Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 335/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Curtea de Apel GALAŢI - Sentințe și decizii penale / 2013

Decizia nr. 335/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 6021/233/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL G.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 335/A

Ședința publică din data de 19 decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE - A.-M. M. - judecător

JUDECĂTOR - M. T.

Grefier - S. M.

Ministerul Public reprezentat de procuror G. L. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.

-.-.-.-.-.-

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de inculpatul C. N. împotriva sentinței penale nr. 277/14.06.2013 pronunțată de Tribunalul G. .

La apelul nominal făcut în cauză a răspuns av. H. D. – apărătorul inculpatului C. N., lipsă, în baza împuternicirii avocațiale nr. 92 din 21.11.2013 eliberată de Baroul G. – Cabinet individual, lipsă fiind intimata parte civilă A.N.A.F. –București, Direcția Finanțelor Publice G. și intimatele părți responsabile civilmente . C., care a fost citată și prin lichidator judiciar CC INSOL IPURL C..

Procedura completă .

S-a făcut referatul cauzei, după care;

Apărătorul inculpatului arată că a apelat sentința penală nr. 277/14.06.2013 a Tribunalului G. prin care apelantul inculpat a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 2 luni închisoare. În conținutul acestei pedepse rezultante se regăsesc trei pedepse aplicate pentru infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, una fiind incriminată de art. 272 Codul Vamal, în calitate de complice, și celelalte două sunt infracțiuni de uz de fals, prevăzute de art. 291 Cod penal săvârșită în participație improprie conform dispozițiilor art. 291 al. 2 Cod penal, și infracțiunea prevăzută de art. 85 din OUG 195/2002 săvârșită în aceleași condiții de participație improprie, 85 alin. 3 din OUG 195/2002.

Arată că este prezenta cauză este o speță mai încurcată în care au fost trimiși în judecată doi inculpați, pentru unul dintre ei hotărârea este definitivă anterior, ulterior s-a trimis în rejudecare în ceea ce-l privește pe apelantul din prezenta cauză. Cauza a ajuns la judecătorie, s-a declinat la tribunal datorită modificărilor legislative care au intervenit pe parcurs.

Precizează că, cauza care a generat învălmășeala privind declinarea de competență, despre care a făcut vorbire, nici măcar nu trebuia reținută în sarcina inculpatului, instanța de fon procedând în mod corect la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de evaziune fiscală și infracțiunea de contrabandă, într-una singură și anume infracțiunea de contrabandă.

Este o problemă rezolvată corect din punctul său de vedere de către instanța de fond, fiind de acord și P. din moment ce nu a declarat apel, astfel încât s-a reținut în sarcina inculpatului doar infracțiunea de complicitate la contrabandă prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 272 din Legea 86/2006.

Arată că este vorba de un conducător auto care efectua în mod regulat transport de ulei din Republica M. în municipiul G., pentru fabrica de ulei. Cu ocazia unuia dintre transporturi, pe data de 31.07.2007, cisterna pe care o utiliza pentru desfășurarea acestei activități a fost interceptată de către organele de poliție și în urma demontării acesteia s-a stabilit că între corpul cisternei și învelișul exterior a fost introduse o anumită cantitate de țigări, fiind reținut că au fost introduse ilegal.

Modalitatea de săvârșire a infracțiunii de contrabandă a constat în folosirea la Autoritatea Vamală de documente de transport care se referă la alte mărfuri decât cele transportate efectiv.

Pe parcursul urmăririi penale și la instanțe, în ciclurile procesuale anterioare inculpatul apelant C. N. s-a apărat că în calitate de administrator al societății care încheiase contractul de transport, în calitate de angajator al inculpatului conducător auto condamnat anterior prin hotărâre definitivă, nu a cunoscut împrejurarea că acesta ar fi ascuns în interiorul semiremorcii cantitatea de țigări, nu a cunoscut împrejurarea că certificatul de înmatriculare al semiremorcii era falsificat și că această semiremorcă nu ar fi fost înmatriculată în mod legal în România, pentru că semiremorca respectivă fuse-se la rândul ei închiriată de la altă societate comercială care i-a predat-o și în același timp i-a dat și certificatul d înmatriculare, fără să-și dea seama că existau probleme cu această înmatriculare. Faptul că a spus adevărul este dovedit de împrejurarea că inculpatul, conducător auto, condamnatul Tichim, a efectuat anterior acestei verificări amănunțite mai multe transporturi, și nici un polițist de la Poliția de Frontieră și nici un lucrător vamal nu a sesizat existența vreunei probleme în legătură cu legalitatea înmatriculării acelui mijloc de transport. Nu a sesizat nimeni că certificatul de înmatriculare ar fi avut probleme. Dacă nu au sesizat cei care sunt puși să controleze la vamă cu atât mai puțin se poate reproșa unui administrator de societate comercială care a încheiat contractul de închiriere vizavi de acea semiremorcă. De aceea a solicitat în toate situațiile, și solicită în continuare, pentru cele două infracțiuni de uz de fals și pentru infracțiunea incriminată de art. 85 alin. 3 din OUG 195/2002 achitarea în baza art. 10 lit. d Cod procedură penală cu referire la art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală exact în aceleași condiții în care a fost achitat și Tichim D. în baza hotărârii pronunțate în ciclurile procesuale anterioare, și se referă la sentința penală 1803/22.10.2010 pronunțată de Judecătoria G. confirmată și menținută de decizia penală nr. 234/13.10.2011 și ulterior confirmată pin hotărârea Curții de Apel G. prin care s-a respins recursul declarat de P. și s-a admis recursul declarat de C. N., trimițându-se cauza în rejudecare doar cu privire la acesta. Hotărârea rămânând definitivă față de Tichim D. crede că și inculpatul C. N. ar trebui să beneficieze de același tratament juridic și să se aprecieze că și el a fost victima unei induceri în eroare cu privire la legalitatea înmatriculării acelei semiremorci. Motiv pentru care, atât pentru infracțiunea prevăzută de art. 31 al. 2 raportat la art. 291 Cod penal cât și pentru infracțiunea prevăzută de art. 31 al. 2 raportat la art. 85 al. 3 din OUG 195/2002 solicită achitarea în baza dispozițiilor legale la care a făcut referire.

