfera zonei avariate se află în limite explozive se interzice . cu excepția cazurilor când acolo se presupune că se află persoane care trebuie salvate”.

Regulamentul de sănătate și securitate în muncă, prevede rolul conducătorului unității miniere în cadrul activității de combatere a unui incident major și pe aceea referitoare la faptul că acesta „pentru fiecare acțiune pe care o dispune, stabilește nominal lucrătorii care au acces în subteran și organizează evidența strictă a celor care intră și ies din mină; dispune măsuri care să asigure interdicția accesului în subteran a lucrătorilor care nu au fost nominalizați, indiferent de funcția acestora și instituțiile pe care le reprezintă” și de asemenea, „stabilește momentul în care permite accesul în subteran în zona incidentului major a personalului de specialitate cărora le revin sarcini de stabilire a cauzelor producerii incidentului major”, în plus, acesta este obligat să consemneze „în registrul de evidență a incidentelor majore, incidentul major, toate dispozițiile date, întocmește rapoarte asupra modului cum acestea au fost realizate. În acest scop, poate fi ajutat de cadre tehnice de specialitate pe fiecare schimb, fără însă ca prin aceasta să fie absolvit de responsabilitatea deciziilor”.

În sarcina inculpaților și defuncților inginer H. D., șef sector I producție și inginer șef producție B. I. au fost reținute și alte încălcări de norme care au condiționat și favorizat fiecare în parte producerea evenimentului din 15.11.2008.

Astfel, în sarcina inculpatului R. G. și a inginerului șef producție B. I. s-a reținut că împușcarea găurilor lungi pentru formarea liniei de descărcare a cărbunelui din bancul subminat pe porțiunea cuprinsă între intersecția abatajului cu galeria direcțională din culcuș și mijlocul abatajului încă din faza de săpare a camerei de atac, a favorizat circulația aerului prin bancul de cărbune fisurat și, implicit, reactivarea combustiilor spontane ale cărbunilor aflați în faza de autoîncălzire la nivelul subetajului III al abatajului frontal cu banc de cărbune subminat nr. 431, orizont -250, contrar prevederilor din capitolul 4 și din subcapitolul 4.2. din Metoda cadru de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase și înclinare medie Simbol 1295 E/2003, de la art. 4 lit. a) din HG nr. 1.049/2006 și de la art. 13 lit. a) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, unde se specifică:

Capitolul 4.

„Ca etape de lucru aferente metodei de exploatare cu banc subminat se evidențiază:

- Execuția galeriei de atac a abatajului:

- Formarea șcarpei de pornire a abatajului cu subminare;

- Extragerea cărbunelui din abataj. " Subcapitolul 4.2.

,,Ca operație de bază în faza de pornire a abatajului, în contextul formării de suprafețe libere pentru desprinderea și coborârea gravitațională a cărbunelui pe toată înălțimea bancului subminat, realizarea șcarpei în spatele abatajului/galeriei de atac presupune aplicarea soluției cu găuri lungi de mină...

După împușcarea găurilor și formarea șcarpei, fază intermediară de punere în funcțiune a abatajului, fără a se proceda la evacuarea cărbunelui fragmentat, urmează etapa de extragere a cărbunelui din abatajul cu banc subminat. "

Art. 4. „Pentru a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare, astfel încât:

a) locurile de muncă să fie proiectate, construite, echipate, date în folosință, exploatate și întreținute în așa fel încât să permită lucrătorilor efectuarea sarcinilor de muncă fără a pune în pericol securitatea și/sau sănătate proprie și/sau a celorlalți lucrători;"

Art. 13. „În vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații:

a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a echipamentelor de muncă, precum și de elaborarea a tehnologiilor de fabricație, soluții conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea în mancă prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare și de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor. "

Inculpații N. A. și R. G. au minimalizat importanța acestei abateri, susținând că aceleași efecte s-ar fi produs și dacă s-ar fi respectat succesiunea operațiunilor prin Metoda cadru, respectiv întâi trebuia să se execute străpungerea galeriei de atac și numai după aceea împușcarea găurilor lungi, așa cum rezultă din expertiză tehnică întocmită de specialiștii din cadrul INSEMEX SA Petroșani, procesul de împușcare a găurilor lungi executate în perioada de săpare a galeriei de atac, a condus la fisurarea și respectiv fragmentarea cărbunelui și mai apoi la crearea de legături aerodinamice cu aerul atmosferic din subetajul IV, producându-se reactivarea fenomenului de autoaprindere (cărbune încălzit) care trecând peste pragul critic (60 - 80°) s-a accelerat fenomenul de combustie spontană cu atât mai mult cu cât lucrarea minieră nu era pusă sub depresiunea generală a minei, aerajul fiind pentru lucrări în fund de sac, adică cu instalație de aeraj parțial. Dacă lucrurile s-ar fi limitat doar la atât, probabil că efectele nu ar fi fost dramatice, dar pe lângă faptul că s-au împușcat găurile lungi mai repede s-a trecut și la extragerea substanței utile și în plus la împușcarea pe cealaltă jumătate de abataj de găuri obișnuite, deși se impunea împușcarea pe toată lungimea abatajului de găuri lungi, conform specialiștilor, acest gen de combinație, prin extragerea substanței utile (cărbunele) a condus la apariția unor mari goluri, a căror prezență a fost evidențiată și în perioada critică 10.11 - 15.11.2008, prin care aerul a circulat cu ușurință, fară a întâmpina rezistență ca pe căile de evacuare și unde s-a acumulat metanul în concentrație explozivă. În momentul în care, în tendința de reașezare, rocile s-au prăbușit în cădere au antrenat gazul metan, care migrând pe zona de foc a provocat deflagrația. De aici rezultă importanța esențială a împușcării găurilor lungi în avans față de străpungerea galeriei de atac. Argumentul conform căruia acest lucru s-a întâmplat întrucât expira durata de valabilitate a fitilului detonant pentru găuri lungi nu poate fi primit, întrucât așa cum am mai arătat se putea solicita prelungirea duratei de valabilitate sau amânarea împușcării găurilor lungi până se făcea aprovizionarea cu fitil, însă așa cum rezultă și din alte împrejurări, dorința de a dovedi ceva și ambiția personală au primat și de această dată, la nivelul conducerii EM P. și nu siguranța personalului muncitor.

P. fișa postului, inculpatul R. G., era obligat să urmărească respectarea normelor privind protecția și exploatarea rațională a zăcământului și nu să le încalce sau să gireze încălcarea acestora. de asemenea, era obligat să stabilească, măsuri pentru prevenirea și combaterea fenomenului de autoaprindere a cărbunelui și nu să stimuleze acest fenomen, așa cum s-a întâmplat prin încălcarea dispozițiilor din Metoda cadru de exploatare.

În ceea ce privește încălcarea normelor de protecția muncii referitoare la asigurarea unor căi de aeraj corespunzătoare, prin modul în care au acționat, inculpații N. A., R. G., U. D. Ș. și inginerul H. Ervin D. au încălcat și normele referitoare la asigurarea unor căi de aeraj corespunzătoare, așa cum se reține în procesul verbal de cercetare administrativă încheiat de Inspecția Muncii.

Pe lucrările miniere de evacuare a aerului viciat de la nivelul orizontului -200, lucrări aferente abatajului frontal nr. 431, existau porțiuni în care profilul liber al acestora era redus, fapt pentru care nu se asigura debitul de aer necesar la front în condițiile opririi instalației de aeraj pentru activare, despre existența profilului redus pe porțiuni din aceste lucrări există consemnări în Registrul de control al căilor de aeraj încă din luna decembrie 2007, iar din declarațiile inginerului șef securitate și sănătate în muncă, inculpat R. G., a șefului sectorului aeraj, inculpat U. D. Ș. a adjunctului șefului sectorului aeraj și a personalului din cadrul CNH Petroșani rezultă că situația a fost adusă la cunoștința directorului EM P., ing. N. A., în cadrul ședințelor de raport sau prin note de control încheiate. P. cele de mai sus au fost încălcate prevederile de la art. 8.2 alin. (1) partea II capitolul 1 din Regulamentul de securitate și sănătate în muncă al CNH Petroșani, de la art. 4, art. 6 și art. 7.1 din Anexa nr. 3 a HG nr. 1.049/2006 și de la art. 39 alin. (9) lit. r) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, unde se specifică:

Art. 8.2. ,,Lucrările miniere în care este permis accesul lucrătorilor trebuie să fie controlate periodic din punctul de vedere al susținerii și stabilității lucrării și întreținute în mod corespunzător. Art. 4. „Lucrările miniere subterane în care se execută diverse activități trebuie să fie construite, exploatate, echipate și întreținute astfel încât lucrătorii să poată lucra și circula în ele cu riscuri minime. "

Art. 6.Lucrările miniere în care este permis accesul lucrătorilor trebuie să fie controlate periodic din punctul de vedere al susținerii și stabilității lucrării și întreținute în mod corespunzător.

Art. 7.1. „Toate lucrările din subteran la care este permis accesul trebuie să fie aerisite în mod corespunzător. Trebuie prevăzut un aeraj permanent pentru a se menține cu o marjă suficientă de securitate:

c) o atmosferă sănătoasă;

d) o atmosferă în care riscurile de explozie și de prafuri respirabile sunt sub control.”

Art. 39. „Constituie contravenții faptele săvârșite de angajatorii aflați în una din situațiile prevăzute de prezenta lege.

(9) „Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă, privind:

r) aplicarea metodelor de exploatare minieră, execuția, exploatarea și întreținerea lucrărilor miniere, realizarea și funcționarea sistemului de aeraj, corespunzător clasificării minelor din punctul de vedere al emanațiilor de gaze;”

Fiind audiat în legătură cu acest aspect, inculpatul N. A., și-a negat vinovăția, indicând drept responsabili pe funcționarii din CNH ,- SA, inculpații R. G., U. D. Ș. și inginerul șef producție B. I..

Din declarațiile acestora rezultă că împrejurarea legată de starea necorespunzătoare a căilor de aeraj, era cunoscută de toți factorii de conducere ai unității miniere încă din luna decembrie 2007. Inculpații R. G. și U. D. Ș. în repetate rânduri au învederat inculpatului N. A. și inginerului șef producție B. I., necesitatea reprofilării galeriei de evacuare a aerului viciat aferentă abatajului nr. 431, însă fără rezultat. Atâta timp cât doi inculpați, respectiv R. G. și U. D. Ș. nu au tăcut uz de prerogativele atribuite prin lege și fișa postului de a lua măsuri concrete, inclusiv de oprire a activității la locul de muncă sau chiar de a informa organele Inspecției Muncii, demersurile lor în raport cu cei doi, nu pot fi caracterizate decât ca fiind formale și nu exonerează de răspundere.

În fișa postului toate cele cinci persoane responsabile de producerea evenimentului au atribuții legate de asigurarea unui aeraj și a unor căi de aeraj corespunzătoare la locurile de muncă, astfel, directorul unității are obligația de a verifica cel puțin o dată pe lună toate locurile de muncă din subteran și totodată numește în scris o comise de recepție a lucrărilor miniere care va controla dacă lucrările sunt conform proiectului de execuție, monografiei de armare și dacă toate măsurile de securitate și sănătate sunt asigurate.

Inginerul șef SSM are ca atribuții, pe această linie organizarea de controale asupra modului de realizare a aerajului în conformitate cu cerințele de securitate și sănătate în muncă, având obligația de a controla cel puțin o dată pe lună toate locurile de muncă din subteran, acesta făcând parte din comisia de recepție a lucrărilor miniere având posibilitatea de a constata deficiențe și de a nu fi de acord cu punerea în funcțiune a unei astfel de lucrări, iar șeful sectorului aeraj, are obligația de a întocmi schemele de aeraj, locul și timpul construcțiilor de aeraj în vederea realizării unui aeraj economic și eficient și de asemenea, trebuie să controleze căile principale de aeraj și să ia măsuri de remediere a deficiențelor constatate.

Cu privire la încălcarea normelor de protecția muncii referitoare la prevenirea fenomenului de autoîncălzire și tratarea stratului de cărbune cu înnămolire s-a constatat că nu au fost luate măsurile necesare pentru prevenirea apariției focurilor endogene contrar prevederilor de la art. 7.4. din Metoda cadru de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase și înclinare medie Simbol 1295 E/2003, de la art. 11.1 din Anexa nr. 3 a HG nr. 1.049/2006 și de la art. 13 lit. a) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, unde se specifică:

Art. 7.4.

„înnămolirea spațiului exploatat se va face în scop profilactic, pentru prevenirea circulației curenților de aer. De asemenea, această tehnologie se poate utiliza și în condițiile combaterii și lichidării eventualelor focuri de mină apărute. "

Art. 11.1. „Trebuie luate măsuri pentru prevenirea și detectarea la timp a aprinderilor spontane."

Art. 13. „În vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații:

a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a echipamentelor de muncă, precum și de elaborarea a tehnologiilor de fabricație, soluții conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare și de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor".

Așa cum s-a mai arătat, în anii anteriori în care au fost exploatate celelalte trei subetaje superioare ale abatajului cu banc subminat nr. 431 s-au manifestat mai multe tendințe de autoaprindere, dintre care două cu efecte pronunțate au fost cercetate și s-au dispus măsuri de către specialiști din cadrul CNH - SA Petroșani.

Că efectuarea operațiunilor de înnămolire era sistematic obstrucționată de către inculpatul N. A. și inginerul șef producție B. I. care nu acceptau ca înnămolirea spațiului exploatat să se efectueze în timpul săptămânii de lucru, ci doar în zilele nelucrătoare, întrucât prin aceasta ar fi fost afectată calitatea producției de cărbune și implicit cantitatea ce putea fi livrată beneficiarilor. Acceptând acest mod de lucru, inculpații R. G. și U. D. Ș. se fac părtași la consecințele derivate, chiar dacă conform Registrului de înnămolire aparent au fost realizate cantitățile de cenușă programate pentru această operațiune, făcând abstracție de unele modificări ale cifrelor, acest lucru nu poate fi verificat privind autenticitatea acestor date, însă ținând seama de existența în perioada 2006 - 2007 a nu mai puțin de patru cinci note de control prin care s-a semnalat faptul că nu au fost realizate cantitățile de înnămolire, există serioase semne de întrebare cu referire la aceste împrejurări.

Atribuții legate de efectuarea acestei operațiuni, prevăzută în Programul general de exploatare, le reveneau conform dispozițiilor în materie și fișei postului, atât inculpaților N. A., R. G., U. D. Ș. cât și defuncților H. Ervin D., șef sector I producție și inginer șef producție B. I..

Superficialitatea în abordarea problemelor interne, de orice natură, din cadrul unității miniere, inclusiv a celor de producție rezultă și din faptul că nefiind interesați de gradul de înclinare a stratului din zona abatajului nr. 431 subetaj IV vatră, inculpații N. A., R. G. și defunctul B. I. inginerul șef producție nu au adoptat Metoda cadru adecvată, în declarațiile lor făcând referire la metoda cadru specifică stratelor groase cu înclinare medie, în acest sens organele de cercetare administrativă au reținut în sarcina acestora nerespectarea condițiilor stabilite în capitolul 2 din Metoda cadru de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase și înclinare medie și a prevederilor de la art. 5.2. alin. (3) din capitolul I partea II din Regulamentul de securitate și sănătate în muncă al CNH Petroșani, de la art. 4 lit. a) din HG nr. 1.049/2006 și de la art. 13 lit. a) din Legea securității și sănătății în muncă nr.319/2006, unde se menționează:

Capitolul 2

„E. simultană în cadrul aceluiași . în cazul câmpurilor de abataj adiacente, dar situate la cote/subetaje diferite, caz în care decalajul pe orizontală dintre două abataje va fi echivalentul distanței dintre doi suitori de număr consecutivi (de regulă 60 de metri) la care se mai adaugă 20 de metri de rezervă. In acest mod se va evita circulația curenților de aer pe același suitor de număr, aerajul abatajelor urmând să se facă independent. "

Art. 5.2.

(3) „începerea lucrărilor miniere de pregătire prevăzute în proiectul cadru al metodei de exploatare se poate face numai după întocmirea proiectului de execuție, monografiei de armare, proiectului de aeraj și a celorlalte acte necesare întocmirii documentului de securitate și sănătate în muncă. "

Art. 4. „Pentru a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare, astfel încât:

a) locurile de muncă să jie proiectate, construite, echipate, date în folosință, exploatate și întreținute în așa fel încât să permită lucrătorilor efectuarea sarcinilor de muncă fără a pune în pericol securitatea și/sau sănătate proprie și/sau a celorlalți lucrători;"

Art. 13. „în vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații:

a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare și execuție a construcțiilor, a echipamentelor de muncă, precum și de elaborarea a tehnologiilor de fabricație, soluții conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea și sănătatea în muncă prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare și de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor. "

Metoda cadru care se impunea a fi aplicată trebuia să fie cea specifică stratelor groase cu înclinare medie, inculpații cunoscând sau nu acest lucru, în faza audierilor au realizat că mai convenabil ar fi să invoce procedurile Metodei cadru pentru strate groase, cu înclinare mare, întrucât aceasta nu prevede riguros distanțele dintre două abataje adiacente și nici situația abatajelor adiacente - divergente cum era situația abatajelor nr. 431 și nr. 433. Păstrarea unor distanțe minime între două abataje, prevăzute în Metoda cadru pentru strate groase cu înclinare medie, este imperios necesară pentru a nu apărea fenomene de influențare aerodinamică prin goluri sau fisuri ce favorizează apariția combustiilor spontane, în această ordine de idei, specialiștii au conchis, în contradicție cu apărările inculpaților, că indiferent dacă este vorba de exploatare a unor abataje succesive sau divergente, decalajul pe orizontală dintre acestea trebuie să se încadreze în prevederile metodei cadru, lucru care nu s-a respectat în cazul abatajelor cu banc subminat nr. 431 și nr. 433.

Depășindu-se limita hotarului convențional, prin săparea galeriei de culcuș cu cca. 3 m și pătrunzându-se astfel în câmpul abatajului cu banc subminat nr. 433, s-a ajuns practic la subminarea acestuia din urmă. Subminarea conduce la fisurarea cărbunelui dintre cele două câmpuri de abataj și crearea posibilității de circulație a aerului prin spațiul exploatat. In condițiile date, pe proiecția de plan vertical, distanța dintre cele două echipări era de cea 7 m existând posibilitatea subminării cărbunelui din hotarul material existent între cele două abataje.

Corelând încălcarea celor două norme menționate mai sus, respectiv cele referitoare la respectarea unor distanțe între două abataje învecinate și depășirea hotarului convențional dintre două câmpuri de abataje, prin fisurile create în spațiul exploatat, sau de exploatat, între cele două abataje au apărut legături aerodinamice. Aerul circulând prin aceste fisuri, a provocat, așa cum s-a mai arătat autoîncălzirea și mai apoi autoaprinderea cărbunelui ce s-a constituit în sursa de inițiere a celor două explozii.

Inculpații N. A., R. G., U. D. Ș. și defuncții H. Ervin D., șef sector I producție și inginer fel producție B. I., conform fișelor postului și RSSM aveau obligația de a analiza și adopta Metoda cadru specifică zonei și să respecte prevederile tocmai pentru a preveni fenomenele de autoaprindere a stratului de cărbune, fiecare dintre ei, având atribuții prin care să se asigure condiții propice de muncă pentru personalul muncitor fără a pune în pericol viața și integritatea corporală a acestora.

O altă încălcare de norme reținută în sarcina inculpaților N. A., R. G. și U. D. Ș. este cea referitoare la permiterea intervenției la abatajul nr. 431 cu personal mixt salvator și nesalvator, la un loc de muncă unde se manifestă un pericol grav și eminent.

Programul de lucru din data de 10.11.2008, pentru activitatea desfășurată de salvatorii minieri, a fost întocmit, avizat și aprobat în condițiile în care s-a stabilit efectuarea de lucrări pentru lichidarea și combaterea fenomenului de autoîncălzire din abatajul nr. 431, atât cu salvatori minieri cât și cu personal nesalvator, fără a fi stabilite măsuri corespunzătoare pentru evitarea pericolului de intoxicare a personalului nesalvator. P. cele de mai sus au fost încălcate prevederile de la art. 10.4 alin. (10) și de la art. 10.8 alin. (7) din partea I capitolul III al Regulamentului de securitate și sănătate în muncă al CNH Petroșani, de la art. 4 lit. c) din HG nr. 1.049/2006 și de la art. 7 alin. (4) lit. e) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, unde se specifică:

Art. 10.4.,,în zona afectată, lucrările de salvare se efectuează în baza permisului de lucru întocmit de șeful stației de salvare minieră sau adjunctul său, conform planului de acțiune stabilit de conducătorul sucursalei miniere. Planul de acțiune al echipelor de salvare în zonă va cuprinde:

delimitarea zonei afectate și a zonelor periclitate;

- căile de acces și evacuare ale salvatorilor;

- puncte de pază;

- modul de evacuare a personalului din zonă și din zonele periclitate;

- locul bazei subterane și a formațiilor de salvare;

- lucrările ce urmează să se execute în zonă pentru limitarea efectelor evenimentului și lichidarea lui;

- măsuri de siguranță ce trebuie luate în timpul lucrului în zonă.”

Art. 10.8. „Lucrările care se execută în mină pentru combaterea sau lichidarea unui incendiu sau foc de mină, precum și cele pentru redeschiderea zonei izolate, se vor efectua numai cu formații de salvatori. "

Art. 4. „Pentru a asigura securitatea și sănătate lucrătorilor, angajatorul trebuie să ia măsurile necesare, astfel încât:

c) activitățile care comportă un risc special să fie încredințate numai personalului competent și să se execute conform instrucțiunilor date. "

Art. 7. „Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ținând seama de natura activităților din întreprindere și/sau unitate, angajatorul are obligația:

e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat și specific, accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit și și-au însușit instrucțiunile adecvate."

Contrar prevederilor din RSSM, care nu interzice expres lucrul cu echipe mixte la abatajul cu banc subminat nr. 431 pentru lichidarea stării de avarie, inculpații N. A., R. G. și U. D. Ș., au luat decizia de a interveni cu personal mixt atât cu salvatori minieri cât și cu personal muncitor obișnuit iar pentru personalul nesalvator nu s-a întocmit un permis de lucru care să-i conștientizeze asupra riscurilor la care se expun, în cazul celor mai mulți dintre ei nici nu li s-a adus la cunoștință ce se întâmplă de fapt la acel loc de muncă, o parte a personalului nesalvator fiind în permanență schimbat.

Ca motivație a adoptării acestui mod de lucru, inculpații au invocat faptul că prin permisul de lucru întocmit la 10.11.2008, pentru intervenția cu personalul salvator s-au făcut delimitările clare pentru zona periculoasă, unde acționau aceștia și zona apreciată ca fiind nepericuloasă, unde lucra personalul nesalvator. Realitatea rezultată din unele declarații, era că cele două tipuri de personal lucrau împreună, minierii nesalvatori ajutându-i adesea pe salvatorii minieri la efectuarea operațiunii de descărcare. Este de neacceptat ca în condiții de mediu aproape identice și în același loc și timp să lucreze două categorii de personal, una protejată prin mijloace specifice, iar cealaltă neprotejată, tară a mai invoca atâtea alte fenomene intempestive, care se pot produce în subteran, (inversiuni de aeraj, lovituri de acoperiș, etc). Un exemplu elocvent în acest sens fiind tocmai evenimentul din 15.11.2008, când persoanele aflate în așa zisa zonă de siguranță (circuitul de aer proaspăt) au decedat, iar o parte din celelalte aflate în așa zisă zonă periculoasă au supraviețuit tocmai datorită fenomenului de inversiune a aerajului.

S-a mai motivat acest mod de lucru, prin insuficiența personalului salvator și necesitatea creșterii vitezei de avansare și apreciat, de îndepărtare de zona de foc, iar acest argument, de asemenea nu poate fi primit întrucât dacă tot s-a luat decizia de a se combate activ focul, deși se impunea închiderea locului de muncă, se putea apela la cooperarea cu altă unitate minieră sau cu Stația centrală de salvare minieră, pentru asigurarea de personal salvator minier suplimentar.

În RSSM CNH - SA se stipulează la capitolul „cerințe generale în funcție de natura evenimentului" că: „ lucrările care se execută în mină, pentru combaterea sau eliminarea unui incendiu, sau foc de mină (...) se vor efectua numai cu formații de salvatori". Tot în acest act, raportându-ne la condițiile inumane în care se lucra de mai multe zile (temperaturi foarte ridicate, fum, apă fierbinte, etc), se mai arată că „în zonele cu temperatură ambiantă ce depășește 40° lucrările de intervenție vor fi executate în perioade de timp limitate de salvatori minieri selecționați și atestați pentru lucrul la temperatură și umiditate ridicate, pentru prevenirea accidentelor datorită unui eventual șoc caloric ".

S-a mai reținut în sarcina inculpatului R. G. și a defuncților H. D. și inginer șef producție B. I. încălcarea unor norme referitoare la punerea în funcțiune a abatajului cu banc subminat la 7.11.2008, în sensul că a fost pus în funcțiune în situația în care nu erau îndeplinite toate condițiile de securitate și sănătate (neasigurarea debitului de aer în condițiile aerisirii sub depresiunea generală a minei conform Metodei cadru de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase și înclinare medie 1295 E/2003, fapt materializat prin existența acumulărilor de metan în concentrații între 0,8% la refularea coloanei de activare și 1,35% pe abataj), contrar prevederilor de la art. 5.3 din capitolul I partea II din Regulamentul de securitate și sănătate în muncă al CNH Petroșani și de la art. 39 alin. (9) lit. c) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, unde se prevede:

Art. 5.3.(1) „începerea lucrărilor de exploatare a abatajelor frontale se poate face numai după terminarea tuturor lucrărilor miniere de pregătire și amenajărilor necesare prevăzute în metoda de exploatare, în documentul de securitate și sănătate în muncă și se va face în baza unui proces-verbal de punere în funcție, întocmit de o comisie numită de conducătorul sucursalei:

Din comisie va face parte inginerul șef producție, inginerul șef SSM, șef sector producție, inginerii responsabili cu activitatea electromecanică din sector.

(2) Nu se admite punerea în funcție a lucrărilor miniere sub rezema completării ulterioare a măsurilor de securitate și sănătate. "

Art. 39.

