Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1481/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1481/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 11410/233/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR 1481/R
Ședința publică de la 13.11.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M.-M. I.
Judecător - A.-M. M.
Judecător – F. M.
Grefier – F. B.
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. P. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea recurilor promovate de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA G. și recurentul - inculpatul M. L. împotriva sentinței penale nr. 1894/23.10.2012 a Judecătoriei G. pronunțată în dosarul nr._ .
Dezbaterile și susținerile orale ale cauzei au avut loc la data de 08.11.2013 și s-au consemnat în încheierea de ședință din aceea dată, care face parte integrantă din prezenta, dată la care instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 13.11.2013.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față.
Prin sentința penală nr.1894/23.10.2012 a Judecătoriei G. a fost condamnat inculpatul M. L., la o pedeapsă de 7 (șapte) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.1, alin.2 lit. a și c și alin. 2 ind. 1 lit. a și b Cod penal. (faptă săvârșită la data de 05.10.2009).
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului M. L., pe perioada executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
În temeiul art.88 alin.1 C.penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului M. L. durata reținerii și a arestării preventive de la 14.04.2010 la 11.03.2011.
În temeiul disp. art. 350 alin.1 C.pr.penală, s-a menținut măsura obligării de a nu părăsi localitatea dispusă asupra inculpatului M. L., prin încheierea de ședință din data de 02.03.2011 în prezenta cauză, definitivă la data de 11.03.2011 prin decizia nr.160/11.03.2011 a Tribunalului G., până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
S-a constatat că partea vătămată B. –S. G., s-a constituit parte civilă cu următoarele sume 150.337,51 lei, 1060 Euro, 110 USD și 15 GBP.
În temeiul art. 14 și 346 alin. 1 Cod de procedură penală, în referire la art. 998 și urm. Cod civil, a fost obligat pe inculpatul M. L. la plata sumei de 150.337,51 lei, 1060 Euro (echivalentul în lei a acestei sume calculat la data plății efective), 110 USD (echivalentul în lei a acestei sume calculat la data plății efective) și 15 GBP (echivalentul în lei a acestei sume calculat la data plății efective), cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă B. –S. G..
În temeiul disp. art. 118 lit. b C. penal, instanța a dispus confiscarea specială de la inculpatul M. L. a unei cagule de culoare neagră, din material textil, având un decupaj în zona ochilor (aflată la Institutul de Medicină Legală „M. Minovici” București - Laboratorul de Genetică).
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul M. L. la plata sumei de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 2.595 lei aferentă fazei de urmărire penală).
S-a reținut printre altele că la data de 05.10.2009, lucrători din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului G. au fost sesizați cu privire la faptul că, în jurul orelor 13.25, doi autori necunoscuți, mascați și înarmați cu un pistol, au pătruns în sediul agenției B. situată în mun. G., ., la parterul blocului M., de unde prin amenințarea angajaților, au sustras din casierie lei și valută în valoare totală de 155.265.99 lei.
Din relatările persoanelor prezente la fața locului, precum și din imaginile surprinse de camerele de luat vederi din incinta Agenției B.- S. Portului, G. rezultă că în jurul orei 13.25, în data de 05.10.2009, două persoane de sex masculin mascate, având fețele acoperite cu cagule de culoare neagră, una dintre acestea fiind înarmată cu un pistol, au pătruns în interiorul agenției și s-au îndreptat împreună către agentul de pază aflat în dreptul ATM-ului și l-au imobilizat. Unul dintre autori-cel mai scund de statură dintre aceștia - a rămas în apropierea agentului de pază, supraveghindu-l și amenințându-l cu pistolul, iar cel de-al doilea autor, de statură mai înaltă, s-a îndreptat către biroul martorei M. A.- consilier de credite al agenției respective, a trecut prin spatele acesteia, către casa de bani, a căutat în două sertare, a luat o importantă sumă de bani pe care a pus-o într-o sacoșă de plastic, cu mânere decupate. În continuare a deschis compartimentul principal al seifului și a luat sacul cu bani, pe care a încercat să-l introducă în sacoșă și apoi s-a îndreptat spre zona centrală a agenției, moment în care din cauza greutății, o toartă a sacoșei s-a rupt și a căzut pe pardoseală. L-a așteptat pe bărbatul mai scund, și apoi a ieșit primul din agenție, fiind urmat de celălalt. Înainte de a ieși din sediul băncii, autorul mai înalt și-a scos cagula de pe cap pe care apoi a scăpat-o pe treptele de la intrare, iar după ce a recuperat-o, ambii autori au fugit prin dreapta ieșirii, spre . urmăriți până au fost pierduți din aria vizuală, în zona unor blocuri, de agentul de pază al băncii- martorul C. M. și de martora M. A., consilier de credite.
În baza sesizării organele de anchetă s-au deplasat la sediul agenției B. și au constatat că accesul în acest sediu se realizează pe o ușă în două canate, din material tip termopan, spațiul interior este delimitat într-o zonă destinată clienților și un spațiu de lucru al consilierilor de credite (unde există două birouri fiind destinate activității martorei M. A.), în partea stângă a ușii de acces se află un spațiu delimitat de pereți de sticlă, fiind spațiul de lucru al consilierului de credite, martora G. A. iar în partea dreaptă a spațiului destinat clienților, un perete delimitează un alt spațiu de lucru al consilierilor de credite, unde la momentul săvârșirii tâlhăriei nu se afla decât agentul de pază, martorul C. M.. (proces verbal de cercetare la fața locului, schița acestuia filele 6-8 dosar urm.penală)
Cu ocazia cercetării la fața locului, au fost ridicate mai multe fragmente de urme papilare de pe ramele sertarelor metalice, de pe ușa seifului și a uneia dintre cutiile metalice ale acestuia, de pe calorifer precum și de pe tejgheaua biroului din partea dreaptă, au fost ridicate de asemenea mai multe fragmente de urme de încălțăminte evidențiate metric prin fotografiere și un fragment din material plastic, tip sacoșă, ridicat de pe gresie din fața biroului casierei M. A..
