Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 486/2015. Curtea de Apel IAŞI

Curtea de Apel IAŞI - Sentințe și decizii penale / 2016

Sentința nr. 486/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 378/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

DECIZIA PENALĂ Nr. 378/2015

Ședința publică de la 07 Mai 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. S.

Judecător D. D.

Grefier G. A.

Pe rol judecarea apelului declarat de inculpatul L. G. împotriva sentinței penale nr. 486/18.11.2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._ /201, având ca obiect infracțiunea de furt calificat (art.229 NCP).

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 27 aprilie 2015, (cu participarea în calitate de reprezentant al Ministerului Public a d-nei procuror M. D.), susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi – ce face parte integrantă din prezenta decizie când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de 7 mai 2015.

C. DE A.

Deliberând asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr. 486 din 18 noiembrie 2014, Judecătoria Bârlad a condamnat pe inculpatul L. G., fiul lui natural și L., născut la data de 23.05.1986 în Bârlad, jud. V., CNP –_, cetățean român, studii 4 clase, fără ocupație, cu antecedente penale, domiciliat în Bârlad, . .. A, ., jud. V. , la pedeapsa de:

- 4 (patru) ani închisoare și pedeapsa complementară interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal pentru o durată de 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 48 alin. 1 raportat la art. 233- art. 234 alin. 1 lit. c, d, f Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 și cu aplicarea art. 5 Cod penal (faptă săvârșită la data de 20.02.2006.)

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. b, d Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 și cu aplicarea art. 5 Cod penal (faptă săvârșită la data de 20/21.04.2012.)

- 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 228 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 și cu aplicarea art. 5 Cod penal (faptă săvârșită la data de 08.09.2013.)

În temeiul art. 38 alin. 1 - Legea nr. 286 din 2009 cu aplicarea art. 5 Cod penal,a constatat că faptele săvârșite sunt în concurs real.

În temeiul art. 39 alin 1 lit. b Cod penal a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și pedeapsa complementară interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal pentru o durată de 4 ani, la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv un spor de 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare și pedeapsa complementară interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal pentru o durată de 4 ani.

În baza art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor:

a) de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice,

b) de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și

pe o perioadă de 4 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor:

a) de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice,

b) de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, și a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

2.) - În temeiul art. 21 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 125 Cod penal :

- a înlocuit pedeapsa închisorii executabilă de 4 ani închisoare aplicată în baza Codului penal din 1969 prin Sentința penală nr. 251 din 16.07.2003 pronunțată de Tribunalul V. - Dosar nr. 1366/2003 pentru infracțiunile de tâlhărie și furt calificat, comise în timpul minorității, cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii, respectiv pe o durată de 4 ani.

3.)– A constatat că inculpatul a executat în parte pedeapsa închisorii în detenție în penitenciar, parte care se consideră ca parte executată din durata măsurii educative a internării în centrul de detenție, în perioada 29.01.2003 – 07.12.2005, fiind liberat condiționat cu un rest rămas neexecutat de 417 zile.

4.) – În temeiul art. 22 alin. 4 lit. b din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 129 alin. 2 lit. b Cod penal :

- a aplicat inculpatului L. G. pedeapsa de4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare și pedeapsa complementară interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal pentru o durată de 4 ani, pe care o majorează cu o durată egală cu cel puțin o pătrime din durata restului de 417 de zile rămas neexecutat la data săvârșirii infracțiunii comise după majorat, respectiv o majorează cu 4 luni ( 120 zile) închisoare .

5.) A dispus ca inculpatul L. G. să execute în întregime pedeapsa rezultantă de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal pentru o durată de 4 ani .

A anulat vechile forme de executare și dispune emiterea unor noi forme de executare conform prezentei hotărâri.

În baza art. 4 lit. b, art. 5 alin. 1 și art. 7 din Legea nr. 76/2008 a obligat pe inculpatul L. G. la prelevarea de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

Inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

- A constatat că persoana vătămată P. A. domiciliat în Republica Italia, Vercelli, .. 13, provincia Vercelli și cu reședința în Bârlad, .. 53, .. A, ., jud. V. nu s-a constituit parte civilă.

- A admis acțiunea civilă formulată de partea civilă P. V. domiciliat în Bârlad, .. 25, ..

A obligat pe inculpatul L. G. să plătească părții civile P. V. suma de 250 lei reprezentând daune materiale.

- A constatat recuperat integral prejudiciul produs părții vătămate S. D.-I. domiciliat în Bârlad, ., jud. V., prin restituirea bunului.

A confiscat de la inculpatul L. G. suma de 40 lei.

A obligat pe inculpat să plătească statului suma de 4.500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 200 lei în faza de judecată, rămâne în sarcina statului și va fi plătit Baroului V. din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

Sub nr._ din 31.03.2014 a fost înregistrat la instanță dosarul nr. 1512/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, împreună cu Rechizitoriul din 21.03.2014 prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate , a inculpatului major:

- L. G. - fiul lui N. și L., născut la data de 23.05.1986 în mun. Bârlad, jud. V., domiciliat în mun. Bârlad, ., ., etaj 4, ., CNP_, cetățean român, studii 4 clase, fără ocupație, concubinaj, cu antecedente penale – pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

-complicitate la infracțiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 233, art. 234 alin. 1 lit. c, d și f Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal (persoană vătămată P. A.);

-furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 art. 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal - Legea nr. 286 din 2009, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. (parte civilă P. V.) și

-furt prev. de art. 228 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009, cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. (persoană vătămată S. D. I.),

toate cu aplic. art. 38 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009, privind concursul real de infracțiuni.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut următoarele :

1. La data de 20.02.2006, ora 21.25, Poliția mun. Bârlad a fost sesizată prin apelul 112 S.N.U.A.U. de către numitul Z. M. V. cu privire la faptul că, în searaaceleași zile, persoane necunoscute au pătruns cu forța în locuința cetățeanului italian P. A. pe care l-au agresat, apoi au sustras un telefon mobil marca LG și o sumă de bani. Deplasându-se la fața locului, respectiv mun. Bârlad, .. 53, ., etaj 1, ., organele de cercetare penală au constatat faptul că pe ușa de acces în locuința vătămatului, pe vizor, pe partea exterioară dinspre palierul scării, este lipită o bucată de hârtie dintr-un timbru fiscal, pe care se regaseau inscripțiile: „30%; 200 ml.; L 60X18, S.C. A.”, fiind evident că ultimul cuvânt nu este în întregime. De altfel, pe vizorul ușii de acces în apartamentul nr. 13, aparținând numitului M. G., amplasat față în față cu cel al victimei, tot în exterior, este lipită o altă bucată de hârtie tot dintr-un timbru fiscal, având inscripționat: „BĂUTURI, .. G.. R.”. Analizând cele două fragmente de timbru fiscal s-a constat îmbinarea perfectă a acestora.

Prin urmare, s-a procedat la ridicarea respectivelor fragmente de hârtie, la prelevarea urmelor biologice de pe cele două vizoare și ambalarea acestora în plicuri de hârtie în vederea exploatării ulterioare din punct de vedere biocriminalistic.