(9) „Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă, privind:

c) darea în exploatare sau repunerea în funcțiune, parțială ori totală, a construcțiilor, echipamentelor de muncă noi sau reparate, precum și pentru aplicarea proceselor tehnologice;"

Inculpatul R. G. a arătat că în perioada 7 - 8.11.2008, cu aprobarea inculpatului N. A. a participat în calitatea pe care o deținea la un concurs național de salvare minieră, însă inculpatul N. A., consecvent poziției adoptate de a nu ști, nu cunoaște, a nu-și asuma responsabilitatea a negat faptul că ar fi avut cunoștință că inculpatul R. G. nu a participat la punerea în funcție a abatajului cu banc subminat nr. 431, ce este cert, că nici unul, nici celălalt nu s-au preocupat ca în situația dată să fie desemnată o persoană competentă, responsabilă și cu putere de decizie, în locul inculpatului R. G., care învoit sau nu a lipsit de la această activitate, iar punerea în funcțiune a abatajului s-a efectuat cu deficiențe grave la sistemul de aeraj ce au persistat până la 10.11.2008, cu influențe negative asupra aerisirii locului de muncă, dar mai ales asupra spațiului exploatat și a declanșării combustiilor spontane, lucru concretizat în apariția fenomenului de autoîncălzire depistat la 9.11.2008 (zi de duminică), pe abataj.

În ceea ce privește încălcarea normelor referitoare la înregistrarea și raportarea acumulărilor de metan și accidentări de persoane, s-a reținut în sarcina inculpaților R. G. și U. D. Ș., că în evidențele privind acumulările de metan și interogările manuale de la stația telegrizumetrică sunt consemnate acumulări de metan peste 2%, încă din faza de conturare a abatajului frontal cu banc de cărbune subminat nr. 431, orizont -250, subetajul IV - vatră, la care, la rubrica „cauza acumulării" s-a trecut, în unele cazuri, „captorul măsoară eronat" sau „captor defect", rară a se proceda la raportarea și la cercetarea acestor acumulări. P. cele de mai sus au fost încălcate prevederile de la art. 3.1. alin. (4) și alin. (7) din capitolul II partea V a Regulamentului de securitate și sănătate în muncă al CNH Petroșani, de la art. 7.3. și art. 8.5. din Anexa nr. 3 a HG nr. 1.049/2006 și de la art. 13 lit. f) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, unde se specifică:

Art. 3.1.(4) „Concentrațiile de metan de peste 2% vor fi comunicate imediat conducerii tehnice a CNH Petroșani. Concentrațiile de metan cu valori între 2-3% ce depășesc 30 de minute precum și cele în concentrații mai mari de 3% vor fi raportate și Inspectoratului Teritorial de Muncă - Petroșani. "

7) Acumulările de metan cu concentrații mai mari de 2% vor fi anchetate de comisii numite prin dispoziții date de conducătorul sucursalei. Din comisia de anchetă va face parte: inginerul șef securitate și sănătate în muncă, șef serviciu securitate și sănătate în muncă, energetic șef, inginer aeraj și protecția muncii. Concluziile anchetei împreună cu măsurile de prevenire a unor evenimente similare vor fi înaintate spre aprobare conducătorului sucursalei în termen de 48 de ore. Măsurile dispuse de conducătorul sucursalei vor fi înaintate direcției securitate și sănătate în muncă din cadrul CNH Petroșani. "

Art. 7.3. „Parametrii de aeraj trebuie măsurați și înregistrați periodic.”

Art. 8.5.„Parametrii de aeraj prevăzuți la pct. 7.3. trebuie să fie completați prin determinări ale concentrației de metan. "

Art. 13. „În vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații:

f) să asigure și să controleze cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și protecție stabilit, precum și a prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, prin lucrători desemnați, prin propria competență sau prin servicii externe.”

Acest mod de lucru se înscrie în tendința cvasigeneralizată, impusă de conducerea unității miniere, manifestată prin tendința de eludare a realității, de lipsa de comunicare cu organele de control, de neconformare la măsurile dispuse de aceste organe de control, iar în raporturile cu subalternii rebeli, de amenințare cu desfacerea contractului de muncă, cu mutarea la o activitate de suprafață, ceea ce presupunea diminuarea veniturilor, sau dimpotrivă stimularea materială a celor care puneau în practică rară crâcnire orice dispoziție. De aceea, în mod inexplicabil se poate observa că muncitorii care au lucrat în cadrul aceluiași schimb și uneori efectuând aceleași operațiuni relatează împrejurări cu totul diferite.

Astfel, a fost posibil ca ori de câte ori se efectua un control în subteran, personal inculpatul N. A. să fie auzit, dând indicații de a se întârzia pătrunderea echipelor de control la locul de muncă vizat, inclusiv abatajul nr. 431 inventându-se diverse motive, iar în perioada în care echipele de control erau întârziate, factorii de mediu sau alte nereguli de la locurile de muncă erau corectate sau se crea aparența de normalitate.

Este evident că toate mențiunile „captor măsoară eronat” sau „captor defect” erau mijloace de eludare a unei acumulări reale de metan de peste 2% și care ar fi trebuit să fie raportate și cercetate în conformitate cu dispozițiile în materie. Concluzia se bazează pe opiniile exprimate de specialiști în sensul că pe diagramă neexistând înregistrarea unor bătăi bruște (nejustificate) în creștere sau descreștere, ci numai înregistrări progresive, nu există nici un temei pentru a se trage concluzia de captor ce măsoară eronat sau captor defect. Din păcate, fără a realiza consecințele acestor deprinderi, s-a creat posibilitatea de sus în jos, ca toți cei implicați în această activitate de măsurare, înregistrare a concentrațiilor de metan să o trateze cu multă ușurință, iar consecințele nu au întârziat să apară.

În cadrul activității desfășurate între unitățile miniere și structura superioară, respectiv CNH - SA au fost puse la punct proceduri de informare, prevăzute în sarcina persoanelor cu atribuții de conducere din cadrul celor dintâi, atât prin RSSM cât și prin fișele posturilor.

Inculpații R. G. și U. D. Ș., au invocat în declarațiile lor faptul că încălcările de norme reținute în sarcina lor, erau cunoscute și personal au făcut demersuri atât la inginerul șef producție B. I. cât și la directorul unității, inculpatul N. A., demersuri care au rămas însă fără efect, însă dacă doreau într-adevăr soluționarea acestor deficiențe, realizând astfel și atribuțiile din fișa postului, se impunea ca ei să se adreseze factorilor ierarhici din CNH - SA sau Serviciului Teritorial de Muncă Petroșani.

În timpul cercetării evenimentului de la abatajul nr. 431, pe parcursul audierii personalului, au fost identificate trei cazuri în care lucrătorii de la abatajul frontal cu banc de cărbune subminat nr. 434 Vest s-au prezentat la dispensarul medical de la unitate și la spital pentru îngrijiri medicale ca urmare a unor intoxicații cu fum și cazurile respective nu au fost tratate ca accidente de muncă din cauza presiunilor exercitate de către conducerea unității asupra celor implicați în evenimentele respective, nefiind comunicate organelor prevăzute de lege și cercetate conform prevederilor legale.

De asemenea, nu a fost comunicat organelor prevăzute de lege nici evenimentul care a avut loc la 10.11.2008 în abatajul frontal cu banc de cărbune subminat nr. 431, orizont -250, subetajul IV - vatră, eveniment care a fost observat în mod direct de electricienii H. C. și D. E.. P. cele de mai sus au fost încălcate prevederile de la art. 26, art. 27 alin. (1) lit. a) și 29 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, unde se specifică:

Art. 26. „ Orice eveniment așa cum este definit în art. 5 lit. f), va fi comunicat de îndată angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoștință despre producerea acestuia. "

Art. 27. (1) „Angajatorul are obligația să comunice evenimentele, de îndată, după cum urmează:

a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate evenimentele așa cum sunt definite la art. 5 lit. f),"

Art. 29. (1) „Cercetarea evenimentelor este obligatorie și se efectuează după cum urmează:

a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă.

b) de către inspectoratele teritoriale de muncă în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidentă sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase... "

Inculpatul N. A., a negat implicarea sa în astfel de activități, însă susținerea acestuia sunt infirmate de declarațiile martorului C. A. și a martorei Ș. M..

De asemenea, în sarcina inculpatului N. A., s-au mai reținut încălcări ale normelor de protecție a muncii referitoare la utilizarea personalului nesalvator în condiții nocive de muncă în condițiile în care la aceste lucrări exista riscul intoxicării cu monoxid de carbon, încălcându-se prevederile de la art. 10.1 alin. (2) capitolul III partea I din Regulamentul de securitate și sănătate în muncă al CNH Petroșani, de la art. 4.3.2. și art. 4.3.3. din Anexa nr. 1 a HG nr. 1.049/2006 și de la art. 39 alin. (9) lit. j) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006.

S-a reținut că încă de la executarea lucrărilor de conturare ale abatajului cu banc subminat nr. 431, au existat probleme legate de acumulările de gaz metan în concentrații peste limitele admisibile, iar inculpații și defuncții, fiecare cu atribuții specifice, au cunoscut această problemă întrucât așa cum s-a arătat zilnic erau semnate registrele în care se înregistrează concentrațiile de metan ce se țin la nivel de sector și unitate minieră și în aceeași perioadă de executarea a lucrărilor de pregătire s-a efectuat operațiunea de împușcare a găurilor lungi numai pe jumătate din lungimea abatajului, cu aprobarea și știința inculpaților și defuncților, iar după împușcare, pentru încadrarea în indicatorii economici, în totală contradicție cu Metoda cadru s-a trecut la descărcarea cărbunelui astfel derocat, ceea ce a condus la crearea de goluri în spațiul exploatat ce au favorizat circulația aerului și accentuarea tendinței de autoaprindere a cărbunelui, fenomenul fiind minimalizat de către inculpați care nu l-au raportat așa cum se impunea la CNH SA prefăcându-se că nu avea cunoștință despre el.

Dacă s-ar fi informat așa cum era corect, cu privire la manifestarea aprinderii de metan, organele abilitate respectiv CNH-SA și Serviciul ITM Petroșani, s-ar fi procedat la cercetarea fenomenului și adoptarea soluției care se impune în astfel de situații, respectiv închiderea locului de muncă.

Cadrele tehnice din CNH-SA neavând aceste date, au procedat la oprirea activității abatajului și întocmirea unui program de lucru cu salvatorii mineri, în ideea combaterii unui fenomen de autoîncălzirea, constatat la locul de muncă.

Începând cu data de 10.11.2008 data aprinderii de metan și implicit a apariției acestui pericol și continuând cu perioada următoare, în orice moment putea să apară fenomenul declanșator cu producerea consecințelor indiferent de hotărârile de moment care s-ar fi luat la nivelul factorilor de decizie al unui schimb ce lucra pe abataj. Chiar dacă pentru scurt timp datorită condițiilor în care se lucra pe abataj, oamenii ar fi fost retrași în zona considerată ca sigură, zona galeriei direcționale din acoperiș, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori în cursul acelei săptămâni, nu ar fi fost o măsură suficientă și de siguranță deplină.

Așa cum s-a dovedit, după prima explozie, toate persoanele care s-au aflat în această zonă au decedat, iar o parte dintre cele care s-au aflat în zona nesigură, afectată de procesul autoaprinderii, au supraviețuit. Acest lucru a fost pus de specialiști pe seama fenomenului de inversiune a aerajului. În plus efectele dinamice și termice nu s-au limitat doar la zona abatajului ci s-au propagat până în galeria direcțională principală spre abatajul 239 aflat la câteva sute de metri, dincolo, de baza subterană, unde 1-a surprins și accidentat ușor pe lăcătușului R. Ș..

Pe lângă neasigurarea unui aeraj corespunzător, împușcarea gărilor lungi doar pe jumătate din lungimea abatajului, creându-se astfel de goluri în spațiul exploatat și depășirea hotarului contravențional dintre abataje, toate cu efecte în procesul autoaprinderii cărbunelui, nu s-a respectat nici regula de bază a tratării stratului de cărbune cu substanțe antipirogene.

Dacă această măsură s-ar fi respectat, ar fi fost evitată autoaprinderea stratului de cărbune și implicit accidentul colectiv de muncă.

În urma producerii celor două explozii din 15.11.2008, la EM P. au decedat 13 victime și au fost accidentate 15 persoane.

Cauza a fost înregistrată la data de 26.08.2009 pe rolul Judecătoriei Petroșani, jud. Hunedoara și urmare a celei de a doua cerere de strămutare formulată la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală de către inculpații U. D. Ș. și Rușu G., s-a dispus admiterea cererii și strămutată cauza la Judecătoria Tg.J. cu prim termen de judecată la data de 4.05.2010, dată la care s-au formulat cereri de amânare de către părți.

În ședința publică din data de 18.05.2010 apărătorii inculpaților au arătat că deși s-a invocat încă de la termenul din 17.11.2009 când cauza se afla pe rolul Judecătoriei Petroșani să se constate nulitatea absolută a urmăririi penale cu consecința restituirii cauzei procurorului pentru refacerea urmăririi penale, instanța de judecată nu s-a pronunțat, solicitând că insistă în soluționarea excepțiilor formulate și reiterate în fața Judecătoriei Tg.J. în sensul că s-au încălcat dispozițiile legale cu referire la competența procurorului în faza de urmărire penală, a obligativității efectuării actelor de urmărire penală de către procuror, că prezentarea materialului de urmărire penală s-a făcut pentru trei infracțiuni, iar punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului N. A. s-a făcut pentru mai multe infracțiuni, că verificarea rechizitoriului sub aspectul legalității și temeiniciei de către prim-procurorul parchetului a fost pur formală, că organul de cercetare penală nu a asigurat dreptul la apărare a inculpatului N. A. și că urmărirea penală a fost efectuată de către un alt organ decât cel competent.

P. încheierea din data de 18.05.2010, instanța de judecată a apreciat că excepțiile invocate de către inculpați, prin apărătorii lor și reiterate în fața Judecătoriei Tg-J. sunt nefondate și au fost respinse.

Astfel, în ceea ce privește excepția nelegalei sesizări a instanței, în sensul trimiterii în judecată pentru mai multe infracțiuni decât cele cere i-au fost aduse la cunoștință inculpatului N. A., s-a reținut că prin rezoluția procurorului din 06.05.2009, începerea urmăririi penale față de inculpat s-a făcut pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 178 alin. 1,2 și 5 C.pen., art. 184 alin. 1, 2, 3 și 4 C.pen. și infracțiunile de la Legea 319/2006 privind securitate și sănătatea în muncă și s-a arătat pe scurt, în dispozitiv starea de fapt cu numărul părților vătămate corespunzătoare infracțiunilor respective, infracțiuni pentru care inculpatul a fost cercetat împreună cu ceilalți inculpați și administrându-se probe și în apărarea acestora.

De asemenea, la prezentarea materialului de urmărire penală, învinuiții au luat la cunoștință de toate infracțiunile pentru care au fost cercetați și pentru care s-a început urmărirea penală, cu referire la numărul total de victime corespunzător fiecărei infracțiuni.

S-a apreciat că inculpatul a fost cercetat pentru toate infracțiunile, s-au administrat probe față de toate infracțiunile, fiind suficientă înscrierea infracțiunii în procesul - verbal de prezentare a materialului de urmărire penală și a textului de lege încălcat, cu referire la concursul de infracțiuni în cauza de față.

Cu privire la verificarea rechizitoriului de către primul procuror, dispozițiile art. 264 C.pr. penală face referire la verificarea legalității și temeiniciei de către prim-procurorul parchetului și nu la termenul în care acesta poate să verifice rechizitoriul prezentat.

Într-un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite a stabilit că, rechizitoriul trebuie să conțină mențiunea verificat sub aspectul legalității și temeiniciei, iar în cazul lipsei acestei mențiuni poate fi înlăturată după caz fie de îndată, fie prin acordarea unui termen în acest scop de instanța de judecată.

În cauza de față, s-a constat că rechizitoriul a fost verificat sub acest aspect de către prim-procurorul parchetului, actul de sesizare al instanței fiind conform prevederilor legale.

Cu privire la motivul invocat de către inculpatul N. A., prin apărător, în sensul că pe parcursul cercetării penale nu i s-a asigurat dreptul la apărare, că nu i-a fost prezentat raportul de expertiză al INSEMEX și Studiul efectuat de către Universitatea Tehnică Petroșani, iar prezentarea materialului de urmărire penală i s-a făcut în lipsa apărătorului ales, instanța de fond a constatat că aceste susțineri nu corespund realității, întrucât, inculpatul și-a angajat apărător încă din primele acte de cercetare penală și a beneficiat de asistență juridică calificată pe tot parcursul urmăririi penale, propunându-și probe, formulând obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat, cât și la studiul efectuat de Universitatea din Petroșani cu privire la accidentul produs la E.M. P..

De asemenea, inculpatul a solicitat și audierea a 16 martori, precum și mai multe adrese către unitățile miniere, I.T.M. Petroșani și INSEMEX Petroșani, față de care procurorul s-a pronunțat prin ordonanța din 25.05.2009, iar prin ordonanța din 02.06.2009 inculpatul a solicitat efectuarea unei noi expertize tehnice, probă ce a fost respinsă motivat prin ordonanța din 09.06.2009.

A mai solicitat inculpatul, prin apărătorul său, confruntarea cu ceilalți inculpați, cât și cu numitul H. V. S., confruntări care au avut loc în prezența apărătorilor inculpaților. Conform procesului - verbal încheiat la data de 25.08.2009, dosarul de urmărire penală a fost pus la dispoziția inculpatului și a apărătorului său în data de 14.07.2009, pentru a lua cunoștință de probele administrate, iar ulterior acestei date s-a făcut confruntarea cu inculpatul U. D. Ș. în prezența apărătorilor, ocazie cu care s-a convenit ca la data de 06.08.2009 inculpații să se prezinte la procuror pentru a lua la cunoștință de probele noi administrate după data de 24.06.2009, ocazie cu care apărătorul său a precizat că va face acest lucru în data de 10 sau 11 august 2009 .

Din cuprinsul aceluiași proces-verbal rezultă că la data de 06.08.2009, inculpatul N. A. s-a prezentat la procuror, a semnat procesul-verbal de nouă prezentare a materialului de urmărire penală susținând că a citit toate declarațiile persoanelor nou audiate și completările la declarațiile martorilor reaudiați, iar din același proces - verbal, rezultă că avocatul inculpatului a fost convocat telefonic de către procuror,dar acesta sub diverse pretexte nu a dat curs solicitărilor.

Cu privire la susținerea inculpaților că au fost încălcate dispozițiile art. 209 alin. 3 C.pr. penală, referitoare la efectuarea de către procuror a urmăririi penale în cazul infracțiunilor la protecția muncii, în sensul că procesele - verbale întocmite de către polițiști care nu aveau, sau o parte din ei aveau delegare din partea procurorului pentru efectuarea anumitor acte de cercetare penală, s-a reținut de către instanța de judecată că aceste susțineri sunt nefondate.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 217 alin. 4 C.pr. penală, în cauze în care urmărirea penală se efectuează de către procuror, acesta poate dispune prin ordonanță ca anumite acte de cercetare penală să fie efectuate de către organele poliției judiciare.

Conform art. 135 C.pr. penală, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune, în condițiile prevăzute de art. 132 C.pr. penală efectuarea unui act de procedură și prin delegare.

Din cuprinsul art. 207 C.pr. penală și a art. 2 din Legea 364/2004 rezultă competența organelor de cercetare ale poliției judiciare, de constatare a infracțiunilor, de strângerea datelor în vederea începerii urmăririi penale și de cercetare penală . De asemenea, se are în vedere condițiile variate în care pot fi comise infracțiunile, iar constatarea acestora poate fi efectuată și de polițiști care nu fac parte din poliția judiciară, cu obligația pentru aceștia de a încunoștința de îndată procurorul.

În cazuri urgente, organul de cercetare penală este obligat să efectueze acte de cercetare penală ce nu suferă amânare, chiar dacă acestea privesc o cauză care nu este de competența lor.

În aceste condiții, conform deciziei 741/1998 a Curții Supreme de Justiție, Secția Penală, cercetările efectuate pot fi considerate valabile chiar dacă urmărirea penală trebuia efectuată de către procuror.

Având în vedere cele de mai sus, instanța a constatat că procesele - verbale întocmite de organele poliției judiciare și la care fac referire inculpații, prin excepțiile invocate privesc ridicarea și predarea de bunuri ce au aparținut persoanelor afectate de explozie, identificarea de cadavre, sunt acte procedurale care nu puteau suferii amânare, lucrările respective fiind predate ulterior procurorului care a efectuat urmărire a penală, cu respectarea dispozițiilor art. 213 C.pr. penală.

Că, ofițerii poliției judiciare au efectuat anumite acte de cercetare penală nu echivalează cu încălcarea dreptului la un proces echitabil sau cu o vătămare a drepturilor persoanelor implicate în procesul penal, întrucât s-a acționat în conformitate cu prevederile legale, iar actele efectuate de către lucrătorii de poliție au fost efectuate în numele procurorului și numai după emiterea ordonanței acestuia.

În altă ordine de idei, trebuie observat faptul că, inițial cauza a fost înregistrată la P. de pe lângă Judecătoria Petroșani, iar la actele de cercetare penală cu caracter urgent, având în vedere amploarea accidentului, numărul mare de victime, complexitatea activităților ce urmau a fi efectuate, au participat alături de lucrătorii de poliție și procurori din cadrul Parchetului Petroșani iar ulterior, cauza a fost preluată de către P. Tribunalului Hunedoara, toate actele de cercetare fiind efectuate în condiții de deplină legalitate.

Cu privire la audierea martorilor de către polițiștii judiciari pentru care nu exista delegare din partea procurorului, s-a apreciat că această susținere este nefondată, în condițiile în care, în cauză au fost audiați un număr mare de martori, dispozițiile legale dându-i posibilitatea procurorului ca anumite acte de cercetare să fie efectuate de către organele poliției judiciare fără nominalizarea expresă a tuturor acestor lucrători de poliție.

De altfel, instanța de judecată are posibilitatea audierii acestor martori, în condițiile în care se va solicita acest lucru de către părți, iar proba este considerată utilă cauzei .

În timpul cercetării judecătorești părțile vătămate s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal prin cererile scrise depuse la dosarul cauzei.

În conformitate cu prevederile art. 323 și 324 C.pr.pen. s-a procedat la ascultarea inculpaților care nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, considerându-se nevinovați.

S-a procedat la audierea martorilor din rechizitoriu admițându-se cererile formulate de către apărătorii inculpaților de audiere și a martorilor ce au fost audiați de către organele de poliție în timpul urmăririi penale cât și a martorilor propuși în apărare și de asemenea, solicitarea și efectuarea unei expertize tehnice de specialitate - securitate minieră.

Au fost respinse cererile de probe, privind audierea celor 114 martori ascultați de către I.T.M. Petroșani, de a se efectua expertiză medico legală în vederea stabilirii alcoolemiei celor 7 persoane decedate, cât și emiterea de adrese către Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Petroșani, P. de pe lângă Tribunalul Hunedoara în vederea comunicării faptului dacă sau solicitat sau nu, ori s-a emis autorizație de interceptare și autorizare a convorbirilor telefonice cu ocazia evenimentului din 15.11.2008, prin încheierea din 1.06.2010 .

S-au emis adrese și s-au depus la dosarul cauzei de către diferite instituții ale statului cum ar fi Guvernul României, CNH SA Petroșani, E.M. P., Consiliul Local Petroșani, Consiliul Local P., Prefectura Județului Hunedoara, Sindicatul Liber E.M. P. și Federația Română de Fotbal, acte din care rezultă despăgubirile civile primite de către părțile civile de la data producerii nefericitului eveniment din 15.11.2008 și până în prezent.

Inculpații prin apărătorii lor au depus în apărare în copie, mai multe acte, cu privire la activitățile și sarcinile de serviciu ale acestora în cadrul E,M. P..

Pentru efectuarea expertizei tehnice de specialitate admisă de către instanța de judecată, au fost numiți experții S. I., S. I. și A. D., părțile fiind încunoștințate de drepturile prevăzute de art. 120 alin.3 C.pr.pen. instanța fixând obiectivele de expertiză având în vedere și propunerile făcute de către părți, prin încheiere de ședință.

Împotriva raportului de expertiză, părțile au formulat obiecțiuni, care prin încheierea de ședință din data de 2.11.2010 au fost respinse, apreciindu-se că raportul de expertiză întocmit cuprinde răspunsurile la toate obiectivele stabilite de către instanța de judecată, iar părțile interesate au avut posibilitatea conform dispozițiilor art. 120 C.pr.pen. să formuleze și să propună instanței propriile obiective, să ceară modificarea sau completarea lor, constatându-se în același timp că părțile au formulat obiecțiuni care exced obiectivelor stabilite de către instanță, fapt ce ar duce la tergiversarea soluționării prezentei cauzei care a necesitat un probatoriu foarte complex.

În ceea ce privește concluziile raportului de expertiză întocmit în sensul că cele două persoane decedate inginerul șef de producție B. I. și șeful de sector inginer H. Ervin D., se fac vinovate de producerea celor două explozii din data de 15.11.2008 aceste concluzii sunt în contradicție cu întreg materialul probator administrat atât în timpul urmăririi penale cât și pe parcursul cercetării judecătorești, acesta însemnând sute de martori audiați, raportul de expertiză întocmit de către INSEMEX Petroșani, studiul efectuat de Universitatea tehnică Petroșani, raportul întocmit de către Inspecția Muncii Petroșani, procese verbale de cercetare și alte acte privind activitatea E.M. P..

Mai mult decât atât, experții și-au depășit atribuțiunile încredințate de către instanța de judecată prin critica și afirmațiile aduse cu privire la cele trei instituții care au efectuat cercetări cu privire la evenimentele din data de 15.11.2008 în sensul că aceste instituții s-au limitat la activitate de biroul cu simulări fără cercetare în subteran și fără o deplasare la locul evenimentelor.

Față de aceste aprecieri, audiat fiind în ședință publică directorul INSEMEX Petroșani, martorul L. C., a declarat în ședință publică că raportul întocmit de către cei 18 specialiști în mare parte profesori universitari, cu experiență în acest domeniu, a fost întocmit în baza probelor puse la dispoziție și ridicate de la locul exploziei, de către specialiști care cunoșteau foarte bine zona abatajului 431 unde s-a produs accidentul din 15.11.2008, acesta fiind monitorizat de către INSEMEX de către mai mult timp.

A mai arătat martorul că nu s-a intrat în subteran pentru a se efectua cercetarea la fața locului întrucât zona a fost închisă, după scoaterea ultimelor victime, iar expertiza dispusă de către instanța de judecată, s-a efectuat la aproape 2 ani de la producerea evenimentelor.

S-a constatat de către prima instanță că starea de fapt reținută prin rechizitoriu corespunde cu realitatea și este conformă cu probatoriul administrat în cauza de față.