Organele de anchetă au procedat totodată la o conducere în teren, având în vedere declarațiile martorilor M. A. și C. M. care au arătat că pot indica o parte din traseul pe care cei doi autori l-au urmat întrucât i-au urmărit. (procesele verbale și planșe foto efectuate cu ocazia conducerii în teren de către cei doi martori filele 109-123 dosar urm.penală)
Ulterior conducerilor în teren efectuate, procedându-se la verificarea itinerariului parcurs de autori și a zonelor adiacente, în zona garajelor situate vis-a-vis de blocul C. 3 de pe ., organele de poliție au găsit la data de 15.10.2009 o geacă din fâș de culoare neagră având gulerul, bata de la mâneci și de la baza gecii din material elastic, având în zona pieptului o emblemă reprezentând un dragon de culoare roșu, iar pe spatele acesteia aflându-se inscripționate mai multe embleme dispuse într-un dreptunghi de culoare alb. Geaca din fâș găsită, udă datorită condițiilor atmosferice din ultima perioadă, a fost ridicată în condiții sterile și ambalată în sac în vederea continuării cercetărilor. (proces verbal din 15.10.2009– fila 53-54 dosar urm.penală)
Audiată fiind martora M. A. a arătat că unul dintre cei doi autori care au pătruns în sediul agenției, avea o statură de aproximativ 1,60-1,65 m, era îmbrăcat în partea superioară cu o geacă neagră iar în partea de jos cu un pantalon de culoare maro deschis, iar în picioare era încălțat cu pantofi tip sport de culoare neagră mată, având o talpă puțin mai înaltă. De asemenea, martora a mai arătat că acest autor avea ochii de culoare închisă, respectiv căprui închis.
Despre celălalt autor, mai înalt, martora a arătat că avea circa 1,85-1,90 m și era îmbrăcat în partea de jos cu un pantalon tip jeans de culoare bleumarin, iar în partea de sus cu o geacă de culoare neagră dintr-un fâș subțire, la mâneci cu un material elastic, iar pe spate avea inscripționate niște desene a căror formă martora nu a putut-o indica cu exactitate. (declarație martor filele 200-212 dosar urm.penală)
Și martora G. A., a indicat faptul că unul dintre autori era mai înalt, de aproximativ 1,80- 1,85 m înălțime, constituție atletică, vârsta aproximativ 23 ani, îmbrăcat cu o geacă neagră cu un imprimeu pe spate, cu părul tuns scurt și brunet. Martora a arătat că înainte ca cei doi autori să iasă din bancă, au trecut prin dreptul biroului său având posibilitatea să-i vadă mai bine, arătând totodată că autorul mai înalt la ieșirea din bancă și-a scos cagula de pe cap, a scăpat-o pe trepte, s-a împiedicat de una dintre acestea, și după ce și-a recuperat cagula, a fugit împreună cu celălalt autor pe . filele 214 -223 dosar urm.penală)
Agentul de pază al instituției bancare, martorul C. M. a arătat și el că unul dintre autori, respectiv cel care l-a amenințat cu pistolul era mai scund de statură având circa 1,60 m înălțime și vârsta de aproximativ 25 ani, iar celălalt autor era mai înalt, de aproximativ 1,85 m înălțime, vârsta de aproximativ 30 ani, și purta o geacă cu imprimeuri de culoare neagră. (declarație martor filele 224-229 dosar urm.penală)
Pe baza semnalmentelor descrise de martora G. A. la data de 06.10.2009, s-a procedat la realizarea portretului robot al autorului mai înalt, pe care martora a avut posibilitatea să-l vadă mai bine în momentul în care și-a scos și apoi și-a scăpat cagula la ieșirea din agenția bancară. (filele 69-76 dosar urm.penală)
La data de 07.10.2009, organele de anchetă au identificat în incinta Casino-ului de la intersecția străzilor Gării – Domnească din G., la masa ruletei electronice, un tânăr care participa la joc, având în mână foarte multe bancnote de 500 lei și de 50 lei, având semnalmentele autorului mai înalt al tâlhăriei din agenția B., respectiv brunet, înalt la aproximativ 1,85m, atletic, ten măsliniu, tuns scurt, aproximativ 23 ani, și au procedat la legitimarea acestuia, constatându-se că acesta este inculpatul M. L..
În continuarea cercetărilor, s-a procedat la studierea tranzacțiilor efectuate la agenția B. sucursala Portului, G. în perioada anterioară săvârșirii tâlhăriei, respectiv 01.09._09, ocazie cu care s-a constatat că în data de 28.09.2009, printre celelalte persoane care au efectuat tranzacții în acea zi se numără și inculpatul M. L..
Organele de anchetă au efectuat examinări având ca obiect imaginile surprinse de camerele de luat vederi din incinta Agenției B.- S. Portului din ziua săvârșirii infracțiunii, 05.10.2009 precum și imaginile înregistrate de aceleași camere de luat vederi în ziua de 28.09.2009, reprezentând efectuarea unei operațiuni bancare de către inculpatul M. L.. Pentru efectuarea examinărilor au fost avute în vedere și o . măsurători efectuate la fața locului, asupra diferitelor repere din interiorul băncii, dar și fotografii metrice efectuate în interiorul băncii și la ușa de acces a acesteia.
Concluziile examinărilor au fost cuprinse în raportul criminalistic atașat la dosarul cauzei filele 102-108 dosar urm.penală, din cuprinsul cărora rezultă că înălțimea unuia dintre autori, respectiv cel mai înalt dintre aceștia este de 189 cm, iar a inculpatului M. L. este de 188 cm.
În urma unei percheziții domiciliare efectuate de organele de anchetă, de la domiciliul inculpatului M. L. a fost ridicată o cagulă din material textil, de culoare neagră (filele 180-182 dosar urm.penală)
Audiat fiind în cursul judecății, inculpatul M. L. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, arătând că la data de 05.10.2009, în jurul orei 13.00, era însoțit de martorul B. F., întrucât acesta dorea să perfecteze un act de vânzare cumpărare al unui autoturism cu numitul B. I.. În acest sens, inculpatul a depus la dosarul cauzei un înscris sub semnătură privată, încheiat la data de 05.10.2009, aflat la fila 43 dosar fond. În continuare inculpatul a arătat că după perfectarea respectivului contract, însoțit de prietenul său s-au întors în zona Portului, pentru că acolo locuiește și a văzut organele de poliție sosite la fața locului la sucursala B. din zona respectivă. De asemenea, inculpatul a arătat că organele de poliție nu au ridicat de la domiciliul său nicio pereche de pantofi mărimea 44, întrucât el a indicat că poartă mărimea 42. Despre geaca de fâș găsită abandonată la câteva zile de la săvârșirea tâlhăriei, inculpatul a relatat că nu este a lui, fiind de altfel mărimea XXL, el purtând mărimea M la haine. Inculpatul a arătat de asemenea că apreciază că nu poate fi el unul dintre autorii infracțiunii de tâlhărie săvârșită la sediul agenției B.- zona Portului, întrucât din înregistrările camerelo de supraveghere din acest sediu, rezultă că unul dintre autori are o înălțime mult mai mică decât a lui, respectiv 1, 50 m, iar celălalt, are o înălțime mai mare decât a lui, respectiv 1,90-1,95 m, în timp ce el are doar 1,80 m înălțime. Despre cagula ce a fost ridicată de la domiciliul său în urma efectuării unei percheziții de către organele de anchetă, inculpatul a arătat că a cumpărat-o cu mai mulți ani în urmă, și a folosit-o la munte în perioada 2007-2008, când se plimba cu ATV-ul. De asemenea, inculpatul a precizat că în data de 21.10.2009, a fost prima oară când s-a prezentat la agenția B. din zona Portului, când a ridicat suma de 300 euro prin serviciul Western Union. Despre suma de bani de 5000 euro găsită asupra sa în Casino-ul de la intersecția străzilor Gării și Domnească din G., la momentul când a fost legitimat de organele de poliție, inculpatul a precizat că o împrumutase de la un unchi al prietenului său B. F., întrucât intenționa să-și construiască o casă.
