Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 795/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Comentarii

0

Decizia nr. 795/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 24946/233/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.795/R

Ședința publică din data de 20 Mai 2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – aur marian mircea - JUDECĂTOR

Judecător – florin meleacă

Judecător – mARCIAN M. I.

Grefier - M. I.

Ministerul Public a fost reprezentat de PROCUROR- G. L.

Procuror șef secție judiciară

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pe rol fiind soluționarea recursului penal declarat de recurentul-inculpat L. A. S., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.211 Cod penal, în prezent deținut în Penitenciarul G., împotriva sentinței penale nr.500/22.03.2013 a Judecătoriei G., pronunțată în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat L. A. S., în stare de deținere, personal și asistat de avocat D. S., apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr.2145/11.04.2013 emisă de Baroul G., lipsă fiind intimatul-parte vătămată C. E., intimatul-parte vătămată C. F. și intimatul-parte civilă S. Clici de Urgență pentru Copii „Sf. ioan” G..

Procedura este legal îndeplinită, in conformitate cu dispozițiile art.177 Cod procedură penală.

S-a făcut referatul cauzei, în conformitate cu disp.art. 104 alin.10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, grefierul de ședință arătând că este primul termen de judecată; citația emisă intimatului-parte vătămată C. F. a fost restituită cu mențiunea „destinatar mutat”; măsura arestării preventive a inculpatului-recurent a fost menținută prin Încheierea de la termenul intermediar din data de 15 aprilie 2013, după care;

Curtea, potrivit disp.art.318 Cod procedură penală, procedează la identificarea recurentului-contestator L. A. S., constatând că datele de stare civilă ale acestuia corespund celor existente la dosar.

Întrebat fiind, recurentul-inculpat L. A., personal, precizează că își menține recursul formulat, fiind nemulțumit doar de cuantumul pedepsei aplicate de instanța de fond. Este de acord ca asistența juridică să ii fie asigurată de apărătorul desemnat din oficiu.

Curtea, având în vedere motivul de recurs invocat de recurentul-inculpat L. A. S., referitor la cuantumul pedepsei, apreciază că nu mai prezintă relevanță procedura de citare a părților vătămate în prezenta cauză.

Întrebat fiind, recurentul-inculpat L. A. S. arată că nu dorește să facă altă declarație în fața instanței de recurs.

Curtea, potrivit disp.art.294 alin. ultim Cod procedură penală, acordă recurentului-inculpat posibilitatea de a lua legătura cu apărătorul său.

Avocat D. S. nu are alte cereri de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.

Curtea, nemaifiind alte cereri cu caracter prealabil de formulat, constată recursul in stare de judecată și, potrivit disp.art.385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul in dezbaterea acestuia.

Avocat D. S., având cuvântul în susținerea recursului formulat de recurentul-inculpat L. A. S., arată că acesta critică cuantumul pedepsei aplicate de instanța de fond pentru fiecare dintre infracțiunile prev. de art.211 alin.1, 2 lit.b,c și alin.2¹ lit. c Cod penal și prev. de art.189 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, înțelegând să critice și sporul aplicat ca urmare a aplicării dispozițiilor referitore la concurs, pedeapsa rezultantă fiind de 7 ani și 8 luni închisoare.

În motivarea hotărârii primei instanțe se arată că nu se poate aplica dispozițiile art.74 lit.c Cod penal doar ca urmare a recunoașterii, ci că ar trebui să se rețină această circumstanță atenuantă judiciară n urma coroborării condițiilor concrete de comitere a faptelor.

Raportat la situația de fapt, la conduita inculpatului, care de la primul termen a recunoscut săvârșirea faptei și și-a manifestat regretul în ceea ce privește faptele pentru care a fost cercetat și ulterior condamnat printr-o hotărâre chiar nedefinitivă.

Solicită admiterea recursului formulat urmând a se reține în sarcina inculpatului dispozițiile art.74 lit.c Cod penal, ulterior urmând a fi coborâtă pedeapsa pentru cele două infracțiuni de tâlhărie pentru care inculpatul a fost cercetat sub minimul special, urmând ca la aplicarea dispozițiilor referitoare la recidivă, conform art.37 lit.a Cod penal, dar și cele referitoare la concurs, sporul care se va aplica să fie orientat către minim.

Totodată, solicită plata onorariului pentru asistența juridică asigurată din oficiu.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că recursul declarat de recurentul-inculpat L. A. S. este nefondat, sentința penală nr.500/22.03.2013 a Judecătoriei G. fiind legală și temeinică.

Consideră că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt, vinovăția inculpatului, care s-a prevalat de dispozițiile art.320¹ Cod procedură penală, și a dat faptei încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.

Apreciază ca fiind neîntemeiat motivul de recurs al inculpatului, în sensul că pedeapsa aplicată a fost greșit individualizată.

Instanța de fond a aplicat câte o pedeapsă pentru infracțiunile de lipsire de libertate și tâlhărie în formă calificată, în limitele legale și în raport de criteriile enumerate de legiuitor în art.72 Cod penal.

Instanța de fond a avut în vedere faptele produse, partea vătămată fiind minore, care au avut nevoie de1-2 zile îngrijiri medicale, urmărire produse dar și datele ce caracterizează persoana inculpatului.

