Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr. 505/2015. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 505/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 505/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIA PENALĂ Nr. 505/2015
Ședința din Camera de Consiliu de la 02 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G. O. M.
Judecător I. E. C.
Grefier E. A.
Pe rol fiind pronunțarea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Iași împotriva sentinței penale nr. 3640 din 12.12.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, având ca obiect sesizarea cu acordul de recunoaștere a vinovăției (art.483 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 2 iunie 2015, în ședință publică (cu participarea din partea Ministerului Public a doamnei procuror L. D. E. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Iași), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 17 iunie 2015.
C.,
Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Judecătoria Iași, prin sentința penală nr. 3640 din 12.12.2014, a hotărât:
În baza disp. art. 485 alin. 1 lit. b Cod de procedură penală respinge acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria Iași la data de 22.10.2014 cu inculpatul I. R. I. (fiul lui V. și A., născut la data de 06.01.1989, în mun. Iași, jud. Iași, cu domiciliul în satul Chilișoaia, ., CNP:_, cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, agricultor, fără loc de muncă, cu antecedente penale, nerecidivist), cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 2 Cod penal, obiect al cauzei penale nr. 6054/P/2012 și trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale.
În baza disp. art. 272 Cod de procedură penală, onorariile apărătorilor din oficiu desemnați pentru inculpat, în cuantum total de 300 lei, vor fi avansate către Baroul Iași din fondurile Ministerului Public pentru faza de urmărire penală (suma de 200 lei - delegație nr. 7041/21.10.2014) și din fondurile Ministerului Justiției, pentru etapa judecății (suma de 100 lei - delegație nr. 7653/13.11.2014).
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală cheltuielile privind avocații din oficiu rămân în sarcina statului.
În baza disp. art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin adresa nr. 6054/P/2012 din 23.10.2014, P. de pe lângă Judecătoria Iași a înaintat instanței acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria Iași la data de 22.10.2014 cu inculpatul I. R. I. (fiul lui V. și A., născut la data de 06.01.1989, în mun. Iași, jud. Iași, cu domiciliul în satul Chilișoaia, ., CNP:_, cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, agricultor, fără loc de muncă, cu antecedente penale, nerecidivist), cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 2 Cod penal, obiect al cauzei penale nr. 6054/P/2012, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 06.11.2014, sub nr. de dosar_ .
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în data de 28 martie 2012, inculpatul I. R. I. a condus autoturismul marca VW cu nr. de înmatriculare_, pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, pe drumul public DJ 280 C, pe raza ., deși avea cunoștință de faptul că îi fusese suspendată exercitarea dreptului de a conduce.
Situația de fapt anterior expusă a fost stabilită în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: procesul- verbal de constatare a infracțiunii din data de 28.03.2012 (f. 17 d.u.p.); declarațiile martorului B. R. (f. 18 d.u.p.); declarațiile inculpatului I. R. I. (f. 32- 39, 34 d.u.p.); dovada . nr._ din 21.02.2012 emisă de Poliția mun. lași -Secția 2 Poliție (f. 21 d.u.p.); adresa I.G.P.F. - Punctul de contact Oradea (f. 24 d.u.p.).
Prin acord s-a stabilit pedeapsa de 1.800 de lei amendă penală (180 de zile-amendă, cu suma corespunzătoare unei zile-amendă de 10 lei).
A fost înaintat instanței dosarul de urmărire penală nr. 6054/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.
Analizând conținutul acordului de recunoaștere a vinovăției din 22.10.2014, instanța constată că acesta îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 481 și art. 482 Cod de procedură penală. De asemenea, acesta conține avizul prealabil și scris al procurorului ierarhic superior, în conformitate cu prevederile art. 478 alin. 4 Cod de procedură penală, referitoare la limitele încheierii acordului, precum și avizul posterior încheierii acordului, dat în conformitate cu art.478 alin. 2 Cod de procedură penală.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța arată următoarele:
În fapt, în data de 28 martie 2012, în jurul orelor 01:20, inculpatul I. R. I. a fost oprit pentru control de un echipaj de poliție din cadrul Secției 8 Poliție Rurală Lețcani, în timp ce conducea, pe DJ 280 C, pe raza loc. Dumești, autoturismul marca VW cu nr. de înmatriculare_, împrejurare ce rezultă din procesul- verbal de constatare a infracțiunii din data de 28.03.2012 (f. 17 d.u.p.) și din declarația martorului B. R. (f. 18 d.u.p.).
Instanța arată că, în momentul legitimării, inculpatul I. R. I. a declarat că deține permis de conducere eliberat de autoritățile din Italia, permis care i-a fost însă reținut pentru comiterea unei infracțiuni de conducere a unui vehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală. În momentul conducerii conducătorul auto era singur în autoturism.