Crede că și în ceea ce privește complicitatea la contrabandă reținută în sarcina inculpatului și incriminată de art. 26 Cod penal raportat la art. 272 din Legea 86/2006 se impune achitarea pe același temei legal deoarece inculpatul C. N., în calitate de angajator și administrator al societății angajatoare, titular al acelui contract de prestări servicii, nu avea cunoștință despre activitatea infracțională a inculpatului Tichim D.. Nu avea inculpatul C. N. de unde să cunoască împrejurarea că pe teritoriul Republicii M. inculpatul Tichim D. a pus la dispoziție remorca unor persoane care nu au fost identificate și că acestea timp de câteva ore au lucrat și au băgat țigări între corpul semiremorcii și învelișul exterior.

Nu s-a făcut dovada că inculpatul ar fi avut cunoștință despre această activitate infracțională a inculpatului Tichim D., motiv pentru care, crede că se impunea achitarea.

Dacă instanța apreciază că la dosar sunt suficiente dovezi pe baza cărora să se dispună condamnarea inculpatului pentru această infracțiune, solicită să se observe că instanța de fond a creat o inechitate. Autorul infracțiunii de contrabandă, Tichim D., este condamnat prin hotărâre definitivă la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendare, conform art. 81 Cod penal, deci cel care a dus semiremorca, care a încărcat țigările, care a intrat în vamă, care a prezentat documentele la Autoritatea Vamală, care a trecut cu mașina prin vamă, care urma să le descarce. nu spune că este o soluție greșită, dar complicele, cel care a oferit un ajutor care nu a constat într-o activitate infracțională atât de amplă cum a fost prezentată mai devreme, urma să ajute la predarea acestor țigări pe teritoriul României, fiind vorba mai mult de o complicitate morală, primește de către instanța de fond, prin sentința penală apelată, 3 ani.

Arată că practica a statuat acest lucru printr-o jurisprudență constantă că, cel care este instigator și cel care este complice, dat fiind că activitatea infracțională nu are cum să fie mai amplă decât a autorului faptei, nu poate primi o pedeapsă mai mare. Este o chestiune care implică interpretarea corectă a principiului echității.

Arată că este vorba de o chestiune de logică simplă, în sensul că, cel care ajută la săvârșirea unei fapte nu poate fi sancționat mai aspru decât cel care o comite propriu-zis. D_ aceea chiar și în situația în care se apreciază că inculpatul a săvârșit fapta cu vinovăție crede că trebuie îndepărtată această inechitate realizată de către instanța de fond, să se reducă pedeapsa, cel puțin la nivelul pe care l-a avut în vedere instanța în cazul autorului infracțiunii de contrabandă, și anume Tichim D..

Dacă instanța va aprecia că celelalte două condamnări pentru infracțiunile de uz de fals și de punere în circulație a unui vehicul neînmatriculat, sunt elemente suficiente în baza cărora inculpatul să fie condamnat, firește că la instanța de fond a primit câte 6 luni. În urma operațiunii de contopire instanța de fond a aplicat un spor de 2 luni la pedeapsa cea mai grea. Dacă instanța va ajusta și va face aplicarea principiului echității la care a făcut referire, sporul de 2 luni urmează a fi aplicat unei pedepse într-un cuantum cel mult egal cu cel aplicat condamnatului Tichim D., de 2 ani și 6 luni.

În aceste condiții ar putea fi aplicabile disp. art. 86¹ Cod penal ca și modalitate de executare și nu ia în calcul decât vechimea faptei, respectiv 31.07.2007. Crede că trecerea unei perioade de 6 ani jumătate a șters din rezonanța socială a acesteia și a imprimat un pericol social mai redus. Modalitatea de săvârșire a infracțiunii de contrabandă nu imprimă faptei un grad de pericol social atât de ridicat. Chiar și legiuitorul a apreciat acest lucru, acordând de la 2 la 7 ani, nu de la 5 la 15.

În aceste condiții instanța poate face aplicarea dispozițiilor legale privind modalitatea de executare a pedepsei.

Cu privire la latura civilă a cauzei, a observat că instanța a dispus confiscarea țigărilor, nu se precizează obligarea la despăgubiri către ANAF, ceea ce este corect, dar mai apare o problemă legată de menținerea sechestrului asigurător asupra capului tractor, cealaltă componentă a vehiculului asupra căruia nu au fost operate nici un fel de modificări de structură, asupra căruia nu există suspiciuni că ar fi fost ascunse țigări în el și nu prezintă nici un fel de probleme legat de înmatriculare.

Instanța de fond a menținut sechestrul asigurator asupra acelui cap tractor, dar atât timp cât nu a obligat inculpatul la nici un fel de despăgubiri și nu mai sunt sume de bani pentru a fi acoperite în cauză, crede că trebuie ridicat acest sechestru asigurator, și să se dispună în cazul celorlaltor bunuri și înscrisuri restituirea către proprietar.

Solicită admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii instanței de fond și să se opereze modificările, într-o cerere principală de achitare pentru toate cele trei infracțiuni în baza art. art. 10 lit. d Cod procedură penală cu referire la art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, într-o cerere subsidiară de individualizare corectă a sancțiunii aplicată inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază apelul declarat de inculpatul C. N. ca nefondat, hotărârea pronunțată de Tribunalul G. o apreciază ca fiind legală și temeinică. Instanța a reținut corect că inculpatul, în calitate de administrator al . constanța a pus la dispoziția angajatului său, respectiv a coinculpatului Tichim D. o semiremorcă tip cisternă neînmatriculată și cu un număr fals de înmatriculare, cu certificat de înmatriculare falsificat, în scopul de a conduce pe drumurile publice, de a tranzita și de a transporta din Republica M. în România cantitatea de_ de pachete de țigări care, ascunse în compartimente confecționate artizanal în semiremorcă, a fost disimulată prin derularea unor activități legale de transport, respectiv cantitatea de 18 tone ulei de floarea soarelui.

Pentru activitatea infracțională s-a dispus în toate ciclurile procesuale condamnarea acestui inculpat, și în mod corect și P. a apreciat schimbarea încadrării juridice.

