Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 156/2013. Curtea de Apel GALAŢI
Comentarii |
|
Decizia nr. 156/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 30-01-2013 în dosarul nr. 1733/233/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 156 R
Ședința publică din data de 30 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător D. L. C.
Judecător A. B.
Grefier F. N.
-.-.-
MINISTERUL PUBLIC
P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL G. a fost reprezentat de PROCUROR – M. P.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul O. I. – I. împotriva sentinței penale nr. 1127/06.06.2012 a Judecătoriei G. – dosar nr._ .
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat O. I. – I. în stare de libertate și asistat de avocat R. E., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul G. la data de 29.11.2012, și intimata parte vătămată Z. C..
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se procedează la identificarea recurentului inculpat O. I. – I. care prezintă spre verificare C.I. . nr._, după care i se restituie actul de identitate.
Curtea, constată că recurentul inculpat O. I. – I. nu a fost ascultat cu ocazia judecării cauzei pe fond și fiind întrebat, acesta este de acord cu audierea sa în recurs, motiv pentru care, după ce i s-au adus la cunoștință prevederile art. 70 alin. 2 Cod procedură penală, s-a procedat la ascultarea recurentului, cu respectarea prevederilor legale, sens în care s-a încheiat proces verbal, atașat la dosar.
Apărătorul ales al recurentului inculpat O. I. – I. depune la dosar o caracterizare pentru a fi avută în vedere la soluționarea cauzei. Nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, având în vedere susținerile recurentului inculpat O. I. – I. că ar dori să se prevaleze de prevederile art. 320 1 Cod procedură penală, cu ocazia soluționării cauzei în recurs, întrucât acesta nu a fost prezent în fața instanței de fond, decât la un singur termen de judecată, când a solicitat termen pentru a-și angaja apărător ales – Curtea ia act de aceste susțineri – reprezentând un motiv de recurs, urmând a se pronunța cu ocazia soluționării cauzei pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului inculpat O. I. – I. solicită admiterea recursului și, în rejudecare, reducerea pedepsei – acesta fiind motivul principal de recurs – iar dacă se va aprecia întemeiat motivul de recurs invocat astăzi, privind aplicarea prevederilor art. 320 1 Cod procedură penală, solicită ca pedeapsa aplicată de instanța d fond să fie micșorată cu o treime.
Solicită a aprecia asupra conduitei inculpatului, a materialului probator de la dosar și prezența inculpatului în fața instanței – recunoscând fapta, ca fiind circumstanțe care ar putea duce la reducerea cuantumului pedepsei stabilite de către instanța de fond.
Supune atenției Curții, faptul că sentința anterioară prin care inculpatul a fost condamnat - sentința penală nr. 1588/2001 definitivă prin decizia penală nr. 881/2002 s-ar încadra la situațiile prev. de art. 38 lit. a - respectiv condamnări pentru care s-ar fi împlinit termenul de reabilitare, chiar dacă inculpatul nu a solicitat reabilitarea judecătorească și, prin urmare, solicită reducerea pedepsei.
Având în vedere că inculpatul este cercetat pentru infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 Cod penal, chiar dacă se va considera reabilitată sentința penală anterioară, solicită a se aprecia asupra unei pedepse cu suspendare – solicitând a se avea în vedere prevederile art. 81 6 Cod penal respectiv stabilirea unei pedepse într-un cuantum rezonabil, pe care să o execute sub supraveghere.
Intimata parte vătămată Z. C. susține că i s-a luat telefonul și o sumă de bani și lasă la apreciere asupra recursului inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public asupra recursului declarat de inculpat, pune concluzii de respingere ca nefondat, arătând că acesta a fost prezent la instanța de fond la un singur termen și ulterior nu s-a mai prezentat pentru a solicita aplicarea prevederilor art. 320 1 Cod procedură penală.
Consideră că pedeapsa aplicată este corectă, instanța de fond a dat dovadă de suficientă clemență, a făcut aplicarea art. 74 lit. b și c Cod penal, deși era recidivist.