În apărarea inculpatului, au fost audiați nemijlocit martorii propuși de acesta, respectiv T. Tudorița, D. Nicușor și B. I..
Martorii T. Tudorița și D. Nicușor (filele 143-144 dosar urm.penală), au arătat că în ziua de 05.10.2009, imediat după ce s-a petrecut tâlhăria de la agenția B.- S. Portului, se aflau în zona respectivă și au observat pe presupusul autor indicând direcția în care acesta a fugit respectiv, pe . de Marină, la un moment dat acesta urcându-se într-un autoturism, fiind ulterior pierdut din raza vizuală a acestora. De asemenea, cei doi martori au arătat faptul că în zona respectivă erau foarte multe persoane dar și organele de poliție, însă nimeni nu a urmărit respectiva persoană suspectă, deși oamenii de pe stradă și chiar și cei ieșiți la balcoanele apartamentelor din zonă strigau să fie prins hoțul.
Analizând declarațiile celor doi martori, instanța a observat că acestea sunt total contradictorii în ceea ce privesc celelalte probe administrate în cauză cu privire la itinerariul pe care suspectul tâlhăriei petrecute la sediul agenției B. sucursala Portului l-ar fi urmat imediat după săvârșirea acesteia, și necoroborându-se cu acestea, nu pot fi reținute de instanță spre justa soluționare a cauzei. Astfel, din declarațiile martorelor M. A. și G. A.- consilieri de credit în cadrul sucursalei Portului B., a rezultat așa cum anterior instanța a arătat că cei doi autori, imediat după ce au ieșit din agenție s-au îndreptat pe . G. E., adică în direcția opusă decât cea indicată de martorii audiați în apărarea inculpatului. Același itinerariu, este descris totodată și de martorul C. M., agent de paza al unității bancare, care a arătat că împreună cu martora M. A., i-au urmărit pe cei doi autori, pe . . în zona unor blocuri, unde i-au pierdut din aria lor vizuală. Traseul urmat de cei doi autori ai infracțiunii de tâlhărie a rezultat în mod cert și din înregistrările camerei de supraveghere amplasată la ieșirea din sediul agenției B., observându-se în mod clar că cei doi s-au îndreptat în partea dreaptă a ieșirii, adică pe . G. E. și nicidecum în direcția opusă, adică pe . de Marină, indicat de martorii audiați în apărarea inculpatului.
Instanța a observat că martorul B. I., susține declarațiile inculpatului M. L. în sensul că s-a întâlnit în data de 05.10.2009 cu acesta, care era însoțit de martorul B. F., la un centru de perfectare acte auto situat în zona magazinului Extra din G., unde au stat aproximativ o oră, oferind totodată mai multe detalii despre respectiva tranzacție, însă declarația acestuia nu este de natură a-l exclude pe inculpatul M. L. din aria suspecților tâlhăriei petrecute la agenția B. –sucursala Portului în respectiva dată, deoarece martorul nu a indicat instanței ora cu exactitate în care tranzacția respectivă s-ar fi perfectat (fila 169 dosar fond). De altfel, instanța a observat și declarația martorului B. F. dată în fața instanței de judecată (fila 88 dosar urm.penală), care a confirmat cele arătate de inculpat și de martorul B. I., în sensul că în data de 05.10.2009, a fost sunat de inculpatul M. L. în intervalul orar 12.00-14.00, fără a putea arăta cu exactitate ora, și că la solicitarea acestuia, s-au întâlnit cu martorul B. I. la un centru de perfectare acte auto din zona magazinului Extra din G., unde a avut loc respectiva tranzacție, s-au mai plimbat o vreme prin oraș, iar la întoarcere au observat în zona agenției B. sucursala Portului adunată mai multă lume, precum și prezența organelor de poliție în zonă, au dorit să oprească pentru a vedea ce s-a întâmplat însă autoritățile prezente nu le-au permis acest lucru. În faza de urmărire penală martorul B. F. a relatat că în ziua de 05.10.2009, în jurul orei 14.00-15.00 a fost sunat de către inculpatul M. L. care i-a solicitat să iasă la consignația din Port- un loc de întâlnire al acestora cu diverși cunoscuți, apoi cei doi s-au plimbat prin oraș cu autoturismul aparținând inculpatului mergând în zona Liceului R. N. din G. pentru a se vedea cu niște fete, iar când s-au întors în zona Portului, unde ambii locuiesc, au observat în zona agenției B. mai multă lume precum și prezența organelor de poliție, aflând cu această ocazie despre tâlhăria petrecută la sediul agenției bancare respective. Fiind întrebat în fața instanței de judecată de ce nu a declarat aspectele legate de respectiva tranzacție și organelor de poliție cu ocazia audierii în faza de urmărire penală, martorul B. F. a arătat că la acel moment nu și le-a amintit și nici organele de anchetă nu i-au transmis că în situația în care își va aminti amănunte să vină să meargă să le declare acestora. De asemenea, despre geaca de fâș găsită abandonată de organele de anchetă, ce i-a fost arătată în faza urmăririi penale, deși martorul B. F. a arătat la acel moment că a văzut-o la inculpatul M. L. cu mai mult timp în urmă, fără să-și dea seama dacă este vorba de aceeași, în fața instanței de judecată a declarat că de fapt respectiva geacă nu era asemănătoare cu geaca pe care a văzut-o anterior la inculpatul M. L. și că nu crede că aceasta îi aparține inculpatului.