S-a pătruns apoi în interiorul apartamentului compus din două dormitoare, o sufragerie, o baie, o bucătărie și două holuri. În urma cercetărilor, pe peretele dinspre partea de S. al sufrageriei, precum și pe parchet, au fost observate mai multe pete de culoare brun-roșietic de diferite dimensiuni fapt ce ilustra acțiunea violentă exercitată asupra vătămatului de către agresori. Pe de altă parte, singurele lucruri răvășite erau în dormitor, în sensul că, pe mijlocul patului, erau adunate la un loc: trei perne, o pătură, un cearsaf de pat și o pilotă.

Fiind audiată, partea civilă P. A. a relatat faptul că, seara de 20.02.2006, până în jurul orei 20.10, și-a petrecut-o împreună cu martora Z. M. și 2 copii ai acesteia. După plecarea lor, la aprox. 12 – 15 min., a auzit bătăi în ușă și, crezând că este cunoștința sa, fără să verifice pe vizor sau să întrebe cine este, a deschis ușa. Brusc, a simțit cum cineva se împinge cu putere și, deși a încercat, nu a mai putut să împiedice pătrunderea în apartament a trei persoane de sex masculin cu cagule pe față. Imediat, unul dintre aceștia l-a lovit cu pumnul în zona feței, victima lovindu-se cu capul de perete, însă nu s-a dezechilibrat. Între timp, autorii și-au continuat actiunile violente, unul prinzând victima cu brațul de gât, în timp ce altul o lovea în mod repetat cu pumnul în zona feței. A fost apoi târât in sufragerie, iar din acest moment victima și-a pierdut conștiența.

Când și–a revenit, a constatat ca ușa de acces în apartament era închisă. Realizând ce s-a întâmplat, a mers la vecina sa pe care a rugat-o să o contacteze telefonic pe Z. M. pentru a-i veni în ajutor.

Între timp, în urma verificării camerelor apartamentului, a constatat lipsa telefonului mobil marca LG ce se afla lângă patul din dormitor. De asemenea, a remarcat că lenjeria de pat era răvășită, fapt ce l-a determinat să verifice sub saltea deoarece acolo era locul unde își ținea banii. În acel moment a constat lipsa a 400 euro și 331 lei (3.310.000 ROL.). Aceste aspecte, precum si faptul ca in celelalte camere ale apartamentului nu era nimic schimbat, i-au creat convingerea lui P. A. că autorii faptei cunoșteau locul unde isi tinea banii.

Politia a fost sesizata de catre Z. M. V. – fiul lui Z. M., cei doi fiind primele persoane care au sosit la fata locului dupa comiterea faptei.

Vatamatul a fost dus ulterior la spital in vederea acordarii de ingrijiri medicale. Prin Raportul de Expertiza Medico – Legala nr. 68/E din data de 24.02.2006 intocmit de catre S.M.L. V. s-a constatat faptul ca P. A. prezenta leziuni de tipul fracturii oaselor proprii ale nasului, mobilitatii dentare gradul III dinti 3.2, 3.1 care au necesitat extractie, plagilor contuze, hematoamelor, tumefiactiilor, excoriatiilor si echimozelor, leziuni ce au necesitat in total un numar de 14 – 15 zile ingrijiri medicale.

In urma investigaiilor efectuate de catre lucratorii operativi din cadrul B.I.C. al Politiei mun. Barlad, dupa audierea tuturor persoanelor care ar fi putut fi implicate in comiterea infractiunii, s-a stabilit un cerc de suspecti. Intre acestia a fost inclus inculpatul L. G. caruia i-au fost recoltate probe biologice, in cauza fiind dispusa efectuarea unei expertize biocriminalistice.

Astfel, prin Raportul de Expertiza nr._ din data de 08.05.2013 intocmit de catre I.G.P.R. – Institutul N. de Biocriminalistica s-a concluzionat faptul ca profilul genetic al inculpatului L. G. este identic cu profilul genetic extras din probele puse la dispozitie de catre organele de politie, respectiv: doua bucati de hartie gasite lipite pe vizorul usii locuintei partii civile P. A. si pe vizorul vecinului M. G. de la apartamentul nr. 13.

Inculpatul L. G. a negat participarea sa la comiterea faptei, insa a prezentat in permanenta incoerenta in ceea ce priveste actiunile sale din acea perioada. Astfel, . datată 17.10.2006, a sustinut ca nu se afla in mun. Barlad la data savarsirii infractiunii, fiind la munca in mun. Galati. Nu a putut oferi detalii cu privire la angajatorul sau, sustinand ca a lucrat ca zilier, nefiindu-i incheiat C.I.M. .

Ulterior, dupa intocmirea expertizei biocriminalistice, aducandu-i-se la cunostinta identitatea dintre profilul sau genetic si cel identificat pe cale doua bucati de hartie gasite lipite pe vizorul vatamatului si cel al vecinului de la .>L. G. si –a schimbat declaratiile. A recunoscut faptul ca la acea data s-a aflat in apropierea locului faptei, insa a indicat un alt interval orar, respectiv 17.00 – 17.30.

Inculpatul L. G. a sustinut ca a baut bere, a mancat seminte si a fumat, in fata apartamentului lui P. A. impreuna cu prietenii sai G. R. D., Z. S., Badarau F. si R. I.. Procedandu-se la verificarea celor sustinute de catre inculpat s-a stabilit ca niciuna dintre persoanele indicate nu se afla in localitate la acel moment. Mai mult decat atat, din declaratia martorei Z. M. reiese faptul ca in intervalul orar 19.00 – 20.00 – momente la care a intrat si a iesit din locuinta lui P. A., pe vizorul acestuia nu era lipita nicio bucata de hartie.

Desi inculpatul L. G. a recunoscut faptul ca a lipit o bucata de hartie pe vizorul lui M. G., sustine ca procedat astfel pentru ca acesta le-a facut observatii ca fac galagie. Nu a recunoscut ca a procedat in aceeasi maniera, in sensul ca a lipit si pe vizorul de la usa apartamentului victimei o alta bucata de hartie.

Un alt aspect important ce trebuie avut în vedere la stabilirea participației lui L. G. la comiterea faptei este privitor la faptul că acesta – cu ocazia audierii - a indicat cu precizie locul in care se aflau banii. Cerându-i-se să precizeze de unde cunoaște acest amănunt dacă nu a comis fapta, inculpatul a gasit din nou o explicatie, precizand ca avea cunostinta despre aceasta de la fratii Z.. De subliniat faptul ca a fost necesar ca inculpatului sa i se adreseze in mod explicit intreabarea referitoare la locul de unde au fost sustrasi banii intrucat . data la organele de politie nu a amintit nimic cu privire la aceste aspecte, desi in fata procurorului facuse aceasta mentiune.

Concluzionand, avand in vedere probele ridicate de catre organele de politie de la fata locului pe baza carora prezenta inculpatului a fost dovedita fara dubiu la locul faptei, coroborat cu inconsecventa inculpatului cu privire la actiunile sale de la acea data, s-a constatat că există indicii rezonabile conform cărora inculpatul a participat la comiterea infractiunii.