Prin aceeași hotărâre au fost soluționate și antecedentele penale ale inculpatului, care, deși la vârstă tânără, a suferit multiple condamnări pentru infracțiuni contra patrimoniului. Apreciază că pedeapsa rezultantă de 7 ani și 8 luni aplicată de instanța de fond este egală și temeinică, motiv pentru care solicită să fie respins recursul declarat de inculpat, să fie menținută hotărârea primei instanțe, să fie menținută măsura arestării preventive a inculpatului și să fie dedusă perioada arestării preventive, începând cu 2 decembrie 2012 la zi.

Recurentul-inculpat L. A. S., personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.385¹³ alin.3 Cod procedură penală, lasă la aprecierea instanței recursul formulat.

Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.

Ulterior deliberării

CURTEA

Asupra recursului penal de față,

Prin sentința penală nr.500/22.03.2013 a Judecătoriei G., În temeiul art. 334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a celor două infracțiuni de tâlhărie reținute în sarcina inculpatului L. A. S., fapte prevăzute de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, respectiv de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 2¹ lit. c Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, într-o singură infracțiune de tâlhărie în formă continuată, faptă prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c și alin. 2¹ lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal.

A fost condamnat inculpatul L. A. S. la o pedeapsă de 5 (cinci) ani și 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă continuată, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c și alin. 2¹ lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, cât și cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală (faptă comisă în noaptea de 01/02.12.2012, părți vătămate C. E. și C. F.).

A fost condamnat inculpatul L. A. S. la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. 1 și alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, cât și cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală (faptă comisă în noaptea de 01/02.12.2012, parte vătămată C. F.).

S-a constatat că cele două infracțiuni din prezenta cauză se află în concurs real, potrivit art. 33 lit. a Cod penal.

În temeiul art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal, s-a dispus contopirea celor două pedepse aplicate prin prezenta sentință penală, urmând ca inculpatul L. A. S. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani și 2 (două) luni închisoare, sporită la 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare (rezultanta 1).

S-a constatat că faptele din prezenta cauză au fost comise de inculpatul L. A. S. în termenul de încercare de 4 (patru) ani, termen stabilit prin sentința penală nr. 587/21.03.2012 a Judecătoriei G., definitivă la data de 17.04.2012 prin nerecurare, cât și în termenul de încercare de 2 (doi) ani, termen stabilit prin sentința penală nr. 1328/03.07.2012 a Judecătoriei G., definitivă la data de 24.07.2012 prin nerecurare.

În temeiul art. 83 alin. 1 Cod penal, s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 2 (doi) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 587/21.03.2012 a Judecătoriei G., cât și revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 1 (un) an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1328/03.07.2012 a Judecătoriei G..

S-a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul L. A. S. a fost condamnat prin sentința penală nr. 1136/16.06.2010 a Judecătoriei G., definitivă la data de 03.05.2011 prin decizia penală nr. 52/07.02.2011 a Tribunalului G. (fapte din datele de 20/21.03.2009 și 16/17.04.2009), prin sentința penală nr. 587/21.03.2012 a Judecătoriei G., definitivă la data de 17.04.2012 prin nerecurare (faptă din data de 13.11.2010), cât și prin sentința penală nr. 1328/03.07.2012 a Judecătoriei G., definitivă la data de 24.07.2012 prin nerecurare (faptă din data de 07.11.2009), se află în concurs real, potrivit art. 33 lit. a Cod penal.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 (șase) luni închisoare, aplicată inculpatului L. A. S. prin sentința penală nr. 1136/16.06.2010 a Judecătoriei G., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 6 (șase) luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal și art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal în referire la art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal (faptă săvârșită la data de 20/21.03.2009);

- 6 (șase) luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal și art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal în referire la art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal (faptă săvârșită la data de 16/17.04.2009).

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare, aplicată inculpatului L. A. S. prin sentința penală nr. 587/21.03.2012 a Judecătoriei G., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, cu înlăturarea sporului de pedeapsă de 4 (patru) luni, după cum urmează:

- 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 587/21.03.2012 a Judecătoriei G., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. b Cod penal în referire la art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal (faptă săvârșită la data de 13.11.2010);

- 6 (șase) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1136/16.06.2010 a Judecătoriei G. (fapta din data de 20/21.03.2009);

- 6 (șase) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1136/16.06.2010 a Judecătoriei G. (fapta din data de 16/17.04.2009).

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 (un) an închisoare, aplicată inculpatului L. A. S. prin sentința penală nr. 1328/03.07.2012 a Judecătoriei G., în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, cu înlăturarea sporului de pedeapsă de 4 (patru) luni, după cum urmează:

- 8 (opt) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1328/03.07.2012 a Judecătoriei G., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a și i Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal și art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal în referire la art. 76 alin. 1 lit. d Cod penal (faptă săvârșită la data de 07.11.2009);

- 6 (șase) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1136/16.06.2010 a Judecătoriei G. (fapta din data de 20/21.03.2009);

- 6 (șase) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1136/16.06.2010 a Judecătoriei G. (fapta din data de 16/17.04.2009).