Având în vedere aspectele arătate, instanța apreciază că susținerile martorilor B. F. și B. I., dar și ale inculpatului M. L. cu privire la încheierea tranzacției despre care aceștia au făcut vorbire, nu pot fi reținute în cauză. Totodată, instanța a observat că întreaga apărare a inculpatului M. L., se bazează pe strategia de a-l plasa pe acesta în intervalul orar în care s-a săvârșit infracțiunea la agenția B.- sucursala Portului, într-o altă locație, decât cea a sediului agenției bancare respective. Însă, instanța nu a putut aprecia susținerile arătate ca fiind reale, întrucât acestea nu s-au coroborat cu celelalte mijloace administrate în cauză. Chiar acceptând aceste susțineri, instanța a apreciat că martorii audiați nu au putut indica cu exactitate momentul în care s-au întâlnit și pe care ar fi petrecut-o cu inculpatul M. L., neputându-se astfel proceda la o excludere totală a prezenței inculpatului în zona agenției B.- sucursala Portului, în data de 05.10.2009, în jurul orei 13.23- respectiv momentul săvârșirii infracțiunii.
Instanța a mai reținut că apărările inculpatului în sensul că ar fi exclusă participarea sa la infracțiunea săvârșită în data de 05.10.2009, motivat de diferențele evidente care ar exista între fizionomia sa și cea a suspectului nu pot fi primite.
În primul rând, chiar dacă din precizările inculpatului a rezultat că acesta are doar înălțimea de 1,80 m, instanța a reținut că inculpatul M. L. se încadrează în marjele de toleranță furnizate de raportul criminalistic efectuat în cauză, din cuprinsul cărora a rezultat că înălțimea unuia dintre autori, respectiv cel mai înalt dintre aceștia era de 189 cm, iar a inculpatului M. L. era de 188 cm, calculată așa cum s-a arătat în cuprinsul raportului atât separat, cât și comparativ prin alăturare și îmbucșarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere din data de 28.09.2009, ora 15.33, când inculpatul se afla în sediul agenției B.- sucursala Portului cu ocazia unui efectuării unui transfer prin serviciul Western Union, dar și cele surprinse în data și la ora comiterii infracțiunii din prezenta cauză. Astfel, s-a observat că diferența de statură constatată prin raportul de expertiză criminalistică efectuat în cauză, între inculpatul M. L. și suspectul infracțiunii nu este semnificativă.
Mai mult probatoriul administrat în cauză a evidențiat faptul că prin costumația sa, suspectul ar fi putut să-și influențeze sensibil dimensiunile. Astfel, conform declarațiilor martorei M. A. date în fața instanței de judecată, a rezultat că geaca purtată îi permitea suspectului introducerea pungii de plastic după săvârșirea faptei.
Totodată, concluziile instanței s-au întemeiat și pe declarațiile martorei G. A. din faza urmăririi penale, pe care le-a reținut anterior, întrucât datorită poziționării sale în incinta băncii cu ocazia săvârșirii infracțiunii această martoră a avut posibilitatea de a vedea mai bine fizionomia suspectului mai înalt care și-a scăpat cagula la ieșirea din bancă, oferind organelor de anchetă indicii importante în acest sens. De altfel, așa cum s-a arătat anterior pe baza declarațiilor acestei martore a fost întocmit în cauză și portretul robot al suspectului mai înalt ce a participat la săvârșirea infracțiunii.
Totodată aceeași martoră, în faza de urmărire penală a recunoscut pe inculpatul M. L. dintr-un grup de fotografii prezentate de organele de anchetă ca fiind suspectul mai înalt care a săvârșit infracțiunea de tâlhărie din incinta B.- S. Portului.
De asemenea, în fața instanței de judecată, martora G. A. a declarat că persoana ce i-a fost prezentată de către instanța de judecată, respectiv inculpatul M. L. are trăsăturile suspectului infracțiunii de tâlhărie, arătând totodată că nu poate preciza dacă este cea mai înaltă sau cea mai scundă dintre acestea.
Așadar, instanța a reținut că declarațiile date de această martoră în fața instanței de judecată nu contrazic declarațiile date la urmărirea penală, de altfel aceasta a precizat că menține întrutotul respectivele declarații. Chiar dacă martora a indicat în fața instanței în mod imprecis unele aspecte, acest lucru se putea datora trecerii timpului, declarația martorei în fața instanței de judecată fiind dată după aproximativ un an de la data săvârșirii infracțiunii.
Cu privire la probele științifice ce au fost efectuate în cauză, instanța a reținut că în cursul urmăririi penale s-a dispus la data de 21.10.2009, prin ordonanță a procurorului efectuarea unei expertize biocriminalistice pentru a se stabili dacă pe fragmentul din plastic, geaca găsită abandonată și pe tampoanele sterile cu urme biologice ridicate de pe mânerele celor două sertare se pun în evidență microurme de natură biologică umană pretabile a fi supuse unei analize genetice, stabilirea profilului genetic din probele de referință ridicate prin periaj bucal de la angajații unității bancare G. A., M. A. și C. M. și de la suspectul Bojic Zoran, și să se stabilească dacă profilele genetice ale probelor de referință obținute de la persoanele indicate se regăsesc în profilele genetice identificate pe fragmentul de plastic, geaca de fâș și tampoanele sterile puse la dispoziție.
La data de 03.02.2010, în completarea expertizei biocriminalistice dispuse anterior s-a solicitat IGPR- Institutul de Criminalistică- Laboratorul de Analize Genetice, să se stabilească profilul genetic din probele de referință ridicate prin periaj bucal de la inculpatul M. L. și de asemenea să se stabilească dacă aceste profile se regăsesc în profilele genetice identificate pe fragmentul de plastic, geaca de fâș și tampoanele sterile puse la dispoziție anterior.
În urma analizării profilelor genetice precum și a probelor în litigiu, au fost depuse la dosarul cauzei două rapoarte de expertiză, nr._/07.04.2010 (filele 158-167 dosar urm.penală) și nr._/07.04.2010 (filele 169-174 dosar urm.penală).