2. La data de 22.04.2012, Poliția mun. Bârlad a fost sesizată de către P. V. cu privire la faptul că, la data de 20.04._, în jurul orei 18.80, ajuns la domiciliul său din mun.Bârlad, .. 25, ., ., și-a lăsat bicicleta marca Mountain Bike asigurată cu o șufă de balustrada scării, iar a doua zi, în jurul orei 07.00, a constatat lipsa acesteia de la locul indicat.

Cu privire la aceleași aspecte, vătămatul l-a informat și pe martorul C. P. – coleg de serviciu.

La data de 25.04.2012, în jurul orei 15.00, acesta a fost contactat telefonic de către C. P. care i-a relatat faptul că inculpatul L. G. – persoană care domiciliază în același imobil cu el, respectiv blocul F1, ., mun. Bârlad, jud. V., se află în fața blocului și vopsește o bicicleta ce prezintă aceleași caracteristici cu cele ale vătămatului.

În aceste condiții, P. V. s-a deplasat la locul indicat unde L. G. vopsea un cadru de bicicleta, pe care însă victima nu l-a recunoscut ca apartinandu-i. Însă, lângă acest cadru, se aflau două roți care proveneau într-adevar de la bicicleta sa.

Au fost sesizate organele de poliție, fiind recuperate astfel cele două roți de la bicicleta marca Mountain Bike sustrasă în noaptea de 20/21.04.2012.

Într-o primă declarație, inculpatul L. G. nu a recunoscut fapta și a susținut că a cumpărat cele două roți de la o persoană necunoscută.

Ulterior, la data de 17.03.2014, L. G. revine asupra celor relatate în prima declarație și recunoaște faptul că, în noaptea de 20/21.04.2012 a sustras bicicleta din scara blocului unde domiciliază P. V., însă neagă aspectul referitor la asigurarea bicicletei cu o șufă de balustrada scării blocului și susține că bunul nu era asigurat.

Inculpatul susține că a transportat bunul la domiciliul său, iar în momentul în care a intrat în imobil a fost observat de către martorul C. P., aceste din urmă aspecte fiind confirmate și de către acesta din urmă.

3. La data de 08.09.2013, Poliția mun. Bârlad a fost sesizată de către numitul S. D. I. cu privire la faptul că, în jurul orelor 15.00 ale aceleiași zile, în timp ce se afla în Grădina Publică din mun. Bârlad, persoane necunoscute i-au sustras bicicleta.

Cu ocazia audierii, vătămatul declara faptul că la data de 08.09.2013, în timp ce se plimba în Grădina Publică din mun. Bârlad împreună cu un prieten Z. I. A. și o altă persoană de sex feminin cu privire la identitatea căreia nu poate oferi detalii, au fost abordați de un băiat pe nume S. care a început să-l acuze pe Z. de furtul unei biciclete.

Z. nu a recunoscut fapta cu privire la care era acuzat și de teamă sa nu fie lovit de S., s-a deplasat la o bancă din apropiere unde se afla L. G. împreună cu D. S. G., solicitându-le ajutorul.

Inculpatul L. G. s-a îndreptat spre locul unde era persoana vătămată și, după ce a ascultat varianta lui S., a luat bicicleta pe care vătămatul o lăsase sprijinită de cric și a spus că o va restitui după ce Z. la rândul său îi va înapoia bicicleta lui S..

A plecat cu bunul sustras pe care l-a înstrinat imediat lui D. S. G. contra sumei de 40 lei.

Bicicleta marca Top Bike a fost recuperată de către organele de poliție în aceeași lună după ce a fost recunoscută de către mama victimei la o persoană pe nume N. S. care o achiziționase de la o persoană necunoscută.

Inculpatul a recunoscut parțial comiterea faptei.

Cu privire la latura civilă, în cursul urmăririi penale:

- Persoana vătămată P. A. se constituie parte civilă în procesul penal cu o sumă al cărei cuantum îl va preciza în fața instanței de judecată.

- Persoana vătămată P. V. se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 300 lei.

- Persoana vătămată S. D. I. nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Cu ocazia audierii, în cursul urmăririi penale:

Prin Ordonanta nr. 1512/P/2006 din data de 17.03.2014, ora 08.10, a Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul L. G. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 C.pen., art. 234 alin. 1 lit. c, d și f C.pen., cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. .

Prin Ordonanta nr. 1512/P/2006 din data de 21.03.2014, ora 08.00, a Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului L. G. în următoarele infracțiuni: o infracțiune de complicitate la infracțiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 233 C.pen., art. 234 alin. 1 lit. c, d și f C.pen., cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., o infracțiune de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., art. 229 alin. 1 lit. b și d C.pen., cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. și o infracțiune de furt prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. .

Prin Ordonanta nr. 1512/P/2006 din data de 21.03.2014, ora 08.30, a Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul L. G. pentru următoarele infracțiuni: o infracțiune de complicitate la infracțiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 233 C.pen., art. 234 alin. 1 lit. c, d și f C.pen., cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., o infracțiune de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., art. 229 alin. 1 lit. b și d C.pen., cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. și o infracțiune de furt prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen. .

Înainte de a i se lua prima declarație, conform art. 309 alin. 2 C.pr.pen., inculpatului L. G. i-a fost adusa la cunoștință învinuirea, încadrarea juridică a faptei și dreptul la apărare, astfel cum rezultă din procesele - verbale de aducere la cunoștință a învinuirii și de comunicare a drepturilor și a obligațiilor inculpatului.

De asemenea, la data de 21.03.2014, inculpatului i-a fost comunicata punerea in miscare a actiunii penale, precum si drepturile si obligatiile prev. de art. 108 N.C.p.p. .

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a avut o atitudine nesincera.

Astfel, în ceea ce privește comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată comisă în dauna părții civile P. A. susține că nu are nicio contribuție la comiterea acesteia. De altfel, deși profilul său genetic a fost identificat pe o bucată de hârtie lipită pe vizorul victimei, acesta nu recunoaște că ar fi procedat astfel.

Cu privire la cea de a doua infracțiune, într-o primă declarație neagă comiterea acesteia, ulterior însă revine și recunoaște, oferind detalii cu privire la modalitatea de săvârșire.

A treia infracțiune a fost recunoscută parțial de către L. G..

Prin același rechizitoriu procurorul a dispus:

Disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor în vederea identificării celor 3 persoane care au pătruns fără drept în locuința părții civile P. A. și, prin violență, au sustras un telefon mobil marca LG, suma de 400 euro și 331 lei.