Recurentul inculpat O. I. – I., în ultimul cuvânt, regretă fapta și lasă la aprecierea instanței.
Curtea,declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
Deliberând,
CURTEA
Asupra recursului penal de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin sentința penală nr. 1127/06.06.2012 a Judecătoriei G., inculpatul O. I. – I. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, a art. 74 alin. 1 lit. b, c Cod penal în ref. la art. 76 alin. 1 lit. b Cod penal și a art. 80 alin. 1 și 2 Cod penal (faptă săvârșită la data de 15/16.09.2011).
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului O. I. - I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
Potrivit art. 14 și art. 346 Cod procedură penală, în referire la art. 998 din vechiul cod civil (în vigoare la momentul producerii prejudiciului), a fost obligat inculpatul O. I. - I. la plata sumei de 30 lei, către partea civilă Z. C., cu titlu de daune materiale.
Potrivit art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 cu modificările ulterioare, a fost obligat inculpatul O. I. – I. la plata pretențiilor civile formulate de partea civila S. C. de Urgenta „Sf. A. A.” G., în sumă de 593,69 lei.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul O. I. - I. la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 7322/P/2011 din 27.01.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria G., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului O. I. - I. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1 și 2 lit. b și c Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal.
În fapt s-a reținut că, în noaptea de 16.09.2011, în jurul orelor 23.16, a lovit cu pumnul și cu picioarele pe partea vătămată Z. C., provocându-i leziuni cea au necesitat pentru vindecare 7 – 10 zile de îngrijiri medico – legale și și-a însușit un telefon mobil și suma de 30 de lei, după care, pentru a păstra bunurile însușite, a lovit-o pe partea vătămată din nou cu pumnul.
Actele de urmărire penală efectuate în cauză, s-au materializat în: declarația părții vătămate Z. C. (file 5, 6 dosar u.p.), declarațiile inculpatului O. I. – I. (file 13 – 18 dosar u.p.) și ale martorilor R. R. – M. (file 19 – 21 dosar u.p ) și V. R. (file 22 – 24 dosar u.p.) și proces verbal de consemnare a înregistrării video surprinse de camerele de supraveghere din incinta stației de benzină BKO din data de 15/16.09.2011 (fila 25 dosar u.p.)
La dosarul cauzei a fost depus raportul de constatare medico – legală nr. 564/A1 – D/16.09.2011 (fila 11 dosar u.p.).
S. C. Județean de Urgență „Sf. A. A. G.” s-a constituit parte civilă cu suma de 593,69 lei (fila 12 dosar u.p.).
Prin ordonanța din data de 16.09.2011 a fost luată față de învinuitul O. I. - I. măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data de 17.09.2011 până la data de 16.10.2011.
La data de 02.11.2011 s-a procedat la prezentarea materialului de urmărire penală inculpatului O. I. - I., astfel cum rezultă din procesul - verbal aflat la fila 34 din dosarul de urmărire penală.
În cursul cercetării judecătorești, s-a procedat la audierea martorilor R. R. – M. și V. R..
S-au efectuata acte de căutare ale părții vătămate Z. C., însă dat fiind situația personală a acestuia, respectiv neavând o locuință, acesta nu a putut fi fața instanței în vederea audierii nemijlocite.
Inculpatul O. I. - I. s-a prezentat la un singur termen de judecată când a solicitat amânarea judecării cauzei în vederea angajării unui apărător ales.
La dosar a fost atașată fișa de antecedente penale a inculpatului (file 14, 15 dosar) precum și sentința penală nr. 1558/12.06.2001 a Judecătoriei G. cu referat întocmit corespunzător de Biroul Executări penale (file 23 - 28).
Analizând și coroborând materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Partea vătămată Z. C. nu are o locuință, obișnuind să doarmă pe timpul nopții în scările blocurilor din zona cartierului Micro 20 din mun. G..