În temeiul art. 36 alin. 2 Cod penal, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal, s-a dispus contopirea următoarelor pedepse: 6 (șase) luni închisoare, 6 (șase) luni închisoare (ambele aplicate prin sentința penală nr. 1136/16.06.2010 a Judecătoriei G.), 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare (aplicată prin sentința penală nr. 587/21.03.2012 a Judecătoriei G.) și 8 (opt) luni închisoare (aplicată prin sentința penală nr. 1328/03.07.2012 a Judecătoriei G.), urmând ca inculpatul L. A. S. să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare, sporită la 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare (rezultanta 2).

În temeiul art. 83 alin. 1 Cod penal, s-a dispus ca pedeapsa de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare (rezultanta 1) să fie executată alături de pedeapsa de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare (rezultanta 2), fără ca cele două pedepse să fie contopite, urmând ca inculpatul L. A. S. să execute, în final, o pedeapsă rezultantă de 7 (șapte) ani și 8 (opt) luni închisoare.

În temeiul art.71 alin. 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului L. A. S., pe perioada executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului L. A. S..

În temeiul art. 88 alin. 1 Cod penal, s-a dispus deducerea din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului L. A. S. prin prezenta sentință penală a perioadei în care acesta s-a aflat în stare de reținere și arest preventiv, respectiv durata celor 24 de ore din data de 02.12.2012, cât și de la data de 03.12.2012 și până la zi.

S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii pe numele inculpatului L. A. S., în baza prezentei sentințe penale, după rămânerea ei definitivă.

În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/08.04.2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare (S.N.D.G.J.), sa dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul L. A. S., în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J.

S-au menținut toate celelalte dispoziții din sentințele penale menționate mai sus.

S-a constatat că părțile vătămate C. E. și C. F. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În temeiul art. 14 Cod procedură penală, art. 16¹ alin. 3 Cod procedură penală și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, în referire la art. 1357 din Noul Cod Civil, a fost obligat inculpatul L. A. S. la plata sumei de 867,08 lei, cu titlu de daune materiale către partea civilă S. C. de Urgență pentru Copii „Sfântul I.” G..

În motivarea hotărârii s-a arătat că prin rechizitoriul cu nr. 8812/P/2012 din data de 17.12.2012, al Parchetului de pe lângă Judecătoria G., s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului L. A. S., pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c Cod penal (parte vătămată C. E.), respectiv de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 2¹ lit. c Cod penal (parte vătămată C. F.) și a unei infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. 1 și alin. 2 Cod penal (parte vătămată C. F.), toate cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal.

În sarcina inculpatului L. A. S. s-au reținut următoarele:

- în noaptea de 01/02.12.2012, în jurul orei 01,30, aflându-se în gara C.F.R. Barboși, a amenințat-o cu acte de violență pe partea vătămată C. E., ocazie cu care a și deposedat-o pe aceasta din urmă de un pulover tip bigmen, apoi a lovit-o pe partea vătămată cu pumnul în zona feței, după care a deposedat-o de o geacă;

- în noaptea de 01/02.12.2012, în jurul orei 02,00, aflându-se în gara C.F.R. Barboși, a lovit-o cu pumnii pe partea vătămată C. F. (în vârstă de 13 ani), pe care a forțat-o să îl însoțească la domiciliul martorului Malinche I. V., unde a deposedat-o pe partea vătămată de hainele cu care era îmbrăcată, reținând-o pe aceasta din urmă, împotriva voinței sale, timp de aproximativ 2 ore, în locuința martorului menționat anterior.

În cursul urmăririi penale s-au efectuat acte de cercetare specifice, concretizate în următoarele mijloace materiale de probă:

- proces verbal de constatare (filele 5-8 dosar urm. pen.);

- proces verbal de sesizare (filele 9-10 dosar urm. pen.);

- declarațiile părții vătămate C. F. (filele 11-13, 15 dosar urm. pen.);

- proces verbal de ridicare bunuri (fila 14 dosar urm. pen.);

- proces verbal de verificare la spital (fila 17 dosar urm. pen.);

- raportul de constatare medico-legală nr. 694/A1-D/02.12.2012 (fila 18 dosar urm. pen.);

- actele privind îngrijirile medicale acordate părții vătămate C. F. (filele 19-36 dosar urm. pen.);

- adresa de prejudiciu și decontul justificativ (fielle 37-38 dosar urm. pen.);

- raportul de constatare medico-legală nr. 695/A1-D/02.12.2012 (fila 39 dosar urm. pen.);

- plângerea părții vătămate C. E. (fila 40 dosar urm. pen.);

- declarațiile părții vătămate C. E. (filele 41-45 dosar urm. pen.);

- proces verbal de predare bunuri (fila 46 dosar urm. pen.);

- procese verbale de conducere în teren și planșe foto (filele 47-49, 59-70 dosar urm. pen.);

- proces verbal de examinare obiecte de îmbrăcăminte și planșă foto (filele 50-58 dosar urm. pen.);

- procese verbale de examinare a inculpatului și părților vătămate, cât și planșă foto (filele 71-78 dosar urm. pen.);

- declarațiile martorului R. I. (filele 81-83 dosar urm. pen.);

- declarațiile martorului B. S. (filele 84-86 dosar urm. pen.);

- declarațiile martorei A. M. (filele 87-88 dosar urm. pen.);

- proces verbal de predare bunuri (fila 89 dosar urm. pen.);

- declarațiile martorului Malinche I. V. (filele 90-93 dosar urm. pen.);

- declarațiile martorei B. A.-M. (filele 94-96 dosar urm. pen.);

- procese verbale de predare-primire bunuri (filele 97, 100 dosar urm. pen.);

- declarațiile inculpatului L. A. S. (filele 99, 101-107 dosar urm. pen.);

- proces verbal de depistare (fila 108 dosar urm. pen.).