Apărarea constantă a inculpatului în sensul că nu s-ar face vinovat de săvârșirea acestor infracțiuni a fost înlăturată de către instanțele de judecată. S-a arătat că probele care au fost administrate în cauză, și s-a avut în vedere în primul rând înscrisurile aflate la dosar, actele care au fot emise de Autoritatea de Sănătate Publică C., actele emise de la Oficiul Registrul Comerțului C., actele emise de societatea care a pus la dispoziție această semiremorcă, atestă că inculpatul C. D. este cel care s-a ocupat de întreaga activitate de obținere a acestei semiremorci, iar inculpatul Tichim a arătat că semiremorca i-a fost pusă la dispoziție, a fost sunat, angajat a acestei societăți, într-o parcare i s-a spus că aceasta este semiremorca, acesta este certificatul de înmatriculare, iar acest autovehicul urmează să efectueze cursele de transport ulei din Republica M. în România. Apreciază că în mod corect instanțele au considerat că inculpatul se face vinovat de cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa.

Cu privire la cuantumul pedepsei apreciază că în mod corect pedepsele care au fost stabilite sunt în limite legale. Este adevărat că fapta este săvârșită pe 31.07.2007, dar având în vedere activitatea desfășurată, planșele foto care există la dosar arată modalitatea în care a reușit confecționarea artizanală a acestor spații pentru ascunderea unei cantități de aproape 100 de mii de pachete de țigări LM și P., și prin urmare, raportat de asemenea și la datele ce caracterizează persoana acestui inculpat, fișa de cazier actualizată demonstrând că față de acesta se derulează afaceri judiciare pentru infracțiuni similare celei din prezenta cauză de către structura DIICOT, apreciază că pedeapsa în ceea ce privește cuantumul cât și modalitatea de executare este just stabilită de către instanța de fond.

Apreciază că hotărârea este legală și temeinică, motiv pentru care solicită respingerea apelului formulat de inculpat, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

Apărătorul inculpatului, cu privire la mențiunile din fișa de cazier, precizează că la instanța de fond s-a pronunțat o soluție de achitare, și toate argumentele procurorului vizând în mod obiectiv fapta, arată că sunt raportate și la activitatea infracțională a lui Tichim D., sunt aceleași argumente, aceleași împrejurări, aceleași circumstanțe. Solicită să fie avute în vedere la fel, la individualizarea pedepsei.

Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.

Ulterior deliberării;

CURTEA

Asupra apelului penal de față:

Inculpatul C. N. a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 277/14.06.2013 a Tribunalului G..

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 277/F/14.06.2013 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul G., în temeiul art. 334 Cod de procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului C. N., din infracțiunea prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 85 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal raportat la art. 85 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată.

A condamnat pe inculpatul C. N. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 85 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată (faptă săvârșită în luna iulie 2007).

În temeiul art. 334 Cod de procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului C. N., din infracțiunea prevăzută de art. 26 Cod penal, raportat la art. 291 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 291 Cod penal.

A condamnat pe inculpatul C. N. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 291 Cod penal (faptă săvârșită în luna iulie 2007).

În temeiul art. 334 Cod de procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului C. N. din două infracțiuni, respectiv infracțiunea prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României și infracțiunea art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, într-o singură infracțiune, și anume în infracțiunea prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

A condamnat pe inculpatul C. N. la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe o perioadă de 2 (doi) ani, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 Cod penal, raportat la art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României (faptă săvârșită în luna iulie 2007).

În temeiul art. 33 lit. a Cod penal, art. 34 lit. b Cod penal și art. 35 alin. 1 Cod penal, a contopit pedepsele de 6 luni închisoare, 6 luni închisoare, respectiv 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, urmând ca inculpatul C. N. să execute pedeapsa cea mai grea, sporită la 3 (trei) ani și 2 (două) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, a aplicat inculpatului C. N., pe perioada executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.

În temeiul art. 14 și 346 Cod de procedură penală, în referire la art. 998 și urm. Cod civil, a obligat pe inculpatul C. N., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. V. G. S.R.L. C. (reprezentată prin lichidator judiciar S.C. Insol I.P.U.R.L. C.), la plata către S. R., prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a sumei de 347.114 lei, reprezentând debit și majorări de întârziere aferente, calculate până la data de 05.11.2007.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. a Cod penal, a dispus confiscarea – în folosul statului – a 36.310 pachete de țigări marca „Plugarul”, respectiv a 61.914 pachete de țigări marca „L.M.”, bunuri aflate la Camera de corpuri delicte a Poliției municipiului G., conform dovezilor de primire ., nr._ din 06.08.2007, respectiv ., nr._ din 09.08.2007 (filele 186 și 187 din dosarul nr. 4595/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G.).

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. c Cod penal, a dispus confiscarea – în folosul statului – a semiremorcei marca Magyar, tip SR34BD1 (categoria – cisternă transport produse chimice și alimentare, cu date de identificare: număr de înmatriculare - B-_ (08/10); . - VF9SR34BD30050412; culoare - albă; an de fabricație – 2001), indisponibilizată la sediul I.J.P.F. G., potrivit procesului-verbal din data de 01.08.2007.

În temeiul art. 348 Cod de procedură penală, a dispus anularea certificatului de înmatriculare seria_, nr. UYD134, cu privire la semiremorca marca Magyar, tip SR34BD1, cu numărul de înmatriculare - B-_ (08/10).

În temeiul art. 348 Cod de procedură penală, a dispus restituirea, către persoanele îndreptățite, a tuturor celorlalte bunuri sau înscrisuri ridicate cu ocazia percheziției efectuate la data de 31.07.2007 la sediul S.C. Prutul S.A. G., în baza autorizației de percheziție nr. 63/31.07.2007 emisă de Judecătoria G., dacă nu servesc la soluționarea altor cauze.

În temeiul art. 353 alin. 1 Cod de procedură penală, a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra autotractorului marca Renault cu numărul de înmatriculare_ (date de identificare: . – VF622GVA0C0009746; culoare - albă; an de fabricație – 1997; deținător - S.C. V. G. S.R.L. C.), indisponibilizat la sediul I.J.P.F. G., potrivit procesului-verbal din data de 01.08.2007.