Concluziile ambelor rapoarte de expertiză, în opinia instanței de fond, au indicat că probabilitatea includerii profilului genetic al inculpatului M. L. în amestecul de profile genetice obținute din două microurme de pe fragmentul de plastic este de 99,_%, iar în urma calculelor biostatice rezultă că numitul M. L. are de 3.184.713 ori mai multe șanse să fie participant la formarea acestuia amestec decât o altă persoană necunoscută din populație și probabilitatea includerii profilului genetic al inculpatului obținut dintr-o microurmă obținută de pe geaca de fâș găsită abandonată este de 99,_% și că în urma calculelor biostatice rezultă că numitul M. L. are de 33.222.591 ori mai multe șanse să fie participant la formarea acestuia amestec decât o altă persoană necunoscută din populație.
S-a reținut de asemenea în raportul de expertiză nr._/07.04.2010 – privind proba de referință recoltată de la suspectul Bojic Zoran (filele 158-167 dosar urm.penală) că aceasta, se prezintă corespunzător pentru genotipare, concluzionându-se că profilul genetic obținut din proba biologică de referință recoltată de la suspectul Bojic Zoran nu este identic și nu se regăsește în profilurile genetice obținute în urma analizei probelor puse la dispoziție.
De asemenea în cuprinsul aceluiași raport de expertiză, s-a arată că întrucât rezultatele au fost obținute sub formă de amestec, probele biologice de referință recoltate de la numiții G. A., M. A. și C. M., puse la dispoziție în vederea excluderii, nu au fost procesate, indicându-se totodată că tampoanele sterile cu microurme ridicate de pe mânerele celor două sertare ale biroului casieriei nu sunt constituite din celule epiteliale.
Chiar dacă acestea ar fi fost supuse analizei ADN, a opinat instanța că ele ar fi fost utilizate doar în vederea excluderii lor de la stabilirea profilului genetic al persoanei contribuitoare la formarea microurmelor de pe probele analizate în cauză, acestea nefiind apte de a schimba însă situația de fapt reținută prin coroborarea probelor administrate în cauză, și indicarea unui alt posibil suspect în cauză.
De altfel, instanța a observat că ambele rapoarte de expertiză au fost efectuate în data de 07.04.2010, de către același Institut Criminalistic din cadrul IGPR, astfel încât se poate explica cu ușurință de ce expertiza nr._/07.04.2010 ce viza profilele genetice recoltate de la suspectul Bojic Zoran, îl indică pe inculpatul M. L. ca fiind contribuitor la formarea microurmelor pe probele administrate, și această pentru că și profilele genetice recoltate de la inculpatul M. L. fuseseră analizate, rezultatul acestora fiind cunoscut de către experți și consemnat în concluziile raportului de expertiză nr._/07.04.2010. Totuși, așa cum anterior s-a arătat, experții au analizat și proba biologică de referință recoltată de la suspectul Bojic Zoran concluzionându-se că nu se regăsește în profilurile genetice obținute în urma analizei probelor puse la dispoziție.
În cursul judecății, a fost efectuat un raport de expertiză de către INML București (REML nr. A15/_/2010 din data de 26.03.2012) care a concluzionat că la nivelul mânecilor gecii se regăsesc amestecuri de profile genetice ce provin de la minim doi bărbați.
S-a arătat că, caracterele genetice din profilul ADN de referință al inculpatului M. L., atât autozomale, cât și cele cromozomiale Y, nu se găsesc evidențiate pe geacă.
Totodată s-a arătat că de pe fragmentul de plastic, gulerul și buzunarele gecii și o cagulă (ce nu a mai fost anterior analizată) nu a fost pus în evidență ADN uman, experții indicând că cel mai probabil această împrejurare se datorează absenței, cantității insuficiente sau consumării materialului genetic în condițiile expunerii la factorii de mediu.
Ca urmare a rapoartelor de expertiză existente în cauză, instanța a solicitat avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală din cadrul INML M. Minovici.
Din concluziile acestui aviz a reieșit că rezultatele laboratorului INML au fost obținute în urma aprofundării investigației genetice pe un număr extins de markeri ADN și cu ajutorul unor protocoale de analiză adaptate tipului de urme existente în cauză, concluziile fiind fără echivoc. Totodată s-a arătat că strategia aplicată de laboratorul Institutului Criminalistic din cadrul IGPR nu a fost adaptată tipului de urme de investigat, respectiv urmelor de contact, de unde și caracterul incomplet al profilelor ADN evidențiate, având drept consecință indicarea eronată ca posibil contribuitor a suspectului M. L.. S-a arătat în continuare că nu se pot face aprecieri cu privire la rezultatul obținut de laboratorul IGPR la nivelul urmelor de pe fragmentul de plastic sau a urmelor ridicate de pe sertarele casieriei băncii întrucât materialul biologic a fost epuizat nepermițând retiparea ADN a acestor probe în cadrul laboratorului INML. Prin urmare, Comisia Superioară a aprobat raportul de expertiză medico-legală efectuat de INML București. (filele 235-239 dosar fond)
Verificând cele două rapoarte de expertiză efectuate în cauză, respectiv cel efectuat de IGPR și cel efectuat de INML București- avizat de Comisia Superioară Medico-Legală INML, instanța a observat următoarele:
În raportul de expertiză efectuat de IGPR, extracția ADN din probele biologice de referință (geacă, fragment de plastic) a fost realizată conform Protocolului Standard de Lucru ale Sistemului de Analiză Genetică din cadrul Institutului Criminalistic al IGPR (PSL 04-26), folosindu-se kitul Multiplex ABI- Identifiler, ce utilizează un set de 16 markeri genetici- markeri autozomali.
Raportul de expertiză efectuat de INML București, a aprofundat investigația genetică pe un număr extins de markeri, respectiv 32 de markeri (folosindu-se atât kitul Identifiler utilizat de IGPR, dar și kitul Minifiler pentru markerii autozomali, precum și un kit special pentru investigarea cromozomului Y), utilizându-se totodată protocoale de analiză adaptate tipului de urme din această cauză.
Investigațiile laboratorului INML au fost efectuate însă numai cu privire la geaca de fâș pusă la dispoziția acestora, respectiv pe mâneca dreaptă și cea stângă a acesteia. Cu privire la fragmentul de plastic, instanța observă că nu s-a detectat material genetic de origine umană, experții indicând că cel mai probabil această împrejurare se datorează absenței, cantității insuficiente sau consumării materialului genetic în condițiile expunerii la factorii de mediu.
Având în vedere concluziile avizului Comisiei Superioare Medico-Legală din cadrul INML, se desprinde ideea că acesta critică strategia de analiză aplicată de laboratorul IGPR (respectiv metoda cu 16 markeri), ce nu a fost adaptată tipului de urmă de investigat.