La dosar s-a atașat fișa de cazier judiciar a inculpatului (filele 124-125 dosar urm. pen.), actele privind măsurile preventive dispuse cu privire la inculpat (filele 109-118 dosar urm. pen.) și copii după mai multe înscrisuri potrivit cărora inculpatul este cercetat și în alte cauze penale (filele 119-125 dosar urm. pen.).

Inculpatului i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, la data de 13.12.2012, astfel cum rezultă din procesul verbal aflat la fila 129 din dosarul de urmărire penală.

Pe durata urmăririi penale, inculpatul a avut asigurată asistență juridică de către apărători desemnați din oficiu (delegații – filele 126-128 dosar urm. pen.).

Partea vătămată C. E. a suferit un prejudiciu în valoare de 30 lei, dar întrucât și-a recuperat bunurile sustrase nu s-a constituit parte civilă în procesul penal (fila 42 dosar urm. pen.).

Partea vătămată C. F. a suferit un prejudiciu în valoare de 410 lei, dar întrucât și-a recuperat bunurile sustrase nu s-a constituit parte civilă în procesul penal (fila 12 dosar urm. pen.).

S. C. de Urgență pentru Copii “Sfântul I.” G. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 867,08 lei, reprezentând cheltuielile efectuate cu spitalizarea părții vătămate C. F. (filele 37-38 dosar urm. pen.).

În faza de cercetare judecătorească, la termenul din data de 14.03.2013, fiind prezent în fața instanței, în prezența apărătorului său, înainte de a pune în discuție regularitatea actului de sesizare și a da citire acestuia, respectiv înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul L. A. S., personal, a declarat că recunoaște săvârșirea faptelor așa cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței de judecată, că are cunoștință de întregul material probator administrat în faza de urmărire penală, material pe care și-l însușește (declarație inculpat – fila 64 dosar fond).

Cu această ocazie, inculpatul a solicitat ca judecarea prezentei cauze să se facă doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, acesta arătând că nu dorește administrarea de noi probe, cu excepția actelor în circumstanțiere.

Inculpatul și-a motivat această cerere pe dispozițiile art. 320¹ alin. 1 – 6 Cod procedură penală, așa cum acesta din urmă a fost modificat prin Legea nr. 202/2010.

Având în vedere că sunt îndeplinite condițiile impuse de dispozițiile legale mai sus citate, instanța a încuviințat cererea inculpatului, acesta urmând a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele deduse judecății, așa cum prevede art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală.

În vederea rezolvării complete a cauzei, instanța a dispus atașarea la dosarul cauzei a fișei de cazier judiciar a inculpatului (filele 19, 63 dosar fond), cât și a următoarelor hotărâri penale: sentința nr. 1136/16.06.2010 a Judecătoriei G. (filele 29-31, 37 dosar fond), sentința nr. 587/21.03.2012 a Judecătoriei G. (filele 32-36, 38 dosar fond) și sentința nr. 1328/03.07.2012 a Judecătoriei G. (filele 54-62 dosar fond).

La solicitarea instanței de judecată, S. C. de Urgență pentru Copii “Sfântul I.” G. a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 867,08 lei, reprezentând cheltuielile efectuate cu spitalizarea părții vătămate C. F. (filele 22-23 dosar fond).

Pe durata judecării cauzei, inculpatul a avut asigurată asistență juridică de către un apărător desemnat din oficiu (delegație - fila 21 dosar fond).

De menționat este faptul că, la termenele de judecată din data de 28.12.2012, respectiv 21.02.2013, instanța a menținut, ca fiind legală și temeinică, măsura arestării preventive a inculpatului L. A. S. (încheieri de ședință – filele 7-9, 43-45 dosar fond).

Analizând și coroborând materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța a reținut următoarele:

În noaptea de 01/02.12.2012, în jurul orei 22,00, părțile vătămate C. E. și C. F. au ajuns în gara C.F.R. Barboși, de unde urmau să ia un tren pentru a merge spre localitatea Făurei. Întrucât trenul urma să plece a doua zi dimineață, la ora 05,00, cei doi au mers într-un bar, aparținând S.C. « Diasoria » S.R.L. și care este amplasat în fața gării, unde au comandat câte o cafea.

În timp ce se aflau în barul respectiv, cei doi au fost acostați de către inculpatul L. A. S., aflat în stare de ebrietate, care, fără niciun motiv, le-a cerut să iasă din bar. Întrucât părțile vătămate au refuzat, inculpatul, folosind forța, le-a scos afară din bar.

În aceste condiții, cele două părți vătămate s-au deplasat în sala de așteptare a gării C.F.R. Însă, la aproximativ jumătate de oră după aceasta, inculpatul L. A. S. a mers după ei în sala de așteptare, ocazie cu care a amenințat-o pe partea vătămată C. E. cu acte de violență și i-a cerut să se dezbrace și să îi dea puloverul, geaca și ochelarii.