În temeiul art. 191 alin. 1, 2 și 3 Cod de procedură penală, a obligat pe inculpatul C. N., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. V. G. S.R.L. C. (reprezentată prin lichidator judiciar S.C. Insol I.P.U.R.L. C.), la plata sumei de 3.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul G. a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 4595/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G., s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților Tichim D. (pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, de art. 85 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, respectiv de art. 291 C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.) și C. N. (pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C.pen., raportat la art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, de art. 26 C.pen., raportat la art. 85 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, de art. 26 C.pen., raportat la art. 291 C.pen., respectiv de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.).

Totodată, prin același rechizitoriu s-a mai dispus disjungerea cauzei în vederea identificării persoanei care și-a asumat identitatea falsă a numitului „D. B.”, și continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii de către această persoană a infracțiunilor prevăzute de art. 293 C.pen., respectiv de art. 48 alin. 1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, republicată.

S-a reținut în sarcina inculpatului Tichim D. că, la data de 31.07.2007, ar fi introdus în România, prin punctul de trecere a frontierei A., județul V., cantitatea de 98.224 pachete de țigări mărcile „LM” și „Plugarul”, ascunsă într-un compartiment confecționat artizanal al semiremorcii tip cisternă cu numărul de înmatriculare B-_, folosindu-se de documente vamale referitoare la cantitatea de 18.800 kg ulei, transportată cu același autovehicul, precum și că ar fi circulat pe drumurile publice, prin tractarea unei remorci neînmatriculate, respectiv că ar fi prezentat la control un certificat de înmatriculare falsificat.

Cu privire la inculpatul C. N. s-a reținut prin actul de inculpare că, în luna iulie 2007, în calitate de administrator la S.C. V. G. S.R.L. C., ar fi pus la dispoziția angajatului societății, inculpatul Tichim D., semiremorca tip cisternă neînmatriculată și cu numărul fals de înmatriculare B-_, precum și certificatul de înmatriculare falsificat, pentru același autovehicul, în scopul de a conduce pe drumurile publice, pentru a transporta, din republica M. în România, cantitatea de 98.224 pachete de țigări mărcile „LM” și „Plugarul”, ascunsă într-un compartiment practicat artizanal din semiremorcă, marfă disimulată prin derularea activității legale de transport al cantității de 18.800 kg ulei, pentru care au fost prezentate documente vamale conforme realității.

În cauza înregistrată pe rolul Judecătoriei G. sub nr._, s-a pronunțat sentința penală nr. 1803/22.10.2010 pronunțată de Judecătoria G., prin care a fost condamnat inculpatul Tichim D. la o pedeapsă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe o perioadă de 2 (doi) ani, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României (faptă săvârșită la data de 31.07.2007).

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală, în referire la art. 10 alin. 1 lit. d Cod de procedură penală, a fost achitat inculpatul Tichim D., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 85 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală, în referire la art. 10 alin. 1 lit. d Cod de procedură penală, a fost achitat inculpatul Tichim D., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.

În temeiul art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni, stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata termenului de încercare de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni.

În temeiul art. 334 Cod de procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului C. N. din infracțiunea prevăzută de art. 26 Cod penal, raportat la art. 85 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 85 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată.

A fost condamnat inculpatul C. N. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 85 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată (faptă săvârșită în luna iulie 2007).

În temeiul art. 334 Cod de procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului C. N., din infracțiunea prevăzută de art. 26 Cod penal, raportat la art. 291 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 291 Cod penal.

A fost condamnat inculpatul C. N. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 291 Cod penal (faptă săvârșită în luna iulie 2007).

A fost condamnat inculpatul C. N. la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe o perioadă de 2 (doi) ani, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 Cod penal, raportat la art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României (faptă săvârșită în luna iulie 2007).

A fost condamnat inculpatul C. N. la o pedeapsă de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe o perioadă de 2 (doi) ani, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 Cod penal, raportat la art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României (faptă săvârșită în luna iulie 2007).

În temeiul art. 33 lit. a Cod penal, art. 34 lit. b Cod penal și art. 35 alin. 3 Cod penal, s-au contopit pedepsele de 6 luni închisoare, 6 luni închisoare, 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, respectiv 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, urmând ca inculpatul C. N. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, sporită la 4 (patru) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani.

În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului C. N., pe perioada executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.

În temeiul art. 14 și 346 Cod de procedură penală, în referire la art. 998 și urm. Cod civil, a fost obligat inculpatul C. N., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. V. G. S.R.L. C. (reprezentată prin lichidator judiciar S.C. Insol I.P.U.R.L. C.), la plata către S. R., prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a sumei de 347.114 lei, reprezentând debit și majorări de întârziere aferente, calculate până la data de 05.11.2007.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. a Cod penal, s-a dispus confiscarea – în folosul statului – a 36.310 pachete de țigări marca „Plugarul”, respectiv a 61.914 pachete de țigări marca „L.M.”, bunuri aflate la Camera de corpuri delicte a Poliției municipiului G., conform dovezilor de primire ., nr._ din 06.08.2007, respectiv ., nr._ din 09.08.2007 (filele 186 și 187 din dosarul nr. 4595/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G.).

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. c Cod penal, s-a dispus confiscarea – în folosul statului – a semiremorcii marca Magyar, tip SR34BD1 (categoria – cisternă transport produse chimice și alimentare, cu date de identificare: număr de înmatriculare - B-_ (08/10); . - VF9SR34BD30050412; culoare - albă; an de fabricație – 2001), indisponibilizată la sediul I.J.P.F. G., potrivit procesului-verbal din data de 01.08.2007.

În temeiul art. 353 alin. 1 Cod de procedură penală, în referire la art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra autotractorului marca Renault cu numărul de înmatriculare_ (date de identificare: . – VF622GVA0C0009746; culoare - albă; an de fabricație – 1997; deținător - S.C. V. G. S.R.L. C.), indisponibilizat la sediul I.J.P.F. G., potrivit procesului-verbal din data de 01.08.2007.

În temeiul art. 348 Cod de procedură penală, s-a dispus anularea certificatului de înmatriculare seria_, nr. UYD134, cu privire la semiremorca marca Magyar, tip SR34BD1, cu numărul de înmatriculare - B-_ (08/10).

În temeiul art. 348 Cod de procedură penală, s-a dispus restituirea, către persoanele îndreptățite, a tuturor celorlalte bunuri sau înscrisuri ridicate cu ocazia percheziției efectuate la data de 31.07.2007 la sediul S.C. Prutul S.A. G., în baza autorizației de percheziție nr. 63/31.07.2007 emisă de Judecătoria G., dacă nu servesc la soluționarea altor cauze.