Întrucât laboratorul IGPR a folosit aceeași metodă la ambele probe, atât la geaca de fâș cât și la fragmentul de plastic se impune așadar o primă concluzie în sensul că se critică metoda utilizată de IGPR în ceea ce privește ambele probe ce au fost avute în vedere (geaca de fâș și fragmentul de plastic).
Sub un al doi-lea aspect, este de reținut că Comisia Superioară Medico-Legală INML a avizat raportul de expertiză medico-legală efectuat de INML- care însă așa cum anterior s-a arătat a analizat doar proba privind geaca de fâș.
În ceea ce privește fragmentul de plastic nu s-au putut face aprecieri întrucât pe această probă nu s-a depistat material genetic de origine umană.
Așadar, nefiind analizat și fragmentul de plastic (din motivele arătate mai sus), nu s-a putut concluziona în mod cert că inculpatul M. L. nu ar fi contribuitor la formarea microurmelor de pe acestă probă.
Existând așadar două ipoteze posibile. Prima ipoteză- în care în urma posibilității analizării de către INML a acestei probe prin metoda aprofundată, folosindu-se deci cei 32 de markeri, s-ar fi ajuns la concluzia că inculpatul Măcănel L. ar fi contribuitor la formarea microurmelor de pe acestă probă, și a doua ipoteză în care s-ar fi constatat că nu este contribuitor la formarea acestora, nici una dintre ele nefiind însă certă la acest moment.
Ceea ce poate totuși a reținut instanța analizând tabelul comparativ atașat avizului Comisie Superioare Medico-Legale cu privire la geaca de fâș- este împrejurarea că deși la efectuarea raportului de expertiză de către IGPR au fost avuți în vedere numai 16 markeri (4 dintre aceștia fiind lipsă), 10 dintre aceștia se regăsesc în profilul genetic al inculpatului M. L., s-a observat că din ceilalți 16 markeri analizați de către INML, 11 dintre aceștia se regăsesc totuși în profilul genetic al inculpatului M. L..
Astfel, conform tabelului arătat, instanța a observat pe de o parte că profilul genetic al inculpatului M. L. nu este exclus în totalitate din profilul persoanei contribuitoare la creearea microurmelor de pe geaca de fâș analizată de experți, însă nici nu se poate concluziona că acesta este contribuitor în procentul arătat în cadrul expertizei efectuate de IGPR.
În concluzie, instanța a apreciat că deși Comisia Superioară Medico-Legală INML a avizat raportul de expertiză medico-legală efectuat de INML, acest aviz nu este de natură să ofere informații certe care dincolo de orice dubiu să inculpe sau să-l disculpe pe inculpatul M. L., criticând așa cum anterior s-a arătat modalitatea de efectuare a raportului de expertiză întocmit de IGPR și neputând formula o opinie cu privire la fragmentul de plastic analizat.
Pe de altă parte, instanța a avut în vedere că în materia aprecierii probelor operează principiul liberei aprecieri a probelor consacrat de dispozițiile art.63 al.2 Cod penal care prevede că, probele nu au valoare mai dinainte stabilită.
Este adevărat că un raport de expertiză reprezintă o probă științifică, care uneori poate furniza informații net suplimentare pentru argumentarea unei soluții, însă nici acesta, nu are o valoare probatorie preferențială, supunându-se și el principiului liberei aprecieri a probelor astfel încât coroborarea sa cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză este în opinia instanței absolut obligatorie.
Față de situația expusă mai sus, instanța a apreciat că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită în cauză, prin coroborarea tuturor probelor administrate, și că raportat la acestea se impune sancționarea din punct de vedere penal a inculpatului M. L. pentru fapta reținută în sarcina sa.
În drept, s-a apreciat, că fapta inculpatului M. L. care, în ziua de 05.10.2009, în jurul orei 13.23, împreună cu o altă persoană neidentificată până în prezent, mascați și înarmați cu un pistol, au pătruns în sediul Agenției B. din G., ., parter, de unde prin amenințarea angajaților au sustras lei și valută în valoare totală de 155.265,99 lei, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 211 alin.1, 2 lit.a și c și alin. 2 ind.1 lit.a și b C.pen.
Împotriva sentinței penale menționate au declarat recursuri P. de pe lângă Judecătoria G. și inculpatul M. L..
În motivele de recurs, P. a arătat printre altele că sentința este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului M. L.. Fapta săvârșită de acesta, cu toate elementele circumstanțiale agravante, este de o gravitate deosebită. Între gravitatea infracțiunii și pedeapsă există o strânsă legătură, pedeapsa nefiind decât consecința și măsura gravității infracțiunii săvârșite.
Inculpatul M. L., în motivele de recurs, a arătat printre altele că solicită rejudecarea cauzei și achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, întrucât nu a săvârșit fapta de care este acuzat.
Recursul inculpatului M. L. este întemeiat, însă recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria G. este nefondat.
Materialul probator administrat în cauză, inclusiv cel din faza recursului nu conduce la răsturnarea prezumției de nevinovăție instituită în favoarea inculpatului M. L. prin disp. art.52 Cod procedură penală.
Este adevărat că în ziua de 5.10.2009, în jurul orei 13.23, două persoane mascate și înarmate cu un pistol au pătruns în sediul Agenției B. G., ., parter, de unde, prin amenințarea angajaților, au sustras sume în lei și valută, în valoare totală de 155.265,99 lei, faptă care ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1,2 lit.a,c și alin.21 lit.a,b Cod penal, însă această activitate ilicită nu a fost săvârșită de inculpatul M. L..
În procesul-verbal din 07.04.2010, de recunoaștere din grup de fotografii, se consemnează că martora G. A., angajată B. și prezentă la eveniment, a precizat că persoana aflată la poziția nr.6- inculpatul M. L.-, are trăsăturile feței și fizionomia asemănătoare cu ale unuia dintre indivizii care, în ziua de 05.10.2009, a pătruns în agenția bancară unde lucrează, au amenințat cu pistolul personalul unității și au sustras banii din seif (f.124 d.u.p.)
În declarația dată în faza de urmărire penală, această martoră a menținut respectivele precizări, arătând și faptul că nu poate preciza cu certitudine că este una și aceeași persoană cu cea din fotografie, deoarece l-a văzut pentru puțin timp, însă seamănă foarte bine (f.216 verso d.u.p.).