În seara de 15.09.2011, partea vătămată Z. C. s-a deplasat la magazinul aflat în stația de carburanți BKO din cartierul Micro 20 din mun. G.. În fața spălătoriei auto din imediata apropiere se aflau inculpatul O. I. - I. și martorii R. R. – M. și V. R., care consumau băuturi alcoolice.
Văzând-o pe partea vătămată, inculpatul a strigat-o și în momentul în care aceasta s-a apropiat inculpatul O. I. - I. a început să o lovească cu pumnii și cu picioarele până când partea vătămată a căzut.
Profitând de faptul că partea vătămată Z. C. era la pământ și că în timpul exercitării violențelor acesteia îi căzuse telefonul mobil și suma de 30 de lei, inculpatul s-a aplecat și a luat bunurile pe care și le-a însușit.
Ulterior, partea vătămată s-a ridicat și i-a solicitat inculpatului O. I. - I. să-i restituie bunurile, moment în care acesta i-a mai aplicat o lovitură de pumn în zona feței.
Martorul R. R. – M. a intervenit și l-a luat pe inculpat de lângă partea vătămată pentru ca aceasta să nu mai fie lovită.
Partea vătămată Z. C. a fost preluat de un echipaj medical de urgență și transportat la S. C. Județean de Urgență "Sf. A. A." G. unde a fost internat la secția Neurochirurgie, în perioada 16.09.2011 – 19.09.2011, cu diagnosticul „Traumatism cranio – facial prin agresiune”.
În urma violențelor exercitate, partea vătămată a suferit leziuni traumatice posibil produse prin lovire cu corp contondent și care au necesitat pentru vindecare 11 - 12 zile îngrijiri medicale (raport de constatare medico – legală nr. 564/A1 – D/16.09.2011, fila 11 dosar u.p.).
Partea vătămată Z. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 300 lei, reprezentând contravaloarea telefonului mobil și suma de 30 lei, bunuri sustrase în urma violențelor exercitate de inculpat asupra sa (declarație fila 5 dosar u.p.).
În cursul urmăririi penale, inculpatul O. I. - I. a restituit părții vătămate un telefon mobil marca Nokia, astfel cum reiese din procesul verbal aflat la fila 10 din dosarul de u.p.
Audiat cu respectarea garanțiilor procesuale în cursul urmăririi penale, inculpatul O. I. – I. a precizat că partea vătămată Z. C., s-a apropiat de grupul în care se afla inculpatul și a solicitat un foc. Întrucât nu mai pleca, inculpatul s-a considerat deranjat de partea vătămată, astfel că i-a aplicat două lovituri cu palma peste față, în urma cărora partea vătămată s-a dezechilibrat și a căzut pe spate după care a lovit-o cu picioarele. Inculpatul a precizat că la acel moment se afla sub influența băuturilor alcoolice, astfel că este posibil să fi luat de pe jos banii căzuți din buzunarul părții vătămate.
Martorul V. R. a precizat că la acel moment era sub influența băuturilor alcoolice și că singurul aspect pe care îl poate preciza este faptul că inculpatul O. I. – I. a lovit-o pe partea vătămată cu pumnii și cu picioarele, activitate violentă în cursul martorul nu a apreciat că trebuie să intervină.
Martorul R. R. – M. a declarat faptul că în seara de 15.09.2011, împreună cu inculpatul O. I. - I. și cu martorul V. R., consumau câte o bere în apropierea stației de carburant BKO din cartierul Micro 20. Inculpatul O. I. - I., văzând-o pe partea vătămată, a chemat-o și când aceasta s-a apropiat a început să o lovească cu pumnii și picioarele. Profitând de starea în care se afla partea vătămată, inculpatul i-a luat de telefonul mobil, bun căzut în urma violențelor exercitate. În momentul în care partea vătămată Z. C. i-a solicitat inculpatului să îi restituie telefonul, acesta l-a lovit din nou, moment în care martorul a intervenit și l-a tras pe inculpat de lângă partea vătămată.