În temeiul art. 13 alin. 1 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, s-a dispus înregistrarea cuvenitelor mențiuni în registrul comerțului, sens în care se va comunica prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă, la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

În temeiul art. 191 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul Tichim D. la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 191 alin. 1, 2 și 3 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul C. N., în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. V. G. S.R.L. C. (reprezentată prin lichidator judiciar S.C. Insol I.P.U.R.L. C.), la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel atât P. de pe lângă Judecătoria Galati, cât si inculpatul C. N.. Ambele apeluri au fost admise prin decizia penală nr. 234/13.10.2011 a Tribunalului Galati, sentinta primei instante fiind desfiintată în parte, dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Galati, doar cu privire la inculpatul C. N.. S-a respins, ca fiind nefondat, apelul promovat de inculpatul Tichim D., împotriva sentinței penale nr.1803/22.10.2010 a Judecătoriei G..

Ca motive ale desființării s-a avut în vedere faptul că, deși prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria G. inculpatul a fost trimis în judecată si pentru infractiunea de ascundere a bunului sau a sursei impozabile ori taxabile, prevăzută de art. 9(a) din legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale, instanta de fond a omis să se pronunte în privinta acestei fapte, condamnându-l în schimb pentru două infractiuni prevăzute de art. 26 Cod Penal raportat la art. 272 din legea nr. 86/2006, desi încadrarea juridică din actul de sesizare nu mentiona decât o singură infractiune de acest gen.

Prin decizia penală nr. 223/R/15.02.2012 a Curtii de Apel Galati au fost respinse ca nefondate recursurile formulate de P. de pe lângă Tribunalul Galati si inculpatii C. N. si Tichim D. împotriva deciziei penale nr. 234/13.10.2011 a Tribunalului Galati.

După reînregistrarea cauzei pe rolul Judecătoriei Galati, sub nr._, la termenul de judecată din 20.06.2012 instanta a pus în discutie din oficiu exceptia necompetentei materiale a judecătoriei si declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Galati, fiind pronunțată sentința penală nr. 1323/29.06.2012, prin care, în temeiul art. 42 Cod procedură penală, s-a admis excepția necompetentei materiale a Judecătoriei G. si s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului G.. Tribunalul G., la rândul său, prin sentința penală nr. 17/16.01.2013, a admis excepția necompetentei materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei G..

Conflictul negativ de competență a fost soluționat prin sentința penală nr. 53/05.04.2013 a Curții de Apel G., prin care s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului G..

Raportat la motivele de desființare avute în vedere de către instanța de apel, coroborate cu împrejurarea că - în privința inculpatului Tichim D. - soluția de condamnare a rămas definitivă, Tribunalul concluzionează că actele efectuate în cauză au fost menținute, nemaifiind necesară administrarea probatoriilor.

Analizând și coroborând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

La data de 10.07.2007, la nivelul I.J.P.F. G. a fost obținută o informație potrivit căreia, prin punctul de trecere a frontierei A., județul V., urmează a fi introdusă în România, din Republica M., o cantitate mare de țigări, ascunsă într-un mijloc de transport încărcat cu ulei. Introducerea țigărilor s-a presupus că urma să se efectueze în legătură cu derularea unor operațiuni comerciale legale între S.C. Prutul S.A. G. și S.A. F. Soarelui Bălți, Republica M..

În baza acestor informații, la data de 31.07.2007, în jurul orelor 16:30, s-a efectuat o descindere la sediul S.C. Prutul S.A. G., în baza autorizației de percheziție nr. 63/31.07.2007, ocazie cu care au fost identificate staționate autotractorul cu numărul de înmatriculare_ și remorca înmatriculată sub numărul B-_, ambele aparținând S.C. V. G. S.R.L. C..

Potrivit scrisorii de transport internațional ridicate de la conducătorul auto, inculpatul Tichim D., a rezultat că acesta a efectuat transportul, de la S.A. F. Soarelui Bălți, Republica M., la S.C. Prutul S.A. G., a cantității de 18.800 kg ulei de floarea soarelui. În urma cântăririi, s-a constatat că masa faptică a încărcăturii corespunde cu aceea din documentele însoțitoare.

Procedându-se la verificarea amănunțită a mijlocului de transport, s-au constatat emanații de miros de tutun la orificiile din pereții cisternei remorcă. În urma îndepărtării părții dorsale a învelișului exterior, s-au găsit mai multe pachete, cartoane și baxuri de țigări, mărcile „LM” și „Plugarul”, ascunse între înveliș și corpul vehiculului, așezate ordonat, fără spații între ele și fixate cu sfoară, legată în formă de plasă. De asemenea, a fost identificat un dispozitiv artizanal alcătuit din două bare metalice, care servea la închiderea și deschiderea învelișului exterior al semiremorcii tip cisternă, acționând ca o trapă cu balamale de prindere în partea superioară.

În urma numărării întregii cantități de țigări, au rezultat 98.224 pachete de țigări, din care 36.319 marca „LM” și 61.914 marca „Plugarul”, care au fost depuse la camera de corpuri delicte a I.J.P.F. G., potrivit dovezilor de primire ., nr._ din 06.08.2007, respectiv ., nr._ din 09.08.2007 (filele 186 și 187 dosar urm. pen.).

Din adresele nr._/GL/08.08.2007 (filele 78-82 dosar urm. pen.) și_/GL/06.08.2007 (filele 231-237 dosar urm. pen.) ale Gărzii Financiare, Secția G., rezultă că prejudiciul cauzat bugetului de stat prin introducerea în țară a celor 36.310 pachete de țigări, este de 323.798 lei, reprezentând accize (261.526,50 lei) și, respectiv, taxă pe valoare adăugată (62.272,50 lei).

Cu ocazia percheziției efectuate la sediul S.C. Prutul S.A. G., au fost ridicate mai multe documente, respectiv: certificatele de înmatriculare ale autotractorului și semiremorcii, autorizația de folosință a semiremorcii, contractul de închiriere a semiremorcii, licența de transport rutier în trafic internațional, autorizația sanitară de funcționare și certificatul de agreare pentru semiremorcă. Din verificările efectuate, a rezultat că certificatul de înmatriculare a semiremorcii, având seria_, nr. UYD 134, nu figurează în baza de date ca fiind eliberat de către autoritățile române.