Martorii audiați atât în timpul urmăririi penale cât și pe parcursul cercetării judecătorești deși au lucrat în cadrul aceluiași schimb, efectuând aceleași operațiuni au relatat împrejurări uneori diferite fie din necunoașterea situației reale, fie din frica cu desfacerea contractului de muncă, sau mutarea la o activitate de suprafață ceea ce presupunea diminuarea veniturilor în condițiile în care în cele mai multe cazuri acestea erau singurii întreținători ai familiilor.

Astfel, martorul A. D. - minier de profesie, a declarat că în data de 11.11.2008 a lucrat împreună cu Ș. M. și când făcea operațiunea de răpire curgea jar și foc din tavan și stropea cu apă stâlpii pe care trebuia să îi ia deoarece nu putea să pună mâna pe ei întrucât ardeau.

„Nu puteam să spun la nimeni că curge jar și foc, deoarece a doua zi eram pe galerie și luam 1.000 lei în loc de 1500 lei, iar dacă spuneam adevărul riscam să-mi pierd locul de muncă, iar eu aveam trei copii acasă de întreținut”.

A mai arătat martorul că știe de faptul că o persoană a sesizat asemenea nereguli la șefii ierarhici și a fost mutat la întreținere și că în data de 13.11.2008 lui A. M. i s-a făcut rău din cauza gazelor, a căldurii prea mari și a lipsei de oxigen și nu era necesar să raporteze el inculpaților R. G. și U. D. Ș., deoarece aceștia intrau în mină și știau situația reală.

Martorul A. C. - șef de echipă sondori, a declarat că din discuțiile purtate cu oamenii care au lucrat în abatajul 431 a înțeles că în acest abataj însă de la început erau concentrații de gaze peste limita admisă, iar E. P. i-a spus că l-a văzut pe inculpatul U. D. Ș., cu captorul de gaze lăsat jos la vatră, pentru a nu se înregistra concentrația reală în condițiile în care captorul de gaze se pune la înălțimea de 1,70 -. 180 m la tavanul lucrării.

A mai precizat că din discuțiile purtate cu alți angajați tot pentru a nu se înregistra concentrația de gaze reală se folosea și furtunul cu aer pe captor și cu o săptămână înainte de producerea evenimentului se lucra cu personal nesalvator pentru că salvatorii minieri trebuiau plătiți cu bani mai mulți acesta fiind un obicei, iar conducerea minei ținea foarte mult la imaginea lor în sensul de a nu se înregistra cu evenimente.

A mai arătat că în săptămâna nefericitului eveniment a intrat în biroul președintelui de sindicat T. și l-a surprins pe inculpatul N. A. care îi relata lui T. că a văzut cum a suflat o flacără albăstruie în zona abatajului 431 și că a venit jar jos cum vine de obicei când sunt zone de foc și de acolo a fost o flacără încercând să spună că nu este nimic periculos.

De asemenea, martorul M. D., a declarat că are cunoștință despre faptul că mai înainte se punea pungi pe captor s-au captorul era pus pe vatră sau lângă o lugnă de aeraj pentru a sufla aerul pe el și a nu se înregistra concentrațiile de gaze reale.

Martorul Munich R., a declarat că, în data de 10.11.2008 a fost anunțat telefonic să se prezinte la serviciu deoarece sunt probleme la abatajul 431 observând cărbune fierbinte în zona coloanei 23, și a arătat că pe scară ierarhică se folosea expresia „ dacă nu-ți convine să te duci acasă”.

Martorul Bogye C., artificier salvator - a arătat că în data de 10.11.2008 a fost anunțat telefonic de șeful Stației de Salvare, inculpatul U. Ș., să vină la stație deoarece în abatajul 431 a apărut un fenomen de autoîncălzire, iar în data de 13.11.2008 în zona coloanelor 18 – 25 cărbunele descărcat venea sub formă de jar, vizibilitatea era scăzută și fum.

Martorul N. M. - a declarat că a participat la abatajul 431 încă de la operația de echipare și începând cu data de 5.11.2008 „nu s-a împușcat din cauza fluctuațiilor de metan” iar presiunile asupra muncitorilor se făceau pe scară ierarhică.

Martorul Knebel A. B. - a declarat că, în data de 11.11.2008 a lucrat în abatajul 431 la ridicare de grinzi, în abataj era cald și din unele locuri din tavan curea apă fierbinte, iar la un moment dat minerul salvator L. a strigat la șeful de schimb să ne evacueze că încep să iese gaze.

A mai arătat că, din auzite, a înțeles că pentru a nu se înregistra concentrația de gaze reală se procedat la acoperirea capului de detecție.

Și martorul K. A. a declarat că în zilele de 13 și 14.11.2008 a lucrat în abatajul 431 și pe transportor venea cărbune cald iar în zona în care lucrau salvatorii a observat fum sau condens fără să știe cu exactitate ce anume era.

Martorul S. I., a arătat că începând cu data de 11.11.2008 a participat la programul de salvare având în vedere faptul că în zonă erau temperaturi mari și gaze, iar martorul G. C. a declarat că în data de 11.11.2008 la coloana 20 – abatajul 431, a apărut jar, cărbunele fiind supraîncălzit după care s-a trecut la înnămolire.

Martorul A. C. S.- inginer CFL – a declarat că în data de 10.11.2008 în jurul orelor 10,00 s-a întâlnit cu echipa de electricieni, iar electricianul H. C. i-a spus că a simțit un suflu de căldură venind din partea frontului și atunci s-a aruncat la pământ. A mai arătat că în data de 6.11.2008 inginerul șef de producție B. I., a dispus modificarea instalației de aeraj parțial și a auzit o discuție telefonică cu inginerul sef SSM- inculpatul R. G. căruia îi reproșa că la acest loc de muncă nu s-a deplasat nimeni de la sectorul aeraj, specificând faptul că el trebuie să le facă pe toate, iar în data de 10.11.2008 din dispozițiile inculpatului R. G. și a inculpatului U. D. Ș., s-a modificat din nou instalația de aeraj respectiv cu aspirarea dinspre abatajul 239.

Martorul H. C., a declarat că împreună cu colegul electricianul D. E. au fost repartizați pentru a verifica motorul de la transportorul TR – III de la abatajul 431 și în timp ce strângea sculele s-a produs „ o iluminare scurtă” a abatajului însoțită de o creștere a temperaturii pe care a simțit-o în zona spatelui care i-a produs pârlirea părului de pe spate și o ușoară iritare a pielii.

A arătat că a părăsit imediat locul, la informat pe șeful de sector care a dat ordin ca toată lumea să părăsească zona.

Martorul P. L. - minier șef de schimb - a declarat că în săptămâna 10 - 14.11.2008 în timp ce se afla în rampa puțului centru la orizontul zero împreună cu echipa a surprins o discuție telefonică între directorul unității inculpatul N. A. și mecanicul mașinii de extracție din care reieșea că mecanicul trebuie să dea mașina defectă pentru a nu putea coborî în subteran un inspector din cadrul companiei.

Martorul Asofonie V. a declarat că în data de 14.11.2008 a fost repartizat la abatajul 431 efectuând operațiunea de planare, a simțit miros de fum, vizibilitatea fiind mai redusă ca de obicei și din cauza fumului împreună cu ajutorul minier A. C. a plecat în zona galeriei direcționale sub acoperiș unde aveau aer proaspăt și apă.

Martorul Crsitea A., a declarat că în data de 10.11.2008 din cauza condițiilor improprii i s-a făcut rău, avea dureri de cap, a vomitat, fiind condus la dispensarul medical unde a venit și directorul unității inculpatul N. A., care l-a chemat în cabinetul său și care a încercat să-l convingă să nu spună ce s-a întâmplat pentru a nu fi înregistrat evenimentul.

Imediat după producerea evenimentelor din 15.11.2008, a fost sunat la telefon de către minerul șef de brigadă C. C., care l-a avertizat că este posibil să fie contactat de reprezentanții I.T.M. Petroșani, și să nu spună adevărul.

După revenirea la serviciu, a declarat martorul „au mai fost câteva intimidări indirecte, din partea directorului N. A., care l-a chemat în birou și i-a atras atenția la ce urmează să declare întrucât mai sunt doi - trei inconștienți ca martorul și care îl bagă în pușcărie”.

A mai arătat martorul că personal a văzut când cu altă ocazie s-a rupt plasa de la tavan ocazie cu care au fost pârlite „ câteva persoane” și acestea nu s-au dus la spital de teamă.

Ascunderea situației reale din abatajul 431 prin necomunicarea datelor reale organelor ierarhice superioare în vederea evitării unor controale din partea CNH-ului și eventual oprirea lucrului în acest abataj este confirmată și de declarația martorei V. E. – inginer minier, care în data de 4.11.2008 a fost anunțată de către operatoarea stației telegrizumetrice S. S. că la captorul din galeria direcțională 431 culcuș concentrația de metan este de peste 2% și faptul că a anunțat la rândul său atât pe inculpații U. D. Ș. și R. G., cât și compania minieră, i-au atras reproșuri din partea inculpatului R. G. care a chemat-o în birou și a certat-o pentru faptul că a anunțat CNH-ul Petroșani și a dispus cercetarea și sancționarea disciplinară a martorei, pentru acest lucru, sancțiune care până în final nu a mai fost aplicată.

Martorul G. R. - inspector CNH a declarat că în data de 12.11.2008 împreună cu colegul C. C. a efectuat un control la E.M. P. privind starea lucrărilor de aeraj și efectuarea de măsurători ale concentrațiilor de gaze și a constatat „concentrație de gaze peste limitele admise în zona coloanelor 17 și 18 ale abatajului 431 dar acest lucru nu l-a consemnat în registrul unic de control și nici nu l-a adus la cunoștința conducerii unității deoarece a fost însoțit pe tot timpul controlului de către inginer C. S., reprezentantul E.M. P.”.

A mai arătat martorul că dacă se luau măsurile prevăzute de regulamentele și normele de securitate în muncă în mod sigur se putea evita producerea evenimentului din 15.11.2008.

La rândul lui martorul S. I. - inspector CNH a declarat că în data de 10.11.2008 a fost trimis de șeful de serviciu pentru a controla bancul subminat 431 de la E.M. P. și a constatată că, concentrațiile gazului metan erau peste limita admisă și când a văzut fum i-a spus inginerului B. I. că trebuie evacuați oamenii și oprită activitatea „ Am scris în registrul unic de control cele constatate și am avut o discuție cu directorul E.M. P.- N. A. căruia i-am explicat situația și acesta a zis că o să continue activitatea pe linie de salvare minieră”.

Martorul S. D., fost director CNH Petroșani, a declarat că în conformitate cu regulamentul SSM cât și regulamentul de funcționare a companiei directorul sucursalei în cazul de față E.M. P., este conducătorul operațiunilor de lichidare a avariilor și nu altă persoană.

A arătat că, s-a prezentat la sediul E.M. P. imediat după producerea primei explozii și a auzit personal când reprezentantul ITM i-a cerut directorului N. A. „retragerea întregului personal din subteran”, înainte de producerea celei de a doua explozii.

În această perioadă martorul a declarat că a avut mai mult un rol de comunicare de legătură cu celelalte instituții ale statului informând despre cele întâmplate șefii ierarhici superiori din cadrul ministerului de resort.

Martorul J. C. - actualul director al CNH Petroșani, a declarat că în legătură cui evenimentele din 15.11.2008 a avut o discuție cu inculpatul N. A., căruia i-a spus că trebuie să procedeze la evacuarea întregului personal din subteran.

Martora B. I. - sef serviciu ITM Petroșani, a arătat că i-a solicitat directorului N. A., după producerea primei explozii, să scoată salvatorii din subteran pentru a se evita producerea de noi victime și în același timp i-a solicitat să-i de-a registrul unic de control pentru a consemna acest lucru în registru, dar directorul a evitat să-i pună la dispoziție registrul unic de control pentru a nu se consemna în scris de către martoră acest fapt.

A mai declarat martora că: „cât am stat eu în biroul directorului unității nu a existat nici o altă persoană care să dea dispoziții în afară de acesta, după producerea primei explozii” și că de asemenea, între directorul N. A. și H. V. S. care se afla în subteran au existat mai multe discuții telefonice privind situația din subteran.

Ignorarea pericolului grav și eminent conform probelor de mai sus de către inculpați prin adoptarea unor atitudini de pasivitate, de realizarea unor producții cât mai mari de cărbune prin orice mijloace, prin neasigurarea unui aeraj corespunzător, prin depășirea concentrațiilor de gaze admise, prin împușcarea găurilor lungi doar pe jumătate din lungimea abatajului,prin netratarea stratului de cărbune cu substanțe antipirogene, au favorizat autoaprinderea statului de cărbune și implicit la producerea accidentului colectiv de muncă, astfel, că susținerile inculpaților prin apărătorii lor că prima explozie a avut un caracter intempestiv fiind vorba de o cauză care înlătură caracterul penal al faptelor și anume cazul fortuit, nu pot fi primite deoarece așa cum am arătat rezultatul produs este consecința atitudinii de pasivitate a inculpaților și nu consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută.

Nu poate fi vorba de caz fortuit în prezenta cauză întrucât inculpații au avut semnale atât de la proprii angajați, uneori au constatat personal situația reală din abatajul 431, cât și de la inspectorii CNH care au arătat în mai multe rânduri și au prezentat conducerii unității condițiile de lucru din abatajul 431 și mai ales experiența anilor trecuți când la alte unități din cadrul CNH Petroșani s-au întâmplat situații similare dar de o amploare mai mică și cu mai puține victime.

La data producerii celor două explozii inculpatul N. A., îndeplinea funcția de director al sucursalei miniere EM P., având conform fișei postului, ca scop general al funcției asigurarea calității decizionale cu privire la folosirea resurselor materiale financiare, informaționale și umane ale sucursalei, în vederea realizării obiectivelor stabilite, inculpatul R. G., îndeplinea funcția de inginer șef securitate și sănătate în muncă la EM P., având conform fișei postului ca scop general al funcției coordonarea, organizarea și controlul întregii activități de securitate și sănătate în muncă și aeraj al minei din cadrul sucursalei, cu respectarea legislației în domeniu și a RSSM în vederea desfășurării în bune condiții a activității de producție, iar inculpatul U. D. I. avea calitatea de șef sector VI aeraj - securitate minieră EM P., având conform fișei postului ca trăsătură generală organizarea, coordonarea și răspunderea întregii activități a sectorului, urmărind realizarea și funcționarea - construcțiilor de aeraj, verificarea stării depozitului de exploziv și corecta aplicare a legilor și reglementărilor privind explozivii.

Conform acestor atribuții cei trei inculpații aveau obligația să respecte și să aplice normele de protecție a muncii referitoare la asigurarea unor căi de aeraj corespunzătoare, la prevenirea fenomenului de autoîncălzire și tratarea statului de cărbune, la respectarea succesiunii operațiunilor prevăzute de Metoda cadru, prin împușcarea găurilor lungi înaintea străpungerii camerelor de atac, la nefolosirea personalului nesalvator la un loc de muncă în care se manifestă un pericol grav și iminent, la îndeplinirea condițiilor de punere în funcțiune a abatajului cu banc subminat 431, cât și la încălcarea normelor referitoare la înregistrarea, raportarea acumulărilor de metan și accidentelor de persoane din cadrul unității miniere.

Neprocedând în acest mod ignorând pericolul grav și iminent, cei trei inculpați și-au asumat un risc, iar în final reprezentând data de 15.11.2008 s-au produs cele două explozii de la orele 14,49 și respectiv 18,30 când au decedat 13 persoane și au fost accidentate alte 15 persoane .

Astfel, în prima explozie au decedat A. M. A., salvator minier, M. D. R., salvator minier, S. V., miner personal nesalvator, Mățăn A. M., ajutor miner, personal nesalvator, M. S. I., miner nesalvator, Ș. Cristan, miner personal nesalvator, B. I., salvator minier inginer șef producție EM P., H. Ervin D., salvator minier, inginer șef sector I producție, iar în cea de a doua explozie au decedat F. D., miner salvator, Elekeș A., miner salvator, V. T., inginer salvator minier, adjunctul șefului stației de salvare EM P., P. N., miner salvator, căsătorit, Bâlba S. M., miner salvator și au fost accidentate următoarele persoane: S. A., miner salvator, Lăban C., lăcătuș, T. V., inginer CFL, M. P., muncitor necalificat, L. C., lăcătuș mecanic, A. N., miner salvator, I. N. F., ajutor miner, B. Ș., miner, R. Ș., miner salvator,T. S., miner salvator, B. V., miner salvator, L. P., miner salvator, B. A. D. miner salvator, C. N., miner salvator, H. V. S., miner salvator.

Analizând probatoriul administrat conform art. 63 C.pr.pen. privind aprecierea probelor instanța de fond a apreciat că inculpații nu au urmărit și nici nu au acceptat producerea evenimentului nedorit din 15.11.2008 dar au încălcat și au ignorat în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu normele de protecție a muncii, apreciind că un astfel de incident nu se va produce și vor reuși ca și în alte situații să lichideze un eventual incident fără a se ajunge la cercetări din partea organelor abilitate și eventual oprirea activității la locul de muncă.

Inculpatul N. A., în calitatea sa de director cât și ca șef al comandamentului de lichidare a incidentului major avea obligația de a decide oprirea activității din abatajul 431, izolarea acestuia cu diguri și combaterea fenomenului de autoîncălzire, inculpatul R. G., în dubla sa calitate de inginer șef cu securitatea și sănătatea în muncă și membru în comandamentul de lichidare a incidentului major, a prevăzut posibilitatea produceri unei explozii la acest loc de muncă, a avut posibilitatea să ceară oprirea activității, dar a considerat că nici de această dată nu se va întâmpla nimic deosebit, iar inculpatul U. D. Ș., în calitățile sale de șef sector aeraj și sef al stației de salvare minieră putea de asemenea să prevadă posibilitatea producerii unui accident de muncă având în vedere deplasările sale în mod repetat în abatajul 431 conform probelor administrate în cauza de față, dar cu toate acestea, tratând lucrurile cu superficialitate nu a dispus oprirea activității din abataj și nici nu a cerut conducerii unității acest lucru, deși avea obligația să anunțe atât el cât și inculpatul R. G. orice incident periculos pe scară ierarhică forurile superioare însă, și-au încălcat această obligație ascunzând de fiecare dată orice incident produs începând cu data de 4.11.2008 și până la data producerii celor două explozii din 15.11.2008.

Cu privire la susținerile inculpaților prin apărătorii lor, la expertiza efectuată de către INSEMEX și Studiul Universității Tehnice din Petroșani în sensul că cele două lucrări au fost efectuate din birou fiind mai cu seamă cursuri studențești, instanța a constatat că aceste susțineri nu au acoperire în realitate, expertiza și studiul elaborat de către Universitatea din Petroșani, au fost efectuate de un colectiv de experți în mare majoritate cu experiență în activitatea minieră (18), din cadrul Institutului Național de Cercetare, Dezvoltare pentru Securitate M. și Protecție Antiexplozivă - INSEMEX Petroșani singurul de acest gen probabil din țară și cadre didactice din cadrul Universității Petroșani, de asemenea cu o mare experiență în acest domeniu chiar dacă au fost efectuate așa cum se susține, în laborator, prin simulări, toate acestea au avut la bază cunoașterea exactă a abatajului 431 ce fusese anterior monitorizat de către acești specialiști cât și în baza probelor ridicate de la fața locului și puse la dispoziția acestora.

Mai mult, ca o recunoaștere a competențelor specialiștilor INSEMEX Petroșani în cercetarea exploziilor produse, recent s-a apelat la această instituție pentru a se efectua un studiu „tot de laborator” cu privire la cauzele producerii exploziei de la Maternitatea Giulești - București.

Cu privire la partea vătămată constituită parte civilă în cadrul procesului penal L. C., se constată că acesta în timpul cercetării judecătorești a decedat, afecțiunile de care suferea acesta fiind multiple, conform fișei de observație de la dosarul cauzei „carcinom hepatic drept, chimiotratat, . acut, ciroză hepatică cu virus C etc. instanța de fond neputând aprecia la acel moment dacă decesul are legătură de cauzalitate cu accidentul ce face obiectul prezentei cauze.

Starea de fapt expusă mai sus este dovedită cu cele 11 volume din timpul urmăririi penale și cele 4 volume din timpul cercetării judecătorești la prima instanță, cauza fiind extrem de complexă, necesitând un volum mare de muncă în administrarea tuturor probelor, cauza fiind soluționată cu celeritate, unde se regăsesc un număr mare de declarații de martori, procese verbale de cercetare, registre acte, cărți de pontaj, fișe de instructaj, etc. privind activitatea minieră, rapoarte de autopsie, expertiza tehnică efectuată de către INSEMEX - 2 volume, studiul elaborat de Universitatea Tehnică Petroșani, expertiza tehnică dispusă de către instanța de judecată, declarații adrese și acte de la părțile civile, acte medico legale, foi de observație medicală, procese verbale de confruntare între inculpați, planșe foto cu victimele celor două explozii, etc.

În drept, faptele inculpatului N. A. care în calitatea sa de director al EM P. și de șef al comandamentului de lichidare a avariei, din culpă, nu a luat măsurile legale de securitate și sănătate în munca referitoare la oprirea activității la abatajul cu banc subminat 431 în condițiile manifestării unui pericol grav și iminent, nu a luat măsuri pentru asigurarea unui aeraj corespunzător de prevenire a apariției focurilor endogene, de menținere în stare corespunzătoare a căilor de aeraj și cele referitoare la Metoda cadru de exploatare a stratelor de cărbune cu înclinare medie, nu a dispus evacuarea personalului salvator din zona calamitată, încălcări care au provocat două explozii succesive, soldate cu decesul a 13 victime și vătămarea corporală a altor persoane, constând în neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate și sănătatea în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri dacă se creează un pericol grav și iminent de producere a unui accident de muncă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 37 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 319/2006 (2 infracțiuni ), ucidere din culpă prevăzută de art. 178 al. 1, 2 și 5 Cp. (6 victime), ucidere din culpă prevăzută de art. 178 al. 1, 2 și 5 Cp. (5 victime), vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 al. 1, 2, 4 Cp. (3 victime – M. P., L. C. și S. A.) și vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 al. 1, 3 Cp (1 victimă A. N.), cu aplic. art. 33 lit. a și b Cp., texte de lege în baza cărora urmează a fi condamnat inculpatul, faptele inculpatului R. G. care în calitatea sa de inginer șef cu securitatea și sănătatea in muncă și organ de supraveghere, conducere și control pe linie de activitate de salvare minieră, din culpă, nu a luat măsurile legale de securitate și sănătate în muncă referitoare la oprirea activității la abatajul cu banc subminat nr. 431, în condițiile manifestării unui pericol grav și iminent, de asemenea de a nu lua măsuri pentru asigurarea unui aeraj corespunzător de prevenire a apariției focurilor endogene, de întreținere în stare corespunzătoare a căilor de aeraj și cele referitoare la Metoda cadru de exploatare a stratelor de cărbune groase cu înclinare medie, încălcări ce au condus la provocarea exploziei din 15.11.2008 orele 14,49 soldată cu moartea a 6 victime și vătămarea corporală a altor persoane, constând în neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate și sănătatea în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri dacă se creează un pericol grav și iminent de producere a unui accident de muncă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 37 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 319/2006, ucidere din culpă prevăzute de art. 178 al. 1, 2 și 5 C.pen. (6 victime), vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 184 al.l, 2, 4 C.pen. (3 victime - M. P., L. C. și S. A.) și vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 al.l, 3 C.pen. (l victimă - A. N.), cu aplic. art. 33 lit. b C.pen. texte delege în baza cărora inculpatul urmează a fi condamnat, iar faptele inculpatului U. D. Ș., care în calitatea sa de șef al sectorului aeraj și totodată șef al stației de salvare minieră a EM P., din culpă, nu a respectat măsurile stabilite cu privire la de securitatea și sănătatea în muncă, de oprire a activității la abatajul cu banc subminat în condițiile existenței unui pericol grav și iminent, de asemenea de a nu se afla efectiv la acel loc de muncă pentru a coordona activitatea salvatorilor minieri și a nu întocmi un nou permis de lucru odată cu schimbarea condițiilor de mediu, de a nu lua astfel de măsuri cu privire la asigurarea unui sistem de aeraj corespunzător și de a preveni apariția focurilor endogene, încălcări ce au condus la provocarea exploziei din 15.11.2008 orele 14,49 soldată cu moartea a 6 persoane și accidentarea altor persoane, constând în nerespectarea de către orice persoană a obligațiilor și măsurilor stabilite cu privire la securitatea și sănătatea în muncă dacă prin aceasta s-a creat un pericol grav și iminent de producere a unui accident de muncă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 38 al. 1, 2 și 4 din Legea nr. 319/2006, ucidere din culpă prevăzută de art. 178 al. 1, 2 și 5 C.pen. (6 victime), vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 al. l, 2, 4 C.pen.(3 victime M. P., L. C. și S. A.) și vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 al. 1, 3 C.pen. (l victimă – A. N.), cu aplic. art. 33 lit. b C.pen. texte de lege în baza cărora a fost condamnat inculpatul.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților s-au avut în vedere dispozițiile art. 72 C.pen. ținându-se seama de dispozițiile părții generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială și Legea nr. 319/2006, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana inculpaților, cât și de împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele penale ce au dus la vătămarea corporală gravă a unor persoane și decesul a 13 persoane, astfel, că inculpatul N. A., a fost condamnat în baza art. 37 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 319/2006 la o pedeapsă de câte 8 luni închisoare (2 infracțiuni), în baza art. 178 alin. 1, 2 și 5 C.pen. la o pedeapsă de 6 ani închisoare (6 victime), în baza art. 178 alin. 1, 2 și 5 C.pen. la o pedeapsă de 7 ani închisoare (5 victime), în baza art. art. 184 alin.2, 4 C.pen. la o pedeapsă de câte 2 ani închisoare (trei infracțiuni), în baza art. 184 alin. 1 și 3 C.pen. la o pedeapsă de 1 an închisoare, iar în baza art. 33-34 C.pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului N. A. în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, pe care o va spori cu 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare.

Inculpatul R. G. a fost condamnat în baza art. 37 alin.1, 2 și 3 din Legea nr. 319/2006 2006 la o pedeapsă de 8 luni închisoare, în baza art.178 alin.1, 2 și 5 C.pen. la o pedeapsă de 6 ani închisoare (6 victime), în baza art. 184 alin.2 și 4 C.pen. la o pedeapsă de câte 1 an și 6 luni închisoare (trei infracțiuni), în baza art. 184 alin. 1 și 3 C.pen. la o pedeapsă de 1 an închisoare, iar în baza art. 33-34 C.pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului R. G. în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare.