Având în vedere violența de care dădea dovadă inculpatul și temându-se de acesta din urmă, partea vătămată C. E. s-a dezbrăcat și i-a înmânat inculpatului puloverul.

După aceasta, cele două părți vătămate au ieșit pe peronul gării, fiind urmați de către inculpat, moment în care inculpatul a lovit-o cu pumnul în față pe partea vătămată C. E., după care inculpatul a plecat.

După plecarea inculpatului, cele două părți vătămate s-au întors în sala de așteptare a gării, însă, la scurt timp, inculpatul a revenit în sala de așteptare unde se aflau aceștia, ocazie cu care, prin folosirea de amenințări, a deposedat-o pe partea vătămată C. E. de o geacă de culoare neagră.

În continuare, inculpatul le-a scos din sala de așteptare pe cele două părți vătămate și le-a cerut să îl însoțească la locuința sa. În aceste condiții, partea vătămată C. F., speriată de insistențele inculpatului, a fugit și a încercat să se ascundă.

Inculpatul L. A. S. a fugit după partea vătămată C. F., pe care, după ca a prins-o, a început să o lovească cu pumnii și picioarele, timp în care o și amenința că o omoară. Apoi, inculpatul a forțat-o pe partea vătămată C. F. să-l însoțească la locuința martorului Malinche I. V., inculpatul continuând să-i aplice părții vătămate lovituri cu pumnul și picioarele.

Ajunși la locuința martorului Malinche I. V., inculpatul i-a spus acestuia din urmă că i-a adus haine, însă martorul a refuzat oferta inculpatului.

În continuare, inculpatul a obligat-o pe partea vătămată C. F. să se dezbrace de hainele cu care era îmbrăcată și l-a reținut pe acesta din urmă, împotriva voinței sale, în locuința martorului Malinche I. V., pe o perioadă de aproximativ 2 ore.

De menționat este faptul că, în tot acest timp, inculpatul a continuat să o lovească pe partea vătămată C. F., cu pumnii și picioarele, refuzând să îl lase să plece, deși martorii Malinche I. V. și B. A. M., prezenți la fața locului și care au văzut cele întâmplate, i-au cerut în mod repetat inculpatului acest lucru.

La un moment dat, martora B. A. M. i-a dat părții vătămate C. F. alte haine să se îmbrace, ținând cont că hainele sale fuseseră deja însușite de către inculpat.

După aproximativ două ore, inculpatul a mers să își cumpere țigări, fiind însoțit de către partea vătămată C. F. și martora B. A. M.. Cu această ocazie, la insistențele martorei B. A.-M., inculpatul L. A. S. i-a permis părții vătămate C. F. să plece.

Ulterior, în zona gării C.F.R. Barboși, partea vătămată C. F. s-a întâlnit cu partea vătămată C. E., ocazie cu care au cerut ajutorul unor angajați C.F.R., care se aflau în zonă și care au sunat la poliție.

În baza sesizării, organele de poliție s-au deplasat la fața locului, ocazie cu care l-au depistat pe inculpatul L. A. S. în zona gării C.F.R. Barboși, constatând că acesta din urmă era îmbrăcat cu o bluză de culoare albă aparținând părții vătămate C. F.. Mai mult, în locuința martorului Malinche I. V. au fost descoperite și celelalte haine aparținând părților vătămate (filele 5-8, 50-58, 71-78 dosar urm. pen.).

Partea vătămată C. E. a fost examinată din punct de vedere medico-legal, iar prin raportul nr. 695/A1-D/02.12.2012 s-a stabilit că aceasta a suferit leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure, leziunile suferite au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și nu i-au pus în primejdie viața (fila 39 dosar urm. pen.).

De asemenea, partea vătămată C. F. a fost examinată din punct de vedere medico-legal, iar prin raportul nr. 694/A1-D/02.12.2012 s-a stabilit că aceasta a suferit leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure, posibil pumn, picior și zgâriere cu corpuri dure cu margini ascuțite, posibil unghii sau corpuri similare, leziunile suferite au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare și nu i-au pus în primejdie viața (fila 18 dosar urm. pen.).

Fiind audiate, cele două părți vătămate au indicat locul și modalitatea în care au fost abordate de către inculpat, locul în care au fost agresate verbal și fizic de către acesta din urmă, cât și locul unde au fost deposedate de obiectele de îmbrăcăminte. Mai mult, părțile vătămate au indicat valoarea prejudiciului suferit de fiecare în parte, sume cu care însă nu s-au constituit părți civile în cauză, ținând cont că toate bunurile sustrase de inculpat le-au fost restituite (filele 11-15, 41-45 dosar urm. pen.).

S-a arătat că declarațiile celor două părți vătămate se coroborează cu rapoartele medico-legale întocmite în cauză, cât și cu procesele verbale de conducere în teren și planșa foto aferentă, în care părțile vătămate au indicat și reconstituit întreaga activitate infracțională a inculpatului (filele 47-49, 49-70 dosar urm. pen.).

Fiind audiat, în cursul urmăririi penale, inculpatul L. A. S. a recunoscut doar în parte învinuirea adusă. Astfel, inculpatul a declarat că partea vătămată C. E. i-a înmânat puloverul din proprie inițiativă, deoarece îi dăduse în schimb o țigară și că nu a lovit-o pe această parte vătămată. De asemenea, inculpatul a declarat că pe partea vătămată C. F. a lovit-o deoarece credea că face glume pe seama sa. În ceea ce privește acuzația de lipsire de libertate în mod ilegal, inculpatul a declarat că partea vătămată C. F. a mers de bună-voie la locuința martorului Malinche I. V. (filele 99, 101-107 dosar urm. pen.).