La momentul legitimării inculpatului a asistat martorul asistent B. R., din declarația acestuia reținându-se că acesta a asistat la momentul la care inculpatul le-a declarat organelor de poliție faptul că știa că are suspendat dreptul de a conduce, întrucât în luna februarie 2012 a fost depistat conducând autoturismul sub influența băuturilor alcoolice.
În urma verificărilor efectuate în bazele de date ale Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Iași a rezultat că inculpatul nu deține permis de conducere, astfel încât organele de poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea infracțiunii de conducere a unui autovehicul de o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă prev. de art. 86 al. 1 din O.U.G. nr. 195/2002.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul I. R. I. a recunoscut și a regretat comiterea faptei, arătând că în data de 28 martie 2012 a plecat de la domiciliul său situat în satul Chilișoaia din . autoturismului propriu marca VW cu nr. de înmatriculare_, cu intenția de a se deplasa până în satul Păușești din . de organele de poliție la . declarat că avea cunoștință de faptul că exercitarea dreptului de a conduce îi fusese suspendată din data de 21 februarie 2012, dată la care permisul de conducere i-a fost reținut de către organele de poliție din cadrul Secției 2 Poliție Iași, fiindu-i eliberată o dovadă fără drept de circulație (declarații f. 32- 39, 34 d.u.p.).
În susținerea celor afirmate, inculpatul a depus la dosarul cauzei dovada . nr._ din 21.02.2012 emisă de Poliția mun. Iași - Secția 2 Poliție Iași (f. 21 d.u.p.) prin care s-a dispus reținerea permisului său de conducere categoria B nr. PG 5351037K, fără drept de circulație.
Din verificările efectuate prin intermediul Punctului de contact Oradea din cadrul I.G.P.F., a rezultat că inculpatul I. R. I. este posesor de permis de conducere, respectiv al permisului de conducere cu ., categoria B, cu valabilitate 04 mai 2011-10 mai 2021, eliberat de autoritățile italiene (f. 24 d.u.p.).
Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în faza urmăririi, respectiv: procesul- verbal de constatare a infracțiunii din data de 28.03.2012 (f. 17 d.u.p.); declarațiile martorului B. R. (f. 18 d.u.p.); declarațiile inculpatului I. R. I. (f. 32- 39, 34 d.u.p.); dovada . nr._ din 21.02.2012 emisă de Poliția mun. lași -Secția 2 Poliție (f. 21 d.u.p.); adresa I.G.P.F. - Punctul de contact Oradea (f. 24 d.u.p.).
În drept, fapta inculpatului I. R. I., care, în data de 28 martie 2012, a condus autoturismul marca VW cu nr. de înmatriculare_, pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, pe drumul public DJ 280 C, pe raza ., deși știa faptul că îi fusese suspendată exercitarea dreptului de a conduce, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 2 Cod penal.
În ceea ce privește elementul material al infracțiunii, acesta constă în acțiunea de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, de către inculpat, deși îi fusese suspendat dreptul a de conduce, iar urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol creată pentru siguranța circulației pe drumurile publice. Legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită și rezultatul socialmente periculos rezultă din însăși săvârșirea faptei, ex re.
Sub aspectul laturii subiective, instanța reține că poziția subiectivă a inculpatului față de infracțiunea săvârșită și rezultatul socialmente periculos al acesteia se caracterizează prin intenție indirectă, forma de vinovăție fiind prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. b Cod penal. Astfel, conducând un autoturism pe drumurile publice, deși avea suspendat dreptul de a conduce, inculpatul a prevăzut și, deși nu a urmărit, a acceptat posibilitatea ca prin fapta sa infracțională să pună în pericol siguranța circulației pe drumurile publice.
În acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria Iași la data de 22.10.2014 cu inculpatul I. R. I. s-a propus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1.800 de lei amendă penală (180 de zile-amendă, cu suma corespunzătoare unei zile-amendă de 10 lei) pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 2 Cod penal și sancționată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
Instanța arată că din copia de pe cazierul judiciar al inculpatului (f. 30) se reține că I. R. I. a fost condamnat prin sentința penală nr. 2985/19.10.2012 a Judecătoriei Iași, definitivă prin nerecurare la data de 31.10.2012 la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
Infracțiunea din prezenta cauză a fost săvârșită de inculpat la data de 28.03.2012, înainte de data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 2985/19.10.2012 a Judecătoriei Iași, astfel încât infracțiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 2 Cod penal reținută în sarcina inculpatului este concurentă cu infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea acestuia prin nr. 2985/19.10.2012 a Judecătoriei Iași.