Inculpatul U. D. Ș. a fost condamnat în baza art. 38 alin. 1, 2 și 4 din Legea nr.319/2006 la o pedeapsă de 7 luni închisoare, în baza art.178 alin.1, 2 și 5 C.pen. la o pedeapsă de 6 ani închisoare (6 victime), în baza art. 184 alin.2 și 4 C.pen. la o pedeapsă la câte 1 an și 6 luni închisoare (trei infracțiuni), în baza art. 184 alin. 1 și 3 C.pen. la o pedeapsă de 1 an închisoare, iar în baza art. 33-34 C.pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului U. D. Ș. în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare.

S-a interzis inculpaților exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II - a și b C.pen. pe durata prevăzută de art. 71 C.pen.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, în conformitate cu prevederile art. 346 C.pr.pen. și art. 998 - 999 C.civ. și art. 1000 alin.3 C.civ. inculpații au fost obligați în solidar și cu părțile responsabile civilmente CNH S.A. Petroșani și E.M. P. la plata a 342.429,44 lei despăgubiri civile către S. C. de Urgență și C. P. și R. și Arsuri București, 120.410,49 lei despăgubiri civile către S. C. de Urgență București,_,08 lei despăgubiri civile către S. de Urgență Petroșani, reprezentând contravaloarea zilelor de îngrijiri medicale, operațiilor și a tratamentelor medicale administrate, cu dobânzile legale aferente până la achitarea integrală a debitelor.

Cu privire la susținerile reprezentantului E.M. P., consilier juridic T. C. R., în sensul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1000 alin.3 C.civ. privind răspunderea comitenților pentru faptele prepușilor, în sensul că inculpații au acționat în afara funcțiilor încredințate, s-a apreciat că aceste susțineri sunt neîntemeiate, conform textului de lege mai sus-menționat, comitenții răspund de prejudiciul cauzat de prepușii lor în funcțiile ce li s-au încredințat, în fața instanțelor penale fiind chemați să răspundă ca părți responsabile civilmente pentru faptele cauzatoare de prejudicii.

În cazul de față, temeiurile nașterii raporturilor de prepușenie îl constituie contractul de muncă, prepusul acționând ca un adevărat mandatar al comitentului, culpa în alegerea prepusului – culpa în eligendo aparținându-i în totalitate, în literatura și practica judecătorească răspunderea comitentului pentru fapta ilicită a prepusului fiind o garanție menită să ofere victimei posibilitatea de a fi despăgubită.

În consecință, instanța de fond a obligat inculpații în solidar și cu părțile responsabile civilmente CNH S.A. Petroșani și E.M.P. și la plata daunelor morale către părțile civile având în vedere suferința de ordin afectiv pentru pierderea unor persoane apropiate în cazul de față bărbați tineri, soți și tați, care au lăsat în urma lor familii cu posibilități financiare extrem de reduse, în alte cazuri scăderea capacității de muncă urmare a vătămărilor corporale suferite, prin cele două explozii din 15.11.2008, iar la stabilirea acestor despăgubiri morale în condițiile în care viața unui om nu poate fi cuantificată, instanța a avut în vedere și faptul că victimele au primit despăgubiri de la diferite instituții ale statului, conform actelor depuse la dosarul cauzei, acordând despăgubiri morale după cum urmează: 100.000 lei daune morale către părțile civile A. L., M. M., V. A. M., S. N. R., Ș. E., Mățan M., B. S. A., M. L., Elekeș O., F. C., P. A., la câte 50.000 lei daune morale către părțile civile S. A., L. C. (L. A. P.), A. N., M. P. și la plata a câte 20.000 lei daune morale către V. A. I., F. D. O., Elekeș R. și P. A. .

De asemenea, inculpații au fost obligați în solidar și cu părțile responsabile civilmente CNH S.A. Petroșani și E.M.P. și la plata a câte 3.500 lei despăgubiri civile către părțile civile A. N., M. P., L. C. (L. A. P.) și S. A., reprezentând contravaloarea diferenței de concediu medical și a diferenței de salariu realizat de părțile civile până la data de 15.11.2008 și cel realizat în prezent.

În aplicarea principiilor obligațiilor de întreținere din dreptul familiei în sensul reparării integrale a prejudiciilor cauzate, inculpații au fost obligați în solidar și cu părțile responsabile civilmente CNH S.A. Petroșani și E.M.P. și la plata sumei globale de câte 4.800 lei și a unei prestații lunare de câte 200 lei către A. L. O., A. F. A., V. A. I., S. B. G., L. N. D., L. I. L., F. D. O., P. A., Ș. A. E., la plata sumei globale de câte 3.600 lei și a unei prestații lunare de câte 150 lei către A. I. N., S. C. M., B. D. C., B. R. A. și L. M., cu titlu pensie de întreținere, începând cu data pronunțării sentinței penale până la majoratul minorilor, iar în cazul continuării studiilor până la vârsta de 25 ani.

S-a luat act că părților civile le-au fost acordate despăgubiri civile de către Guvernul României, CNH S.A. Petroșani, E.M. P., Consiliul Local Petroșani, Consiliul Local P., Prefectura Județului Hunedoara, Sindicatul Liber E.M.P. și Federația Română de Fotbal.

Au fost obligați inculpații în solidar și cu părțile responsabile civilmente CNH S.A. Petroșani și E.M.P. și la plata a 1120 lei către partea civilă M. P., 3.000 lei către partea civilă V. A. V., 3.000 lei către partea civilă M. L., 3.000 lei către partea civilă Elekeș O., 3.000 lei către partea civilă P. A., 4.000 lei către partea civilă M. M., 4.000 lei către partea civilă S. A. și 4.000 lei către partea civilă L. A. P., cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea onorariu avocați.

Împotriva sentinței penale au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Tg-J., inculpații N. A., R. G., U. D. Ș., părțile civile L. A., A. N., M. P., A. L., M. M., V. A. I., S. N. R., Ș. E., Mățan M., B. S. A., S. B. G., S. C. M., B. D. C., B. R. A., V. A. V., părțile vătămate S. A., M. L., Elekeș O., P. A., Elekeș R., P. A., părțile responsabile civilmente C. Națională a H. S.A. și E. M. P..

Motivele apelului Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. vizează greșita soluționare a laturii civile a cauzei, în sensul că au fost obligați în solidar toți cei 3 inculpați la plata despăgubirilor civile pentru toate cele 11 victime.

Oral, reprezentantul Ministerului Public a prezentat și alte motive de apel, după cum urmează:

- greșit au fost obligați toți inculpații în solidar cu părțile responsabile civilmente C. Națională a H. S.A. și E. M. P. la despăgubiri civile pentru toate cele 11 victime decedate în cele 2 explozii, pentru moștenitorii celor 5 victime din explozia a doua, respectiv moștenitorii lui F. D.,moștenitorii lui Elekeș Atila, moștenitorii lui V. T., moștenitorii lui P. N., moștenitorii lui B. S. M., întrucât pentru aceștia trebuia obligat doar inculpatul N. A., deoarece s-a stabilit că numai el se face vinovat de moartea acestora;

- greșit au fost obligați inculpații R. G. și U. D. Ș. în solidar cu părțile responsabile civilmente C. Națională a H. S.A. și E. M. P. la 784,57 lei către S. de Urgență Petroșani și la 25.625,54 lei către S. C. de Urgență București, întrucât aceste cheltuieli au fost făcute cu victima B. S. M., decedat în cea de-a doua explozie;

- greșit nu s-au acordat daune morale de câte 20.000 lei pentru minorii B. D. C. și B. R. A., la acestea urmând să fie obligat numai inculpatul N. A.;

- greșit nu au fost obligați cei 3 inculpați în solidar cu părțile responsabile civilmente C. Națională a H. S.A. și E. M. P. la daune morale către minorii Ș. A. E., S. C. M. și A. I. N.;

- greșit nu a fost obligat inculpatul N. A. în solidar cu părțile responsabile civilmente C. Națională a H. S.A. și E. M. P. la rentă globală și periodică în favoarea minorului Elekeș R.;

- greșit instanța a obligat inculpații în solidar cu părțile responsabile civilmente C. Națională a H. S.A. și E. M. P. la rentă periodică către minorii L. N. D. și L. I. L.;

- greșit inculpații au fost obligați în solidar, în solidar cu părțile responsabile civilmente C. Națională a H. S.A. și E. M. P., la cheltuieli judiciare statului, aceștia trebuind să fie obligați fiecare în parte.

Părțile civile M. M., Mățan M., A. L., Ș. E., S. N. R., B. S. A., L. A., A. N. și S. A. au arătat că sentința penală este netemeinică și nelegală, sub aspectul daunelor materiale, daunelor morale, cât și sub aspectul prestațiilor acordate descendenților victimelor exploziei.

S-a mai arătat că L. C. a decedat ca urmare a leziunilor suferite în timpul deflagrației din data de 15.11.2008.

În apelul lor, părțile civile V. A. V., V. A. I., M. L., P. A., P. A., Elekeș O. și Elekeș R., vizează atât latura penală, cât și latura civilă a procesului penal, solicitând admiterea apelurilor, desființarea sentinței primei instanțe și majorarea pedepsei aplicate inculpaților, precum și majorarea daunelor morale la sumele solicitate prin cererea de constituire parte civilă, respectiv 50.000 Euro plătibili în lei la cursul BNR din ziua plății pentru V. A. V., M. L., P. A., Elekeș O. și la 100.000 Euro plătibili în lei la cursul BNR din ziua plății pentru V. A. I., P. A. și Elekeș R..

S-a susținut în motivele de apel de către părțile civile că pedepsele aplicate inculpaților sunt prea mici în raport cu faptele comise de aceștia iar despăgubirile civile au fost acordate într-un cuantum prea mic raportat la enorma pierdere suferită de familiile celor decedați.

În apelul său, partea civilă S. N. R., declarat în numele său și în numele fiicei sale minore, S. C. M., a solicitat obligarea inculpaților și părților responsabile civilmente la plata sumei de 300.000 Euro daune morale plătibili în lei la cursul BNR din ziua plății, obligarea inculpaților la despăgubiri civile într-un cuantum egal cu cel acordat celorlalți minori, precum și la plata unei rente globale de 6.000 lei și a unei rente periodice lunare de 400 lei pentru fiica sa minoră.

De asemenea, a solicitat obligarea inculpaților la cheltuieli judiciare ocazionate cu desfășurarea procesului.

În apelul său, partea civilă M. P. a solicitat să-i fie admisă cererea de constituire parte civilă așa cum a fost formulată și să fie obligați inculpații, în solidar cu părțile responsabile civilmente la 50.000 Euro daune morale plătibili la cursul BNR, respectiv contravaloarea diferenței dintre concediul medical și salariul realizat la data de 15.11.2008 și cel realizat în prezent, și nu cel indicat de către CNH și EM P..

Partea civilă B. S. A., în apelul declarat în numele său și în numele fiilor minori B. R. A. și B. D. C., a solicitat să-i fie admisă în totalitate cererea de constituire parte civilă și să se dispună obligarea inculpaților și părțile responsabile civilmente la plata sumei de 300.000 Euro daune morale, plătibili la cursul BNR, obligarea acestora la despăgubiri civile într-un cuantum egal cu cel acordat celorlalți minori de către instanța de fond, obligarea inculpaților și părților responsabile civilmente la plata sumei globale de 6.000 lei pentru fiecare minor și la pensie de întreținere lunară de 400 lei pentru fiecare, precum și obligarea acestora la cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

În apelul său partea civilă S. B. G. a solicitat obligarea inculpaților și părților responsabile civilmente la suma de 300.000 euro daune morale plătibili la cursul BNR, întrucât constituirea de parte civilă s-a făcut în perioada când el era minor.

De asemenea, a solicitat obligarea inculpaților și părților responsabile civilmente la plata despăgubirilor civile într-un cuantum egal cu cel acordat celorlalți fii ai minerilor decedați, obligarea inculpaților și părților responsabile civilmente la suma globală de 6.000 lei în favoarea sa și la pensie de întreținere lunară de 400 lei, întrucât se află în continuarea studiilor.

În motivele lor de apel inculpații U. D. Ș. și R. G. au solicitat în principal admiterea apelului, desființarea sentinței penale și trimiterea cauzei la P. de pe lângă Tribunalul Hunedoara în vederea refacerii urmăririi penale în baza art. 379 pct. 2 lit. b coroborat cu art. 380 C.pr.pen. și art. XXIV alin. 1 din Legea nr. 202/2010;

În subsidiar, au solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei la Judecătoria Tg-J. în vederea rejudecării, întrucât există unul din cazurile de nulitate prevăzute de art. 197 alin. 2 C.pr.pen., în baza art. 379 pct. 2 lit. b coroborat cu art. XXIV alin. 1 din Legea nr. 202/2010, întrucât la judecarea fondului cauzei 2 din părțile civile nu au fost citate.

În terțiar, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și după administrarea probatoriului în rejudecare achitarea inculpaților pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 38 alin. 1, 2 și 4 din Legea nr. 319/2006, art. 178 alin. 1, 2 și 5 C.pen., art. 184 alin. 2 și 4 C.pen., art. 184 alin. 1 și 3 C.pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. e C.pr.pen., pentru infracțiunile de ucidere din culpă, prevăzute de art. 178 alin. 1, 2 și 5 C.pen. și pentru cele 4 infracțiuni de vătămare corporală din culpă prevăzute și pedepsite de art. 184 alin. 1, 2, 3 și 4 C.pen. și în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d C.pr.pen., pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 38 alin. 1, 2 și 4 din Legea nr. 319/2006.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că urmărirea penală a fost efectuată de către un alt organ decât cel competent, în cauză impunându-se desesizarea instanței și trimiterea cauzei la P. de pe lângă Tribunalul Hunedoara în vederea refacerii urmăririi penale, întrucât majoritatea actelor de urmărire penală au fost întocmite de către polițiști judiciari, pentru care nu există delegare din partea procurorului.

S-a considerat că în cauză efectuarea urmăririi penale era exclusiv de competența procurorului.

În ceea ce privește capătul subsidiar al declarației de apel, inculpații au arătat că la termenul din data de 02.11.2010 instanța de fond a dispus prin încheiere introducerea în cauză a unor părți civile, printre care și părțile civile V. A. și Elekeș R., însă la termenul din data de 16.11.2010 când s-a judecat fondul cauzei, aceste părți civile nu au fost legal citate și nici nu au fost reprezentate în fața instanței de judecată.

P. urmare, în cauză se impune admiterea apelurilor, desființarea sentinței penale și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

În ultimul motiv de apel apelanții inculpați au aratat că în cauză se impune achitarea lor, întrucât nu se fac vinovați de infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată. Se consideră că în speța de față subzistă o cauză care înlătură caracterul penal al faptei, prevăzută de art. 47 C.pen. și anume cazul fortuit. Acest aspect rezultă atât din raportul de expertiză întocmit în cauză, cât și din celelalte probe.

Referitor la infracțiunile la protecția muncii, s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni.

Sub aspectul laturii civile a procesului penal apelanții inculpați au arătat că pe parcursul cercetării judecătorești nici una din părțile civile nu a probat existența unui prejudiciu, nici cu proba cu înscrisuri, nici cu proba testimonială.

S-a arătat că familiile victimelor au fost despăgubite cu câte 160.000 lei în cazul urmașilor decedați și cu câte 100.000 lei în cazul în care victimele au suferit doar vătămări corporale.

Cheltuielile de spitalizare, înmormântare, amenajare a locurilor de veci, pensiile de urmaș pentru copiii victimelor au fost achitate în întregime de către partea responsabil civilmente, care de asemenea a angajat soțiile victimelor și achită pensii de urmaș copiilor acestora.

Cu privire la victima L. C. s-a apreciat că aceasta nu are legătură de cauzalitate cu accidentul ce face obiectul prezentei cauze.

Apelantul N. A., în motivele sale de apel a aratat că persoana juridică CNH S.A. Petroșani nu a fost introdusă în cauză ca persoană juridică vinovată, conform capitolului IV¹-Pedepsele aplicabile persoanelor juridice.

Un alt motiv de apel privește nelegala sesizare a instanței, solicitându-se restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, întrucât materialul de urmărire penală nu i-a fost prezentat conform dispozițiilor legale.

Au mai fost invocate în motivele de apel aspecte ce vizează competența organului care trebuie să efectueze urmărirea penală în cadrul infracțiunilor împotriva protecției muncii.

S-a mai arătat că majoritatea actelor de urmărire penală au fost efectuate de organe de cercetare ale poliției, în condițiile în care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror.

S-a mai arătat în motivele de apel că la termenul din data de 16.11.2010 judecarea cauzei a avut loc cu lipsa de procedură a părților civile V. A. și Elekeș R., deși apărătorii inculpaților au invocat în fața instanței de fond acest viciu de procedură.

Un alt motiv de apel invocat este faptul că au fost respinse nemotivat probe considerate a fi concludente și pertinente în aflarea adevărului.

S-a concluzionat că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor deduse judecății, întrucât în speță este vorba de un caz fortuit, spațiul exploatat unde a avut loc deflagrația nu putea fi controlat de inculpatul N. A. și nici de o altă persoană specializată în minerit.

Sub aspectul laturii civile s-a arătat că în mod greșit inculpatul a fost obligat la despăgubiri civile, prestații lunare și daune morale. Familiile victimelor au fost despăgubite de către părțile responsabil civilmente, Guvern și sindicate.

În apelurile lor, părțile responsabile civilmente C. Națională a H. S.A. și E.M. P. au arătat că în mod greșit instanța de fond nu a ținut seama de cuantumul despăgubirilor primite de familiile victimelor din partea Guvernului României, CNH S.A. Petroșani și E.M. P..

S-a arătat că există situații întocmite de către E.M. P. și CNH S.A. din care rezultă că s-au acordat sume globale substanțiale familiilor decedaților.

S-a apreciat prin urmare că prejudiciul a fost recuperat integral, părților civile asigurându-li-se restabilirea situației anterioare.

Referitor la despăgubirile civile acordate spitalelor, s-a arătat că sumele solicitate sunt prea mari iar unitățile sanitare nu au adus dovezi prin care să justifice valoarea ridicată a tratamentului și spitalizării victimelor.

Cu privire la daunele morale, părțile responsabil civilmente au apreciat că acestea au fost acordate într-un cuantum ridicat, fără a se ține seama de situația de fapt și de toate aspectele care s-au derulat în judecarea procesului penal.

P. decizia penală nr.60 din 26 septembrie 2011, Tribunalul Gorj, a admis apelurile parchetului, părților civile B. S. A., Ș. E., S. N. R., Elekeș O., A. L. și inculpaților N. A., U. D. Ș. și R. G., a desființat sentința numai în ceea ce privește latura civilă și rejudecând;

S-a înlăturat obligarea inculpaților U. D. Ș. și R. G. în solidar cu inculpatul N. A. și părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P. la plata despăgubirilor civile către părțile civile F. C., Elekeș O., V. A. M., P. A., Bîlbâ S. A. și către minorii F. D. O., Elekeș R., V. A. I., P. A., B. D. C. și B. R. A. și obligă numai pe inculpatul N. A., în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P. la despăgubirile civile menționate în sentință față de aceste părți civile.

A fost obligat inculpatul N. A., în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la 25.652,54 lei către S. C. de Urgență București și la 784,57 lei către S. de Urgență Petroșani.

Au fost obligați în solidar pe cei trei inculpați, în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la 94.757,95 lei către S. C. de Urgență București și la 13.313,51 lei către S. de Urgență Petroșani în loc de 120.410,49 lei respectiv 14.098,08 lei.

A fost obligat inculpatul N. A., în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la câte 20.000 lei daune morale pentru fiecare din minorii B. D. C. și B. R. A. reprezentați de B. S. A..

Au fost obligați în solidar pe cei trei inculpați, în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la câte 20.000 lei daune morale pentru fiecare din minorii: Ș. A. E., S. C. M. și A. I. N. reprezentați de Ș. E., S. N. R. și A. L..

A fost obligat inculpatul N. A., în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la plata sumei de 4.800 lei reprezentând despăgubiri civile globale și la 200 lei rentă periodică lunară în favoarea minorului Elekeș R. de la data pronunțării sentinței penale până la majoratul acestuia, iar în cazul continuării studiilor până la împlinirea vârstei de 25 de ani.

S-au înlăturat dispozițiile din sentința penală privind obligarea inculpaților, în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la rentă lunară către minorii L. N. D. și L. I. L. și la prestația lunară de 150 lei către L. M..

Au fost obligați în solidar pe cei trei inculpați, în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la 20.000 lei daune morale către partea civilă S. B. G..

Au fost obligați pe inculpații R. G. și U. D. Ș., fiecare, în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la câte 12.000 lei cheltuieli judiciare statului.

A fost obligat inculpatul N. A., în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la 16.000 lei cheltuieli judiciare statului.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței atât în ce privește latura civilă cât și latura penală a procesului.

S-au respins apelurile părților civile M. M., Mățan M., L. A., V. A. V., M. L., P. A., A. N., S. A. și M. P. pe care le-a obligat la câte 50 lei cheltuieli judiciare statului.

S-au respins apelurile părților responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P. pe care le-a obligt la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.

Tribunalul, analizând ansamblul probelor administrate în cauză, respectiv volumele ce conțin acte efectuate în timpul urmăririi penale, precum și cele 4 volume din timpul cercetării judecătorești, precum și declarațiile de martori, procese verbale de cercetare, registre acte, cărți de pontaj, fișe de instructaj etc. privind activitatea minieră, rapoarte de autopsie, expertiza tehnică efectuată de către INSEMEX - 2 volume, studiul elaborat de Universitatea Tehnică Petroșani, expertiza tehnică dispusă de către instanța de judecată, declarații, adrese și acte de la părțile civile, acte medico-legale, foi de observație medicală, procese verbale de confruntare între inculpați, planșe foto cu victimele celor două explozii etc., coroborate cu declarațiile inculpaților, constată că inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, iar pedepsele aplicate de către instanța de fond sunt legale și temeinice.

Starea de fapt a constat în următoarele: inculpatul N. A. a îndeplinit până în 17.11.2008 funcția de director al E.M. P., iar inculpații R. G. și U. D.-Ș. au îndeplinit, până la aceeași dată, funcțiile de inginer șef securitate și sănătate în muncă, respectiv șef sector aeraj, la aceeași unitate minieră ce face parte din structura Companiei Naționale a H. SA Petroșani.

La data de 15.11.2008, orele 14⁴⁹ șirespectiv 18³⁰, la E. M. P., abatajul cu banc subminat nr. 431 orizontal - 250, au avut loc două deflagrații soldate cu 13 victime decedate și 15 persoane care au suferit leziuni arse și traumatice.

În ceea ce privește împrejurările apariției stării de pericol grav de la începerea activității în abatajul cu banc subminat nr. 431, din cadrul E.M. P., s-a reținut de către procuror că: Programul general de exploatare adoptat pentru anul prin conducerea sectorului I producție, numitul H. Erwin D. - în calitate de șef sector I producție, a adresat conducerii EM P. o cerere, în vederea începerii lucrărilor de conturare a subetajului IV vatră (ultim) sub orizontul - 200 . situat între câmpurile de abataj nr. 431 - 237 impunându-se a fi executate următoarele lucrări:

-prelungirea galeriei transversale de bază nr. 431 pe o distanță de 40 m în steril, până în culcușul stratului 3;

- executarea galeriei direcționale din culcușul . hotarul convențional cu abatajul frontal nr. 433;

- executarea camerei de atac (viitorul front de lucru) ce unește (leagă) galeria direcțională din culcuș cu galeria direcțională de sub acoperiș;

- executarea galeriei direcționale sub acoperișul stratului 3 lucrare minieră săpată în cărbune pe întreg profilul;

A doua operațiune, în succesiune, respectiv atacarea galeriei direcționale în culcușul stratului 3 a fost începută la data de 11.09.2008, iar ultima dintre ele, respectiv atacarea galeriei direcționale sub acoperișul stratului 3 a început la 23.09.2008.

Operațiunea de săpare a celor două lucrări miniere s-a realizat prin tehnologia de perforare - împușcare a frontului, susținerea acestor galerii efectuându-se cu armături metalice, iar pentru aerisirea lor au fost montate coloane de aeraj parțial, câte una pentru fiecare lucrare.

La data de 21.10.2008 s-a finalizat săparea galeriei direcționale în culcuș, până la limita hotarului convențional și s-a trecut la săparea camerei de atac. În toată această perioadă în cele două lucrări miniere de pregătire s-au înregistrat un număr de șase acumulări de metan peste limite admise (0,5% - 1%) cu valori cuprinse între 1,04% și 3,46% valori înregistrate prin intermediul capetelor de detecție nr. 13 și nr. 15 amplasate în lucrările respective. Acumularea de metan reprezintă creșterea concentrației de metan în atmosfera unui loc de muncă, la valori mai mari decât cele admise pentru tipul respectiv de lucrare minieră, respectiv 0,5% pentru lucrările miniere pe care circulă aerul proaspăt și de 1% pentru lucrările miniere aerisite cu instalații de aeraj parțial și la cele sub depresiunea generală a minei. Aceste împrejurări trebuiau să se constituie în serioase semnale de avertizare pentru inginerul șef producție B. I. și șeful sector I producție H. Erwin D..

Din data de 24.10.2008 concomitent cu săparea camerei de atac s-a trecut la forarea și împușcarea găurilor lungi în vederea formării liniei de descărcare a cărbunelui din bancul subminat, găuri ale căror lungime variau între 6 și 9 metri.

În perioada săpării și echipării camerei de atac a abatajului nr. 431 au fost consemnate și înregistrate un număr de 31 de acumulări de metan cu valori cuprinse între 1,04 și 2,9%, valori măsurate prin intermediul capetelor de detecție nr. 2, nr. 13 și nr. 15 amplasate în galeria direcțională sub acoperiș, în galeria direcțională din culcușul stratului 3 și respectiv, în fața digului de închidere a subetajului superior nr. III al abatajului nr. 431. Din cele 31 de acumulări de metan, pentru un număr de 6 acumulări s-a consemnat drept cauză, măsurarea eronată a concentrației de către capul de detecție a metanului, procedându-se fie la schimbarea, fie la reglarea acestuia.

Pentru restul acumulărilor de metan s-au stabilit drept cauze, emanațiile de metan din stratul de cărbune sau întreruperea alimentării cu energie electrică a ventilatoarelor montate în coloanele de aeraj parțial.