De asemenea, s-a constatat că la numărul de înmatriculare B-_ figurează înmatriculată o semiremorcă de aceeași marcă (respectiv, Magyar SR34BD1), având însă ., anul de fabricație și codul de omologare diferite, iar în baza de date a Sistemului Național de Evidențe Auto nu figurează nici un autovehicul având certificatul de înmatriculare cu numărul UYD 134 și . șasiu înscrisă în acesta.

Raportul de constatare tehnico-științifică nr._/21.09.2007, efectuat de C. Criminalistic al I.J.P.F. G. (filele 156-165 dosar urm. pen.), a stabilit că certificatul de înmatriculare seria_, nr. UYD 134 a fost falsificat prin ștergere chimică și recompletarea rubricilor cu alte date.

De asemenea, cu adresa nr._/08.10.2007 (fila 176 dosar urm. pen.), Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C. a comunicat că certificatul de agreare nr. 2405/12.11.2005, pentru semiremorca tip Magyar cu numărul de înmatriculare B-_, pe numele S.C. American Prest S.R.L. C., reprezentată de D. B., nu a fost eliberat de această instituție.

Fiind audiat cu respectarea garanțiilor procesuale, inculpatul C. N. a negat orice implicare în activitatea de introducere în țară a țigărilor, arătând că, la data de 06.11.2006 a încheiat un contract de închiriere a semiremorcii cu numărul de înmatriculare B-_, cu numitul D. B. (acesta având calitatea de asociat unic al firmei S.C. American Prest S.R.L. C.), intrând în posesia efectivă a cisternei abia la începutul lunii iulie 2007. A mai declarat inculpatul că, după data de 31.07.2007, nu l-a mai contactat pe numitul D. B. și că nu cunoaște adresa acestuia.

Raportat la celelalte mijloace de probă administrate în cauză, susținerile inculpatului referitoare la momentul și modul de dobândire a semiremorcii tip cisternă folosită la transportul țigărilor apar ca fiind nesincere.

Deși contractul de închiriere a semiremorcii tip Magyar, cu numărul de înmatriculare B-_, a fost încheiat la data de 06.11.2006, autorizația sanitară de funcționare nr. 616 a fost eliberată de Autoritatea de Sănătate Publică Județeană C. la o dată anterioară, respectiv 02.11.2006, pe numele societății administrate de inculpatul C. N., S.C. V. G. S.R.L. C., or la acel moment această societate nu avea în posesie semiremorca. Având în vedere această neconcordanță, s-a procedat la verificarea autenticității autorizației sanitare la organul emitent, sens în care au fost solicitate, în xerocopie, documentele care au stat la baza eliberării sale.

Prin adresa nr. 2-1646R din data de 18.02.2008, Autoritatea de Sănătate Publică Județeană C. (fila 178 dosar urm. pen.) a confirmat eliberarea autorizației, punând la dispoziția organelor judiciare xerocopii (filele 179-183 dosar urm. pen.) după următoarele documente:

- autorizația privind încredințarea, spre folosință, pentru perioada 15 octombrie 2006 – 15 octombrie 2008, a semiremorcii marca Magyar cu numărul de înmatriculare B-_, de către S.C. Afin (Romania) S.A. București, către S.C. V. G. S.R.L. C., document în care apare semnătura inculpatului C. N., peste care este aplicată ștampila societății;

- certificatul de înregistrare al S.C. V. G. S.R.L. C.;

- factura . nr._, plătită în numele S.C. V. G. S.R.L. C. de către inculpatul Tichim D., la data de 02.11.2006;

- cererea pentru obținerea autorizației sanitare de funcționare, completată în numele S.C. V. G. S.R.L. C. de către inculpatul Tichim D., la data de 01.11.2006.

De asemenea, din verificările efectuate a mai rezultat că la data de 07.11.2006, numitul D. B. a intrat în S.C. American Prest S.R.L. C., în calitate de asociat unic, la aceeași dată retrăgându-se din societate vechii asociați. Or, preluarea societății fiind făcută la data de 07.11.2006, este evident că la data de 06.11.2006 numitul D. B. nu deținea calitatea de asociat al S.C. American Prest S.R.L. C., pentru a putea încheia contractul de închiriere a semiremorcii tip cisternă, cu societatea inculpatului C. N..

Din verificările efectuate în baza de date a S.P.C.L.E.P. G. a rezultat că persoana care a efectuat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C. mențiunea calității de asociat unic al S.C. American Prest S.R.L. C., pe numele „D. B.”, a folosit o carte de identitate falsificată, persoana care, în realitate, se numește D. B. (și care a fost identificată și audiată în cauză) neavând nicio implicare în activitatea infracțională care face obiectul prezentei cauze, datele sale personale fiind inserate parțial în cartea de identitate contrafăcută.

Tribunalul a constatat, cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 85 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, respectiv la infracțiunea prevăzută de art. 291 C.pen., reținute în sarcina inculpatului Tichim D., că printr-o hotărâre judecătorească definitivă (sentința penală nr. 1803/22.10.2010 pronunțată de Judecătoria G.), instanța a statuat că Tichim D. nu a cunoscut nevalabilitatea certificatului de înmatriculare al semiremorcii folosite, nici neînmatricularea, astfel că s-a dispus achitarea acestuia.

Corelativ cu această împrejurare, instanța a dispus – în temeiul art. 334 C.proc.pen. – schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului C. N., de complicitate la cele două infracțiuni pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Tichim D. (respectiv, infracțiunea prevăzută de art. 85 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, și infracțiunea prevăzută de art. 291 C.pen.), apreciind că se află în prezența unei participații improprii a inculpatului C. N. la săvârșirea fiecăreia dintre cele două infracțiuni, atâta vreme cât inculpatul Tichim D. nu a acționat cu forma de vinovăție cerută de lege pentru ca faptele sale să constituie infracțiuni.

