Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 295/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 295/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-03-2014 în dosarul nr. 295/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. C.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE A.
DECIZIA PENALĂ Nr. 295/2014
Ședința publică de la 12 Martie 2014
PREȘEDINTE A. I. Judecător
C. I. Judecător
Grefier Ș. C. D.
Ministerul Public reprezentat de procuror V. N. din cadrul
Parchetului de pe lângă C. de A. C.
Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de inculpatul B. C. și partea vătămată B. I. împotriva sentinței penale nr. 3274 din 14 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul, asistat de avocat O. L., apărător ales, lipsind partea vătămată reprezentată de avocat B. M., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat B. M. solicită admiterea apelului părții civile, desființarea sentinței și majorarea pedepsei inculpatului, considerând-o prea blândă față de gradul de pericol social al faptei, de comportamentul violent cu părinții săi dar și de atitudinea adoptată la cercetări, de negare totală a faptelor, cu cheltuieli de judecată. Pentru aceleași considerente solicită respingerea apelului inculpatului, ca nefondat.
Avocat O. L., în teză principală, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și achitarea inculpatului în temeiul art. 11 alin.2 lit. a cu art. 10 lit. c Cod procedură penală, întrucât faptele nu au fost săvârșite de inculpat. În acest sens scoate în evidență declarațiile contradictorii ale martorei S. M. care, în final arată că cele spuse le-a aflat de la mama sa, dar și ale martorei R. A. ce în esență, învederează că l-a cunoscut pe inculpat doar după voce, aflându-se la o distanță de cca 50 m, în condițiile în care vizibilitatea era destul de redusă la acea oră. Ca atare, cere a se lua act că prezumția de nevinovăție nu a fost răsturnată și că orice îndoială operează în favoarea apelantului, nefiind probe de condamnare și vinovăție.
În teză subsidiară consideră că se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei întrucât faptele prezintă o gravitate mai redusă față de datele pozitive ce caracterizează persoana inculpatului, infractor primar, cu posibilități certe de îndreptare și, pe cale de consecință, se impune aplicarea unui avertisment în baza art. 81 cod penal. Totodată, cere respingerea apelului părții civile, ca nefondat.
Reprezentantul Parchetului cere admiterea apelului inculpatului, desființarea sentinței, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 224 alin.1 și 2 cod penal, cu precizarea că pedeapsa anterioară cu suspendarea condiționată a executării pedepsei este mai favorabilă în ceea ce-l privește pe inculpat față de condițiile imperative pe care trebuie să le întrunească această instituție. Pentru aceleași considerente cere respingerea apelului părții civile, cu obligarea la cheltuieli judiciare statului.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, învederează că este nevinovat și că achiesează la concluziile apărătorului ales.
CURTEA,
Asupra apelurilor de față;
Prin sentința penală nr. 3274 din 14 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în baza art. 192 alin. 1, 2 C.p. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și art. 76 alin. 1 lit. c C.p., a fost condamnat inculpatul B. C., fiul lui I. și V., născut la data de 25.07.1992 în ., cu domiciliul în ., ., jud. D., CNP_, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C.p., s-a interzis inculpatul exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei .
În baza art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. h c.p.p., a fost încetat procesul penal privind pe inculpatul B. C. pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare prev. de art. 193 alin. 1 C.p.
În baza art. 81 C.p., s-a dispus suspendarea executarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni, termen stabilit potrivit art. 82 C.p.