În legătură cu consemnarea și cercetarea acumulărilor de peste 2% s-a reținut că nu au fost respectate prevederile din RSSM CNH - SA privind raportarea și cercetarea acestora. S-a preferat în a se consemna pe diagrama stației telegrizumetrice mențiunea „captor măsoară eronat” în loc să se raporteze la CNH SA și să fie cercetate de o comisie internă. Odată înregistrată pe diagrama telegrizumetrică trebuie procedat în conformitate cu prevederile RSSM care nu prevăd nici o excepție de la această regulă, însă tendința de mistificare a datelor și dezinformare a forurilor superioare ca tendință generală manifestată în activitatea conducerii EM P. și nu numai s-a manifestat și în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât din declarația martorului T. N., șef brigadă a rezultat că în acea zonă se manifestau fluctuații foarte mari de gaz metan așa cum nu mai întâlnise în activitatea sa.

La 04.11.2008, la capul de detecție amplasat în galeria direcțională din culcuș nr. 431 a fost măsurată o concentrație de metan de 2,28% înregistrată ca atare și pe diagrama stației telegrizumetrice, evenimentul producându-se în jurul orei 24°° a fost comunicat pe scară ierarhică CNH SA de către dispecerul de serviciu, martora V. E., iar a doua zi inculpatul R. G. a admonestat-o spunându-i că de fapt captorul a măsurat eronat, ulterior, conform procedurii, evenimentul a fost cercetat și s-a stabilit drept cauză oprirea accidentală a unui ventilator.

În această situație, în ziua următoare, 05.11.2008, martorul M. G., șef serviciu control securitate minieră din cadrul CNH SA Petroșani, a dispus ca, inginerii T. D. și C. C., aflați în subordinea sa, să efectueze un control al sistemului de aeraj aferent galeriei direcționale din culcuș nr. 431, în timp ce la suprafață, inginer T. D. verifica partea scriptică a lucrărilor miniere, în subteran, s-au deplasat inginerii C. C. și P. A. de la sectorul minei, ca însoțitor.

În urma verificărilor aceștia au constatat că instalația de aeraj din camera de atac prezenta neetanșeități, fapt pentru care la refularea coloanei de aeraj, concentrația de metan era de 0,70%, iar limita maximă admisibilă este de 0,5%, aceeași deficiență a fost constatată și la coloana de aeraj din galeria direcțională sub acoperiș, unde la refularea coloanei de aeraj, concentrația de metan era de 0,54%. În aceste împrejurări discutându-se cu martorul T. N., șeful brigăzii care a lucrat la conturarea abatajului nr. 431 și cu inculpatul R. G., s-a stabilit faptul că pe galeria direcțională de aeraj, de evacuare a aerului viciat, la nivelul orizontului - 200 m exista o porțiune în care galeria avea profilul redus la cca.0,30 -0,50 m², ceea ce influența negativ aerajul lucrărilor miniere.

Ca urmare a controlului a fost încheiată o notă înregistrată sub nr. 7278/5.11.2008 consemnată în Registrul de control al unității, adusă la cunoștință inculpatului R. G. pentru conformare și realizarea măsurilor dispuse.

P. dispoziția nr. 525/6.11.2008, directorul EM P., învinuit N. A., a fost numită o comisie de punere în funcțiune a abatajului cu banc subminat nr. 431 în componența căreia intrau inginer șef producție B. I. inginer șef securitate minieră, învinuit R. G., șef sector I producție inginer H. Erwin D., martorul N. G. - inginer energetic sector I producție și martorul A. S. - inginer mecanic sector I producție.

La 06.11.2008 în schimbul IV (orele 24°° - 6°°) s-au finalizat lucrările de conturare a abatajului, prin străpungerea camerei de atac în galeria direcțională din acoperiș, astfel abatajul nr. 431 și lucrările miniere adiacente, fiind puse sub depresiunea generală a minei, ca sistem de aeraj prevăzut de metoda cadru. Șeful sectorului I producție, inginer H. Ervin D., prezent la actul străpungerii, a dat dispoziția de oprire a funcționării coloanei de aeraj parțial, montată în galeria direcțională din culcușul stratului, închiderea căilor de aeraj, amplasate între suitorul de număr și galeria diagonală sub acoperișul stratului și totodată a dispus obturarea tubului de aeraj la . rama ușilor de aeraj, toate aceste activități erau menite să asigure un sistem propriu de aerisire al abatajului nr. 431 .

La 07.11.2008, în schimbul I (orele 6°° - 12°°), membrii comisiei de punere în funcțiune a abatajului, cu excepția inculpatul R. G., care fusese învoit de inculpatul N. A. în vederea participării la un concurs național de salvare minieră, au coborât în subteran. În urma activităților de recepție, așa cum rezultă din declarațiile martorilor P. A., inginer APM sector I producție, A. S. - inginer mecanic sector I producție, (f. 94) și N. G. - inginer energetic sector I producție, (f. 67) s-au constatat numeroase deficiențe în asigurarea unei aerisiri corespunzătoare, cu toate măsurile luate, amintite mai sus.

Valorile măsurate și înregistrate la stația telegrizumetrică, în acele împrejurări au fost cuprinse între 0,8 și 1,46% și s-au menționat de-a lungul schimbului IV din 06.11.2008 și până la 08.11.2008, schimbul I.

Cu toate aceste deficiențe existente și constatate, membrii comisiei au întocmit și semnat procesul - verbal de punere în funcțiune a abatajului. Martorul A. S. a invocat presiunile la care fusese supus, nu numai el, de către inculpatul N. A., fără a face mențiuni cu privire la problemele de aeraj constatate. De altfel, tot atunci, la insistențele inginerului șef producție B. I. s-a intenționat și în final executat modificări ale Proiectului de aeraj al abatajului în raport cu partea scriptică. Luând act de modificările ce intenționa să le execute inginerul șef producție B. I. și care nu aveau nici o legătură cu realitatea profesională, fiind contrare practicii, membrii comisiei de recepție s-au eschivat sub diferite pretexte, în a le transpune în practică. Din declarația martorului A. S. a rezultat că, practic, pe abataj nu exista circulația aerului și recurgându-se la așa numita metodă cu praf de cărbune aruncat în atmosfera abatajului, acesta avea tendința staționară sau de circulație în sens contrar. Modificările dispuse de inginer șef producție B. I. nu au făcut decât să accentueze circulația aerului prin spațiul exploatat și să accelereze tendința de autoîncălzire a cărbunelui sau activare a focurilor endogene. De altfel, abatajul cu banc subminat a fost pus în funcțiune, fără să se fi încheiat și semnat, procesul - verbal de punere în funcțiune a instalației de aeraj parțial (de activare), de către membrii comisiei de recepție.

La 09.11.2008, zi de duminică, în subteran au activat numai echipele de inspecție a locurilor de muncă și personal din cadrul sectorului aeraj, care lucrau la forarea de găuri de sondă pe abatajul cu banc subminat nr. 431, necesare la activitatea de tratare a spațiului exploatat cu înnămolire. Muncitorii de la sectorul aeraj, coordonați de către inginer CFL A. G., în schimbul II (orele 12⁰⁰ - 18°°) au constatat înspre zona de descărcare din banc, tendința de încălzire a cărbunelui și condens pe cărbunele din front în zona coloanelor de susținere nr. 29 - 31, în această situație inginer CFL 1-a contactat telefonic pe adjunctul șefului de sector aeraj, inginer C. S. V., pe care 1-a informat în legătură cu această situație și care la rândul său, telefonic l-a informat pe șeful sectorului aeraj, inculpatul U. D. Ș., care 1-a informat conform uzanțelor pe inginerul șef SSM- inculpat R. G. și inginer șef producție B. I..

Inculpatul U. D. Ș. și adjunctul său C. S. V. s-au deplasat la unitatea minieră și în urma consultărilor cu inculpatul R. G. au convenit forarea de noi găuri de sondă și instrumentarea spațiului exploatat cu apă și cenușă de termocentrală.

În urma activităților desfășurate s-a constatat că apa care curgea din spațiul exploatat era călduță, ceea ce însemna că ajunsese doar tangențial într-o zonă de foc, iar concentrația de monoxid de carbon (semn al unei combustii) a coborât de la 5 - 6 p.p.m., cât era inițial la 0 p.p.m.

Concomitent, ca urmare a faptului că o bună parte din apa cu care se instrumentase spațiul exploatat se scursese și acumulase în abataj, în jurul orelor 21³⁰, inginer H. Ervin D., șeful sectorului I producție, 1-a contactat telefonic pe martorul N. G., inginer energetic sector I producție, dispunând să se deplaseze la abatajul nr. 431 în vederea transportării și montării unei pompe pentru a evacua apa din lucrarea minieră. Acesta, împreună cu inginerul CFL G. I. din cadrul aceluiași sector au efectuat evacuarea apei dar nu cu o pompă, ci cu ajutorul punerii în mișcare a transportoarelor cu raclete din galeria direcțională din culcuș, pus în mișcare pe sens înapoi și pe cel din galeria transversală de baza nr. 431 pe sens înainte. Pompa nu a putut fi utilizată întrucât nu s-a reușit alimentarea ei cu energie electrică.

Întrucât motorul ce punea în funcțiune transportorul cu raclete de pe abataj fusese acoperit de apă și se impunea a fi schimbat în jurul orelor 5°°, inginer N. G. a ieșit la suprafață pentru a organiza cu schimbul I transportarea unui motor de la suprafață cu o echipă de muncitori, timp în care o altă echipă de muncitori urma să se deplaseze în subteran pentru demontarea motorului defect.

La 10.11.2008, în jurul orelor 6°° echipa formată din electricienii H. C. și D. E. P. s-au deplasat în subteran pentru a demonta acest motor și ajungând la nișa de echipamente electrice amplasată în galeria direcțională sub acoperiș nr. 431, au măsurat cu metanometrele din dotare, concentrația de metan din zonă, care era de 0,2%, s-au asigurat conform prescripțiilor în materie, că separatorul de la întrerupătorul aferent motorului electric defect, este pe poziția „0”, după care au debranșat cablul de alimentare a motorului. Cu această ocazie deschizând cutia de borne au constatat că înăuntru pătrunsese apa, aceasta fiind cauza de nefuncționare a motorului, ce trebuia scos la suprafață pentru uscare. După ce au montat cutia de borne, cei doi electricieni se pregăteau de plecare, timp în care martorul H. C. era poziționat cu spatele spre abataj, adunându-și sculele, iar martorul D. E. P. era în poziție ghemuită cu fața înspre colegul său și pe acest fond, cei doi au observat o iluminare intensă, dar de scurtă durată a abatajului, sesizând totodată o creștere a temperaturii aerului. Martorii au realizat că era vorba de o aprindere de metan, cu atât mai mult cu cât numitul H. C., expus suflului de aer fierbinte a suferit o ușoară iritare a pielii și pârlirea zonelor cu pilozitate. De menționat că datorită temperaturilor ridicate ce erau la acest loc de muncă și nu numai, muncitorii obișnuiau adesea să lucreze dezbrăcați până la brâu sau chiar mai sumar. Speriați au părăsit în fugă zona, îndreptându-se spre galeria transversală de bază nr. 431. Pe traseu, în zona stației de acționare a transportorului cu raclete din galeria direcțională din culcuș, cei doi s-au întâlnit cu un grup de lucrători care la rândul lor observaseră și resimțiseră efectele aprinderii de metan și împreună cu aceștia au părăsit abatajul, întâlnindu-se după ce au trecut de ușile de aeraj cu șeful sectorului I producție, inginer H. Erwin D., pe care l-au informat despre fenomenul care s-a manifestat pe abataj, acesta dispunând evacuarea locului de muncă și interzicerea accesului în zonă, după care a fost văzut vorbind la telefon o perioadă mai lungă de timp.

În aceeași perioadă, martorul I. M., ajutor miner, care lucra împreună cu minerul C. G. la montarea ventilelor la stâlpii hidraulici din zona galeriei direcționale din acoperiș, au perceput o bufnitură și au observat praf dens în atmosfera abatajului, la fața locului sosind imediat și șeful de brigadă T. N., care i-a întrebat ce s-a întâmplat, după care a dispus evacuarea locului de muncă și retragerea personalului muncitor în galeria direcțională din acoperiș.

Inculpatul U. D. Ș. i-a comunicat inculpatului R. G., că în ciuda instrumentării spațiului exploatat, efectuat în ziua precedentă nu se obținuseră rezultatele scontate. Acesta din urmă, 1-a informat la rândul său pe inginerul șef SSM din CNH - SA H. V. S. și pe inculpatul N. A., transmițând totodată că urma să se deplaseze în subteran pentru a efectua controlul locului de muncă și a dispune măsuri în consecință, împreună cu inculpatul U. D. Ș., s-au deplasat la abatajul nr. 431, unde l-au întâlnit pe șeful sectorului I producție H. Ervin D., cu care au efectuat controlul locului de muncă, în urma acestui control constatându-se următoarele deficiențe:

-aspirarea colonei de aeraj parțial pentru activare nu era conformă cu prevederile din proiectul de aeraj întocmit și aprobat (modificări făcute de inginer șef producție B. I. la 7.11.2008), inculpatul R. G. a dispus revenirea la prevederile din proiectul de aeraj.

- grinzile de susținere dinspre spațiul explodat, de la coloanele nr. 16 - 17 - 18 erau încălzite, iar la coloana de susținere nr. 16 s-a constatat prezența fumului înspre frontul de cărbune;

- concentrațiile de gaze măsurate în profil, de la coloana de susținere nr. 18 înspre galeria direcțională din culcuș erau următoarele: monoxid de carbon 50 p.p.m.; bioxid de carbon 0,6 - 0,7%, iar metan 0,6 - 0,8%;

- între coloanele 18-20 înspre frontul de cărbune se afla un gol de cea 1 metru deasupra susținerii, ocazie cu care inculpatul U. D. Ș. având asupra sa o sondă telescopică a măsurat cu metanometrul atașat acestui dispozitiv, valoarea concentrației de metan care a fost de 1,2%;

- la coloanele de susținere nr. 16 și 25, unde au fost executate forajele pentru înnămolire, valoarea concentrației de metan era de 1,4%;

- pe abataj nu se mai afla nici un lucrător, toți lucrând în zona galeriei direcționale la operațiuni de transport materiale și planarea vetrei abatajului.

Pe acest fond, la locul de muncă a sosit și inginerul șef producție, B. I., împreună cu care s-a luat decizia ca muncitorii să continue să lucreze în zona menționată, iar pentru continuarea activității pe abataj să se întocmească un Permis de lucru cu salvatorii minieri, motiv pentru care inculpatul U. D. Ș. a ieșit la suprafață, tocmai pentru a întocmi permisul de lucru.

În jurul orelor 9°°, din cadrul Direcției tehnice a CNH - SA s-a prezentat la EM P. în biroul inculpatului N. A., inginerii S. I. și C. C., care fuseseră trimiși de inginer șef SSM din CNH - SA H. V. S., pentru a verifica informațiile transmise cu puțin timp înainte de către inculpatul R. G. și după ce l-au informat pe inculpatul N. A., despre scopul prezenței lor, s-au deplasat în subteran la abatajul cu banc subminat nr. 431, aici s-au întâlnit cu inculpatul R. G., inginer șef producție B. I. și șeful sectorului I producție H. Ervin D. și în urma măsurătorilor efectuate cu un aparat multigaz XAM - 2000 aflat asupra martorului C. C. s-a constatat că valoarea concentrației de monoxid de carbon era de 10 p.p.m., iar cea a metanului de 0,2% în zona galeriei direcționale din acoperiș.

În zona coloanei de susținere nr. 25 se afla o grămadă de cărbune rezultată în urma operațiunii de descărcare a cărbunelui din bancul subminat, ce avea o temperatură ușor încălzită, iar apa care se scurgea din tavan, ca urmare a operațiunii de înnămolire, era caldă, iar în zona coloanei de susținere nr. 14, de la tavanul lucrării miniere, dinspre frontul de cărbune, ieșea fum albicios, care se deplasa spre galeria direcțională din culcuș, iar valoarea concentrației de gaze era: monoxid de carbon 74 p.p.m, metan 0,4 - 0,6%.

Pe abatajul frontal erau executate mai multe foraje, iar în dreptul coloanei de susținere nr. 25 se afla o gaură de foraj tubată, ce era cuplată la coloana de înnămolire pe care se introducea apa și genspumar.

Ținând seama de deficiențele găsite pe abataj și mai ales de valoarea concentrației de monoxid, care era cu mult mai mare decât cea admisă, respectiv 20 p.p.m., inginer S. I. a luat decizia de a opri activitatea pe abataj, încheind în acest sens, pe loc, un proces verbal prin care se interzicea efectuarea de lucrări în zonă, proces verbal semnat de luare la cunoștință de către inginer șef producție B. I..

În drum spre ieșirea din subteran, inginer C. C. i-a solicitat inculpatului R. G. să efectueze un control și la orizontul - 200 pentru a verifica concentrațiile de gaze pe traseul de ieșire a aerului viciat aferente abatajului cu banc subminat nr. 431, în aceste împrejurări s-a constatat că pe galeria direcțională de aeraj de la nivelul orizontului - 200 își desfășura activitatea de refacere a profilului lucrării miniere o echipă de muncitori, așa cum s-a menționat anterior această galerie avea un profil foarte redus, pe alocuri accesul făcându-se târâș, împiedecând buna aerisire a abatajului.

Pe baza celor constatate, martorii C. C., S. I., împreună cu inginer șef producție B. I. au determinat în conformitate cu prevederile RSSM pentru situații de acest gen, limitele zonei de pericol, care erau cuprinse între coloana de susținere nr. 30 și ușile de aeraj amplasate în galeria transversală de bază nr. 431. S-a insistat asupra necesității întocmirii unui permis de lucru cu salvatorii minieri pe abataj, începând chiar din schimbul II al acelei zile, iar cu privire la aceste măsuri, inculpatul R. G. 1-a informat pe inculpatul N. A., care și-a dat acordul pentru realizarea acestora, iar inculpatul U. D. Ș., care pe lângă calitatea de șef de sector aeraj o deținea și pe cea de șef al stației de salvare, a trecut la întocmirea permisului de lucru, prin care se stabilea faptul că echipele de salvatori minieri urmau să lucreze începând de la coloana de susținere nr. 30 înspre galeria direcțională din culcuș, porțiune situată în circuitul de aer viciat și perimetrul stabilit ca periculos, iar personalul muncitor care lucra în mod obișnuit pe abataj, urma să-și desfășoare activitatea pe porțiunea situată de la coloana de susținere nr. 30 spre galeria direcțională sub acoperiș nr. 431 fără însă să se stabilească, așa cum prevăd normele în materie, post de pază, care să delimiteze exact zona de activitate a personalului nesalvator în raport de zona de acțiune a salvatorilor minieri.

În timpul intervenției, în zona periculoasă, salvatorii minieri trebuiau să poarte aparate izolante, iar durata programului de lucru a fost fixată la 8 ore, prin permisul de lucru fiind nominalizată componența echipelor de salvare de pe cele trei schimburi, impunându-se controlul atmosferei subterane cu aparate tip multigaz, metanometre și fiole colorimetrice. Se făcea mențiunea că orice modificare apărută pe durata derulării permisului de lucru se va aduce, în mod operativ, la cunoștința comandamentului pentru lichidarea avariei, care va stabili ce măsuri se impun a fi luate, iar coordonarea activității echipelor de salvatori fiind realizată de către inculpatul N. A., care era și șeful comandamentului; schimbul II inginer șef producție B. I., iar pe schimbul III inculpatul R. G. și inginer șef producție B. I..

Permisul de lucru, odată întocmit de inculpatul U. D. Ș., a fost vizat de către inculpatul R. G. și inginer șef producție B. I., după care a fost supus aprobării și semnat în acest sens de către inculpatul N. A., fiind supus avizării și CNH SA Petroșani.

Prevederile permisului de lucru nu au fost cunoscute de către personalul nesalvator, care acționa concomitent cu personalul salvator pe abataj, întrucât nu au fost prelucrate cu acest personal, care nu cunoșteau riscurile la care se expuneau, chiar dacă prin RSSM nu se interzice lucrul cu echipe mixte, este o anomalie ca la un astfel de loc de muncă să se lucreze cu două categorii de personal, una protejată prin aparatură specifică, iar cealaltă nu, impunându-se modificarea acestui regulament, însă împrejurarea în sine, a fost justificată prin aceea că personalul nesalvator acționa doar în zona aflată în curentul de aer proaspăt, lucru care s-a dovedit a fi nereal, personalul nesalvator ajutând salvatorii în zona lor de activitate.

În aceeași zi, începând cu orele 15, în subteran la abatajul cu banc subminat nr. 431 a coborât inculpatul N. A., care conform propriei declarații a rămas în zonă până în jurul orelor 23°°.

În data de 11.11.2008, echipa de salvatori minieri a operat operațiunile de demontare a transportului cu raclete de pe culoarul dinspre spațiului exploatat, apoi au remontat transportorul pe culoarul din mijlocul abatajului și au trecut la dirijarea presiunii miniere prin demontarea stâlpilor hidraulici de la grinda dinspre spațiul exploatat, iar schimburile următoare au continuat operațiunea de ridicare a grinzilor la frontul de lucru.

În această zi, la sediul CNH SA a avut loc o ședință în care EM P., prin învinuitul N. A. a prezentat factorilor de răspundere din această instituție Programul general de exploatare pentru anul 2009, cu acest prilej a fost pusă în discuție și starea căilor de aeraj de la orizont - 200 de evacuare a aerului viciat, aferent abatajului cu banc subminat nr. 431, martorul I. M., director tehnic CNH - SA, i-a reproșat acestuia starea proastă a acestei galerii inculpatului, însă acesta a negat, susținând vehement că dacă se impune chiar din acel moment poate coborî la acel loc de muncă pentru a dovedi realitatea spuselor sale.

La 12.11.2008 schimbul/salvatorii minieri au efectuat operațiunile de ridicare a grinzilor la frontul de lucru, evacuarea cărbunelui rezultat și susținerea grinzilor cu stâlpi hidraulici, iar personalul nesalvator, în zona de activitate a executat operațiunile de ridicare a grinzilor la frontul de lucru, evacuarea cărbunelui, susținerea grinzilor și apoi descărcarea cărbunelui din bancul subminat.

În jurul orelor 9, ca urmare a discuțiilor contradictorii din ziua precedentă dintre inculpatul N. A. și directorul tehnic CNH SA I. M., în legătură cu starea căii de evacuare a aerului viciat aferentă abatajului nr. 431 la unitatea minieră s-au prezentat inginerii C. C. și G. R. din CNH SA, aceștia din dispoziția inginerului șef H. V. S., urmau să efectueze un control privind aspectul menționat. S-au prezentat în biroul inculpatului N. A., căruia i-au adus la cunoștință motivul prezenței lor în zonă și inculpatul ușor iritat, le-a permis accesul în subteran desemnându-i ca însoțitori pe inculpatul U. D. Ș. și adjunctul acestuia inginer C. S..

Aceștia nu au putut intra imediat în subteran întrucât la puțul de acces, sub motivația că se executau lucrări de întreținere, le-a fost întârziată . orelor 11⁴⁵ și în realizarea scopului controlului s-au împărțit în două echipe: inginer C. C. împreună cu inculpatul U. D. Ș. s-au deplasat pe orizont - 200 pentru a verifica starea căii de evacuare a aerului viciat, iar inginer G. R. însoțit de inginer C. S. s-au deplasat la orizont - 250 m la abatajul cu banc subminat nr. 431.

În urma acestor activități s-a constatat că într-adevăr galeria de evacuare a aerului viciat era presionată având pe o lungime de circa 18 m un profil redus la o secțiune de circa 0,5-l m², la care fusese plasată o echipă de muncitori care lucrau la reprofilarea acesteia, cealaltă echipă a constatat în urma măsurătorilor cu aparatele din dotare că în galeria direcțională sub acoperiș unde lucra personalul nesalvator valorile concentrațiilor de metan erau de maxim 0,6%, monoxid de carbon maxim 20 p.p.m., pe galeria abatajului aceste valori erau metan 0,6%, monoxid de carbon maxim 35 p.p.m., iar în galeria direcțională din culcuș valoarea metanului era de maxim 0,7%o.

Pe lângă aceste constatări inginerii din CNH SA aflați în activitatea de control, la ieșirea din subteran, au consemnat în Registrul unic de control deficiențe legate de existența unor neetanșeități la coloana de aeraj și ușile de aeraj din fața suitorului de aeraj nr. 431, existența unui gol de circa 2 m în spațiul exploatat în zona acoperișului, gol înspre care refula coloana de aeraj, favorizând circulația aerului în spațiul exploatat, autoîncălzirea și aprinderea cărbunelui, iar consemnările menționate au fost prezentate pentru luarea la cunoștință inculpatului N. A..

În schimbul II salvatorii minieri au finalizat operațiunea de ridicare a grinzilor la frontul de lucru și s-a trecut la operațiunea de descărcare a cărbunelui din bancul subminat, începând de la coloana de susținere nr. 1 până la coloana de susținere nr. 10, în timpul acestei operațiuni cărbunele descărcat a trecut de la faza de cărbune încins la cea de jar, iar temperatura în zona de descărcare a crescut alarmant, personalul muncitor salvator și nesalvator fiind nevoit să părăsească o perioadă de timp abatajul, iar după aceea să lucreze în mediu doar perioade scurte de 10 min. Valorile concentrațiilor de gaze măsurate și consemnate în registru au fost după cum urmează: concentrație de metan între 0,3-0,8 %>, monoxid de carbon între 10-60 p.p.m., iar bioxid de carbon 0,3%.

În schimbul III salvatorii minieri au finalizat operațiunea de susținere a grinzilor la front, s-a continuat apoi cu operațiunea de descărcare a cărbunelui din bancul subminat între coloanele de susținere nr. 3-18 și s-a instrumentat spațiul exploatat cu apă, genspumar și cenușă de termocentrală pe gaura de foraj de la coloana de susținere nr. 20, iar în timpul operațiunii de descărcare, cărbunele emana temperaturi ridicate, iar pe abataj a fost sesizată prezența fumului, valoarea concentrațiilor de gaze măsurată și consemnată în registru a fost: metan 0,4-0,9%, monoxid de carbon 20-50 p.p.m., iar bioxid de carbon 0,5%.

Personalul nesalvator din schimbul IV a efectuat activitate de finalizare a operațiunii de ridicare și susținere a grinzilor de la frontul de lucru și s-a trecut la efectuarea de descărcare a cărbunelui din bancul subminat.

La 13.11.2008, în schimbul II, salvatorii minieri au continuat executarea operațiunii de descărcare a cărbunelui din bancuri subminat, între coloanele de susținere nr. 15 - 22 și 30 - 37, cărbunele descărcat avea o temperatură mai ridicată decât în ziua precedentă, iar între coloanele nr. 18 - 20 cărbunele se prezenta sub formă de jar, iar pe perioada instrumentării spațiului exploatat cu apă și genspumar dinspre spațiul exploatat se auzeau pocnituri ce au fost interpretate de către salvatorii minieri ca amplificare a fenomenului de aprindere a cărbunelui.