Ca urmare, referitor la situația juridică a inculpatului, sunt aplicabile dispozițiile art. 85 alin. 1 Cod penal din 1969 privind anularea suspendării condiționate a executării pedepsei, cu referire la art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care arată că regimul suspendării condiționate a executării pedepsei, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia este cel prevăzut de Codul penal din 1969, precum și dispozițiile referitoare la sancționarea concursului de infracțiuni.
Raportat la situația că prin acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria Iași la data de 22.10.2014 cu inculpatul I. R. I. s-a propus doar condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1.800 de lei amendă penală, fără a se face referiri la situația juridică a inculpatului, instanța consideră că admiterea acestui acord ar presupune eludare dispozițiilor privind aplicare instituției juridice a anulării suspendării condiționate.
Cum potrivit 485 alin. 1 lit. a Cod de procedură penală, în cazul admiterii acordului, instanța nu poate crea pentru inculpat o situație mai grea decât cea asupra căreia s-a ajuns la un acord, prin prezenta sentință nu s-ar putea rezolva situația juridică a inculpatului în sensul anulării suspendării condiționate și aplicării dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni.
Ca urmare, față de antecedentele penale ale inculpatului, instanța consideră că pedeapsa cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat, respectiv 1.800 de lei amendă penală (180 de zile-amendă, cu suma corespunzătoare unei zile-amendă de 10 lei) este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracțiunii sau periculozitatea infractorului.
Împotriva sentinței penale a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Iași, solicitând admiterea acordului de vinovăție încheiat între procuror și inculpat, precum și avansarea din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocatului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale.
Analizând cauza prin prisma motivelor invocate de apelant, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele prevăzute de art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, C. constată că apelul declarat este fondat, pentru următoarele considerente:
Soluția primei instanțe de respingere a acordului de recunoaștere a vinovăției este neîntemeiată, deoarece în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile privind anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni aplicate inculpatului I. R. I. prin sentința penală nr. 2985/19.10.2012 a Judecătoriei Iași.
Inculpatul I. R. I. a săvârșit infracțiunea din prezenta cauză la data de 28.03.2012, înainte de data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 2985/19.10.2012 a Judecătoriei Iași, astfel încât infracțiunea din prezenta cauză este concurentă cu infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului prin sentința penală nr. 2985/19.10.2012 a Judecătoriei Iași.
Anularea suspendării condiționate a executării pedepsei se dispune, potrivit art. 85 Cod penal din 1968, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
- condamnatul a săvârșit o infracțiune mai înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei;
- pentru infracțiunea săvârșită s-a aplicat pedeapsa închisorii;
- infracțiunea ce atrage anularea să fie descoperită mai înainte de împlinirea termenului de încercare.
Cum acordul de recunoaștere a vinovăției propus în cazul inculpatului I. R. I. stabilește ca pedeapsa aplicată să fie amenda penală în cuantum de 1.800 lei, nu sunt aplicabile în cauză dispozițiile privind anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni aplicate inculpatului I. R. I. prin sentința penală nr. 2985/19.10.2012 a Judecătoriei Iași.
Prin urmare, parchetul a sesizat instanța cu un acord legal.
În ceea ce privește pedeapsa stabilită prin acord, raportat la data comiterii infracțiunii - 28.03.2012, având în vedere că rezonanța socială a faptei inculpatului s-a diminuat odată cu trecerea timpului, motivat și de faptul că termenul de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit prin sentința penală nr. 2985/19.10.2012 a Judecătoriei Iași s-a împlinit la data de 31.04.2015, raportat și la circumstanțele reale de comiterea a infracțiunii (pe timp de noapte, la o oră la care traficul este redus și pe o distanță scurtă de drum public), C. consideră că pedeapsa amenzii în cuantum de 1800 lei este o replică socială adecvată gravității faptei și periculozității inculpatului și în măsură să asigure realizarea scopurilor educative și de exemplaritate a pedepsei, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.
Critica parchetului referitoare la avansarea din fondurile Ministerului Public a onorariului avocatului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală este întemeiată.
În mod greșit prima instanță a dispus ca acest onorariu să fie plătit din fondurile Ministerului Public.
De la regula instituită de art. 272 Cod procedură penală, în conformitate cu care Ministerul Public acoperă toate cheltuielile ocazionate de desfășurarea fazei de urmărire penală, legiuitorul a instituit o excepție. Astfel, prin disp. art. 82 alin. 1 din Legea nr. 51/1995, s-a prevăzut că pentru asistența judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii și volumului activității desfășurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției, iar în textele următoare a fost reglementată procedura de plată efectivă a acestor onorarii. De asemenea, prin art. 85 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 s-a stipulat că onorariile pentru asistența judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției, în condițiile legii.