În baza art. 71 alin. 5 C.p, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 359 C.pr.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a luat act că partea vătămată B. I. nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 191 al. 1 și art. 192 alin. 2 lit. b C.proc.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat oficiu și pe partea vătămată B. I. la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul cu numărul_/P/2012 din 20.02.2013 al Parchetului de pe lângă judecătoria C., inculpatul B. C. a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și amenințare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
În noaptea de 16/17.09.2012,în jurul orelor 0,30-1,00,pe fondul unei stări conflictuale mai vechi, inculpatul B. C. s-a deplasat la locuința tatălui său din localitatea Milovan, . B. I., iar în momentul în care aceasta a ieșit în exteriorul locuinței sale, inculpatul a început să-i adreseze injurii și amenințări cu moartea. La solicitarea părții vătămate, ca vecinii să intervină în ajutorul său, inculpatul a părăsit curtea părții vătămate, în același mod în care intrase, adică prin escaladarea gardului.
Faptele au fost confirmate de declarațiile martorilor audiați în cauză S. M. și R. A.. Astfel, martora R. A. a declarat că l-a văzut pe inculpat sărind gardul în curtea părții vătămate, dar și când a părăsit curtea în același mod în care pătrunsese. I-a relatat și fiicei sale acest aspect în momentul în care aceasta din urmă a ieșit și ea din locuință. De asemenea a arătat că l-a auzit pe inculpat înjurând-o și amenințând-o cu moartea pe partea vătămată și că nu are nici un dubiu cu privire la identitatea persoanei care a pătruns în curtea părții vătămate și care i-a adus injurii și amenințat-o cu moartea, această persoană fiind inculpatul B. C..
Prin declarația dată, martorul G. D. a arătat că l-a găzduit pe inculpat în locuința sa în perioada 28.08._12 și că acesta " de obicei " nu părăsea locuința pe timpul nopții. Prin această declarație nu este exclusă neechivoc posibilitatea ca inculpatul să se fi aflat în noaptea de 16/17.09.2012 la locuința părții vătămate, deci să fi părăsit locuința martorului, fără ca acesta din urmă să aibă cunoștință despre acest lucru.
Din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, a rezultat neîndoielnic faptul că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
Nu a fost lipsit de relevanță juridică nici aspectul că la data de 04.07.2013 inculpatul a declarat că se împacă cu partea vătămată, în condițiile în care la termenul din data de 30.05.2013, negase săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. Or, în situația în care nu ar fi săvârșit nici o faptă, nu mai exista nici un temei pentru o împăcare.
Starea de fapt reținută mai sus s-a probat cu plângerea și declarațiile părții vătămate și declarațiile martorilor menționați mai sus.
În drept, fapta inculpatului B. C.,de a pătrunde fără drept, pe timp de noapte, în curtea părții vătămate și de a-i aduce amenințări cu moartea, amenințări ce au fost de natură să-i producă acesteia o stare de temere, s-a reținut că întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu și amenințare,prev. de art. 192 alin. 1,2 și art. 193 alin. 1 C.p..
Din considerentele expuse anterior, instanța apreciază că inculpatul se face vinovat de faptele pentru care a fost trimis în judecată.
În ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 1,2 C.p., instanța a constatat că pentru această infracțiune nu este posibilă împăcarea părților.
La stabilirea și aplicarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile stabilite de art. 72 C.pen., respectiv de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, astfel încât să fie atins scopul pedepsei reglementat de art. 52 C.pen., dar și de dispozițiile art. 74 lit. a C.p., respectiv conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea faptei
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a luat act de faptul că partea vătămată B. I. nu s-a constituit parte civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul B. C. partea civilă B. I..
Partea vătămată solicită în esență desființarea sentinței și majorarea pedepsei inculpatului apreciată prea blândă față de pericolul social concret al faptelor săvârșite, determinat de modul de concepere și realizare, respectiv prin amenințări și injurii, cu o conduită inadecvată față de părinți și, totodată, nesincer la cercetări.
La rândul său, inculpatul a învederat că fapta reținută nu a fost comisă de el, scoțând în evidență declarațiile contradictorii ale martorilor S. M. și R. A., prima aflând de faptă de la mama sa iar cea de-a doua situată, pe timp de noapte, la peste 50 m de locuința părții vătămate, cerând în consecință achitarea. Subsidiar față de datele pozitive ce caracterizează persoana sa, consideră cod penal în cauză se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, fiind îndeplinite cerințele cumulative ale acestei instituții.