În zona culcușului unde își desfășurau activitatea salvatorii minieri, temperatura era atât de ridicată încât aceștia nu puteau să lucreze decât pe o perioadă de 10 minute, prin rotație, prin ferestrele de descărcare a cărbunelui, frecvent izbucneau jeturi de aburi, ca efect al instrumentării spațiului exploatat cu apă și genspumar, care uneori îi surprindea pe cei care acționau în zonă și le provoca leziuni, valorile concentrațiilor de metan, măsurate și consemnate în registru s-au situat pentru metan între 0,3 -0,8%, pentru monoxid de carbon între 30 și 100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon între 0,3-1%.

Personalul nesalvator din schimbul II și III a efectuat operațiuni de ridicare și susținere a șapte grinzi la frontul de lucru și apoi au trecut la descărcarea cărbunelui din bancul subminat, în zona lor de activitate.

În schimbul III, salvatorii minieri au continuat operațiunea de descărcare a cărbunelui din bancul subminat, între coloanele de susținere nr. 18 și 25, care se prezenta sub formă de jar, iar vizibilitatea pe abataj era scăzută din cauza degajărilor de fum și abur, temperatura pe abataj era foarte ridicată, salvatorii minieri fiind nevoiți să părăsească uneori zona, toți parametri din mediul subteran înrăutățindu-se, valorile concentrațiilor de metan măsurate și consemnate în registru s-au situat pentru metan între 0,5 - 0,9%, pentru monoxid de carbon între 50 - 100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon între 0,3 - 0,5%, iar pe porțiunea dinspre galeria direcțională din acoperiș s-au executat operațiunile de ridicare și susținere a unui număr de trei grinzi în zona intersecției abatajului cu galeria direcțională din acoperiș și apoi s-a trecut la executarea operațiunii de descărcare a cărbunelui din bancul subminat.

La 14.11.2008, salvatorii minieri au continuat operațiunea de descărcare a cărbunelui din bancul subminat între coloanele de susținere nr. 18 - 24, cărbune încins ce provoca creșterea accentuată a temperaturii mediului ambiant din abataj, apărând degajări de „fum care venea în valuri”, valorile concentrațiilor de gaze măsurate și consemnate în registru s-au situat pentru metan între 0,4- 0,8%, pentru monoxid de carbon între 50-100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon 0,5%.

Personalul nesalvator a executat operațiunile de transportat materiale la frontul de lucru și apoi ridicarea și susținerea unui număr de trei grinzi.

În schimbul II, salvatorii minieri au continuat operațiunea de descărcare a cărbunelui din bancul subminat între coloanele de susținere nr. 1-35, din bancul subminat se descărca cărbune sub formă de jar și chiar arzând cu flacără, cărbunele venind în cantități mai mari era însoțit de aburi fierbinți, împrejurare ce-i determina pe salvatorii minieri la prudență excesivă, pentru a nu fi surprinși și accidentați, iar în schimbul III, salvatorii minieri au efectuat operațiunea de descărcarea a cărbunelui din bancul subminat, între coloanele de susținere nr. 6-25, cărbunele descărcat se prezenta sub formă de jar însoțit uneori și de flacără fenomen manifestat cu deosebire în zona coloanelor de susținere nr. 15 - 23, porțiune pe care fumul se manifesta persistând sub formă de pânză cu grosimea de cea 50 cm la tavanul abatajului, iar pentru stingerea cărbunelui sub formă de jar sau arzând s-a utilizat jet de apă sub presiune, valoarea concentrațiilor de gaze măsurate și consemnate în registru, se situau pentru metan între 0,4 - 0,8%, monoxid de carbon între 50 - 100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon între 0,5-1%.

Personalul nesalvator din acest schimb a executat operațiunile de ridicare și susținere a grinzilor la frontul de lucru, curățarea cărbunelui derocat aflat pe vatra abatajului și descărcarea cărbunelui din bancul subminat.

La 15.11.2008, schimbul I, salvatorii minieri au continuat operațiunea de descărcare a cărbunelui din bancul subminat între coloanele de susținere nr. 10-22, în timpul acestei operațiuni s-a constat că bulgării de cărbune descărcați continuă să se prezinte sub formă de jar ce determină creșterea accentuată a temperaturii pe abataj și emanații mari de fum, în zona coloanelor de susținere nr. 20 - 25 cărbunele se manifesta sub formă de jar inclusiv la nivelul grinzilor de susținere dinspre spațiul exploatat, din acest motiv, acceptând că situația pe abataj s-a agravat, inginerul șef producție B. I., aflat în zonă, deși era perioada în care supravegherea trebuia efectuată de inculpatul N. A., a dispus instrumentarea spațiului exploatat cu apă, însă operațiunea nu și-a atins obiectivul - zona de foc - întrucât apa care se scurgea în abataj era rece.

Din acest motiv, s-a dispus instrumentarea cu apă pe gaura de foraj, din zona coloanei de susținere nr. 22, orientată înspre galeria direcțională din culcuș. Urmare a acestei operațiuni, după finalizarea ei o perioadă de 15 minute în abataj, din spațiul exploatat, s-a scurs apă clocotită, după care temperatura acesteia a scăzut. De aceea, s-a procedat la racordarea instalației de înnămolire pe o gaură de foraj orientată spre galeria direcțională din acoperiș, operațiune în urma căreia, apa ce se scurgea s-a constatat că avea o temperatură ridicată. Acest lucru 1-a determinat pe inginerul șef producție B. I., să solicite personalului de la stația de înnămolire introducerea de amestec de apă cu cenușă de termocentrală. În zona coloanelor 20 -26 nu se mai putea circula întrucât apa care se scurgea din tavanul abatajului era clocotită. Operațiunea de instrumentare a spațiului exploatat cu apă și cenușă a durat până în jurul orei 13²⁰.

Valorile concentrațiilor de gaze măsurate și consemnate în registru, se situau pentru metan între 0,4 - 0,9%, monoxid de carbon între 50 - 100 p.p.m., iar pentru bioxid de carbon între 0,5-1%.

Personalul nesalvator din acest schimb a executat operațiunile de transport de materiale la frontul de lucru, curățarea cărbunelui derocat aflat pe vatra abatajului dinspre acoperișul stratului.

În schimbul II, din data de 15.11.2008, echipa de salvatori minieri, formată din numiții A. M., cu calitatea de șef de echipă, A. N., fratele acestuia, S. A. și M. D., intrând în subteran, i-au observat în zona postului telefonic amplasat în galeria transversală de bază nr. 431 pe inginerul șef producție B. I. și pe șeful sectorului I producție H. Ervin D., discutând. Salvatorii minieri și-au continuat traseul până la baza subterană situată în fața nișei de echipamente electrice în galeria diagonală de aeraj, unde s-au întâlnit cu salvatorii minieri din schimbul I.

Personalul nesalvator din schimbul II format din M. S., șef schimb B. Ș., S. V., Ș. C., I. N., Mățan A. și M. P., mineri, fusese deja repartizat pe abataj pentru a executa operațiunile dispuse. Între schimburile personalului salvator și cel nesalvator era un decalaj dat de durata diferită a programului de lucru, primii lucrau în schimburi de 8 ore, iar ceilalți lucrau la program de 6 ore.

De la baza subterană, șeful de echipă A. M. s-a deplasat pe galeria direcțională de sub acoperiș pentru a efectua controlul locului de muncă, după finalizarea controlului, A. M. a purtat o discuție cu inginerul șef producție B. I. și șeful sectorului I producție H. Ervin D., în legătură cu condițiile de muncă improprii solicitând amânarea intrării în abataj, însă inginerul șef producție a dispus însă ca întreg personalul salvator să intre în abataj în vederea executării operațiunilor de curățare a cărbunelui derocat aflat pe vatra abatajului, demontării montării și remontării pe noua poziția a transportorului cu raclete.

În baza acestei dispoziții, șeful de echipă A. M. și șeful de schimb M. S. de la personalul nesalvator au repartizat muncitorii după cum urmează: salvatorii minieri A. N. și S. A. în zona stației de acționare a transportorului cu raclete de pe abataj, amplasată la intersecția abatajului cu galeria direcțională din culcuș; salvatorul minier M. D. împreună cu minerii de la personalul nesalvator Ș. C., S. V., I. N., B. Ș., M. P. și Mățan A., în zona culcușului spre abataj, înșirați pe lângă transportor la o distanță de 1,5-2 metri unul de altul, timp în care șeful de echipă A. M., șeful de schimb M. S., șeful sectorului I producție H. Ervin D. și inginerul șef producție B. I., efectuau controlul abatajului.

Pe acest fond, la un moment dat, minerii S. V., Mățan A. și Ș. C. au plecat din zona de lucru unde executau operațiunea de curățare a cărbunelui, îndreptându-se spre galeria direcțională din acoperiș.

În jurul orelor 14⁴⁹, șeful de echipă A. M., aflat pe abataj, în timp ce măsura concentrațiile de gaze și temperatura apei, la circa 10-15 metri de galeria direcțională din culcuș, a fost văzut de fratele său A. N., aflat în zona intersecției abatajului cu galeria direcțională din culcuș, când o flacără venind din spațiul exploatat 1-a surprins, acesta a ridicat mâinile instinctiv pentru a-și proteja fața, după care a fost aruncat pe vatra abatajului, în aceleași împrejurări, salvatorul minier S. A. aflat în apropierea colegului său A. N., poziționat cu fața spre galeria direcțională din acoperiș, a resimțit o presiune accentuată asupra capului, urmată de un vuiet și a observat o flacără de culoare roșie, ce se deplasa pe secțiunea abatajului, pe circa o treime din profilul lucrării miniere, de la tavan, după care suflul ce a urmat 1-a proiectat pe vatră.

Fenomenele de creștere accentuată a temperaturii, flacără pe secțiunea abatajului, un vuiet ridicat, suflul puternic urmată de un val dens de praf și proiectarea lor, pe vatră sau de pereții acesteia, au fost resimțite de toți cei aflați pe abataj sau în zona adiacentă și au supraviețuit, aceștia prin forțe proprii și cei accidentați grav, au părăsit zona, realizând că se va produce o explozie de metan.

Personalul muncitor de la abatajele învecinate, sesizând efectele exploziei, au comunicat starea de lucru la suprafață dispecerului unității care, mai departe, a informat conducerea EM P., după care s-a trecut la evacuarea întregului personal din subteran, inginerul CFL Sîngeorgian I. a evacuat împreună cu subinginerul D. J., muncitorii care își desfășurau activitatea la abatajele cu banc subminat nr. 237 și nr. 239 și, mai apoi, de la abatajul cu banc subminat nr. 433. Pe galeria direcțională principală, orizont - 250 m, cei doi ingineri CFL au găsit două victime, care au fost transportate la suprafață, cu ajutorul celorlalți muncitori, în galeria transversală de bază a fost găsit accidentat, lăcătușul mecanic L. C., care la rândul său a fost transportat la suprafață. Uzând de măștile de autosalvare, aceștia au pătruns în galeria transversală de bază nr. 431 și apoi pe galeria diagonală unde, la circa 25 de metri, l-au găsit pe inginerul T. V., pe care l-au scos în galeria direcțională principală, de unde a fost transportat la suprafață. Inginerii CFL au revenit în galeria direcțională, însă constatând că valoarea concentrației de metan era de circa 3%, iar aerul era irespirabil, au părăsit zona, ieșind în galeria direcțională principală orizont - 250 m.

Dispecerul unității de la acel moment, martora V. E., 1-a anunțat de producerea evenimentului pe inculpatul N. A. - inginerul șef SSM și pe inculpatul R. G., care s-au prezentat la sediul unității miniere, totodată anunțând, la rândul lor, factorii de conducere ai C.N.H. - SA Petroșani, primul din cadrul acestei instituții care a ajuns la unitatea minieră, fiind inginer șef securitate, sănătate în muncă H. V. S., fratele șefului sector I producție H. Ervin D., care a trecut pe la Stația de salvare minieră, unde a constatat că salvatorii minieri, prezenți în număr mic, se pregăteau pentru a intra în subteran, după care, s-a deplasat în biroul inculpatului N. A., care era singur în acele momente, căruia i-a solicitat să dispună evacuarea întregului personal aflat în subteran și să continue acțiunea de alarmare a salvatorilor minieri, pentru a se prezenta la mină. S-a oferit să intre odată cu prima echipă de salvatori, întrucât în acele momente nu era disponibil niciun cadru tehnic salvator care să efectueze cercetarea zonei afectate, așa cum prevede RSSM și au convenit ca, din subteran, să țină legătura telefonic, inculpatul fiind în acele momente șeful comandamentului de lichidare a avariei.

Prima echipă de salvare a fost formată din numiții I. M., T. S., G. C., F. D. și H. V. S., componență adusă la cunoștință și aprobată pentru . către inculpatul N. A. și în momentul în care această echipă a ajuns în rampa Puțului Centru din subteran, erau scoase primele victime accidentate, respectiv numiții T. V. și S. A., iar la orizontul - 250 m, în rampa puțului orb nr. 15, echipa de salvatori minieri, în timp ce se deplasa spre zona evenimentului, s-a întâlnit cu inginerii CFL Sîngeorgian I., D. V. și alte 5 persoane, cărora li s-a solicitat să contribuie la transportarea eventualelor victime.

La stația de acționare a transportorului cu bandă nr. 10, unde este amplasat un post telefonic, inginerul șef SSM H. V. S. a luat legătura telefonic cu inculpatul N. A., care i-a transmis că tot personalul din subteran fusese evacuat la suprafață, cu excepția persoanelor surprinse în abatajul cu banc subminat nr. 431, iar telefonul din zonă și capetele de detecție nu mai funcționau.

Intrând cu echipa de salvatori în galeria transversală de bază nr. 431, au putut constata primele efecte ale exploziei, respectiv: coloana de aeraj distrusă (tuburi deformate și/sau căzute pe vatra lucrării), apărătoarele de la cuplajele transportorului cu raclete aruncate din poziția inițială și alte resturi de materiale, iar la circa 6-7 metri de intersecție, conducta de aer comprimat era spartă, aerul ieșind cu putere și obstrucționând accesul în zonă. Aerul circula cu viteză redusă, iar concentrațiile de gaze la . erau: metan 0,8%, iar monoxid de carbon 1000 p.p.m., ușile de aeraj din apropiere fuseseră distruse, componente ale acestora fiind împrăștiate peste tot. Între suitorul nr. 431 din culcușul stratului 3 și galeria direcțională din culcuș, valorile concentrațiilor de gaze erau: metan 1%, iar monoxidul de carbon: 2000p.p.m.

În intersecția transversalei de bază nr. 431 cu galeria direcțională din culcuș a fost găsit și identificat minerul Mățan A., decedat, căzut cu fața în jos pe transportorul cu raclete din galeria direcțională din culcuș și cu capul înspre galeria transversală de bază nr. 431, era dezbrăcat de la brâu în sus, iar peste acesta era căzut, fără viață, salvatorul minier S. V.. Niciunul dintre ei nu prezenta traumatisme evidente, însă prezentau pe părțile descoperite ale corpului leziuni arse, fără ca articolele de îmbrăcăminte să fi fost afectate de procesul de ardere.

Cu ajutorul tărgii din dotare, salvatorii l-au transportat pe minerul S. V. în galeria direcțională principală orizontală - 250 m, unde s-a încercat resuscitarea, operațiune care nu a dat rezultate, iar pentru cercetarea zonei afectate, au intrat numiții H. V. S. și I. M., constatând următoarele:

- pe galeria direcțională din culcuș urmele evenimentului erau mai reduse, mai puține materiale împrăștiate, ușoare urme de ardere, susținerea nu era afectată. nici în intersecția galeriei direcționale din culcuș cu abatajul nu se observau efecte majore;

- pe abataj, în zona coloanelor de susținere nr. 15-20, înspre spațiul exploatat, exista cărbune taluzat până la mânerul stâlpului, peste care era un strat de cărbune sub formă de jar care ardea, iar în continuare se observa existența unui gol;

- gazele măsurate în această zonă au fost: metan 1,3%, monoxid de carbon 2000 p.p.m.;

- pe abataj au fost observate mai multe foraje, unul dintre acesta (cel din apropierea coloanei de susținere nr. 20) era cuplat la coloana de înnămolire, dar instalația de înnămolire era oprită;

- la circa 5 metri de intersecția abatajului cu galeria direcțională de sub acoperiș a fost găsită o altă victimă, identificată ca fiind minerul Ș. C., care era poziționat între frontul de cărbune și primul stâlp hidraulic de susținere, cu capul înspre galeria direcțională de sub acoperiș și cu spatele înspre frontul de cărbune și care nu prezenta semne vitale, îmbrăcămintea nu prezenta urme de arsură, dar era umedă.

La . galeria direcțională sub acoperiș au fost găsite 4 victime: minerul șef de schimb M. S., poziționat cu fața în jos, cu capul înspre galeria direcțională sub acoperiș; salvatorul M. D., poziționat cu fața în sus și cu capul înspre galeria direcțională sub acoperiș; inginer H. Ervin, era căzut pe spate, cu fața în sus și îndreptat cu capul înspre galeria direcțională sub acoperiș; ing. B. I., era căzut pe spate cu genunchii flexați sub corp și cu capul înspre spațiul exploatat, iar concentrațiile de gaze în intersecția abatajului cu galeria direcțională sub acoperiș erau: metan 1,3%, monoxid de carbon 2000 p.p.m.;

Pe galeria direcțională sub acoperiș, la circa 15 metri de intersecția cu abatajul, a fost găsită o altă victimă, identificată ca fiind șeful de echipă de la salvatori A. M., acesta era între stâlpii de susținere a unui jug de lemn, cu capul înspre galeria transversală de bază, cu salopeta udă, cu arsuri pe părțile expuse ale pielii, dar fără traumatisme vizibile, iar lângă ultima victimă au fost găsite câteva aparate izolante de salvare cu capacul de protecție desfăcut;

În galeria direcțională sub acoperiș au fost observate efecte dinamice mai mari decât în abataj sau în galeria direcțională din culcuș, respectiv: coloana de aeraj avea tuburi deteriorate, căzute, deformate, ventilatorul tip VEP 11 kW era suspendat în legături, dar nu mai avea tuburi de aeraj în față și în spate și nu mai funcționa, iar pe armături se observau urme de fum.

Numitul H. V. S. a luat legătura telefonic, la suprafață, cu șeful comandamentului de lichidare a avariei, respectiv inculpatul N. A., pe care 1-a informat despre situația din abataj și că s-a început operațiunea de evacuare a victimelor, iar întreaga echipă de salvatori a reintrat în abataj, pentru a evacua următoarea victimă, pe minerul Mățan A.. Între timp, în zonă sosise cea de-a doua echipă de salvatori minieri, formată din inginer V. T. - adjunctul șefului stației de salvare și salvatorii minieri B. S., Elekeș Atila, P. N. și B. V., a cărei componență și intrare în subteran fusese aprobată de către inculpatul N. A. în calitate de șef al comandamentului de lichidare a avariei.

H. V. S. a adus la cunoștința celei de-a doua echipe starea de fapt existentă în zonă.

Când prima echipă a ieșit din zonă cu victima Mățan A., conform uzanțelor, a pătruns cea de-a doua echipă, în componența amintită, la care s-a alăturat și numitul F. D., component al primei echipe, iar din galeria direcțională de sub acoperiș a fost evacuată cea de-a treia victimă, respectiv minerul salvator A. M..

O echipă formată din numiții H. V. S., D. G., G. C., T. S. și I. M. au intrat în galeria direcțională din culcuș, evacuând cea de-a patra victimă, respectiv pe șeful sectorului I producție, H. Ervin D., iar de la transportorul cu bandă nr. 10 din galeria direcțională principală, victimele au fost transportate de către alte persoane care nu aveau calitatea de salvator minier.

Pe acest fond, în zonă a apărut și cea de-a treia echipă de salvatori, a cărei componență și intrare în subteran, conform uzanțelor, a fost aprobată de către inculpatul N. A., fiind formată din L. P. - șef de echipă și salvatorii minieri C. N., B. A., B. V. și Balasz N..

Pentru a evacua cea de-a cincea victimă, minerul M. D., s-a format o echipă din salvatorii minieri Bâlba S., Elekeș Atila, P. N. și F. D., sub comanda inginerului V. T. și în timp ce echipa revenea cu victima spre baza subterană și ajunsese la ieșirea din galeria transversală nr. 431, în jurul orelor 18³⁰, s-a produs o nouă explozie de metan, care a proiectat întreaga echipă lovind-o de pereții galeriei sau de utilajele din apropiere, provocând decesul tuturor, cu excepția numitului Bâlba S..

Membrii celorlalte două echipe de salvatori, care erau în așteptare în galeria direcțională principală, pe lângă transportorul cu bandă nr. 10, au fost la rândul lor proiectați de suflul exploziei și loviți, însă suflul reducându-și intensitatea prin disiparea în galeriile adiacente, nu a mai provocat moartea vreunei persoane. Când și-au revenit din șoc, aceștia au pornit instinctiv spre puțul orb nr. 15, în curentul de aer proaspăt.

În zona de aer proaspăt, numiții H. V. S. și salvatorul minier B. A., pregătindu-și câte un aparat izolant, au revenit în galeria transversală nr. 431, pentru a ajuta eventualii supraviețuitori. Acestora li s-au alăturat numiții I. M. și L. P.. A fost identificată victima evacuată de echipa de salvare, ca fiind M. D. pe care l-au transportat pe banda nr. 10, după aceea, a fost identificat și transportat în aceeași zonă salvatorul minier Elekeș Atila.

Revenind în galeria transversală nr. 431, au auzit gemete în zona stației de acționare a transportorului cu raclete unde, sub cadavrul salvatorului minier P. N., l-au găsit pe salvatorul minier B. S. care aparent nu prezenta leziuni grave, însă nu se putea deplasa și l-au scos din zonă, plecând cu toții spre suprafață, întrucât din subteran se informase la suprafață despre producerea celei de-a doua explozii, se dăduse ordin de evacuare a tuturor persoanelor din subteran.

Între timp, la suprafață, în biroul șefului comandamentului de lichidare a avariei sosiseră membrii din conducerea C.N.H. - SA Petroșani, inclusiv directorul general S. D. L., șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă B. I., reprezentanți ai Parchetului etc.

În jurul orelor 17, când din subteran s-a comunicat că echipa condusă de V. T., în urma măsurătorilor, înregistrase o concentrație de metan de peste 3 %, șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă a informat conducerea I.T.M. Hunedoara și conducerea Inspecției Muncii, solicitându-i totodată inculpatului N. A. retragerea echipelor de salvatori din zona abatajului, solicitarea se întemeia pe valoarea ridicată a concentrației de metan, ce se constituia într-un factor ridicat de risc și în ciuda solicitărilor exprese, repetate, inculpatul N. A. nu s-a conformat, motiv pentru care s-a solicitat registrul unic de control, pentru a se consemna în scris dispoziția de retragere a personalului din zonă, însă inculpatul N. A. a refuzat să dea curs și acestei solicitări, împrejurare ce a impus deplasarea unui inspector de specialitate la sediul I.T.M. Petroșani, pentru a aduce un formular tip de proces-verbal de sistare a activității în subteran.

În jurul orelor 18, sosind formularul de proces-verbal, s-a trecut la întocmirea actului de sistare a activității, dar în momentul în care inculpatului i se solicita să ia cunoștință de dispoziția de sistare și să semneze procesul-verbal, s-a produs cea de-a doua explozie și după ce și-a revenit din șoc, în jurul orelor 18⁴⁰, inculpatul a semnat actul menționat.

La data de 16.11.2008, prin decizia directorului general al C.N.H.-SA Petroșani, inculpații N. A. și R. G. au fost suspendați din funcție, responsabilitățile acestora fiind preluate, tot în baza unei decizii a directorului general, de către inginer J. C. - director general adjunct al C.N.H.-SA Petroșani și respectiv inginer Mănesc G. - șef serviciu S.S.M. la C.N.H.-SA Petroșani.

La 17.11.2008, s-a constituit un nou comandament pentru lichidarea avariei, coordonat de către inginer J. C., care a întocmit un plan de măsuri pentru monitorizarea și controlul lucrărilor miniere de acces la abatajul frontal cu banc subminat nr. 431, în baza acestui program, o echipă formată din salvatori minieri profesioniști, compusă din numiții Dabuleanu I. și Kutași P., sub conducerea inginerului J. C., a procedat la controlul zonei afectate de cele două explozii și în zona intersecției galeriei direcționale principale cu galeria transversală nr. 431, au fost găsite și identificate trei victime, respectiv M. D., Elekeș Atila și P. N., victime ce au fost evacuate, după care echipa de control a pătruns în galeria transversală nr. 431 unde, la circa 5-6 metri de intersecția cu galeria direcțională principală, gaura din țeava de aer comprimat crescuse în dimensiune, iar jetul de aer făcea imposibilă continuarea acțiunii echipelor de salvare. În galeria transversală nr. 431, pe motorul de acționare al transportorului cu raclete a fost găsită și identificată o nouă victimă, respectiv minerul F. D., care a fost evacuat din zonă.

După montarea unui cap de detecția cu scopul de a avea controlul asupra evoluției concentrațiilor de metan, s-a luat decizia de întrerupere a activității de control și evacuarea victimelor, concomitent cu retragerea echipelor de salvatori de pe abataj.

La data de 18.11.2008, la nivelul comandamentului de lichidare a avariei, s-a întocmit un nou permis de lucru, ce avea ca obiect controlul lucrărilor miniere din zona avariată și evacuarea tuturor victimelor din abatajul cu banc subminat nr. 431, în jurul orelor 16¹⁵, echipa de control formată din ing. J. C., Dabuleanu I. și D. V., au pătruns în abataj, pe galeria transversală nr. 431 și pe traseu, au constatat manifestarea efectelor dinamice ale exploziei (bunuri distruse, contorsionate, etc.), iar în zona unde fuseseră amplasate ușile de aeraj, l-au găsit decedat pe inginerul V. T., al cărui aparat izolant era deteriorat, victima a fost scoasă la suprafață de una din echipele de salvatori minieri profesioniști.

Ajungând pe abataj, echipa de control a depistat, în zona coloanelor de susținere 15-16, pe o lungime de 0,8 metri, cărbune sub formă de jar, taluzat pe transportor, iar în zona de descărcare a cărbunelui din bancul subminat s-au observat bucăți mari de steril, taluzate înspre hotarul convențional, printre bucățile de steril se scurgea cărbune mărunt, încins, care la contactul cu aerul din abataj se aprindea. În apropierea intersecției abatajului cu galeria direcțională, sub acoperiș, a fost găsit decedat minerul Ș. C., iar la . galeria direcțională, sub acoperiș, au fost găsiți decedați minerul M. S. și inginerul șef producție B. I..