În fața instanței de fond, martora G. A. a declarat că profilul persoanei prezente, respectiv al inculpatului, seamănă cu profilul uneia dintre persoanele mascate care a intrat în incinta băncii, însă nu poate preciza dacă este una și aceeași persoană, întrucât a avut contact vizual cu această persoană foarte puțin și nu a putut reține detalii.
Martora M. A. a arătat în faza de urmărire penală că unul dintre bărbați avea o statură de aproximativ 1,60-1,65 m, iar celălalt de aproximativ 1,85-1,90 m și era îmbrăcat în partea superioară cu o geacă de culoare neagră dintr-un fâș subțire.
În momentul în care bărbatul înalt trăgea sertarele seifului, nu a folosit mănuși, acționând cu mâna goală, ulterior ștergând cu mâneca de la geacă, urmele lăsate pe mânere.
Bărbatul mai înalt,înainte de a ieși, și-a scos de pe cap cagula, martora observând că avea părul brunet, tuns foarte scurt, periuță, fiind vizibilă pielea capului (f.211 d.u.p, față și verso).
La Judecătoria G., martora M. A. a declarat că inculpatul prezent în fața instanței prezintă diferențe față de persoana pe care a văzut-o la acel moment. Din câte a văzut, acea persoană mai înaltă care a intrat în sediul băncii, pare mai înaltă decât persoana inculpatului prezent în fața instanței, însă nu-și poate da seama dacă această percepție a ei provine din faptul că i-a văzut pe cei doi împreună în același moment în interiorul băncii, iar în fața instanței îl vede doar pe inculpat (f.63 verso și 64 dosar fond).
Martorul C. M. a arătat că bărbatul înalt avea aproximativ 1,90 m, fiind îmbrăcat cu o geacă de culoare închisă.
Martorul B. F. a menționat că în ziua de 05.10.2009, când a fost spartă agenția B.R.D din Port, în jurul orelor 14.00-15.00, a fost sunat pe telefon de inculpatul M. L. care i-a spus să iasă la consignații în Port întrucât sunt mai mulți băieți.
Ulterior, martorul s-a plimbat cu mașina inculpatului. Față de geaca prezentată la sediul poliției, martorul B. F. a declarat că a văzut-o la M. L. cu mai mult timp în urmă, dar nu știe sigur dacă este aceeași.
Martorii Tălmaci I.-Meluțu și P. I. fac și ei referire la prezența a doi bărbați în zona blocului Bistrița, respectiv a vadului ce duce spre Școala Generală nr. 24.
Declarațiile tuturor acestor martori nu prezintă un minim de elemente care să confere certitudinea că una dintre persoanele implicate în fapta de tâlhărie este inculpatul M. L.. Sunt puse în evidență unele asemănări între persoana inculpatului și cea care a fost considerată mai înaltă, și a participat la activitatea infracțională, fără însă a putea căpăta valoare probatorie în acuzarea inculpatului, în raport și cu celelalte dovezi administrate.
În faza de urmărire penală, au fost efectuate două rapoarte de expertiză, cu nr._/07.04.2010 și nr._ din 07.04.2010, de către Inspectoratul General al Poliției Române - Institutul de Criminalistică -Serviciul de Biocriminalistică.
În primul raport, proba cu nr.1 o reprezintă „ fragment de plastic (toartă) ridicat de pe pardoseala din gresie a unității bancare cu ocazia cercetării la fața locului”. Probabilitatea de includere a profilului genetic al numitului M. L. în amestecul de profil genetic obținut din microurma T_ este de 99,_%. Probabilitatea de includere a profilului genetic al numitului M. L. în amestecul de profile genetice obținut din microurma T_ este de 99,_%.
Proba nr. 2 conține „geacă găsită abandonată pe traseul parcurs de autori după comiterea faptei, culoare neagră, cu embleme pe spate, piept și mâneca stângă”.
Probabilitatea de includere a profilului genetic al numitului M. L. în amestecul de profile genetice din microurma T_ este de 99,_%.
În cel de –al doilea raport, se menționează că probabilitatea de includere a profilului genetic al numitului M. L. în amestecul de profile genetice obținut din microurma T_ este de 99,_%.
Probabilitatea de includere a profilului genetic al numitului M. L. în amestecul de profile genetice obținute din microurma T_ este de 99,_%.
Ambele rapoarte sunt infirmate în mare parte de raportul de expertiză medico-legală nr.A15/_/2010 din 26.03.2012 întocmit de Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici” București și de Avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală nr.E_ din 29.06.2012, efectuate în faza judecății de fond.
În raportul de expertiză medico-legală- Examen ADN se arată că, caracterele genetice din profilul ADN de referință al inculpatului M. L., atât cele autozomale cât și cele specifice cromozomului y, nu se regăsesc evidențiate pe geaca corp delict.
Analiza genetică a microurmelor prelevate de pe fragmentul de plastic, cagula, gulerul și buzunarele gecii nu a pus ADN uman, cel mai probabil datorită absenței, cantității insuficiente sau degradării materialului genetic în condițiile expunerii la factorii de mediu.
În Avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală se precizează că strategia de analiză aplicată de laboratorul IC-IGPR nu a fost adaptată tipului de urme de investigat, respectiv urmelor de contact, de unde și caracterul incomplet al profilelor ADN evidențiate, având drept consecință indicarea eronată ca posibil contribuitor a suspectului M. L..
Nu se pot face aprecieri cu privire la rezultatul obținut de laboratorul IGPR la nivelul urmelor de pe fragmentul de plastic sau a urmelor ridicate de pe sertarele casieriei băncii întrucât materialul biologic a fost epuizat nepermițând retiparea ADN a acestor probe în cadrul laboratorului INML.
Fiind vorbe de probe științifice și ținând cont de valoarea probatorie a actelor medico-legale, luând în considerare și argumentele din acestea, Curtea consideră că cele două rapoarte de expertiză întocmite de Institutul de Criminalistică nu mai pot susține acuzațiile aduse inculpatului.
De asemenea, conform jurisprudenței CEDO, institutele de expertizare trebuie să ofere garanții de independență și imparțialitate, în raport cu părțile din proces, aspecte care sunt întrunite în speța de față de Institutul Național de Medicină Legală ,,M. Minovici” București și de Comisia Superioară de Medicină Legală, spre deosebire de Institutul de Criminalistică care se află în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, autoritate publică cu atribuții în domeniul cercetării penale prin intermediul poliției judiciare și a altor structuri.