Cele reținute mai sus rezultă din următoarele mijloace de proba :

1. proces verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică f. 21-31;declarația părții civile P. A. f. 18-20;Raport de Expertiză Medico –legală nr. 68/E din data de 24.02.2006 întocmit de către C.M.L. Bârlad f. 43;Raport de Expertiză nr._ din data de 08.05.2013 întocmit de către I.G.P.R. – Institutul N. de Biocriminalistica f. 73-84;proces verbal de verificare a telefonului mobil pus la dispozitie organelor de politie de catre numita Z. M. ;declaratia martorei Z. M. f. 46-48, 49-50;declaratia martorului Z. M. V. f. 52-53; declaratia martorei Z. S. ;declaratia martorei Z. A. M. ;declarația martorei M. A. M. f. 53-54 ;declaratia martorului G. R. D. ;declaratia martorului Z. A. f. 44-45;

2. - declaratiile părții civile Pătrascu V. 125;- proces verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică 128-132 ;- dovezi de predare – primire f. 137-138;- declaratia martorului C. P. f. 133;- declarația martorului G. C. D. ;- declarațiile inculpatului L. G. ;

3. - declaratiile persoanei vătămate S. D. I. f. 96-98;- proces verbal de depistare 115;- dovezi de predare – primire f. 117;- declaratia martorului S. I. 110;- declarația martorului Z. I. A. f. 102-103;- declarația martorului C. M. 108;- declarațiile martorului D. S. G. f. 105;- proces verbal de confruntare între martorul D. S. G. și Z. I. A. f. 112-113;- declaratia inculpatului L. G. f. 161 -162, 165, 167-168.actele dosarului.

Inculpatul L. G. a fost judecat în stare de libertate.

A)- În procedura de Cameră preliminară, conform art. 432 Cod procedură penală, a fost verificată după trimiterea în judecată, competența și legalitatea sesizării instanței, și a fost verificată legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Judecătorul de Cameră preliminară a constat următoarele:

- rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral și de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielile judiciare.

- nu au fost formulate cereri și excepții de către apărătorul inculpatului și nici din oficiu nu se impun a fi invocate.

- în temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penală a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. 3343/P/2013 emis de P. de pe lângă Judecătoria Bârlad, fiind respectate dispozițiile art. 328 Cod procedură penală, a administrării probelor, respectiv proba cu înscrisuri, cu respectarea dispozițiilor art. 114-123 din același Cod, precum și actelor de urmărire penală, respectiv proba testimonială.

Prin încheierea din 07.05.2014 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Bârlad, în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, Judecătorul de Cameră Preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr.. 1512/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, din 21.03.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală privind pe inculpatul L. G., trimis în judecată în stare de liberate, pentru infracțiunile mai sus menționate în actul de sesizare al instanței.

B)- A dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul L. G..

La judecarea cauzei în primă instanță, conform art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, având în vedere că acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, instanța a pus în vedere inculpaților că pot solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, referitor la faptul că în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.

1.La termenul de judecată din 24.06.2014,inculpatul L. G., a declarat personal că este de acord să dea declarație, iar judecarea cauzei să se facă conform procedurii de drept comun, necontestând probele administrate în cursul urmării penale.

2.Inculpatul atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești,

- a negat că ar fi comis fapta reținută în sarcina sa, susținând că nu a săvârșit fapta de tâlhărie împotriva persoanei vătămate P. A.,

- cu privire la fapta de furt calificat în dauna persoanei vătămate P. V., recunoaște că bicicleta a ajuns în posesia sa, negând modalitate de săvârșire a infracțiunii reținute în rechizitoriu, respectiv forma calificată a efracției cu privire la bicicleta persoanei vătămate ,

- cu privire la fapta de furt în dauna persoanei vătămate S. D. I. recunoaște că bicicleta a ajuns în posesia sa, negând modalitate de săvârșire a infracțiunii reținute în rechizitoriu, a laturii subiective, a intenție cu care a săvârșit fapta de luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept,, susținând faptul că persoana vătămată i-a încredințat bunul, de bună voie.

Prin rechizitoriu nr. 1512/P/2007 din 21.03.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului L. G. pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: complicitate la infracțiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 233 C.pen., art. 234 alin. 1 lit. c, d și f C.pen., cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. (parte civilă P. A.), furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., art. 229 alin. 1 lit. b și d C.pen., cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. (parte civilă P. V.) și furt prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 5 alin. 1 C.pen. (persoană vătămată S. D. I., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.

În actul de sesizare a instanței, s-a reținut în sarcina inculpatului L. G. următoarea situație de fapt: la data de 20.02.2006, în jurul orei 20.25, cu intenție, a lipit o bucată de hârtie dintr-un timbru fiscal - pe care se regăseau inscripțiile: „30%; 200 ml.; L 60X18, S.C. A.” - în exterior, pe vizorul ușii de acces în locuința persoanei vătămate P. A. amplasată în mun. Bârlad, .. 53, ., etaj 1, ., ajutând astfel alte 3 persoane mascate, rămase neidentificate, și în privința cărora s-a dispus disjungerea cauzei sub aspectul continuării de cercetări, acesta din urmă sustrăgând prin violență, din apartamentul persoanei vătămate P. A. un telefon mobil marca LG, 400 euro și 331 lei (3.310.000 ROL), fapta a fost considerată ca reprezentând complicitate la infracțiunea de tâlhărie calificată.

Inculpatul atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată, a negat permanent comiterea acestei fapte, inițial a susținut faptul că la data comiterii faptei de tâlhărie nu s-a aflat în mun. Bârlad, ulterior au fost efectuate cercetări în baza cărora s-a stabilit că la data comiterii infracțiunii inculpatul este în mun. Bârlad, mai mult decât atât de pe bucățile de hârtie care au fost găsite lipite pe vizorul ușii persoanei vătămate au fost prelevate probe biologice, iar în urma raportului de expertiză s-a stabilit că ADN-ul aparține inculpatului L. G..

Uterior fiindu-i adus la cunoștință acest aspect inculpatul L. G. și-a modificat atitudinea adoptată până la acel moment prin declarațiile date în fața organelor de cercetare penală, susținând faptul că într-adevăr la data faptei a fost în blocul în care era situat apartamentul persoanei vătămate, că a lipit bucata de hârtie pe vizorul de la apartamentul persoanei vătămate, susținând că a procedat într-o asemenea manieră întrucât vecinii din blocul respectiv, i-au făcut observație în mod repetat asupra comportamentului său de la acea dată.

La stabilirea participației inculpatului L. G. la comiterea faptei de tâlhărie în momentul în care acesta a fost audiat acesta a indicat cu precizie locul în care se găseau banii aparținând persoanei vătămate.

În momentul în care i s-au cerut explicații suplimentare relative la împrejurarea că acesta cunoștea cu certitudine locul în care se găseau banii aparținând persoanei vătămate, inculpatul a găsit din nou explicație, precizând că avea cunoștință de acest aspect de la frații Z., ori din depozițiile martorilor Z. care au fost audiați pe parcursul urmăririi penale și ale căror declarații au fost citite de instanța de judecată, și vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei, .rezultă în mod clar că aceștia nu au precizat în nici un moment, nici unei persoane faptul că persoana vătămată deținea anumite sume de bani și nici locul în care se găseau.