Declarația părții vătămate Z. C., declarațiile martorilor audiați în cauză, concluziile raportului de constatare medico – legala efectuat se coroborează cu declarațiile inculpatului O. I. - I. și atestă fără tăgadă vinovăția acestuia, sub aspectul săvârșirii cu intenție directă atât a infracțiunii mijloc, respectiv a infracțiunii de lovire și alte violențe, cât și infracțiunii scop, respectiv a infracțiunii de furt.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului O. I. - I. care, pe timp de noapte și în loc public, a sustras bunuri aflate asupra părții vătămate Z. C. după care, în scopul de a le păstra a exercitat violențe asupra acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. b și c Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, a ținut seama de limitele de pedeapsă stabilite de textul incriminator pentru fapta săvârșită, de gradul de pericol social al faptei deduse judecății, de datele privind persoana inculpatului precum și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
S-a reținut că inculpatul poate beneficia de circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. b și c Cod penal, deoarece a depus stăruință pentru a repara paguba pricinuită și a recunoscut săvârșirea faptei, având pe parcursul procesului penal o atitudine sinceră.
Prin sentința penală nr. 1588/12.06.2001 a Judecătoriei G., definitivă prin decizia penală nr. 881/10.10.2002 a Curții de Apel G., inculpatul O. I. – I. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, g și alin. 2 lit. b Cod penal. A fost emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2082/2001, pedeapsa fiind considerată executată în perioada 16.11.2002 – 17.12.2005.
Fapta din prezenta cauză, sancționată de legiuitor cu o pedeapsă mai mare de 1 an închisoare, a fost săvârșită ulterior expirării pedepsei mai sus menționate, astfel că sunt realizate cele două termene ale recidivei post executorii, fiind aplicabile prevederile art. 37 lit. b Cod penal.
Față de concursul existent între circumstanța atenuantă judiciară reținută și starea de agravare obligatorie, instanța va a făcut aplicarea disp. art. 80 alin. 1 și 2 Cod penal.
În condițiile în care inculpatul este recidivist, instanța a apreciat că scopul de prevenție și funcțiile de constrângere și reeducare ale pedepsei aplicate, astfel cum sunt prevăzute de art. 52 Cod penal, nu pot fi realizate, în privința inculpatului care persistă în conduita infracțională, decât cu executarea cu privare de libertate a pedepsei aplicate.
De asemenea, instanța a aplicat inculpatului O. I. – I. pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza II, b Cod penal, reținând că natura faptei săvârșită (infracțiune de pericol) și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului duce la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzută de art.64 lit. a teza a II-a și lit. b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei.
Pe latura civilă, instanța a reținut că, la data de 27.09.2011, inculpatul O. I. I. a predat părții vătămate Z. C., telefonul mobil marca Nokia, model 3110 c (proces verbal fila 10 dosar u.p.).
Partea vătămată Z. C. a precizat că prejudiciul creat este în valoarea de 300 lei, reprezentând contravaloarea telefonului mobil (270 lei) și suma de bani sustrasă, constituindu-se parte civilă în procesul penal (declarație fila 5 dosar u.p. )
Având în vedere că sunt îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale (existența prejudiciului, a faptei ilicite, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția inculpaților) instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Z. C., și în baza art. 14 din Codul de procedură penală, în referire la art. 998 din vechiul Cod civil (în vigoare la momentul producerii prejudiciului) l-a obligat pe inculpatul O. I. - I. la plata sumei de 30 lei, către partea civilă Z. C., cu titlu de daune materiale.
Potrivit art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 cu modificările ulterioare, instanța l-a obligat pe inculpatul O. I. – I. la plata pretențiilor civile formulate de partea civila S. C. de Urgenta „Sf. A. A.” G., în sumă de 593,69 lei.
Împotriva sentinței penale nr. 1127/06.06.2012 a Judecătoriei G. a declarat recurs, în termen legal, inculpatul O. I. I., criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, sub un prim aspect a susținut că poate beneficia de dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală, situație în care, beneficiind și de circumstanțe atenuante, a solicitat să i se aplice o pedeapsă situată sub minimul special redus cu o treime.