În intersecția galeriei direcționale sub acoperiș cu abatajul, valorile concentrațiilor de gaze au fost: oxigen 19,8; metan 5%; monoxid de carbon 190-200 p.p.m., iar bioxid de carbon 1,22% victimele fiind evacuate la suprafață, după care s-a decis întreruperea activității de cercetare și control, datorită valorii mari a concentrației de metan amintită.

În aceeași zi, 18.11.2008, după evacuarea victimelor, s-a întocmit un nou program de lucru pentru închiderea zonei cu diguri de izolare la nivelul orizontului -200 și a orizontului - 250 m, program care s-a finalizat La 25.11.2008.

În timpul urmăririi penale, pentru a se stabili împrejurările și cauza accidentului colectiv de muncă din data de 15.11.2008, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de către Institutul Național de Cercetare, Dezvoltare pentru Securitate M. și Protecție Antiexplozivă - INSEMEX Petroșani, și s-a apelat, pentru elucidarea unor fenomene conexe care au influențat evenimentul menționat, la serviciile unui colectiv de cercetare din cadrul Universității Tehnice Petroșani, documentul întocmit de colectivul de cadre didactice fiind intitulat „Studiul privind modul în care fenomenele geominiere au influențat producerea evenimentului din stratul 3 . m de la E.M. P. din data de 15.11.2008” fiind structurat pe cinci capitole.

Cu ocazia cercetărilor efectuate de către cadrele didactice cadrul Universității Tehnice Petroșani, au fost identificate cauzele producerii fenomenelor geominiere de la abatajul nr. 431, ca fiind:

- crearea unei șcarpe în limitele bl.II . generat pierderea unei cantități mari de cărbune; cărbunele astfel fisurat a ajuns în contact cu aerul, accelerând fenomenul de oxidare și în final autoaprinderea acestuia;

- împușcarea găurilor lungi (circa 20 metri de la culcuș) înainte de străpungerea galeriei de atac a favorizat circulația aerului prin cărbunele fisurat și autoaprinderea acestuia;

- favorizarea circulației aerului prin cărbunele din bancul subminat fisurat, datorită instalației de activare a aeraj ului amplasată în circuitul de aer proaspăt;

- nerealizarea unei bune izolări între rocile surpate și cărbunele din banc, printr-un pat de cenușă de termocentrală, printr-o operație eficientă de înnămolire, cu ajutorul găurilor forate de la nivelul oriz.-200 m;

- existența cărbunelui din zona șcarpei la nivelul abatajului nr. 431, felia a III-a, aflat într-o fază latentă de autoîncălzire;

- favorizarea formării unor goluri în bancul de deasupra abatajului, unde s-au creat condiții de acumulare a gazului metan;

- pierderea bruscă a stabilității planșeului de cărbune situat deasupra cavității, format în bancul de cărbune, dinspre acoperiș, care a determinat refularea gazului metan acumulat în cavitate înspre zona de foc a abatajului, dinspre culcuș.

Pentru prevenirea unor astfel de fenomene, studiul elaborat formulează un set de propuneri, cum ar fi: păstrarea unui decalaj minim între două abataje; lucrările de înnămolire să aibă continuitate; împușcarea găurilor lungi pe toată lungimea abatajului, etc.

Expertiza întocmită de către un colectiv de experți din cadrul INSEMEX Petroșani a concluzionat că evenimentul produs la E.M. P., la 15.11.2008, ora 14,49 a fost determinat de producerea unei explozii de tip deflagrație care, în comparație cu o explozie (terminologie acceptată de către specialiști), are un grad de intensitate mai redus, manifestat prin efecte, reținându-se că gradul distrugerilor provocate a fost redus, efectele dinamice asupra lucrătorilor din abataj au lipsit, absența efectelor termice generate de flacără asupra victimelor, acestea prezentând arsuri datorită gazelor fierbinți cu un conținut mare de vapori de apă, etc.

Despre cel de-al doilea eveniment manifestat la 15.11.2008, ora 18⁴⁰, s-a concluzionat că a fost determinat de producerea unei explozii de intensitate (violență) mai mare decât cea produsă la orele 14,49 reținându-se că gradul distrugerilor determinate de efectele dinamice a fost mai mare, de asemenea efectele termice au fost de mai mare amploare.

În baza celor două lucrări de specialitate, raportate la materialul probator acumulat în perioada cercetării administrative, organele de specialitate din cadrul Inspecției Muncii au constatat un număr de 17 factori cu rol cauzal sau de favorizare a producerii evenimentului din 15.11.2008, ce se constituie în tot atâtea încălcări de norme ale legislației în materie, după cum urmează:

1.Desfășurarea activității în condițiile existenței unui pericol grav și iminent, care a constat în:

- continuarea operațiilor de combatere activă a focului endogen apărut în abatajul frontal cu banc de cărbune subminat nr. 431 La 09.11.2008, în condițiile în care a existat un proces de amplificare al acestui fenomen, manifestat prin apariția cărbunelui supraîncălzit, sub formă de jar și flacără în timpul operației de descărcare din bancul subminat încă din data de 12.11.2008;

- producerea unei aprinderi de metan la 10.11.2008, schimbul I;

- continuarea operațiilor de combatere activă a focului endogen în condițiile în care accesul la focar nu era accesibil;

- neînchiderea cu diguri de izolare a zonei afectate;

2.Conducerea EM P. nu a comunicat instituțiilor prevăzute de lege

evenimentul care a avut loc la 10.11.2008 și în care au fost implicați electricienii

H. G. și D. E.;

3.Împușcarea găurilor lungi pentru formarea liniei de descărcare a cărbunelui din bancul subminat pe porțiunea cuprinsă între intersecția abatajului cu galeria direcțională din culcuș și mijlocul abatajului încă din faza de săpare a camerei de atac, a favorizat circulația aerului prin bancul de cărbune fisurat;

4.Pe lucrările miniere de evacuare a aerului viciat de la nivelul orizontului -200, lucrări aferente abatajului frontal nr. 431, existau porțiuni în care profilul liber al acestora era redus, fapt pentru care nu se asigura debitul de aer necesar la front în condițiile-opririi instalației de aeraj pentru activare. Despre existența profilului redus pe porțiuni din aceste lucrări există consemnări în Registrul de control al căilor de aeraj încă din luna decembrie 2007, iar din declarațiile inginerului șef securitate și sănătate în muncă, a șefului sectorului de aeraj, a adjunctului șefului sectorului aeraj și a personalului din cadrul CNH Petroșani rezultă că situația a fost adusă la cunoștința directorului EM P., ing. N. A., în cadrul ședințelor de raport sau prin note de control încheiate;

5.În actele de cercetare a fenomenelor de autoîncălzire (din 01.09.2006 și din 01-06.10.2007) care au avut loc în timpul exploatării subetajelor superioare de la acest abataj, acte întocmite de către comisii de cercetare din cadrul Companiei Naționale a H. Petroșani, s-a constatat că nu au fost luate măsurile necesare pentru prevenirea apariției focurilor endogene;

6.Săparea galeriei direcționale din culcuș aferentă abatajului frontal nr. 431 a depășit cu circa 3 metri linia hotarului convențional cu câmpul de abataj nr. 433 stabilit prin Programul general de exploatare pentru anul 2008. In această situație s-au creat condiții pentru fisurarea și subminarea cărbunelui dintre cele două câmpuri de abataj și posibilitatea circulației aerului prin spațiul exploatat.;

7.In momentul producerii evenimentului din data de 15.11.2008, distanța dintre abatajul nr. 431 și abatajul nr. 433, adiacent, a fost de circa 25 de metri, în zona de acoperiș, și de circa 34 de metri, în zona de culcuș, distanțe care erau mai mici decât cele prevăzute în metoda cadru de exploatare, fapt care a favorizat circulația aerului prin spațiul exploatat;

8.Programul de lucru din data de 10.11.2008, pentru activitatea desfășurată de salvatorii minieri, a fost întocmit, avizat și aprobat în condițiile în care s-a stabilit efectuarea de lucrări pentru lichidarea și combaterea fenomenului de autoîncălzire din abatajul nr. 431, atât cu salvatori minieri cât și cu personal nesalvator;

9.Personalul nesalvator care avea atribuții în zona abatajului frontal nr. 431 nu a fost instruit și informat asupra riscurilor la care este expus, existând astfel pericolul de accidentare;

10.Abatajul frontal nr. 431 a fost pus în funcțiune La 07.11.2008 în situația în care nu erau îndeplinite toate condițiile de securitate și sănătate în muncă, care trebuiau concretizate prin: asigurarea debitului de aer în cazul aerisirii numai sub depresiunea generală a minei, tip de aeraj stabilit prin Metoda cadru de exploatare cu banc de cărbune subminat pentru strate groase și înclinare medie 1295 E/2003, și prin evitarea acumulărilor de metan în concentrații peste limitele admise;

11.în evidențele privind acumulările de metan și interogări manuale de la stația telegrizumetrică sunt consemnate acumulări de metan de peste 2% încă din faza de conturare a abatajului nr. 431. în aceste evidențe la coloana „cauza acumulării" s-a consemnat, în unele cazuri, „captorul măsoară eronat" sau „captor defect", tară a se fi efectuat raportarea și cercetarea acestor acumulări de către comisii care trebuiau numite de către directorul EM P.;

12.Deși în înregistrările de la stația telegrizumetrică sunt evidențiate valori ale concentrației de metan de peste 1% pe perioade mai mari de 6 ore (durata unui schimb de lucru), în Registrul de evidență a metanului de la sectorul I, conducătorii formațiilor de lucru de pe toate schimburile de la sectorul respectiv, consemnează valori de 0,3% - 0,4%;

13.Instalația de aeraj parțial pentru activare de la abatajul nr. 431 a funcționat în condițiile în care nu a existat un proces-verbal de punere în funcțiune a acesteia;

14.Pentru refacerea profilului lucrărilor miniere de la nivelul orizontului -200, în vederea normalizării aerajului din zona abatajului nr. 431, a fost repartizat personal nesalvator, în condițiile în care pe aceste lucrări exista riscul intoxicării cu monoxid de carbon;

15.În timpul cercetării evenimentului care s-a produs la abatajul nr. 431 La 15.11.2008, pe parcursul audierii personalului, au fost identificate trei cazuri în care lucrătorii de la un alt abataj, respectiv abatajul nr. 434 Vest, s-au prezentat la dispensarul medical al unității și la spital pentru îngrijiri medicale ca urmare a unor intoxicații cu fum (La 10 și respectiv 14.11.2008). Cu toate că despre aceste evenimente au fost înștiințați șeful de schimb, șeful de brigadă, șeful de sector cât și directorul sucursalei, aceștia au mușamalizat evenimentul chiar cu amenințări și ca atare nu au fost comunicate, cercetate și înregistrate conform prevederilor legale;

16.Imediat după producerea exploziei din data de 15.11.2008, ora 14:49, conducătorul sucursalei nu și-a îndeplinit sarcinile prevăzute în Regulamentul de securitate și sănătate în muncă al CNH Petroșani pentru cazul incidentelor majore;

17.Salvatorii minieri care au desfășurat activitatea în abatajul frontal nr. 431, în schimbul II al zilei de 15.11.2008, nu au utilizat aparatele izolante de salvare deși concentrația de monoxid de carbon era peste limita admisă.

Vinovăția inculpaților a fost pe deplin dovedită pe parcursul derulării procesului penal după administrarea probelor ce au fost propuse în cauză.

Din probele administrate în timpul urmăririi penale și cercetării judecătorești a rezultat că inculpații fiind preocupați de realizarea unor producții de cărbune foarte mari, au ignorat starea de pericol în care își desfășurau activitatea minerii, neasigurând un aeraj corespunzător, prin depășirea concentrațiilor de gaze admise, prin împușcarea găurilor lungi doar pe jumătate din lungimea abatajului, prin netratarea stratului de cărbune cu substanțe antipirogene, au favorizat autoaprinderea statului de cărbune și implicit la producerea accidentului colectiv de muncă.

Susținerile inculpaților prin apărătorii lor că prima explozie a avut un caracter intempestiv fiind vorba de o cauză care înlătură caracterul penal al faptelor și anume cazul fortuit, nu pot fi primite deoarece așa cum am arătat rezultatul produs este consecința atitudinii de pasivitate a inculpaților și nu consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută.

Nu poate fi vorba de caz fortuit în prezenta cauză întrucât inculpații au avut semnale atât de la proprii angajați, (uneori au constatat personal situația reală din abatajul 431), cât și de la inspectorii CNH care au arătat în mai multe rânduri și au prezentat conducerii unității condițiile de lucru din abatajul 431 și mai ales experiența anilor trecuți când la alte unități din cadrul CNH Petroșani s-au întâmplat situații similare dar de o amploare mai mică și cu mai puține victime.

Inculpatul N. A. îndeplinea funcția de director al sucursalei miniere EM P., când s-au produs cele două explozii, având conform fișei postului, ca scop general al funcției asigurarea calității decizionale cu privire la folosirea resurselor materiale financiare, informaționale și umane ale sucursalei, în vederea realizării obiectivelor stabilite, inculpatul R. G., îndeplinea funcția de inginer șef securitate și sănătate în muncă la EM P., având conform fișei postului ca scop general al funcției coordonarea, organizarea și controlul întregii activități de securitate și sănătate în muncă și aeraj al minei din cadrul sucursalei, cu respectarea legislației în domeniu și a RSSM în vederea desfășurării în bune condiții a activității de producție, iar inculpatul U. D. I. avea calitatea de șef sector VI aeraj - securitate minieră EM P., având conform fișei postului ca trăsătură generală organizarea, coordonarea și răspunderea întregii activități a sectorului, urmărind realizarea și funcționarea - construcțiilor de aeraj, verificarea stării depozitului de exploziv și corecta aplicare a legilor și reglementărilor privind explozivii.

P. urmare, cei trei inculpați aveau obligația să respecte și să aplice normele de protecție a muncii referitoare la asigurarea unor căi de aeraj corespunzătoare, la prevenirea fenomenului de autoîncălzire și tratarea statului de cărbune, la respectarea succesiunii operațiunilor prevăzute de Metoda cadru, prin împușcarea găurilor lungi înaintea străpungerii camerelor de atac, la nefolosirea personalului nesalvator la un loc de muncă în care se manifestă un pericol grav și iminent, la îndeplinirea condițiilor de punere în funcțiune a abatajului cu banc subminat 431, cât și la încălcarea normelor referitoare la înregistrarea, raportarea acumulărilor de metan și accidentelor de persoane din cadrul unității miniere.

Neconformându-se obligațiilor ce le aveau, ignorând pericolul grav și iminent, cei trei inculpați și-au asumat un risc deosebit având ca rezultat exploziile produse în urma cărora au decedat 13 salariați și au fost accidentați alți 15.

În prima explozie au decedat A. M. A., salvator minier, M. D. R., salvator minier, S. V., miner personal nesalvator, Mățan A. M., ajutor miner, personal nesalvator, M. S. I., miner nesalvator, Ș. C., miner personal nesalvator, B. I., salvator minier inginer șef producție EM P., H. Ervin D., salvator minier, inginer șef sector I producție, iar în cea de a doua explozie au decedat F. D., miner salvator, Elekeș A., miner salvator, V. T., inginer salvator minier, adjunctul șefului stației de salvare EM P., P. N., miner salvator, căsătorit, Bâlba S. M., miner salvator și au fost accidentate următoarele persoane: S. A., miner salvator, Lăban C., lăcătuș, T. V., inginer CFL, M. P., muncitor necalificat, L. C., lăcătuș mecanic, A. N., miner salvator, I. N. F., ajutor miner, B. Ș., miner, R. Ș., miner salvator, T. S., miner salvator, B. V., miner salvator, L. P., miner salvator, B. A. D. miner salvator, C. N., miner salvator, H. V. S., miner salvator.

Inculpatul N. A., în calitatea sa de director, cât și ca șef al comandamentului de lichidare a incidentului major avea obligația de a decide oprirea activității din abatajul 431, izolarea acestuia cu diguri și combaterea fenomenului de autoîncălzire, inculpatul R. G., în dubla sa calitate de inginer șef cu securitatea și sănătatea în muncă și membru în comandamentul de lichidare a incidentului major, a prevăzut posibilitatea produceri unei explozii la acest loc de muncă, a avut posibilitatea să ceară oprirea activității, dar a considerat că nici de această dată nu se va întâmpla nimic deosebit, iar inculpatul U. D. Ș., în calitățile sale de șef sector aeraj și șef al stației de salvare minieră putea de asemenea să prevadă posibilitatea producerii unui accident de muncă având în vedere deplasările sale în mod repetat în abatajul 431 conform probelor administrate în cauza de față, dar cu toate acestea, tratând lucrurile cu superficialitate nu a dispus oprirea activității din abataj și nici nu a cerut conducerii unității acest lucru, deși avea obligația să anunțe atât el cât și inculpatul R. G. orice incident periculos pe scară ierarhică forurile superioare însă, și-au încălcat această obligație ascunzând de fiecare dată orice incident produs începând cu data de 04.11.2008 și până la data producerii celor două explozii din 15.11.2008.

Referitor la susținerile inculpaților prin apărătorii lor, la expertiza efectuată de către INSEMEX și Studiul Universității Tehnice din Petroșani în sensul că cele două lucrări au fost efectuate din birou fiind mai cu seamă cursuri studențești, s-a constatat că aceste susțineri nu au acoperire în realitate, expertiza și studiul elaborat de către Universitatea din Petroșani, au fost efectuate de un colectiv de experți în mare majoritate cu experiență în activitatea minieră (18), din cadrul Institutului Național de Cercetare, Dezvoltare pentru Securitate M. și Protecție Antiexplozivă - INSEMEX Petroșani singurul de acest gen probabil din țară și cadre didactice din cadrul Universității Petroșani, de asemenea cu o mare experiență în acest domeniu chiar dacă au fost efectuate așa cum se susține, în laborator, prin simulări, toate acestea au avut la bază cunoașterea exactă a abatajului 431 ce fusese anterior monitorizat de către acești specialiști cât și în baza probelor ridicate de la fața locului și puse la dispoziția acestora.

Partea vătămată L. C., constituită parte civilă în cadrul procesului penal, în timpul cercetării judecătorești a decedat, afecțiunile de care suferea acesta fiind multiple, conform fișei de observație de la dosarul cauzei „carcinom hepatic drept, chimiotratat, . acut, ciroză hepatică cu virus C etc. instanța de fond neputând aprecia la acel moment dacă decesul are legătură de cauzalitate cu accidentul ce face obiectul prezentei cauze.

Aceste aspecte au fost lămurite pe parcursul judecării apelurilor prin efectuarea în cauză a unei expertize medico-legale, precum și a unei noi expertize medico-legale.

Cu privire la excepțiile ridicate de către inculpați, prin apărătorii lor, în timpul efectuării cercetării judecătorești la instanța de fond, excepții care constituie motive de apel ale inculpaților, tribunalul constată că în cauză nu se impune trimiterea dosarului la P. de pe lângă Tribunalul Hunedoara, întrucât urmărirea penală se apreciază că s-a derulat conform dispozițiilor Codului de procedură penală.

Nu se impune refacerea urmăririi penale, întrucât unele acte de urmărire penală efectuate de către polițiștii judiciari s-au făcut în urma delegării acestora de către procurorul de caz investit cu efectuarea urmăririi penale.

În cauză a fost vorba de efectuarea unui volum mare de lucrări, motiv ce l-a determinat pe procurorul de caz să delege anumiți polițiști judiciari din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Hunedoara pentru a efectua diferite activități de urmărire penală.

Aceste activități au fost desfășurate cu respectarea normelor de procedură penală și sub directa supraveghere a procurorului, în baza unei delegări prealabile.

Tribunalul a apreciat că nu au fost încălcate dispozițiile art. 209 C.pr.pen. și art. 217 alin. 4 C.pr.pen., întrucât în cauză procurorul de caz a dispus prin ordonanță actele de cercetare care au fost efectuate de către organe ale poliției judiciare din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara.

Din probele administrate în cauză nu rezultă în nici un mod că organele de poliție ar fi efectuat actele de urmărire penală cu încălcarea dispozițiilor legale.

Faptul că în cauză s-a impus ascultarea unui nr. mare de martori, ascultare care în parte a fost efectuată de către polițiști judiciari, nu conduce la concluzia că în cauză au fost încălcate dispozițiile legale privind efectuarea de către procuror a urmăririi penale, întrucât așa cum s-a arătat mai sus, legea permite acest lucru.

Referitor la motivul de apel invocat de inculpați cu privire la faptul că la termenul din data de 02.11.2010 au fost introduse în cauză părțile civile V. A. și Elekeș R., însă pentru termenul din data de 16.11.2010 acestea nu au fost legal citate, tribunalul a apreciat, de asemenea, că acest motiv este neîntemeiat, întrucât aceste părți civile au fost citate prin reprezentanții lor legali, care au fost reprezentate avocat ales T. D.. P. urmare, nu se poate spune că judecarea procesului penal a avut loc în lipsa părților civile, care nu au fost legal citate, neimpunându-se prin urmare desființarea sentinței penale și trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecare.

În ceea ce privește latura penală a procesului, tribunalul a apreciat că vinovăția inculpaților pentru faptele reținute în sarcina lor a fost dovedită iar pedepsele aplicate au fost legale și temeinice.

Cu privire la cererile de probațiune formulate de cei trei inculpați, tribunalul a apreciat că nu se mai impune administrarea de noi probe în afară de expertiza medico-legală privind pe victima L. C..

În timpul judecării apelului, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale de către SML Gorj, privind pe victima L. C., expertiza urmând să stabilească dacă leziunile din timpul accidentului de muncă au agravat starea de sănătate a victimei și dacă între aceste leziuni și deces există raport de cauzalitate, expertiza urmând să stabilească dacă decesul s-a datorat afecțiunilor de care suferea sus-numitul anterior accidentului sau dacă leziunile din timpul accidentului de muncă au agravat starea de sănătate, determinând decesul.

Din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 482/21.04.2011 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Gorj, a rezultat că numitul L. C. a decedat datorită unor afecțiuni de cauză patologică – ciroză hepatică virusală HCV. Hepatocarcinom LDH. Varice esofagiene și hemoragie digestivă superioară. Paraplegie secundară prin metastaze la nivelul coloanei T6 și T7. Anemie post hemoragică.

Leziunile prezentate de sus-numitul ca urmare a accidentului de muncă suferit la data de 15.11.2008 au fost de natură traumatică, neputându-se stabili cu certitudine conform actelor medicale anexate, dacă acestea ar fi putut agrava starea de sănătate preexistentă a pacientului.

În cauză s-a dispus efectuarea unui raport de nouă expertiză medico-legală de către Institutul de Medicină Legală C., din concluziile căruia rezultă că în urma examinării actelor medicale și medico-legale privind pe numitul L. C., în vârstă de 42 de ani, s-a apreciat că leziunile din timpul accidentului de muncă nu au agravat starea de sănătate a susnumitului, între acestea și deces neexistând raport de cauzalitate.

Numitul L. C. a decedat datorită unor afecțiuni de cauză patologică: ciroză hepatică virusală HCV, hepatocarcinom LDH. Varice esofagiene și hemoragie digestivă superioară. Paraplegie secundară prin metastaze la nivelul coloanei T6 și T7. Anemie post hemoragică (conform protocolului de necropsie ..06.2010).

Acest raport a fost avizat la data de 20.06.2011 de către Comisia de Control și Avizare din cadrul IML C..

Cei 3 inculpați au fost ascultați de către instanța de apel, ocazie cu care și-au prezentat punctele de vedere cu privire la cele întâmplate, fără a recunoaște infracțiunile ce au fost reținute în sarcina lor.

În ceea ce privește apelurile părților civile, tribunalul a constatat următoarele:

În mod greșit instanța de fond i-a obligat pe cei 3 inculpați la despăgubiri civile pentru toate victimele decedate în cele 2 explozii. Pentru moștenitorii celor 5 victime decedate în explozia a doua (respectiv F. D., Elekeș Atila, V. T., P. N. și B. S. M.) trebuia obligat la despăgubiri civile doar inculpatul N. A..

De asemenea, instanța de fond în mod greșit i-a obligat pe inculpații U. D. Ș. și R. G. la 784,57 lei către S. de Urgență Petroșani și la 25.625,54 către S. C. de Urgență București, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru B. S. M., victimă a celei de-a doua explozii.

Tribunalul a mai constatat că în mod greșit nu s-au acordat daune morale de câte 20.000 lei pentru minorii B. D. C. și B. R. A., aceste despăgubiri trebuind să fie reținute doar în sarcina inculpatului N. A..

S-a mai constatat că în mod greșit cei 3 inculpați nu au fost obligați la daune morale pentru minorii Ș. A. E., S. C. M. și A. I. Nicol.

O altă omisiune a instanței de fond este aceea că în mod greșit nu a acordat rentă globală și periodică în favoarea minorului Elekeș R., această obligație urmând să fie numai în sarcina inculpatului N. A..

Tribunalul a mai constatat că în mod greșit instanța de fond i-a obligat pe inculpați, în solidar cu părțile responsabile civilmente la rentă lunară către minorii L. Nicolaeta D. și L. I. L. și la prestație lunară de 150 lei către minorul L. M..

O altă omisiune a instanței de fond este aceea că nu i-a obligat pe cei 3 inculpați în solidar cu părțile responsabile civilmente la daune morale către partea civilă S. B. G..

Instanța de fond a greșit obligându-i pe cei 3 inculpați în solidar la cheltuieli judiciare statului, în mod corect trebuind să-i oblige pe fiecare la cheltuieli judiciare statului, în solidar cu părțile responsabil civilmente.

În raport de cele mai sus prezentate, tribunalul a apreciat că apelurile parchetului, părților civile B. S. A., Ș. E., S. N. R., Elekeș O., A. L. și inculpaților N. A., U. D. Ș. și R. G. sunt întemeiate, motiv pentru care vor fi admise, va fi desființată sentința numai în ceea ce privește latura civilă și rejudecând va fi înlăturată obligarea inculpaților U. D. Ș. și R. G. în solidar cu inculpatul N. A. și părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P. la plata despăgubirilor civile către părțile civile F. C., Elekeș O., V. A. M., P. A., Bîlbâ S. A. și către minorii F. D. O., Elekeș R., V. A. I., P. A., B. D. C. și B. R. A. și obligă numai pe inculpatul N. A., în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P. la despăgubirile civile menționate în sentință față de aceste părți civile.