În ceea ce privește faptele de furt, pentru care inculpatul L. G. a fost trimis în judecată, pe parcursul urmăririi penale a recunoscut parțial cele două fapte de furt și furt calificat, doar în sensul recunoașterii că aceste bunuri au ajuns în posesia sa, negând modalitate de săvârșire a infracțiunii reținute în rechizitoriu, respectiv forma calificată a efracției cu privire la bicicleta persoanei vătămate P. V., și a laturii subiective, a intenție cu care a săvârșit fapta de luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, cu privire la bicicleta persoanei vătămate S. D. I., susținând în ceea ce privește furtul bicicletei comis în dauna persoanei vătămate S. D. I. faptul că aceasta de bună voie i-a încredințat bunul, ori din probele care au fost administrate în cursul cercetării judecătorești, rezultă cu certitudine faptul că inculpatul este cel care și-a însușit pe nedrept bicicleta aparținând persoanei vătămate S. D. I. și a dispus de asemenea în aceeași manieră de bunul respectiv înstrăinându-l ulterior martorului D. S. G. contra cost.

În raport de cele mai sus expuse, s-a apreciat că faptele sunt dovedite, faptele există și au fost comise de către inculpatul L. G. în maniera în care acestea au fost descrise în actul de sesizare al instanței .

F. de probatoriul administrat în cauză, rezultă ca faptele penale mai sus descrise există, au fost săvârșite de către inculpat, existând probele necesare si legal administrate și necontestate.

Instanța de judecată a procedat la soluționarea laturii penale, constatând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Faptele mai sus descrisă sunt prevăzute de actuala lege penală, intrată în vigoare la data de 01.02.2014, fiind incriminată ca infracțiune și a fost săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă inculpatului L. G..

Prin actul de sesizare al instanței, încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpat a fost următoarea:

1. Fapta inculpatului L. G. care, la data de 20.02.2006, în jurul orei 20.25, cu intenție, a lipit o bucată de hârtie dintr-un timbru fiscal - pe care se regaseau inscripțiile: „30%; 200 ml.; L 60X18, S.C. A.” - în exterior, pe vizorul ușii de acces în locuința părții civile P. A. amplasată în mun. Bârlad, .. 53, ., etaj 1, ., ajutând astfel alte 3 persoane mascate, rămase neidentificate, să sustragă prin violență, din apartament un telefon mobil marca LG, 400 euro și 331 lei (3.310.000 ROL) – întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 48 alin. 1 raportat la art. 233- art. 234 alin. 1 lit. c, d, f Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 și cu aplicarea art. 5 Cod penal .

2. Fapta inculpatului L. G. care, în noaptea de 20/21.04.2012, prin efracție, a sustras bicicleta marca Mountain Bike pe care partea civilă P. V. a lăsat-o asigurată cu o șufă de balustrada scării unde domiciliază, respectiv scara B a imobilului E2, ap. 22, .. 25, mun.Bârlad, jud. V. – întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. b, d Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 și cu aplicarea art. 5 Cod penal .

3. Fapta inculpatului L. G. care, la data de 08.09.2013, în jurul orelor 15.00, în timp ce se afla în Grădina Publică din mun. Bârlad, a sustras bicicleta marca Top Bike din posesia persoanei vătămata S. D. I. – întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prev. de art. 228 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 și cu aplicarea art. 5 Cod penal .

Având în vedere Ordonanța nr. 1512/P/2007 din data de 21.03.2014, ora 08.00, a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad care s-a dispus reunirea cauzelor sus-menționate, se constata incidenta prev. art. 38 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 privind concursul real de infracțiuni, inculpatul L. G. săvârșind faptele înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre acestea.

(1) Există concurs real de infracțiuni când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, prin acțiuni sau inacțiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracțiuni și atunci când una dintre infracțiuni a fost comisă pentru săvârșirea sau ascunderea altei infracțiuni.

(2) Sub aspectul laturii subiective inculpat a săvârșit faptele cu vinovăție, fapta fiind comisă cu intenție potrivit art. 16 punctul 1-3 lit. a Cod penal, întrucât acesta a prevăzut și a urmărit rezultatul faptelor sale.

Obiect juridic special al infracțiunii constă în relațiile sociale care ocrotesc relațiile patrimoniale .

Soluționând acțiunea penală:

În baza art. 396 alin. 2 Cod procedură penală instanța a condamnat pe inculpatul L. G. la pedeapsa închisorii, constatând, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat.

În baza textelor de lege enunțat mai sus și a dispozițiilor art. 396 alin. 2 Cod Procedura Penala, instanța a aplicat inculpatului câte o pedeapsa la individualizarea căreia sub aspectul categoriei de pedeapsă și a duratei se vor avea in vedere limitele de pedeapsă fixate de lege, criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, care se evaluează după împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Cunoașterea caracteristicilor unui infractor prezentă o deosebită importanță pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia și pentru stabilirea unei pedepse eficiente, deoarece de multe ori, modul de comportare în societate, caracterizat prin disciplină în muncă și o viață conformă cu regulile de conviețuire socială, poate determina concluzia că un inculpat nu a comis infracțiunea datorită înclinației sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de împrejurări care au contribuit ca inculpatul să se abată de la conduita sa obișnuită.

Inculpatul L. G. este în vârstă de 27 ani, studii 4 clase, nu are ocupație, are o relație de concubinaj, stagiul militar nesatisfăcut, cu antecedente penale.

Inculpatul a suferit numeroase condamnări în minoritate pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat, tâlhărie și violare de domiciliu.

Din fișa de cazier emisă de IPJ V., rezultă că inculpatul are antecedente penale, pentru săvârșirea unor fapte de aceeași natură.

Din fișa de cazier judiciar, rezultă că, inculpatul a mai fost condamnat pentru fapte de același gen încă din perioada minoratului.

În perioada 2001- 2004 inculpatul a suferit mai multe condamnări pentru fapte.

Prin Sentința penală nr. 251 din 16.07.2003 pronunțată de Tribunalul V. - Dosar nr. 1366/2003 inculpatul L. G. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru infracțiunile de tâlhărie și furt calificat, comise în timpul minorității, fiind arestat in data de 29.01.2003, liberat la 07.12.2005, fiind liberat condiționat cu un rest rămas neexecutat de 417 zile, neîmplinit la data săvârșirii infracțiunii de tâlhărie.

Inculpatul a săvârșit faptele în perioada liberării condiționate din pedeapsa închisorii pentru fapte săvârșite în perioada minoratului, pierzând prin săvârșirea noilor fapte clemența de care a beneficiat sub condiția bunei purtări prin nesăvârșirea de noi infracțiuni.

Stare de pericol se deduce din datele existente în cauză, astfel cum au fost prezentate, privitoare la împrejurările și modul de desfășurarea activității infracționale, comportamentul inculpatului prezentând un real pericol pentru ordinea publică, având în vedere că acesta continuă să săvârșească fapte antisociale, de gravitate sporită. Acesta nu a dat dovadă nici un moment că ar fi dispus să-și îndrepte comportamentul în societate, neavând nicio ocupație producătoare de venituri licite, existând posibilitatea ca acesta să săvârșească și alte infracțiuni.

Pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl reprezintă inculpatul rezultă din multitudinea faptelor săvârșite, modul de operare, perioada de timp în care a acționat și faptul că a mai săvârșit anterior același gen de fapte.

Inculpatul a dovedit o inclinație spre fapte antisociale, perseverența infracțională manifestată de acesta evidențiază astfel un grad de pericol social sporit, o persistență în săvârșirea unui anumit gen de infracțiuni, și nu se poate reține că a fost un incident nefericit în viața inculpatului, că este o excepție de la regula ce indică un comportament prosocial.

F. de modalitatea de săvârșire a faptelor, gravitatea acestora, curajul infracțional de a acționa în modalitatea perseverent violentă descrisă mai sus, raportat la persoana făptuitorului, instanța a apreciat că scopul de prevenire și reeducare putând fi atins prin aplicarea pedepsei închisorii.

Lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un real pericol pentru ordinea publică, având în vedere că acesta continuă să săvârșească fapte antisociale, de gravitate sporită. Acesta nu a dat dovadă nici un moment că ar fi dispus să-și îndrepte comportamentul în societate si nu a ezitat să-și îndrepte . în locuri publice, de față cu un număr mare de persoane, consumatori din locațiile mai sus menționate.

La aprecierea pericolului social se va avea în vedere faptul că inculpatul nu are nic io ocupație, existând posibilitatea ca acesta să săvârșească și alte infracțiuni.

Lăsarea în libertate a inculpatului, având în vedere perseverența în activitatea infracțională, prezintă realmente un pericol social pentru ordinea publică, putând oricând să comită o nouă infracțiune, posibil de o gravitate sporită.

De asemenea, la stabilirea pericolului pentru ordinea publică se au în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului.

Cu toate că inculpatul, se afla în perioada liberării condiționate stabilit de instanță, pentru condamnări anterioare, a perseverat în activitatea sa infracțională., săvârșind în continuare fapte de tâlhărie și furt, perseverând în infracțiuni care aduc atingere relațiilor patrimoniale.

Gravitatea faptei a avut un impact deosebit asupra comunității fiind benefică pentru societate și oportună pentru inculpat, o pedeapsă, proporțional cu gravitatea faptei.

F. de modalitatea de săvârșire a faptelor, gravitatea acestora, curajul infracțional de a acționa în modalitatea perseverent violentă descrisă mai sus, raportat la persoana făptuitorului, instanța apreciază că scopul de prevenire și reeducare putând fi atins prin aplicarea pedepsei închisorii.

Executarea pedepsei în regim de detenție este singura în măsură să realizeze scopul educativ și de exemplaritate al acestuia, precum și îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni, dar și o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale.

Pedepsele aplicate anterior nu și-au atins scopul, iar inculpatul nu a dat dovadă de îndreptare, săvârșind noile fapte, de același gen, ceea ce denotă perseverență infracțională, în săvârșirea infracțiunilor de violență, comportamentul recurent al acestuia prin prisma normelor ocrotite de legiuitor conferind faptelor săvârșite de inculpat un pericol social și o gravitate sporită.

Inculpatul nu se află la prima încălcare a legii penale, manifestând un comportament antisocial, prin istoricul antecedențelor reținute în fișa de evidență operativă, context în care, instanța apreciază că faptele săvârșite de inculpat nu au fost un incident nefericit, și nu sunt o excepție de la regula ce indică un comportament prosocial, prin săvârșirea faptei deduse judecății în prezenta cauză, inculpatul a reiterând comportamentul infracțional.

Având în vedere persoana și conduita inculpatului, anterior săvârșirii faptei prin existența antecedentelor penale, instanța apreciază că inculpatul manifestă o perseverență infracțională, manifestând o atitudinea antisociala recurentă, ceea ce demonstrează indiferența acestuia față de respectarea legii, neintegrare socială., iar reeducarea acestuia poate avea loc prin aplicarea pedepsei proporționale cu gravitatea faptelor și prin izolare de societate, la acest moment prezența sa în societate fiind un pericol.

Față de probatoriul administrat în cauză, comparând prevederilor din Codul penal intrat în vigoare la data de 01.02 2014 în baza cărora inculpatul a fost trimis în judecată, raportat la reglementările din Codul penal anterior în vigoare la data săvârșirii faptelor, în aplicarea legii penale mai favorabile ce rezultă din compararea acelorași fapte care constituie infracțiuni și a instituțiilor de drept penal, instanța apreciază că în modalitatea descrisa mai sus:

În aplicarea legii penale mai favorabile instanța constată că faptele săvârșite de inculpat, în modalitatea reținută mai sus din probe, întrunesc în continuare elementele constitutive ale unei infracțiuni prevăzute atât în Codul penal anterior cât și în Codul penal actual .

Într-adevăr, faptele se regăsesc incriminate în continuare sub aceeași denumire sau sub o altă denumire în noul Cod penal (Legea nr. 286/2009), sau în conținutul altei infracțiuni.

Conform art. 5 Cod penal, În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Conform art. 4 Cod penal, Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin . legii noi.

Conform art. 3 din Legea nr. 187/2012

(1) Dispozițiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii.

(2) Dispozițiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire."

În aplicarea rațiunii acestor texte de lege, cu privire la fapta săvârșită de L. G. instanța reține următoarele:

* Legea penală anterioară datei de 01.02.2014 - Cod penal anterior– Legea nr. 15 din 1968:

Conform art. 26 alin. 1 raportat la art. 211 alin. 1- art. 211 alin. 2 lit. a, b, alin. 2 indice 1 lit. c Cod penal - Legea nr. 15 din 1968 constituie infracțiunea de complicitate la infracțiunea de tâlhărie, în formă calificată :

Fapta persoanei care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, respectiv la săvârțirea faptei de furt săvârșit prin întrebuințare de violențe sau amenințări ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea, săvârșită în următoarele împrejurări: de o persoană mascată, deghizată sau travestită, în timpul nopții, într-o locuință sau în dependințe ale acesteia, se pedepsește cu închisoarea de la 7 la 20 de ani .

Conform art. 208 alin. 1- art. 209 alin. 1 lit. g, i Cod penal - Legea nr. 15 din 1968 constituie infracțiunea de furt calificat :

Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, săvârșit în următoarele împrejurări: în timpul nopții, prin efracție, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani.

Conform art. 208 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 15 din 1968 constituie infracțiunea de furt calificat

Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la unu la 12 ani.

* * Legea penală ulterioară datei de 01.02.2014 - Cod penal– Legea nr. 286 din 2009:

Conform art. 48 alin. 1 raportat la art. 233- art. 234 alin. 1 lit. c, d, f Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 constituie infracțiunea de complicitate la infracțiunea de tâlhărie, în formă calificată,

Fapta persoanei care care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, respectiv la săvârșirea faptei de furt săvârșit prin întrebuințarea de violențe sau amenințări ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea, săvârșită în următoarele împrejurări: de o persoană mascată, deghizată sau travestită, în timpul nopții, prin violare de domiciliu sau sediu profesional, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Conform art. 228 alin. 1- art. 229 alin. 1 lit. b, d Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 constituie infracțiunea de furt calificat

Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, săvârșit în următoarele împrejurări: în timpul nopții, prin efracție, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Conform art. 231 Cod penal În cazul faptelor prevăzute la art. 228, art. 229 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c) și art. 230, împăcarea înlătură răspunderea penală.