De asemenea, Tribunalul a apreciat că se impunea schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului C. N. din două infracțiuni, respectiv infracțiunea prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României și infracțiunea art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, într-o singură infracțiune, și anume în infracțiunea prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

În cazul infracțiunii de evaziune fiscala,elementul material al laturii obiective constă in neîndeplinirea obligațiilor fiscale prin ascunderea bunului sau sursei impozabile sau taxabile.

Prin „bunul sau sursa impozabila sau taxabila” se înțelege orice entitate care constituie „baza de calcul” pentru impozite sau taxe.

Pentru existența acestei infracțiuni este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele cerințe:

- existența obligației legale de a plăti taxe sau impozite pentru anumite activități prestate sau bunuri deținute.

- existența unui bun sau a unei activități ce se încadrează in ipotezele legale privind impozitarea sau taxarea.

- săvârșirea unei fapte prin care se urmărește sustragerea de la plata obligațiilor fiscale către stat.

In concluzie, pentru a se afla in prezența unei evaziuni fiscale prin ascunderea bunului, a fost necesar ca de bunul respectiv să fie legata o obligație fiscala.

Or, în speța de față, ascunderea a fost săvârșită cu prilejul controlului vamal, în scopul sustragerii de la plata taxelor vamale, astfel încât nu se situa in sfera de acțiune a dispozițiilor art. 9 lit a din Lg. 241/2005. Aceasta întrucât obligație fiscala, astfel cum este definită in art. 2 din Legea 241/2005, nu includea și obligația vamala.

Pentru a exista infracțiunea de evaziune ar fi fost necesar ca inculpatul să aibă calitatea de contribuabil, or in prezenta cauza inculpatul C. N. nu a săvârșit fapta in calitate de contribuabil care să se fi sustras de la plata obligațiilor fiscale, ci în calitate de persoana fizica ce s-a sustras de la plata obligației fiscale.

Pe de alta parte, ascunderea bunului sau a sursei impozabile nu este infracțiune daca bunul sau sursa „ascunsa” impozitării au un caracter ilicit. In astfel de cazuri se prezuma că motivul care determina făptuitorul să nu declare bunul/sursa este caracterul ilicit al materiei impozabile (intenția fiind de a nu fi descoperita infracțiunea săvârșită), iar nu sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

In cazul de față, țigările au un caracter ilicit, sunt „produsul” infracțiunii, iar nu materia impozabila si nici bunuri cu o minima aparență de legalitate ce ar fi urmat să fie comercializate legal de către societate.

În concluzie, Tribunalul nu se afla in prezenta unei infracțiuni de evaziune fiscală, astfel încât se a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei.

Astfel fiind, în drept, faptele inculpatului C. N., care, în calitate de administrator la S.C. V. G. S.R.L. C., a pus la dispoziția angajatului său, inculpatul Tichim D., semiremorca tip cisternă neînmatriculată și cu numărul fals de înmatriculare B-_, precum și certificatul de înmatriculare falsificat, pentru aceeași semiremorcă (fără ca inculpatul Tichim D. să cunoască faptul că semiremorca nu era înmatriculată, iar certificatul de înmatriculare era falsificat), în scopul de a o conduce pe drumurile publice pentru a transporta, din Republica M. în România, cantitatea de 98.224 pachete de țigări mărcile „LM” și „Plugarul”, ascunse într-un compartiment confecționat artizanal al semiremorcii, marfă disimulată prin derularea activității legale de transport al cantității de 18.800 kg ulei, pentru care au fost prezentate documente legale conforme realității, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de:

- complicitate la folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantități de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate la vamă (prevăzută de art. 26 C.pen., raportat la art. 272 din Legea 86/2006 privind Codul vamal al României),

- participație improprie la tractarea unei remorci neînmatriculate ori cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare (prevăzută de art. 31 alin. 2 C.pen., raportat la art. 85 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată),

- participație improprie la uz de fals (prevăzută de art. 31 alin. 2 C.pen., raportat la art. 291 C.pen.), cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. (concurs real de infracțiuni).

Instanța a apreciat vinovăția inculpatului C. N. ca fiind dovedită prin materialul probator administrat în cauză.

Față de situația de fapt reținută de instanță în prezenta cauză, s-a dispus condamnarea acestuia la câte o pedeapsă cu închisoarea, în limitele prevăzute de lege, pentru fiecare din infracțiunile reținute în sarcina sa. La individualizarea pedepselor, în conformitate cu dispozițiile art. 72 C.pen., instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor comise de către inculpați, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, datele ce caracterizează persoana inculpatului, dar și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Față de atitudinea procesuală nesinceră manifestată de inculpat, instanța a înțeles să nu rețină în favoarea acestora vreuna dintre circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 C.pen.

Totodată, instanța a făcut aplicarea și a dispozițiilor art. 33 și urm. C.pen., referitoare la concursul de infracțiuni, apreciind totuși că se impunea aplicarea unui spor de pedeapsă la pedeapsa cea mai grea ce a fost stabilită în sarcina acestuia, mai cu seamă că inculpatul mai era cercetat și în alte cauze penale pentru săvârșirea unor fapte similare.

Pentru infracțiunea referitoare la regimul vamal, reținută în sarcina inculpatului C. N., observând dispozițiile art. 65 C.pen., instanța a dispus aplicarea față de inculpați și a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, conținutul acesteia urmând a fi stabilit în funcție de gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului, dar și de circumstanțele personale ale acestuia.

La dozarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului C. N., instanța a ținut seama de modalitatea concretă în care au fost comise faptele (din mijloacele de probă rezultând rolul esențial pe care inculpatul l-a avut în organizarea și desfășurarea activității infracționale), dar și de împrejurarea că acesta mai este cercetat și în alte cauze penale pentru săvârșirea unor infracțiuni de același gen.

Toate acestea au determinat instanța să aprecieze că atingerea scopurilor pedepsei penale și, implicit, reeducarea inculpatului, poate avea loc numai prin executarea efectivă a pedepsei ce îi va fi aplicată. În consecință, instanța a dispus aplicarea – în temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal – a pedepsei accesorii constând in interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.pen., pe perioada executării pedepsei principale. La stabilirea pedepsei accesorii instanța a ținut seama de modalitatea de săvârșire a faptelor reținute în sarcina inculpatului, dar și de persoana acestuia.

