Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 491/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Decizia nr. 491/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 28-03-2013 în dosarul nr. 5786/121/2012/a9

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 491/R

Ședința publică din data de 28 Martie 2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – florin meleacă

Judecător – mARCIAN M. I.

Judecător – aur marian mircea

Grefier - M. I.

Ministerul Public a fost reprezentat de PROCUROR- M. B.

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pe rol fiind soluționarea recursului penal declarat de recurentul-inculpat B. V., deținut în prezent în Penitenciarul G., împotriva încheierii de ședință din 12 martie 2013 a Tribunalului G., dosar nr._ 12.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat B. V., în stare de deținere, personal și asistat de avocat B. F., apărător desemnat din oficiu în baza delegației rn. 1696/27.03.2013 emisă de Baroul G..

Procedura este legal îndeplinită, in conformitate cu dispozițiile art.177 Cod procedură penală.

S-a făcut referatul cauzei, în conformitate cu disp.art. 104 alin.10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, grefierul de ședință arătând că este primul termen de judecată; prin Încheierea din Camera de Consiliu din data de 28.03.2013, a fost respinsă cererea de abținere formulată de dl. judecător M. A. M., după care;

Curtea, potrivit disp.art.318 Cod procedură penală, procedează la identificarea recurentului-inculpat B. V., constatând că datele de stare civilă ale acestuia corespund celor existente la dosar.

Totodată, aduce la cunoștința recurentului-inculpat că, pentru asigurarea exercitării dreptului la apărare, potrivit disp.art. 294 alin.1 Cod procedură penală, s-a procedat la desemnarea unui apărător din oficiu și că, potrivit disp. art. 6 Cod procedură penală, are posibilitatea de a-și angaja apărător ales, dacă consideră necesar.

Întrebat fiind, recurentul-inculpat precizează că este de acord ca asistența juridică să ii fie asigurată de apărătorul desemnat din oficiu, menține recursul formulat.

Curtea, potrivit disp.art.294 alin. ultim Cod procedură penală, acordă recurentului-inculpat posibilitatea de a lua legătura cu apărătorul său.

Avocat B. F. nu are alte cereri de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.

Curtea, nemaifiind alte cereri cu caracter prealabil de formulat, constată recursul in stare de judecată și, potrivit disp.art.385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul in dezbaterea acestuia.

Avocat B. F. solicită admiterea recursului declarat de recurentul-inculpat B. V., având în vedere starea sa de sănătate precară, inculpatul suferind de TBC și fiind nevoit să fie spitalizat și supus un tratament medicamentos mai riguros, dificil de urmat în stare de detenție.

Reprezentantul Ministerului Public solicită să fie respins recursul declarat de inculpatul B. V., având în vedere că în mod corect instanța de fond a dispus menținerea măsurii arestării sale preventive ținând seama de infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat, respectiv cea de viol, prev. de art.197 alin.1 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, raportat la gravitatea deosebită a acesteia și la natura relațiilor sociale încălcate, la rezonanța acestei infracțiuni și la impactul negativ asupra părții vătămate, în vârstă de 14 ani la momentul cercetării, fiica vitregă a inculpatului.

Recurentul-inculpat B. V., personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.38513 alin.3 Cod procedură penală, solicită admiterea recursului formulat și judecarea sa în stare de libertate.

Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.

Ulterior deliberării

CURTEA

Asupra recursului penal de față,

Prin încheierea de ședință din 12.03.2013 pronunțată de Tribunalul G. în dosarul nr._ 12 în conformitate cu art.3002 Cod procedură penală coroborat cu art.160b al.1, 3 Cod procedură penală s-a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive privind pe inculpatul B. V., măsură pe care a menținut-o.