Conform art. 228 alin. 1 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 constituie infracțiunea de furt

Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Fapta constituie furt și dacă bunul aparține în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârșirii acel bun se găsea în posesia sau detenția legitimă a altei persoane.

* Pornind de la aprecierea instanței că față de gravitatea faptelor instanța va opta pentru pedeapsa închisorii, iar față de circumstanțele inculpatului instanța va opta pentru o modalitate de executare privativă de liberate, iar cuantumul pedepselor orientate spre limitele minime, în ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța urmează să stabilească limitele minime și maxime de pedeapsă prevăzute atât de legea veche cât și de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, modul de calcul al pedepsei rezultante, sfera interdicțiilor.

A). Cu privire la limitele de pedepse, limitele de pedeapsă sunt cu mult mai favorabile conform Codului penal actual, față de cele ale Codului penal anterior .

Astfel, raportat la întreaga activitate infracțională a inculpatului, conform Codului penal anterior limitele pedepselor sunt între unu și 20 ani închisoare, față de limitele pedepselor conform Codului penal actual care sunt între 6 luni la 10 ani închisoare și interzicerea exercitării unor drepturi.

Legea nouă este mai favorabilă pentru că prevede limite de pedepse mult mai mici.

B). Cu privire la concursul de infracțiuni, instanța a apreciat că aparent sunt mai favorabile dispozițiile Codului penal anterior, deoarece tehnica de calcul a pedepsei rezultante în caz de concurs de infracțiuni duce la o rezultantă a duratei pedepsei finale mai reduse, și implicit mai favorabil .

Dacă în vechiul Cod penal sporul de pedeapsă este facultativ, în noul Cod penal sporul de pedeapsă devine obligatoriu din însuși tehnica de calcul a pedepsei în caz de concurs de infracțiuni.

Astfel, cu privire la concursul de infracțiuni, conform art. 39 Cod penal, în caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte și se aplică pedeapsa, după cum urmează: b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, spre deosebire de art. 34 Cod penal anterior conform căruia b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani..

Cu toate acestea instanța apreciază că Legea nouă este mai favorabilă pentru că prevede limite de pedeapsă mult mai mici, iar prin aplicarea unor pedepse orientate spre limita minimă, pedeapsa rezultantă în urma aplicării modului de calcul privind concursul de infracțiuni conform noului Cod penal este mult mai mică decât pedeapsa rezultantă în urma aplicării modului de calcul privind concursul de infracțiuni conform Cod penal anterior.

C). Cu privire reținerea unor circumstanțe atenuante :

Instanța apreciază că aparent sunt mai favorabile dispozițiile Codului penal anterior, deoarece tehnica de calcul a pedepsei rezultante în cazul reținerii unor circumstanțe atenuante duce la o rezultantă a duratei pedepsei finale mai reduse, prin posibilitatea de a dispune coborârea pedepselor sub minimul special și implicit mai favorabil.

În prezenta cauză, este irelevant acest aspect, deoarece în mod concret instanța a apreciat că în favoarea inculpatului nu se vor reține circumstanțe atenuante din categoria celor preevăzute de art. 74 Cod penal anterior, ținând cont de faptul că acesta are un trecut infracțional, fiind condamnat anterior, nu a cooperat a aflarea adevărului privind descoperirea celorlalți făptuitori și nu a depus eforturi privind recuperarea prejudiciilor .

În acest context, Codul penal actual este mai favorabil.

D). Cu privire la modalitățile de executare a pedepsei :

Pornind de la aprecierea instanței că față de gravitatea faptelor instanța va opta pentru pedeapsa închisoriiorientată spre limita minimă, iar față de circumstanțele inculpatului instanța va opta pentru o modalitate de executare privativă de liberate, instanța apreciază că sunt mai favorabile dispozițiile Codului penal actual, față de dispozițiile Codului penal anterior.

E). Cu privire la modalitățile de executare a pedepsei prin prisma antecedentelor penale ale inculpatului, în rezolvarea istoricului său infracțional, inculpatului săvârșite în perioada minoratului :

- Antecedente inculpatului privesc și fapte săvârșite în perioada minoratului, context în care sunt mai favorabile dispozițiile noii legi penale care prevăd doar măsuri educative în regimul sancționator al inculpatului minor.

În aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 265 din 06 mai 2014 publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 20 .05.2014 instanța apreciază că noile reglementări prevăzute în Codul penal actual - Legea nr. 286 din 2009, în vigoare la data judecării cauzei sunt mai favorabile atât sub aspectul limitelor de pedepse, a posibilității încetării procesului penal prin împăcarea părților, a modalităților de executare prin prisma antecedentelor penale din perioada minoratului, având în vedere și faptul că în procesul de individualizare instanța a apreciat oportună pedeapsa închisorii, iar cuantumul pedepsei orientat spre limita minimă specială a pedepsei închisorii prevăzută de lege.

Față de împrejurarea că inculpatul a fost anterior condamnat, inculpatul fiind arestat preventiv, ulterior liberat condiționat cu un rest de executat și față de împrejurarea că această sentință penală de condamnare a intervenit pentru infracțiuni comise în minoritate, se va înlocui pedeapsa cu măsura internării într-un centru de detenție conform art. 21 din legea de punere în aplicare a Noului Cod penal.

Conform art.21 alin.4 din legea de punere în aplicare a Noului Cod penal, s-a considerat că a executat perioada în care acesta a fost arestat, iar potrivit disp.art.129 alin.2 lit.. b, se va stabili o pedeapsă pentru infracțiunea ce formează obiectul prezentului dosar, pedeapsa cu închisoarea la care va adăuga 1/4 din restul rămas neexecutat .

Conform art. 21 din Legea nr. 187/2012 :

(1) Pedeapsa închisorii executabilă, aplicată în baza Codului penal din 1969 pentru infracțiuni comise în timpul minorității, se înlocuiește cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă egală cu durata pedepsei închisorii.

(4) Partea executată din pedeapsa închisorii, precum și durata reținerii și arestării preventive se consideră ca parte executată din durata măsurii educative a internării în centrul de detenție."

Conform art. 22 din Legea nr. 187/201:

(1) Măsura suspendării executării pedepselor aplicate în baza Codului penal din 1969 pentru infracțiuni comise în timpul minorității se menține și după . Codului penal.

(2) În cazul în care suspendarea executării unei pedepse cu închisoarea prevăzute la alin. (1) se revocă din alte cauze decât comiterea unei noi infracțiuni, pedeapsa închisorii se înlocuiește cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă egală cu durata pedepsei suspendate, dar nu mai mult de 3 ani..