Poziția procesuală a inculpatului M. L. a fost una constantă, de nerecunoaștere a faptei, arătând că în ziua de 05.10.2009, în jurul orei 13.23, se afla cu prietenul lui, B. F., în zona I.C.F., la o agenție specializată în încheierea de acte auto, unde a încheiat un contract de vânzare-cumpărare. A vândut prietenului său, un autoturism Audi A6 din anul 2005, prețul vânzării fiind de13.000 euro, din care a primit 3000 euro, restul urmând să îl primească în rate în două luni. Ulterior, au plecat spre domiciliul prietenului său (f.24,25 dosar recurs).
Aceste susțineri se coroborează și cu declarațiile martorilor B. F. și B. I..
În recurs s-a efectuat și o constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat al inculpatului M. L..
În raportul nr._ din 23.10.2013 întocmit de Inspectoratul General al Poliției Române-Direcția Generală de Poliție a municipiului București-Serviciul Criminalistic, s-a menționat la rubrica „concluzii” că răspunsurile lui M. L. la întrebările relevante 5,8,10 ale cauzei, au provocat modificări specifice parțiale, care sunt interpretate ca imposibilitatea pronunțării asupra comportamentului simulat al subiectului.
Prin urmare, acest raport nu aduce date sau simple indicii în legătură cu implicarea inculpatului în comiterea infracțiunii de tâlhărie.
Instanța de recurs a constatat și unele diferențe semnificative între inculpat și persoana mai înaltă care a pătruns în incinta agenției B..
Din vizionarea CD-ului cu imaginile de pe camerele de supraveghere și din constatările făcute față de persoana inculpatului, se observă că persoana mai înaltă care a intrat în sediul agenției are o nuanță a pielii la mâini mai deschisă decât a inculpatului, acesta din urmă având o înălțime de 1,80 m încălțat cu o pereche de adidași cu talpa de aproximativ 1,5 cm, iar persoana mai înaltă participantă la faptă având o înălțime superioară.
Mărimea gecii-corp delict este XXL, iar inculpatul a precizat că poartă mărimea M conform articolelor de îmbrăcăminte pe care le poartă, fiind făcute și fotografii judiciare în acest sens (f.70 verso,73-77 dosar recurs).
Referitor la cagulă, aceasta este una obținută din comerț, folosită în sporturile de iarnă, fiind fotografiat inculpatul cu acest obiect în alte împrejurări (f.83 dosar recurs).
În concluzie, soluția care se impune în cauză este achitarea inculpatului întrucât fapta de tâlhărie nu a fost săvârșită de acesta.
Ca și consecințe ale acestei soluții, se va revoca măsura obligării de a nu părăsi localitatea G. luată față de inculpat prin încheierea de ședință din 02.03.2011 a Judecătoriei G. și se va restitui către acesta, cagula din material textil de culoare neagră.
Sub aspectul laturii civile, ținând cont de temeiul achitării și de disp.art.346 alin.3 Cod procedură penală care prevăd că nu pot fi acordate despăgubiri civile, Curtea va respinge ca nefondată acțiunea civilă promovată de partea vătămată B.-S. G..
Este incident cazul de casare prevăzut de art.3859 pct. 172 Cod procedură penală, în sensul că prin hotărârea instanței de fond s-a făcut o greșită aplicare a legii.
Analiza făcută de prima instanță se bazează, în principal, pe înlăturarea apărărilor inculpatului, deși materialul probator, astfel cum a fost dezbătut și în recurs, nu conferă certitudine în probarea acuzațiilor aduse inculpatului prin rechizitoriu.
Conform art.66 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția.
D. în situația alin. 2 al art.66 Cod procedură penală, când există probe de vinovăție, inculpatul are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.
În prezenta cauză, nu există probe certe de vinovăție, existând în faza de urmărire penală doar elemente de asemănare între inculpat și una dintre persoanele participante la faptă, și acele rapoarte criminalistice, infirmate în mare parte de actele medico-legale în contextul întregului ansamblu probatoriu.
Având în vedere soluția de achitare, aspectele de netemeinicie ale hotărârii recurate, invocate de P. sunt nefondate, urmând a fi respinsă această cale de atac.
Față de cele arătate și de art.3859 pct.172, art.38514, art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală, Curtea va admite recursul declarat de inculpatul M. L. și va casa sentința penală nr. 1894/23.10.2012 a Judecătoriei G..
În rejudecare,
În baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală în ref. la art.10 lit.c Cod procedură penală, Curtea îl va achita pe inculpatul M. L. pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 al.1, 2 lit.a,c și al.21 lit.a,b C.pen..
Va constata că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 14.04.2010 la 11.03.2011.
Va revoca măsura obligării de a nu părăsi localitatea G. luată față de inculpat prin încheierea de ședință din data de 02.03.2011 a Judecătoriei G..
Va respinge ca nefondată acțiunea civilă promovată de partea vătămată B.R.D. – S. G..
Va dispune restituirea către inculpat a unei cagule din material textil, de culoare neagră.
Ținând cont de cele prezentate și de disp. art.38514, art. 38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria G.
Văzând și dispozițiile Protocolului UNBR-MJ și ale art.192 alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul M. L. (fiul lui A. și F., născut la data de 24.11.1988 în G., cu domiciliul în G., ., ..2, ., jud. G. și fără forme legale în G., ., jud. G., CNP._).
Casează sentința penală nr. 1894/23.10.2012 a Judecătoriei G. și, în rejudecare:
În baza art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. în referire la art.10 lit.c C.pr.pen., achită pe inculpatul M. L. pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 al.1, 2 lit.a,c și al.21 lit.a,b C.pen..
Constată că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 14.04.2010 la 11.03.2011.
Revocă măsura obligării de a nu părăsi localitatea G. luată față de inculpat prin încheierea de ședință din data de 02.03.2011 a Judecătoriei G..
Respinge ca nefondată acțiunea civilă promovată de partea vătămată B.R.D. – S. G..
Dispune restituirea către inculpat a unei cagule din material textil, de culoare neagră.
Respinge ca nefondat recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA G..
Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu (av. B. R.), în sumă de 50 lei sa va vira către Baroul G. din fondurile Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare, la fond și în recurs, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 13.11.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M.- M. I. A.-M. M. F. M.
Grefier,
F. B.
Red. AMM-14.11.2013
Tehnored. FB-21.11.2013
Fond. C.I.C.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 274/2013. Curtea de... | Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr.... → |
|---|