În motivarea încheierii s-a arătat că se mențin temeiurile care au fost avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive față de acesta (art. 148 alin 1 lit f Cod procedură penală), rezultând indicii temeinice - în sensul art.143 Cod procedură penală - de natură a crea presupunerea că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

S-a arătat că, din datele existente la dosarul cauzei (declarațiile părții vătămate M. L. care a arătat că începând cu luna aprilie 2009 inculpatul B. V. a întreținut mai multe ori raporturi sexuale cu ea spunându-i la început să nu zică la nimeni întrucât o să iasă urât și o să se despartă de mama ei; certificat medico-legal nr. 710 din 23.05.2012 din care reiese că minora prezintă o deflorare mai veche de 7-10 zile; procesul-verbal de efectuare a cercetării la fața locului din 24.05.2012; procesul-verbal de conducere în teren din 24.05.2012, planșe fotografice; declarațiile martorei B. D., mama minorei, care a arătat că a aflat de la fiica sa că a întreținut raporturi sexuale cu inculpatul; precum și declarațiile de recunoaștere ale inculpatului) rezultă indicii temeinice și probe de natură a induce presupunerea că inculpatul B. V. a comis fapta reținută în sarcina sa (viol, prev de art197 alin 1 și 3 Cod penal cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal), reținându-se că în perioada aprilie 2009 – 18 mai 2012 a întreținut în mod repetat, prin amenințare și profitând de imposibilitatea victimei de a-și exprima voința, raporturi sexuale cu fiica sa vitregă M. L. (în prezent în vârstă de 14 ani).

S-a menționat că infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat este prevăzută de art 197 alin 1 și 3 Cod penal cu aplicarea art 41 alin 2 Cod penal și se sancționează cu închisoare de la 10 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.

S-a reținut, având în vedere gravitatea deosebită a infracțiunii presupus a fi săvârșită, gravitate apreciată în special prin prisma relațiilor sociale încălcate și a urmărilor produse (un puternic impact negativ asupra psihicului minorei), modalitatea și împrejurările concrete în care se reține că ar fi săvârșit fapta (în mod repetat, profitând de plecarea mamei minorei de la domiciliu și de faptul că partea vătămată era în întreținerea inculpatului), rezonanța unor astfel de fapte și sentimentul de insecuritate pe care îl generează în rândul societății comiterea acestui gen de infracțiuni, că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul B. V. arătând că punerea sa în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, că are o stare de sănătate precară, solicitând să fie judecat în stare de libertate.

Recursul declarat de inculpatul B. V. este nefondat.

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.3856 al.3 Cod procedură penală, Curtea constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.

Astfel, în mod corect prima instanță a dispus menținerea măsurii arestării preventive față de inculpatul B. V., fiind îndeplinite cerințele impuse de art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală, în cauză existând probe și indicii temeinice din care rezultă că acesta ar fi comis infracțiunea de viol asupra unui minor, în formă continuată, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

Ținând cont de modul și împrejurările concrete în care s-au săvârșit faptele, de perioada mare de timp pe durata căreia a desfășurat activitatea infracțională, gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, urmările grave asupra părții vătămate în vârstă de 14 ani, starea de insecuritate socială care s-ar crea în rândul comunității dacă persoanele acuzate de comiterea unor asemenea fapte cu un grad ridicat de pericol social ar fi în libertate, Curtea apreciază că lăsarea acestuia în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

De asemenea, măsura arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal iar o altă măsură preventivă dintre cele prevăzute de art.145 sau 1451 Cod procedură penală, cu toate restricțiile aferente, nu ar corespunde pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea inculpatului în libertate.

În ceea ce privește starea de sănătate a inculpatului, aceasta nu constituie un motiv care să conducă la punerea in libertate, boala de care suferă acesta putând fi tratată în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, conform art. 1391 Cod procedură penală, sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății Publice.

În consecință, în mod corect instanța de fond a apreciat că în cauză se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului și că acestea impun în continuare privarea de libertate a acestuia.

Față de cele arătate, în baza disp. art. 385 15 al. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca fiind nefondat recursul declarate de inculpatul B. V..

Văzând și disp. art.189 și art.192 al.2 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B. V. ( fiul lui C. și C., născut la data de 31.03.1969 în localitatea T., județul G., CNP_, domiciliat în ., județul G., deținut în prezent în Penitenciarul G.), împotriva încheierii de ședință din 12 martie 2013 a Tribunalului G., dosar nr._ 12.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe inculpat să plătească către stat suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in recurs, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul din oficiu se va vira către Baroul G. din fondurile Ministerului Justiției (avocat B. F.).

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 28 martie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

florin meleacă mARCIAN M. I. aur marian mircea

Grefier,

M. I.

Red. F. M./01.04.2013

Tehnored. M. I./ 2 ex./01.04.2013

Fond: M. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 491/2013. Curtea de Apel GALAŢI