Apelul inculpatului este întemeiat și se va admite în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, iar al părții vătămate este nefondat și se va respinge în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 5 cod penal, prevede că cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
În baza art. 386 Cod procedură penală, se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 192 alin.1 și 2 cod penal în infracțiunea prev. de art. 224 alin. 1 și 2 cod penal, așa cum este ea reglementată și sancționată de noul cod penal.
Întrucât infracțiunea de violare de domiciliu se pedepsea cu închisoare de la 3 la 10 ani și în noul cod penal această faptă săvârșită de o persoană înarmată, în timpul nopții ori prin folosirea de calități mincinoase se pedepsește mai blând, respectiv cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau alternativ cu amendă, față de datele parțial pozitive ce caracterizează persoana inculpatului, respectiv lipsită de antecedente penale, cu o comportare bună în precedent, vârsta acestuia – născut la 25 iulie 1992, se poate aprecia că reeducarea sa se poate realiza corespunzător tot prin suspendarea executării pedepsei dar reducându-se cuantumul acesteia la 4 luni închisoare. pentru aceste limite pledează și împăcarea părților cu precizarea că „nu mai există pretenții civile în cauză”.
Se apreciază că prima instanță, manifestând rol activ, a administrat probele necesare aflării adevărului și printr-o interpretare corectă a stabilit o situație de fapt concordanță cu realitatea care corespunde adevărului reținându-se, în esență că în noaptea de 16/17, după orele 2400, a pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate, împrejurări în care a amenințat-o cu moartea, fiind întrunite astfel elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu și amenințare, aflate în concurs real.
Faptele așa cum au fost descrise sunt confirmare cu declarația martorei R. A. care l-a văzut pe inculpat sărind gardul în curtea părții vătămate, dar și atunci când a părăsit curtea în același mod, împrejurări în care s-a solicitat ajutor vecinilor. În același sens a declarat și mama acesteia S. M. care auzind zgomot afară, a observat un autoturism că se oprise în dreptul locuinței părții vătămate, împrejurări în care l-a auzit pe inculpat având o discuție contradictorie cu tatăl său, în condițiile în care între părți existau relații conflictuale mai vechi.
Pentru aceleași considerente, apelul părții vătămate este nefondat și se va respinge ca atare având în vedere calitatea părților, tată – fiu, împăcarea inițială a acestora la cercetarea judecătorească, neimpunându-se astfel agravarea pedepsei așa cum s-a solicitat, în raport de gradul de pericol social al faptelor săvârșite cât și de datele ce caracterizează persoana inculpatului.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței cu aplicarea art. 275 cod pr.penală, privind plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul B. C. împotriva sentinței penale nr. 3274 din 14 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
Respinge apelul părții civile B. I..
Desființează în parte sentința, pe latură penală:
În baza art. 386 C.p.p.
Schimbă încadrarea juridică a faptei prev. de inc. B. C. din infracțiunea prev. de art. 192 alin. 1, 2 C.p. anterior în infracțiunea prev. de art. 224 al. 1 și 2 C.p.
În baza art. 224 al. 1, 2 C.p. cu aplic. art. 74 lit. a și art. 76 C.p. anterior și cu referire la art. 5 C.p.
Condamnă inculpatul la pedeapsa de 4 luni închisoare.
În temeiul art. 81 C.p. anterior cu referire la art. 5 C.p.
Dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 4 luni.
Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C.p. anterior
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă apelantul parte civilă la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare statului.
Suma de 200 lei onorariu avocat oficiu pentru inculpat va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Martie 2014.
A. I. C. I.
Grefier,
Ș. C. D.
Red.jud.C.I.
j.f.F.M.G.
IB
| ← Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... | Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Sentința nr. 89/2014. Curtea... → |
|---|