Pe latură civilă, apreciind că sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, în temeiul art. 14 și 346 din Codul de procedură penală, în referire la art. 998 și urm. din Codul civil, instanța a obligat pe inculpatul C. N. – în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. V. G. S.R.L. C. (reprezentată prin lichidator judiciar S.C. Insol I.P.U.R.L. C.), la plata către S. R., prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a sumei de 347.114 lei, reprezentând debit și majorări de întârziere aferente, calculate până la data de 05.11.2007 (data deschiderii procedurii de insolvență față de S.C. V. G. S.R.L. C.).

Impotriva hotărârii instanței de fond, a declarat apel inculpatul C. N. criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică. Consideră că nu se face vinovat de săvârșirea faptei, întrucât nu a avut cunoștință de faptul că remorca folosită de inculpatul Tichim D. a avut numere de înregistrare false și netemeinică privind modalitatea de executare a pedepsei rezultante.

Recursul este nefondat.

Analizând hotărârea apelată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, a susținerilor inculpatului apelant, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin.2 Cod proc.penală, instanța de apel consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, urmând a o menține.

In mod corect, instanța de fond a stabilit situația de fapt existentă în cauză pe baza probelor din dosar, vinovăția inculpatului, precum și încadrarea în drept a faptei săvârșite.

S-a reținut, în fapt, că inculpatul C. N., în calitate de administrator la S.C. V. G. S.R.L. C., a pus la dispoziția angajatului său, inculpatul Tichim D., semiremorca tip cisternă neînmatriculată și cu numărul de înmatriculare B-_, precum și certificatul de înmatriculare falsificat, pentru acea semiremorcă (fără ca inculpatul I. D. să cunoască faptul că semiremorca nu este înmatriculată iar certificatul de înmatriculare era falsificat), în scopul de a o conduce pe drumurile publice pentru a transporta, din Republica M. în România, cantitatea de 98.224 pachete de țigări mărcile „LM” și „Plugarul”, ascunse într-un compartiment confecționat artizanal al semiremorcii, marfă disimulară prin derularea activității legale de transport a cantității de 18.800 l de ulei, pentru care au fost prezentate documente legale conforme realității.

Faptele săvârșite întrunesc conținutul constitutiv al infracțiunilor de:

- complicitate la folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantități de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate la vamă, prev.de art. 26 Cod penal raportat la art. 272 din Legea nr. 86/2002 privind Codul vamal al României;

- participație improprie la tractarea unei remorci neînmatriculate ori cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare prev.de art. 31 alin.3 din codul penal raportat la art.85 alin.3 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată;

- participație improprie la uz de fals prev.de art. 31 alin2. Cod penal raportat la art.291 Cod penal.

Vinovăția inculpatului a fost stabilită pe baza probelor administrate în dosar, respectiv, adresa nr. 2-164R din data de 18.02.2008 emisă de Autoritatea de Sănătate Publică Județeană C., aflată la fila 178, autorizația privind încredințarea remorcii Magyar cu numărul de înmatriculare B-_ de către . către . C. pe care apare semnătura inculpatului C. N., certificatul de înregistrare al . C., factura CTCLH nr._ din data de 01.11.2006, cererea pentru obținerea autorizației sanitare de funcționare completată de către inculpatul Tichim D..

Pedepsele aplicate inculpatului se încadrează în prevederile art. 72 din codul penal, privind faptele comise, modalitatea în care s-au săvârșit acestea, precum și persoana inculpatului care nu este recidivist dar care a avut o atitudine de nerecunoaștere a faptelor pentru care a fost judecat.

Nu poate fi reținută apărarea inculpatului potrivit căreia nu se face vinovat de săvârșirea faptelor, deoarece, din probatoriul existent în cauză și indicat mai sus, reiese că acesta nu numai că a cunoscut faptul că semiremorca avea număr fals de înregistrare, dar avea și obligația să verifice acest lucru și prin semnătura sa oferea garanția că acest bun putea fi folosit, îndeplinind condițiile cerute de lege.

De asemenea, nu poate fi reținut motivul de apel invocat, în subsidiar, de către inculpat, respectiv, ca modalitatea de executare a pedepsei să fie suspendată sub supraveghere, deoarece, pentru a dispune astfel, instanța de judecată trebuie să aibă convingerea că, prin această modalitate de executare a pedepsei închisorii, se pot îndeplini condițiile prevăzute de art.52 Cod penal, respectiv, scopul punitiv și cel educativ al pedepsei.

Prin nerecunoașterea faptelor de către inculpat, scopul educativ al pedepsei nu poate fi îndeplinit prin executarea pedepsei în condițiile art. 86¹ Cod penal.

In ceea ce privește sechestrul judiciar instituit în baza art. 353 Cod proc.penală, asupra autotractorului marca Renault, acesta a fost instituit deoarece, așa cum prevede art. 163 alin.1 Cod proc.penală, în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea acesteia.

Având în vedere aceste considerente, urmează ca, în baza art. 379 alin.1 pct.1 lit.b Cod proc.penală, instanța de control judiciar să respingă, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul C. N. împotriva sentinței penale nr. 277/F/14.06.2013 a Tribunalului G. și să-l oblige la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod proc.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. N. (fiul lui N. și E., născut la data de 03.09.1975 în M., jud. C., cetățean român, fără antecedente penale, cu domiciliul în C., ., ., CNP-_) împotriva sentinței penale nr. 277/F/14.06.2013 a Tribunalului G..

Onorariul parțial al apărătorului din oficiu, în sumă de 50 lei, se va vira către Baroul G. din fondurile Ministerului Justiției (avocat B. A.).

În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpatul-recurent să plătească către stat suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.

Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare pentru inculpatul C. N., cu domiciliul în C., ., ..8, jud. C., partea responsabilă civilmente ., cu sediul în C., ..55, . și prin lichidator judiciar ., ., jud. C. și pentru părțile civile Direcția G. a Finanțelor Publice G., cu sediul în mun. G., ., jud. G., și S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală București, cu sediul în București, Sector 5, ..

Pronunțată în ședință publică, azi 19.12.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

A. M. M. M. T.

Grefier,

Red.dec.jud.M.T./10.01.2014

Tehnored.S.M. /2 ex./10.01.2013

Jud.fond R. Z.

← Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 796/2013. Curtea de Apel...		Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... →

Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 335/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 335/2013. Curtea de Apel GALAŢI