Instanța a observat însă că susținerile inculpatului sunt contrazise de martorii Malinche I. V. și B. A.-M., precum și de declarațiile părților vătămate, declarații care se coroborează cu rapoartele de constatare medico-legale.

Astfel, martorii Malinche I. V. și B. A.-M. au declarat că inculpatul L. A. S. a lovit-o în mod repetat pe partea vătămată C. F., atât cu pumnii cât și cu picioarele, obligând-o pe aceasta din urmă să se dezbrace de hainele cu care era îmbrăcată, haine pe care inculpatul și le-a însușit. Mai mult, cei doi martori au declarat că inculpatul a reținut-o pe partea vătămată, împotriva voinței ei, în locuința în care se aflau, partea vătămată reușind să plece doar ca urmare a insistențelor lor față de inculpat (filele 90-96 dosar urm. pen.).

S-a precizat că acțiunile de violență fizică exercitate de inculpat asupra celor două părți vătămate rezultă și din rapoartele medico-legale menționate mai sus (filele 18, 39 dosar urm. pen.), din actele medicale atașate la dosar (filele 19-36 dosar urm. pen.), cât și din procesele verbale de examinare a părților vătămate și planșele foto aferente (filele 50-58, 65-70 dosar urm. pen.).

Fiind audiat, martorul B. S., împiegat de mișcare la gara C.F.R. Barboși a declarat că, între orele 02,00-03,00, partea vătămată C. E. a venit în biroul său și i-a spus că a fost acostat de un individ care l-a agresat, iar în jurul orei 06,00 le-a văzut pe părțile vătămate C. E. și C. F. pe peronul gării, cel dintâi spunându-i că prietenul său a fost agresat de un individ necunoscut (filele 84-86 dosar urm. pen.).

De asemenea, martora A. M., împiegat de mișcare în gara C.F.R. Barboși, a declarat că, în jurul orei 08,40, a fost rugată de către cele două părți vătămate să anunțe organele de poliție cu privire la faptul că au fost agresați și deposedați de bunuri (filele 87-88 dosar urm. pen.).

Față de toate aceste aspecte, instanța a apreciat că analiza coroborată a probelor existente la dosarul cauzei demonstrează, dincolo de orice dubiu, faptul că inculpatul L. A. S. a utilizat amenințări și violența fizică pentru a le deposeda pe părțile vătămate C. E. și C. F. de bunurile pe care acestea le aveau asupra lor, cât și pentru a o determina pe partea vătămată C. F. să îl însoțească și să rămână, împotriva voinței sale, timp de aproximativ două ore, în locuința martorului Malinche I. V..

În ce privește încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului L. A. S. instanța a apreciat că aceasta nu este corectă. Astfel, dacă în ce privește infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal nu există discuții, în ce privește cele două infracțiuni de tâlhărie, din modalitatea în care inculpatul a comis faptele și ținând cont de durata mică de timp scursă între fiecare act material în parte, instanța a apreciat că inculpatul a adoptat o singură rezoluție infracțională, în ce privește comiterea infracțiunii de tâlhărie, motiv pentru care se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina acestuia.

Astfel, potrivit art. 334 Cod procedură penală, prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice a celor două infracțiuni de tâlhărie reținute în sarcina inculpatului L. A. S., fapte prevăzute de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, respectiv de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 2¹ lit. c Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, într-o singură infracțiune de tâlhărie în formă continuată, faptă prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c și alin. 2¹ lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal.

S-a reținut că, în drept, faptele inculpatului L. A. S. care, în noaptea de 01/02.12.2012, în jurul orei 01,30, aflându-se în gara C.F.R. Barboși, în temeiul aceleiași rezoluții infracționale, a amenințat-o cu acte de violență pe partea vătămată C. E., ocazie cu care a și deposedat-o pe aceasta din urmă de un pulover tip bigmen, apoi a lovit-o pe această parte vătămată cu pumnul în zona feței, după care a deposedat-o de o geacă, iar apoi a lovit-o cu pumnii și picioarele pe partea vătămată C. F., pe care a deposedat-o de hainele cu care era îmbrăcată, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie în formă continuată, faptă prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c și alin. 2¹ lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal.

De asemenea, fapta inculpatului L. A. S. care, în noaptea de 01/02.12.2012, în jurul orei 02,00, a lovit-o cu pumnii și picioarele pe partea vătămată C. F. (în vârstă de 13 ani), pe care a forțat-o să îl însoțească la domiciliul martorului Malinche I. V., unde a reținut-o, împotriva voinței sale, timp de aproximativ 2 ore, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, faptă prevăzută de art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal.

Ținând cont de faptul că inculpatul L. A. S.a comis cele două infracțiuni deduse judecății mai înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța a constatat că acestea se află în concurs real, potrivit art. 33 lit. a Cod penal.