În ceea ce privește pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1588/12.06.2001 a Judecătoriei G., a susținut că s-a împlinit termenul de reabilitare, situație în care, potrivit art. 38 Cod penal, această condamnare nu atrage starea de recidivă și pentru pedeapsa aplicată se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 861 Cod penal.
În subsidiar a solicitat să se dea o eficiență mai mare dispozițiilor art. 76 lit. b Cod penal și aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus.
Recursul este nefondat.
Analizând sentința penală recurată prin prisma criticilor formulate de inculpatul O. I. – I., dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, așa cum prevăd dispozițiile art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, se constată că prima instanță, pe baza unei analize ample și judicioase a probelor administrate în cauză a reținut, în mod corect, fapta săvârșită de inculpatul O. I. – I. cu vinovăție și a dat acesteia încadrarea juridică corespunzătoare.
Prima instanță a efectuat și o judicioasă operațiune de individualizare a pedepsei, atât atunci când a stabilit cuantumul acesteia cât și atunci când a stabilit modalitatea de executare. La stabilirea cuantumului pedepsei prima instanță a avut în vedere modul și împrejurările concrete în care fapta a fost săvârșită, gradul de pericol social concret al fapte, valoarea modică a prejudiciului creat, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care este recidivist.
Se constată că prima instanță a dat dovadă de clemență reținând în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. m74 lit. b și c Cod penal deși, nici până în prezent prejudiciul cauzat părții vătămate Z. C. nu a fost acoperit, iar la judecarea cauzei în fond inculpatul s-a prezentat doar la un singur termen.
Potrivit art. 3201 Cod proc. penală, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal, sau prin înscris autentic că recunoaște faptele reținute prin actul de sesizarea instanței și solicita ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
În acest caz, instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.
În cauză, inculpatul a fost prezent în instanță la termenul din21.03.2012, cercetarea judecătorească a început la data de18.04.2012, astfel că la data de 30.01.2013, inculpatul nu mai poate solicita ca judecarea cauzei să se facă conform procedurii simplificate prevăzute de art. 3201 din Codul de procedură penală.
Nici apărarea inculpatului în sensul că pentru pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1588/12.06.2001 a Judecătoriei G. s-a împlinit termenul de reabilitare nu este fondată.
Potrivit art. 135 alin. 1 lit. a Cod penal, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de un an până la 5 ani, termenul de reabilitare este de 4 ani la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunțate. În concret, în cauza de față termenul de reabilitare este de 5 ani și 9 luni.
Potrivit art. 136 Cod penal, termenul de reabilitare se calculează de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale. Conform art. 61 alin. 1 Cod penal, pedeapsa se consideră executată dacă în intervalul de timp de la eliberare până la împlinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a săvârșit din nou o infracțiune. Din actele dosarului rezultă că din executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare inculpatul s-a liberat condiționat la data de 28.09.204, cu un rest de pedeapsă de 445 zile închisoare, rest care s-ar fi împlinit la data de 18 12. 2005, iar termenul de reabilitare s-ar fi împlinit la data de 17.11.2011 astfel că, la data de 15.09.201, inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 lit. b Cod penal.
Apreciem că pedeapsa de 2 ani închisoare a fost corect individualizată și nu se impune reducerea acesteia.
Față de considerentele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b și art. 192 alin. 2 Cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O. I. – I. (fiul lui C. si M., născut la data de 25.09.1979 in mun. G., jud. G., domiciliat in mun. G., Bld. Dunărea, nr. 19A, ., jud. G., CNP:_, studii 8 clase, fără ocupație, recidivist, cetățenie română ) împotriva sentinței penale nr. 1127/06.06.2012 a Judecătoriei G. – dosar nr._ .
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul O. I. – I. la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Suma de 50 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în recurs – avocat A. M., va fi virată în contul Baroului G. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 30 Ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. C. D. –L. C. A. B.
Grefier,
F. N.
Red. A.B./04.01.2013
Tehn. F.N./04.01.2013
Fond: L.A.O.
← Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 72/2013. Curtea de... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1566/2013. Curtea... → |
---|