În baza acestor dispoziții ale legii organice, între Ministerul Justiției și UNBR a fost încheiat Protocolul nr._ (nr. M.J.) prin care s-au stabilit cuantumurile onorariilor și a fost detaliată procedura de plată a onorariilor cuvenite avocaților desemnați din oficiu să acorde asistența juridică obligatorie în faza de urmărire penală și în cursul judecății. Ansamblul normelor cuprinse în acest protocol indică faptul că toate onorariile, indiferent de etapa procesuală, se plătesc de către Ministerul Justiției. Astfel, Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție, ca entități judiciare ce beneficiază de asistența apărătorilor desemnați din oficiu, nu suportă în mod direct aceste onorarii, chiar dacă au bugete distincte de cel al Ministerului Justiției. De altfel, obligația de a suporta anumite sume cu titlu de onorarii este de natură contractuală, ceea ce înseamnă că Ministerul Public, fiind terț față de Protocol, nu poate fi silit să plătească sumele negociate între Ministerul Justiției și UNBR.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, C. va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Iași împotriva sentinței penale nr. 462/12.02.2015 a Judecătoriei Iași, pe care o va desființa în parte, în sensul că:
- va înlătura dispozițiile privind respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria Iași la data de 22.10.2014 cu inculpatul I. R. I. în dosarul nr. 6054/P/2012 și trimiterea dosarului la procuror în vederea continuării urmăririi penale;
- va înlătura dispozițiile privind avansarea din fondurile speciale ale Ministerului Public a onorariului avocatului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale;
- va înlătura dispozițiile art. 275 alin. 3 Cod procedură penală privind rămânerea în sarcina statului a cheltuielilor judiciare avansate în prezenta cauză.
În rejudecare, în baza disp. art. 485 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, va admite acordul de recunoaștere a vinovăției din data de 22.10.2014 încheiat în dosarul nr. 6054/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.
Va condamna pe inculpatul I. R. I., fiul lui V. și A., născut la data de 06.01.1989, în mun. Iași, jud. Iași, cu domiciliul în satul Chilișoaia, ., CNP_, cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, agricultor, fără loc de muncă, cu antecedente penale, nerecidivist, la pedeapsa amenzii în cuantum de 1800 lei (180 de zile-amendă, cu suma corespunzătoare unei zile amendă de 10 lei) pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 2 Cod penal.
Va atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 63 Cod penal, potrivit cărora, în cazul în care persoana condamnată, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
În temeiul art. 272 alin. 1 Cod procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale, în cuantum de 200 lei va fi plătit Baroului de Avocați Iași din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
În baza disp. art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga pe inculpat să plătească statului suma de 700 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Văzând și disp. art. 275 alin. 3 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Decide:
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Iași împotriva sentinței penale nr. 3640/12.12.2014 a Judecătoriei Iași, pe care o desființează în parte, în sensul că:
- înlătură dispozițiile privind respingerea acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria Iași la data de 22.10.2014 cu inculpatul I. R. I. în dosarul nr. 6054/P/2012 și trimiterea dosarului la procuror în vederea continuării urmăririi penale;
- înlătură dispozițiile privind avansarea din fondurile speciale ale Ministerului Public a onorariului avocatului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale;
- înlătură dispozițiile art. 275 alin. 3 Cod procedură penală privind rămânerea în sarcina statului a cheltuielilor judiciare avansate în prezenta cauză.
Rejudecând:
În baza disp. art. 485 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, admite acordul de recunoaștere a vinovăției din data de 22.10.2014 încheiat în dosarul nr. 6054/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.
Condamnă pe inculpatul I. R. I., fiul lui V. și A., născut la data de 06.01.1989, în mun. Iași, jud. Iași, cu domiciliul în satul Chilișoaia, ., CNP_, cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, agricultor, fără loc de muncă, cu antecedente penale, nerecidivist, la pedeapsa amenzii în cuantum de 1800 lei (180 de zile-amendă, cu suma corespunzătoare unei zile amendă de 10 lei) pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 2 Cod penal.
Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 63 Cod penal, potrivit cărora, în cazul în care persoana condamnată, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoarea.
În temeiul art. 272 alin. 1 Cod procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale, în cuantum de 200 lei va fi plătit Baroului de Avocați Iași din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
În baza disp. art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă pe inculpat să plătească statului suma de 700 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare prilejuite de soluționarea apelului declarat de parchet rămân în sarcina statului.
Onorariul parțial al avocatului desemnat din oficiu în apel în sumă de 100 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.06.2015.
Președinte,Judecător,
A. G. I. E. C.
O. M.
Grefier,
E. A.
Red./Tehnored.: O.M.A.G./2 ex.
Judecătoria Iași-Judecător M. D. C.
| ← Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 538/2015.... | Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Sentința nr. 15/2015.... → |
|---|