De asemenea, instanța a reținut în sarcina inculpatului și starea de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, ținând cont de faptul că inculpatul L. A. S. a comis faptele din prezenta cauză în timp ce se afla în termenele de încercare stabilite prin sentința penală nr. 587/21.03.2012 a Judecătoriei G. și prin sentința penală nr. 1328/03.07.2012 a Judecătoriei G..

S-a arătat că, din întregul material probator existent la dosarul cauzei, rezultă că inculpatul L. A. S. a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, cu formele de vinovăție cerute de lege, respectiv intenție directă, inculpatul având reprezentarea pericolului social al faptelor sale.

S-a precizat că, la individualizarea și dozarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului pentru faptele din prezenta cauză, în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fiecare infracțiune în parte, pericolul social concret al faptelor comise, atitudinea inculpatului pe parcursul procesului penal (care, în cursul urmăririi penale, nu a recunoscut în întregime faptele comise, dar care, în fața instanței de judecată, a recunoscut faptele comise), persoana inculpatului (care nu se află la primul impact cu legea penală, el fiind recidivist, așa cum rezultă din fișa sa de cazier judiciar – fila 63 dosar fond), cât și de modul concret de săvârșire al faptelor deduse judecății (care a fost expus mai sus), cât și de faptul a înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 320¹ Cod procedură penală, astfel încât inculpatul a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, pentru fiecare infracțiune dedusă judecății.

Ținând cont de întreaga conduită a inculpatului, atât anterioară (el nefiind la primul impact cu legea penală și fiind recidivist) cât și ulterioară comiterii faptelor (inculpatul, cu ocazia audierii sale în cursul urmăririi penale, nu a recunoscut în întregime faptele comise), instanța de fond a apreciat că acesta nu a înțeles gravitatea faptelor sale și nu a adoptat o conduită de regret sincer față de faptele comise, motiv pentru care instanța a apreciat că nu se impune a se reține în favoarea sa niciuna dintre circumstanțele atenuante legale prevăzute de art. 74 alin. 1 Cod penal.

Instanța a apreciat că reținerea circumstanței atenuante legale prevăzute de art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal nu poate fi făcută în mod automat, doar ca urmare a recunoașterii faptei de către inculpat, ea putând fi reținută doar în urma coroborării condițiilor concrete în care au fost comise faptele, cât și raportat la circumstanțele personale ale inculpatului (or, inculpatul a dat dovadă de o violență deosebită la comiterea faptelor reținute în sarcina sa, el aflându-se și în stare de recidivă postcondamnatorie).

Totodată, ținând cont că la dosar nu există niciun înscris cu titlu de acte în circumstanțiere, instanța a apreciat că în cauză nu pot fi reținute nici dispozițiile art. 74 alin. 2 Cod penal.

Potrivit art.83 alin.1 Cod penal, s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 2 (doi) ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 587/21.03.2012 a Judecătoriei G., cât și revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 1 (un) an închisoare, aplicată prin sentința penală nr.1328/03.07.2012 a Judecătoriei G., ce se va descontopi în pedepsele componente.

Apoi, instanța a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul L. A. S. a fost condamnat prin sentința penală nr. 1136/16.06.2010 a Judecătoriei G., definitivă la data de 03.05.2011 prin decizia penală nr. 52/07.02.2011 a Tribunalului G. (fapte din datele de 20/21.03.2009 și 16/17.04.2009), prin sentința penală nr. 587/21.03.2012 a Judecătoriei G., definitivă la data de 17.04.2012 prin nerecurare (faptă din data de 13.11.2010), cât și prin sentința penală nr. 1328/03.07.2012 a Judecătoriei G., definitivă la data de 24.07.2012 prin nerecurare (faptă din data de 07.11.2009), se află în concurs real, potrivit art. 33 lit. a Cod penal.

S-a arătat că se vor descontopi pedepsele rezultante aplicate prin sentințele menționate în pedepsele componente după care se vor recontopi și, conform art.83 Cod penal, pedeapsa rezultantă se va alătura pedepsei rezultante stabilită pentru comiterea infracțiunilor deduse judecății.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei rezultante, ținând cont de circumstanțele reale ale faptelor comise, cât și de cele personale ale inculpatului (care este recidivist), instanța a apreciat că scopul pedepsei, așa cum este el definit în art. 52 Cod penal (respectiv „scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii”), poate fi atins în privința inculpatului L. A. S. doar prin privarea sa efectivă de libertate. În aceste condiții, prima instanță a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă, stabilită prin prezenta sentință penală, în regim de detenție.

Astfel, în temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului L. A. S..

Totodată, în temeiul art. 88 alin. 1 Cod penal, a dispus deducerea din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului L. A. S. prin prezenta sentință penală a perioadei în care acesta s-a aflat în stare de reținere și arest preventiv, respectiv durata celor 24 de ore din data de 02.12.2012 (fila 109 dosar urm. pen.), cât și de la data de 03.12.2012 și până la zi (filele 113-117 dosar urm. pen.).

În ce privește pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite, persistența infracțională, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului L. A. S., duc la concluzia existenței unei nedemnități a acestuia în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei.

În ce privește latura civilă, s-a constatat că părțile vătămate C. E. și C. F. nu s-au constituit părți civile în cauză (filele 12 verso, 42 dosar urm. pen.).