A fost obligat inculpatul N. A., în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la 25.652,54 lei către S. C. de Urgență București și la 784,57 lei către S. de Urgență Petroșani.

Au fost obligați în solidar pe cei trei inculpați, în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la 94.757,95 lei către S. C. de Urgență București și la 13.313,51 lei către S. de Urgență Petroșani în loc de 120.410,49 lei respectiv 14.098,08 lei.

A fost obligat inculpatul N. A., în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la câte 20.000 lei daune morale pentru fiecare din minorii B. D. C. și B. R. A. reprezentați de B. S. A..

Au fost obligați în solidar pe cei trei inculpați, în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la câte 20.000 lei daune morale pentru fiecare din minorii: Ș. A. E., S. C. M. și A. I. N. reprezentați de Ș. E., S. N. R. și A. L..

A fost obligat inculpatul N. A., în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la plata sumei de 4.800 lei reprezentând despăgubiri civile globale și la 200 lei rentă periodică lunară în favoarea minorului Elekeș R. de la data pronunțării sentinței penale până la majoratul acestuia, iar în cazul continuării studiilor până la împlinirea vârstei de 25 de ani.

S-au înlăturat dispozițiile din sentința penală privind obligarea inculpaților, în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la rentă lunară către minorii L. N. D. și L. I. L. și la prestația lunară de 150 lei către L. M..

Au fost obligați în solidar pe cei trei inculpați, în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la 20.000 lei daune morale către partea civilă S. B. G..

Au fost obligați inculpații R. G. și U. D. Ș., fiecare, în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la câte 12.000 lei cheltuieli judiciare statului.

A fost obligat inculpatul N. A., în solidar cu părțile responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., la 16.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței atât în ce privește latura civilă cât și latura penală a procesului.

Referitor la apelul părților civile M. M., Mățan M., L. A., V. A. V., M. L., P. A., A. N., S. A. și M. P., tribunalul a apreciat că acestea sunt nefondate, întrucât despăgubirile civile acordate de către instanța de fond au fost corect stabilite.

Apelurile au fost respinse, apelantele părți civile urmând să fie obligate la cheltuieli judiciare statului.

Referitor la apelurile părților responsabil civilmente C. Națională a H. S.A. Petroșani și E. M. P., tribunalul a apreciat că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse.

Așa cum s-a arătat mai sus, în timpul procesului penal a fost dovedită vinovăția inculpaților, motiv pentru care aceștia au fost obligați la despăgubiri civile de către instanța de fond în mod corect.

Nu prezintă relevanță faptul că familiile victimelor au fost ajutate prin acordarea unor despăgubiri de către Guvernul României, CNH SA Petroșani și EM P., întrucât vinovăția pentru cele întâmplate le aparține inculpaților și conform dispozițiilor legale, aceștia trebuie să răspundă față de familiile victimelor prin obligarea la despăgubiri civile în solidar cu părțile responsabile civilmente.

Cu privire la despăgubirile civile la care au fost obligați inculpații către Spitalele care s-au constituit părți civile, tribunalul a apreciat că acestea au fost corect stabilite de către instanța de fond, în baza documentației depusă la dosar de către fiecare unitate sanitară în parte.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații N. A., R. G., U. D. Ș., partea responsabilă civilmente C. Națională a H. SA și E. M. P. și părțile civile L. A., A. N., M. P., A. L., M. M., V. A. I., S. N. R., Ș. E., Mățan M., B. S. A., S. A., M. L., Elekeș O., P. A., S. C. M., Ș. A. E., B. Dacia C., Elekeș R., P. A., B. R. A., V. A. V..

Părțile civile L. A., A. N., M. P., A. L., M. M., Ș. E., Mățan M., S. A., Ș. A. E., L. M., A. F. A., A. I. N., Ș. A. E., L. N. D., L. I. L., au solicitat respingerea recursurilor inculpaților și menținerea sentinței și deciziei penale ca legale și temeinice, în ceea ce privește latura penală, însă doar în ceea ce privește latura civilă să fie admis recursul părților civile și să fie acordate daunele morale în cuantumurile solicitate, întrucât o parte din părțile vătămate prezintă și acum consecințele deflagrațiilor, iar în ceea ce-i privește pe copii victimelor, aceștia au rămas marcați pe viață, victimele erau persoane tinere, majoritatea având copii și ar fi avut în prezent posibilitatea să realizeze câștiguri substanțiale pentru a asigura traiul familiei, iar părțile vătămate din cauza leziunilor suferite nu au avut posibilitatea să mai lucreze în aceleași locuri de muncă, diminuându-se considerabil veniturile, în prezent urmând tratamente medicale.

Părțile civile V. A. I., M. L., Elekeș O., P. A., Elekeș R., P. A., V. A. V., au solicitat admiterea recursurilor părților civile, casarea deciziei și în principal, majorarea pedepselor aplicate inculpaților înspre minime maxime, dar și majorarea daunelor morale acordate părților civile, deoarece suma ce le-a fost acordată este nejustificat de mică raportat de pierderea suferită de familie, întrucât viața familială și socială a părților civile a fost alterată, compensațiile fiind destinate astfel să creeze condiții de viață care să aline suferințele psihice. A mai arătat că în prezent copii victimelor sunt lipsiți de suportul financiar de care au nevoie pentru a-și continua studiile, despăgubirile primite din partea CNH au fost în măsură doar să acopere cheltuielile efectuate de familie privind datoriile.

Inculpatul U. D. Ș. a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și în principal, restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale, aceasta fiind efectuată de un organ necompetent, respectiv de organele de poliție pentru care nu exista delegare din partea procurorului, iar în subsidiar, solicită achitarea inculpaților în baza art.11 pct.2 lit.a Cod pr.penală rap.la art.10 lit.e Cod pr.penală, întrucât aceștia nu au beneficiat de dreptul la apărare în fața instanțelor în condițiile în care mare parte din victime au înregistrat valori ale alcoolemiei în sânge, așa încât în urma efectuării unei expertize medico-legale privind stabilirea alcoolemiei, se putea ajunge chiar la reținerea culpei concurente.

A mai arătat că victimele nu purtau aparate de salvare și ca urmare intoxicația cu dioxid de carbon a fost acută, instanța de apel neadministrând probatoriul solicitat, în condițiile în care H. F. și J. C. care s-au prezentat la mină unde se afla salvatorul H. V., ce se afla la puțul minei după prima explozie și deși i s-a transmis să nu intre, acesta nu s-a conformat.

Ca atare, a apreciat că în cauză este incident cazul fortuit prevăzut de art.47 Cod penal, așa cum rezultă din expertiza efectuată de cei trei experți care a concluzionat că suport al primei explozii a fost apariția intempestivă în zona abatajului a unei atmosfere explozive, iar cea de-a doua s-a produs ca urmare a acumulării de monoxid de carbon și hidrogen ca rezultat al primei explozii.

A mai arătat că în ceea ce privește infracțiunea privind protecția muncii, solicită achitarea în baza art.11 pct.2 lit.d Cod pr.penală, reliefându-se fără echivoc faptul că inculpații au procedat tot timpul conform regulamentului și dispozițiilor în materie, luarea măsurilor pentru prevenirea accidentului, protejarea personalului prin operațiunile de înnămolire, prin dispoziții de scoatere a personalului din subteran și prin diligențele repetate în vederea respectării proiectului de aeraj.

În ceea ce privește latura civilă, a solicitat respingerea cererilor părților civile, întrucât nu s-a probat existența unui prejudiciu, în condițiile în care părțile civile au primit din partea CNH SA au primite circa 160.000 lei pentru urmașii decedaților și 100.000 lei pentru victimele care au suferit vătămări corporale.

Inculpatul R. G. a solicitat în principal, admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și în principal, restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale, aceasta fiind efectuată de un organ necompetent, respectiv de organele de poliție pentru care nu exista delegare din partea procurorului, invocând încălcarea dispozițiilor art.385⁹ pct.17² coroborat cu art.332 alin.1 Cod pr.penală, întrucât organele de cercetare penală nu au avut delegare pentru a efectua acte de urmărire penală, de asemenea, în condițiile în care art.209 alin.3 prevede imperativ efectuarea de către procuror a urmăririi penale pentru infracțiunile împotriva protecției muncii, iar în subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și sentinței de fond, și rejudecând cauza, să se dispună achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a Cod pr.penală rap.la art.10 lit.d Cod pr.penală, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.38 alin.1, 2, 4 din legea nr.319/2006 și achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a Cod pr.penală, rap.la art.10 lit.e Cod pr.penală, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, întrucât este incident cazul fortuit prevăzut de art.47 Cod penal, așa cum rezultă din expertiza efectuată de cei trei experți care a concluzionat că suport al primei explozii a fost apariția intempestivă în zona abatajului a unei atmosfere explozive, iar cea de-a doua s-a produs ca urmare a acumulării de monoxid de carbon și hidrogen ca rezultat al primei explozii.

În ceea ce privește infracțiunea privind protecția muncii a solicitat achitarea în baza art.11 pct.2 lit.d Cod pr.penală, reliefându-se fără echivoc faptul că inculpații au procedat tot timpul conform regulamentului și dispozițiilor în materie, luarea măsurilor pentru prevenirea accidentului, protejarea personalului prin operațiunile de înnămolire, prin dispoziții de scoatere a personalului din subteran și prin diligențele repetate în vederea respectării proiectului de aeraj.

Cu privire la latura civilă, a solicitat respingerea cererilor părților civile, întrucât nu s-a probat existența unui prejudiciu, în condițiile în care părțile civile au primit din partea CNH SA au primite circa 160.000 lei pentru urmașii decedaților și 100.000 lei pentru victimele care au suferit vătămări corporale.

Inculpatul N. A. a solicitat în principal, admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și în principal, restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale, aceasta fiind efectuată de un organ necompetent, respectiv de organele de poliție pentru care nu exista delegare din partea procurorului, invocând încălcarea dispozițiilor art.385⁹ pct.17² coroborat cu art.332 alin.1 Cod pr.penală, întrucât organele de cercetare penală nu au avut delegare pentru a efectua acte de urmărire penală, de asemenea, în condițiile în care art.209 alin.3 prevede imperativ efectuarea de către procuror a urmăririi penale pentru infracțiunile împotriva protecției muncii, iar în subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și sentinței de fond, și rejudecând cauza, să se dispună achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a Cod pr.penală rap.la art.10 lit.d Cod pr.penală, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.38 alin.1, 2, 4 din legea nr.319/2006 și achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a Cod pr.penală, rap.la art.10 lit.e Cod pr.penală, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, întrucât este incident cazul fortuit prevăzut de art.47 Cod penal, așa cum rezultă din expertiza efectuată de cei trei experți care a concluzionat că suport al primei explozii a fost apariția intempestivă în zona abatajului a unei atmosfere explozive, iar cea de-a doua s-a produs ca urmare a acumulării de monoxid de carbon și hidrogen ca rezultat al primei explozii.

În ceea ce privește infracțiunea privind protecția muncii a solicitat achitarea în baza art.11 pct.2 lit.d Cod pr.penală, reliefându-se fără echivoc faptul că inculpații au procedat tot timpul conform regulamentului și dispozițiilor în materie, luarea măsurilor pentru prevenirea accidentului, protejarea personalului prin operațiunile de înnămolire, prin dispoziții de scoatere a personalului din subteran și prin diligențele repetate în vederea respectării proiectului de aeraj.

Cu privire la latura civilă, a solicitat respingerea cererilor părților civile, întrucât nu s-a probat existența unui prejudiciu, în condițiile în care părțile civile au primit din partea CNH SA au primite circa 160.000 lei pentru urmașii decedaților și 100.000 lei pentru victimele care au suferit vătămări corporale.

Partea responsabilă civilmente C. Națională a H. SA Petroșani, a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și reținând cauza spre rejudecare, a solicitat în principal, exonerarea răspunderii civile delictuale, iar în subsidiar, reducerea despăgubirilor civile și a daunelor morale acordate.

Partea responsabilă civilmente E. M. P., a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și reținând cauza spre rejudecare, solicită în principal, exonerarea răspunderii civile delictuale, iar în subsidiar, reducerea despăgubirilor civile și a daunelor morale acordate, întrucât nu s-au luat în considerare situațiile întocmite de EM P. prin adresa nr.4065 din 15 mai 2010 și cele întocmite de CNH SA, de unde rezultă că s-au acordat sume globale substanțiale, prejudiciul în prezent fiind reparat integral, în condițiile în care s-au încălcat dispozițiile art.313 din Legea nr.95/2006, deoarece cheltuielile ocazionate de asistența medicală sunt obligatoriu suportate de către persoanele care prin fapta lor aduc prejudicii sau daune sănătății, dar și dispozițiile art.4 din Legea nr.346/2002, riscul profesional fiind asumat de cei care beneficiază de rezultatul muncii prestate, asigurarea pentru accidentele de muncă și bolile profesionale, fiind obligatorie, invocând faptul că nu a fost calculată corect pensia de urmaș acordat minorilor, întrucât trebuia efectuată o adresă la Casa de Pensii și numai pentru diferență se putea acorda prestația periodică.

Verificând actele și lucrările dosarului, atât prin prisma dispozițiilor art.385⁹ pct.9 și 10 și pct.2 Cod pr.penală, cât și a criticilor formulate, Curtea constată recursurile ca fondate, pentru următoarele considerente:

Se constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara nr.922/P/2008 din 25 august 2009, au fost trimiși în judecată inculpații N. A., pentru săvârșirea a două infracțiuni prev.de art.37 alin.1, 2, 3 din Legea nr.319/2001, două infracțiuni de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1, 2, 5 Cod penal, trei infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.2 și 4 Cod penal și o infracțiune de vătămare corporală din culpă, prev.de art.184 alin.1, 3 Cod pena; R. G. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.37 alin.1, 2, 3 din Legea nr.319/2006, o infracțiune de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1, 2, 5 Cod penal, trei infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.2, 4 Cod penal, o infracțiune de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.1, 3 Cod penal și U. D. Ș. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.38 alin.1, 2, 4 din Legea nr.319/2006, o infracțiune de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1, 2, 5 Cod penal, trei infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 alin.2, 4 Cod penal și o infracțiune de vătămare corporală din culpă, prev.de art.184 alin.1, 4 Cod penal.

În ceea ce privește motivul de casare prev.de art.385⁹ pct.9 Cod pr.penală.

Motivarea unei hotărâri reprezintă un element de transparență a justiției inerent oricărui act jurisdicțional.

Hotărârea judecătorească nu este un act discreționar, ci rezultatul unui proces logic de analiză științifică a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabilirii adevărului în vederea stabilirii stării de fapt.

Hotărârea reprezintă rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia reprezintă argumentarea în scris a rațiunii ce determină pe judecător să adopte soluția dispusă în cauză.

Motivarea hotărârilor justifică echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justițiabilului de a fi convins că justiția a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale și procedurale și, pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaște oportunitatea pronunțării căii de atac.

Instanța de control judiciar este datoare să procedeze la un examen propriu al pricinii chiar dacă își însușește concluziile și motivele instanței a cărei hotărâre este atacată, fiind obligată să verifice și să dea o apreciere personală materialului probator.

Astfel, se constată că instanța de apel, soluționând latura penală, a preluat conținutul rechizitoriului (filele 27-42) privind incidentul din 10 noiembrie 2008 pe abatajul cu banc subminat nr.431 orizontal -250 m și evoluția fenomenului de autoaprindere la acest loc de muncă, circumstanțele producerii primei deflagrații din 15 noiembrie 2011, ora 14:39, nr.431 orizontal – 250 m, circumstanțele producerii celei de-a doua explozii din 15 noiembrie 2008, ora 18:30 de la același atelaj, apreciind în concluzie că vinovăția inculpaților pentru faptele reținute în sarcina lor a fost dovedită, iar pedepsele aplicate au fost legale și temeinice.

Ca atare, se constată că o astfel de motivare, respectiv vinovăția dovedită, iar pedepsele aplicate sunt legale și temeinice, bazate pe reproducerea unei părți din conținutul rechizitoriului, constituie o nemotivare tipică, întrucât nu răspunde exigențelor textului care consacră principiul că hotărârile trebuie să fie motivate, iar lipsa de motivare duce la casarea hotărârii, în condițiile în care motivare are rolul de a asigura o bună administrare a justiției, când posibilitatea instanței superioare, în speță, instanța de recurs să controleze judecata instanței a cărei hotărâre este supusă controlului judecătoresc.

Instanța de apel raportat la caracterul devolutiv al apelului, care declanșează o nouă judecată în fond a cauzei, potrivit art.371 alin.2 Cod pr.penală, era obligată să facă o proprie analiză a probelor administrate în fața primei instanțe ori a probelor noi.

Astfel, în cauză s-au efectuat două expertize tehnice, una efectuată de INSEMEX Petroșani (în faza de urmărire penală) și alta efectuată de experții tehnici-ingineri S. I., S. I., A. D. ale căror concluzii se contrazic, prima stabilind cauzale și împrejurările care au determinat evenimentele de la EM P. din data de 15 noiembrie 2008, iar cea de-a doua cauzele determinante și favorizante în producerea accidentului, dinamica, răspunderea pentru eventualele nerespectări ale legislației și în măsură au fost luate ori respectate măsurile de combatere a focurilor endogene, operațiile de executare în perioada lucrărilor de conturare a abatajului 431, aceasta din urmă combătând concluziile experților INSEMEX, întrucât s-au limitat la activitatea de birou și/sau de laborator, didactică, cu simulări, fără cercetare în subteran, la fața locului, în vederea identificării și evaluării probelor și amprentelor generate de cele două explozii, stabilind răspunderea în sarcina victimelor B. I., inginer șef producție și H. Erwin D., șef sector, care nu au raportat pericolul, minimalizând condițiile de lucru din momentele premergătoare primei deflagrații, nesolicitând oamenilor să nu intre la lucru, prima deflagrație putând să nu aibă victime, pericolul grav și iminent neputând fi sesizat.

Se constată că atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au analizat și motivat opțiunea privind expertiza tehnică efectuată de experții INSEMEX în ale cărei obiective nu se regăsesc anumite aspecte ce trebuiau clarificate legate și de eventualele încălcări ale legislației și în consecință, raportat la atribuțiile de serviciu, cărei persoane i-ar fi revenit răspunderea, aspecte care trebuiau clarificate chiar de către instanța de apel, ce era obligată, eventual, să suplinească omisiunile primei instanțe, dat fiind caracterul devolutiv al apelului.

În ceea ce privește starea de fapt, instanța de apel nu a făcut o analiză a probelor și prin prisma criticilor aduse de către inculpați, respectiv depozițiile martorilor, coroborate cu Regulamentul de Securitate și Sănătate în Muncă a CNH SA.

P. criticile aduse hotărârii primei instanțe pe latură penală, părțile civile V. A. V., M. L., P. A. și Elekeș O. au solicitat majorarea pedepsei inculpaților, instanța de apel limitându-se doar să aprecieze că sunt legale și temeinice, fără a analiza prin prisma criteriilor generale de individualizare a pedepsei, prev.de art.72 Cod penal.

Nu în ultimul rând, instanța este obligată să procedeze la motivarea soluției și cu privire la latura civilă, în sensul analizării elementelor de fapt, a probelor pe care se sprijină, referitor la fiecare categorie a cheltuielilor cu privire la care părțile civile pretind că le sunt datorate, precum și cu privire la daunele morale ce li se cuvin.

Instanța de apel este obligată să arate argumentele care duc la majorarea sau reducerea despăgubirilor civile pentru ca instanța de recurs să-și exercite dreptul de control, iar când s-a făcut aplicarea instituției solidarității în obligarea la despăgubiri, soluția va trebui argumentată, întrucât solidaritatea nu se presupune și îndeosebi trebuie motivată soluția adoptată cu privire la obligarea părții responsabile civilmente.

De asemenea, referirea globală la probele administrate, fără analiza acestora în raport cu componentele despăgubirilor, la plata cărora inculpații sunt obligați constituie o nemotivare a hotărârii, în sensul art.385⁹ pct.9 Cod pr.penală, ca de altfel și orice modificare a sumei stabilită de prima instanță fără nicio altă motivare.

Analizând considerentele hotărârii sub aspectul laturii civile, se constată că motivarea lipsește cu desăvârșire, considerentele cuprinzând doar invocarea „greșelilor” și „omisiunilor” și măsurile dispuse pentru soluționarea acesteia.

În ceea ce privește motivul de casare prev.de art.385⁹ pct.10 Cod pr.penală.

Pentru a fi operat motivul de casare înscris în art.385⁹ pct.10 Cod pr.penală, textul impune îndeplinirea cumulativă a două condiții, respectiv omisiunea instanței de a se pronunța asupra unor probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, iar probele administrate și cererile formulate să fie de natură să garanteze drepturile și să fie hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, în sensul influențării soluției dată în cauză.

Casarea hotărârii va interveni și în situația în care instanța nu s-a pronunțat, contrat art.378 alin.3 Cod pr.penală, asupra tuturor motivelor de apel invocate ce se subsumează unor cereri esențiale în sensul clarificării situației juridice a inculpatului și reținerii vinovăției acestuia de natură a-i garanta drepturile și de a influența soluția penală, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare.

Se constată că inculpatul R. G. a solicitat audierea martorilor H. F., J. C., I. M., G. Constantiun, T. S. privind solicitarea martorului H. F. adresată salvatorului H. V. S. de a se nu intra în mină, cerere de probatorii cu privire la care instanța de apel nu s-a pronunțat și nici nu a analizat.

Inculpatul U. D. Ș. a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale pentru a se stabili dacă decesul victimelor s-ar fi putut datora și nepurtării aparatului de salvare ori stabilirii alcoolemiei, cu privire la care de asemenea, instanța de apel nu a analizat-o și nici nu s-a pronunțat.

Inculpatul N. A. a solicitat o nouă expertiză tehnică judiciară sau completarea raportului de expertiză efectuat la prima instanță, precizând obiective (plan 229 dosarul instanței de apel, respectiv filele 232 și urm.), audierea martorilor Z. Dacia N., H. F., D. D., precum și o . adrese, probe cu privire la care instanța de apel nici nu le-a analizat și nici nu s-a pronunțat.

Simplele cereri solicitate cu privire la care s-a pronunțat, însă le-a analizat și motivat superficial și insuficient sunt referitoare la excepțiile legate de nedelegarea polițiștilor judiciari, activitatea de urmărire penală fiind efectuată cu respectarea dispozițiilor art.209 Cod pr.penală, art.217 alin.4 Cod pr.penală, fără a analiza solicitarea de restituire a cauzei în vederea refacerii urmăririi penale și cu privire la încălcarea dispozițiilor art.300, 301 alin.1 și art.302 Cod penal, art.250 Cod pr.penală.

În considerente, instanța de apel apreciază că nu se mai impune administrarea de noi probe în afara expertizei medico-legale privind victima L. C., această apreciere neechivalând cu o analiză a probelor solicitate, fiind obligatorie demonstrația argumentată că proba este neconcludentă și inutilă și nici cu o pronunțare asupra cererilor solicitate.

În ceea ce privește latura civilă, instanța de apel nu a analizat nici criticile aduse hotărârii primei instanțe de către partea responsabilă civilmente, referitoare la nerealizarea condițiilor răspunderii civile delictuale sau a înscrisurilor (adrese întocmite de EM P., CNH SA) ori ignorarea unor dispoziții legale ca art.313 din Legea nr.95/2006 și art.4 din Legea nr.346/2002, nici cele aduse de către inculpați, care au invocat nedovedirea pretențiilor și nici ale părții civile privind cuantumul despăgubirilor civile, inclusiv prestațiile periodice.

În ceea ce privește motivul de casare prev.de art.386⁹ pct.21 Cod pr.penală, Curtea constată incidența acestuia ce atrage astfel trimiterea cu rejudecare a cauzei de către instanța de apel, întrucât partea civilă S. B., fiul victimei S. V., minor la data constituirii ca parte civilă, fiind reprezentat de mama sa S. N., a devenit ulterior major, astfel încât a promovat calea de atac în nume propriu, instanța de apel având obligația să-l citeze în cauză și să se pronunțe asupra apelului declarat.

Pe considerentele sus-menționate și având în vedere și dispozițiile art.385¹⁵ pct.2 lit.c Cod pr.penală rap.la art.385⁹ pct.9, 10, 21 Cod pr.penală și art.385⁹ alin.2, 3 și 4 Cod pr.penală, Curtea constată recursurile ca fondate, urmând să le admită, să caseze decizia penală și să trimită cauza spre rejudecare instanței de apel, respectiv Tribunalul Gorj.

În rejudecare, instanța de apel va proceda la citarea corectă a părților, urmând a analiza toate criticile formulate de către apelanți prin calea de atac și se va pronunța asupra tuturor cererilor formulate, va analiza necesitatea efectuării unei noi expertize tehnice judiciare privind stabilirea cauzelor și împrejurărilor care au determinat producerea evenimentelor de la EM P. din data de 15 noiembrie 2008, normele legale privind desfășurarea activității miniere, cât și a celor privind protecția și securitatea muncii ce au fost încălcate raportat la fiecare inculpat, în funcție de atribuțiile de serviciu și fișa postului.

Se vor avea în vedere și celelalte critici formulate prin promovarea recursului.

Văzând și art.192 alin.3 Cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de inculpații N. A., R. G., U. D. Ș., partea responsabilă civilmente C. Națională a H. SA și E. M. P. și părțile civile L. A., A. N., M. P., A. L., M. M., V. A. I., S. N. R., Ș. E., Mățan M., B. S. A., S. A., M. L., Elekeș O., P. A., S. C. M., Ș. A. E., B. Dacia C., Elekeș R., P. A., B. R. A., V. A. V., împotriva deciziei penale nr.60 din 26 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._ .

Casează decizia penală atacată.

Trimite cauza pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Gorj.

Cheltuielile Judiciare din recurs rămân în sarcina statului, din care 200 lei reprezintă 1/2 onorariul avocat oficiu pentru inculpatul N. A. (delegație nr.2422/2012).

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 11 mai 2012.

C. ȘeleaTatiana MireaGabriel V.

Grefier,

B. D.

Red.jud.CȘ

j.a.D.P.

Ș.Ș.

PS/17.05.2012

← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr....		Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 267/2012. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1097/2012. Curtea de Apel CRAIOVA Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Art.246 C.p.. Decizia nr. 1171/2012. Curtea de Apel CRAIOVA Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 1134/2012. Curtea de Apel CRAIOVA Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 267/2012. Curtea de Apel CRAIOVA Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 1879/2012. Curtea de Apel CRAIOVA Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1983/2012. Curtea de Apel CRAIOVA Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1947/2012. Curtea de Apel CRAIOVA