Considerând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, în temeiul art. 14 Cod procedură penală, art. 16¹ alin. 3 Cod procedură penală și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, în referire la art. 1357 Cod civil, prima instanță a dispus obligarea inculpatului L. A. S. la plata sumei de 867,08 lei, cu titlu de daune materiale către partea civilă S. C. de Urgență pentru Copii „Sfântul I.” G. (filele 37-38 dosar urm. pen., filele 22-23 dosar fond).

Astfel, instanța a apreciat că prejudiciul suferit de partea civilă este cert (acesta constând în cheltuielile efectuate cu spitalizarea și tratarea părții vătămate C. F.), acest prejudiciu a fost creat în mod evident de către inculpat (inculpatul fiind cel care a lovit-o pe partea vătămată C. F., care a suferit leziuni ce au impus internarea sa în spital), iar între fapta comisă de inculpat și prejudiciul suferit de către partea civilă (respectiv spitalul) există o strânsă legătură de cauzalitate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul L. A. S. solicitând reținerea de circumstanțe atenuante și reducerea pedepsei.

Recursul declarat de inculpatul L. A. S. este nefondat.

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 385⁶ al .3 Cod procedură penală, Curtea constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, în mod corect fiind stabilită vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor deduse judecății prin probele administrate în cauză, dându-se încadrarea juridică corespunzătoare faptelor comise.

Pedepsele aplicate inculpatului pentru comiterea infracțiunilor deduse judecății, puțin peste minimul special, precum și pedeapsa rezultantă, pedeapsa ce mai grea cu aplicarea unui spor de doar 4 luni, au fost just individualizate față de gradul de pericol social al faptelor, împrejurările concrete în care a fost comisă fiecare faptă, urmarea produsă și persoana inculpatului, care s-a prevalat de dispozițiile art.320¹ Cod procedură penală și are antecedente penale.

În cauză nu se pot reține circumstanțe atenuante întrucât inculpatul nu avut o conduită bună anterior faptelor, acesta fiind condamnat anterior pentru o . infracțiuni, iar recunoașterea faptelor a fost valorificată în cadrul procedurii prevăzute de dispozițiile art.320¹ Cod procedură penală.

Totodată, față de gravitatea faptelor, a urmărilor produse și persoana inculpatului, care are nenumărate condamnări, nici nu se impunea reținerea de circumstanțe atenuante.

De asemenea, antecedentele penale ale inculpatului au fost corect soluționate prin contopirea pedepselor în pedeapsa cea mai grea la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, spor ce avea autoritate de lucru judecat.

În mod corect s-a făcut aplicarea art.83 Cod penal, inculpatul comițând faptele deduse judecății în termenul de încercare stabilit prin sentințele penale nr. 587/21.03.2012 și nr. 1328/03.07.2012 ale Judecătoriei G..

În mod corect instanța de fond a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. alin. 1 lit. a teza a-II-a și lit. b Cod penal, acesta fiind nedemn de a exercita dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și, respectiv, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, având în vedere natura și gravitatea infracțiunii săvârșite și persoana sa.

Cu privire la modalitatea de executare, având în vedere incidența art.37 lit.a Cod penal, art.83 Cod penal, aceasta nu putea fi decât cu executare efectivă.

Latura civilă a fost corect soluționată prin obligarea inculpatului la acoperirea prejudiciului cauzat unității medicale.

Față de cele arătate, în baza dispozițiilor art. 385¹⁵ al.1 pct.1 lit. b Cod procedură penală, va fi respins ca fiind nefondat recursul declarat de inculpatul L. A. S..

Întrucât și la acest moment se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării a inculpatului, urmează ca, în baza dispozițiilor art.350 Cod procedură penală, să fie menținută măsura arestării preventive a acestuia și, potrivit art.385¹⁷ al. 4 Cod procedură penală în referire la art.383 al.2 Cod procedură penală, să se deducă din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 02.12.2012 la zi .

Văzând și dispozițiilor art.189 și art.192 al.2 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L. A. S. (fiul lui P. și M., născut la data de 03.01.1992 în municipiul G., domiciliat în comuna Priponești, ., fără forme legale în municipiul G., .. 3, jud. G., în prezent deținut în Penitenciarul G., CNP_), împotriva sentinței penale nr.500/22.03.2013 a Judecătoriei G., pronunțată în dosarul nr._ .

Menține măsura arestării preventive a inculpatului L. A. S. și deduce din durata pedepsei reținerea și arestarea preventivă de la data de 02.12.2012 la zi.

Onorariul apărătorului din oficiu (avocat D. S.), în sumă de 200 lei, va fi virat către Baroul G. din fondurile Ministerului Justiției.

Obligă inculpatul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 20 mai 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

aur marian mircea florin meleacă mARCIAN M. I.

Grefier,

M. I.

Red. F. M./28.05.2013

Tehnored. M. I./ 2 ex./29.05.2013

Fond: . P.

← Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 116/2013. Curtea de...		Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 796/2013. Curtea de Apel... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 1304/2013. Curtea de Apel GALAŢI Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 290/2013. Curtea de Apel GALAŢI Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Decizia nr. 888/2013. Curtea de Apel GALAŢI Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 116/2013. Curtea de Apel GALAŢI Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 796/2013. Curtea de Apel GALAŢI Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 335/2013. Curtea de Apel GALAŢI Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 491/2013. Curtea de Apel GALAŢI Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 403/2013. Curtea de Apel GALAŢI