(4) Dacă în termenul de încercare al suspendării executării unei pedepse pentru infracțiuni comise în timpul minorității condamnatul a săvârșit din nou o infracțiune, instanța revocă suspendarea și înlocuiește pedeapsa potrivit alin. (2) sau (3), după care:

a) dacă noua a fost comisă în timpul minorității, se stabilește și pentru aceasta o măsură educativă, iar apoi se aplică măsura educativă cea mai grea;

b) dacă noua infracțiune a fost comisă după majorat, se aplică o sancțiune rezultantă stabilită potrivit art. 129 alin. (2) din Codul penal."

ART. 129 Cod penal actual: Pluralitatea de infracțiuni

(1) În caz de concurs de infracțiuni săvârșite în timpul minorității se stabilește și se ia o singură măsură educativă pentru toate faptele, în condițiile art. 114, ținând seama de criteriile prevăzute în art. 74.

(2) În cazul săvârșirii a două infracțiuni, dintre care una în timpul minorității și una după majorat, pentru infracțiunea comisă în timpul minorității se ia o măsură educativă, iar pentru infracțiunea săvârșită după majorat se stabilește o pedeapsă, după care:

b) dacă măsura educativă este privativă de libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care se majorează cu o durată egală cu cel puțin o pătrime din durata măsurii educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârșirii infracțiunii comise după majorat;

În consecință, instanța:

1.) – A condamnat pe inculpatul major L. G., la pedeapsa de:

În temeiul art. 38 alin. 1 - Legea nr. 286 din 2009 cu aplicarea art. 5 Cod penal, va constata că faptele săvârșite sunt în concurs real .

În temeiul art. 39 alin 1 lit. b Cod penal a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și pedeapsa complementară interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal pentru o durată de 4 ani, la care va adăugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv un spor de 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare și pedeapsa complementară interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal pentru o durată de 4 ani.

În baza art. 66 alin.1 lit. a, b Cod penal a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor:

a) de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice,

b) de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și

pe o perioadă de 4 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor:

a) de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice,

2.) - În temeiul art. 21 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 125 Cod penal :

4.) – În temeiul art. 22 alin. 4 lit. b din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 129 alin. 2 lit. b Cod penal :

A anulat vechile forme de executare și dispune emiterea unor noi forme de executare conform prezentei hotărâri.

Prin Legea nr. 76 din 8 aprilie 2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare a fost înființat acest sistem național de date pentru cearea cadrului legal intern aplicării Deciziei nr. 2008/6 15/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 23 iunie 2008 privins intensificarea cooperării transfrontaliere.

Scopul acestui sistem este potrivit art. 1… “constituirea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, denumit în continuare S.N.D.G.J., pentru prevenirea și combaterea unor categorii de infracțiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, în special dreptului la viață și la integritate fizică și psihică, precum și pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută, a persoanelor dispărute sau a persoanelor decedate în urma catastrofelor naturale, a accidentelor în masă, a infracțiunilor de omor sau a actelor de terorism.”

Art. 3 menționează că infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J. sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, printer care este prevăzută și infracțiunea de tâlhărie dedusă judecății în prezenta cauză.

În baza art. 4 lit. b, art. 5 alin. 1 și art. 7 din Legea nr. 76/2008 a obligat pe inculpatla prelevarea de probe biologice în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

Inculpatul a fost informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic

Cu ocazia privire la latura civilă în faza de judecată:

- Persoana vătămată P. A. nu a formulat cerere de constituie parte civilă în procesul penal, în timpul urmăririi penale neprecizând natura și valoarea concretă a pretențiilor sale.

- Persoana vătămată P. V. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 250 lei, reprezentând diferența nerecuperată din bunule sustras, care i-a fost restituit incomplet și deteriorat.

- Persoana vătămată S. D. I. nu se constituie parte civilă în procesul penal, prejudiciul fiind recuperat.

Sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile conform art. 19 și art. 20 Cod procedură penală, art. 397 Cod procedură penală raportat la art. 998 cod civil - art. 1357 Cod civil ( Legea nr. 287 din 2009 privind Codul Civil ), fiind stabilită legătura de cauzalitate dintre prejudiciul produs părțile civile, fapta făptuitorului și acțiunea culpabilă a acestuia, și cu privire la paguba produsă în patrimoniul părții civile, așa cum rezultă din expertiza contabilă.

În consecință, instanța:

- A constatat că persoana vătămată P. A. nu s-a constituit parte civilă.

- A admis acțiunea civilă formulată de partea civilă P. V. și va obliga pe inculpatul L. G. să plătească părții civile P. V. suma de 250 lei reprezentând daune materiale.

- A constatat recuperat integral prejudiciul produs personei vătămate S. D.-I. .

Cu privire la suma de 40 de lei obținută de inculpat din vânzarea bicicletei aparținând părții vătămate S. D.-I., bun recuperat, instanța a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 112 alin. 1 lit. e Cod penal conform cărora Sunt supuse confiscării speciale: bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia, urmând ca instanța să confiște de la inculpatul L. G. suma de 40 lei.

Ca o consecință a condamnării, pentru faptele mai sus menționate, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.

Hotărârea primei instanțe a fost apelată de inculpatul L. G..

Prin apelul promovat inculpatul a susținut că nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie întrucât nu a fost la fața locului în momentul săvârșirii infracțiunii.

Apelantul a invocat că deși a fost în locul respectiv cu 2-3 ore înainte de săvârșirea infracțiunii, nu cunoaște autorii și nici nu are vreo legătură cu aceștia și nu-i poate fi antrenată răspunderea penală în calitate de complice în condițiile în care autorii faptei nu au fost identificați.

Pentru motivele expuse, inculpatul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și achitarea sa pentru infracțiunea de complicitate la tâlhărie.

În faza apelului, a fost încuviințată proba solicitată de inculpat constând în audierea martorilor din lucrări Z. M., Z. S., Z. M. –V. și B. F., a căror audiere nu a fost posibilă în cursul judecății în primă instanță.

În vederea audierii acestora, instanța de apel a dispus citarea martorilor cu mandate de aducere, iar, la termenul de judecată din 27 aprilie 2015, în raport de conținutul proceselor –verbale întocmite de organele de poliție investite cu executarea mandatelor de aducere emise, ce atestă că martorii sunt plecați în Italia, instanța a constatat imposibilitatea audierii celor patru martori.

Analizând sentința penală apelată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, atât prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, în raport de prevederile art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, C. constată următoarele:

Fiind investită cu soluționarea cauzei, instanța de fond a administrat toate probele necesare aflării adevărului și a făcut o analiză amănunțită a întregului probatoriu, expunând elementele de fapt și de drept pe care și-a întemeiat soluția de condamnare a inculpatului L. G..

În vederea aflării adevărului, instanța de fond a administrat toate probele utile, concludente și necesare ce au condus la lămurirea cauzei sub toate aspectele, iar procesele-verbale de cercetare la fața locului și planșele fotografice, declarațiile persoanelor vătămate P. A., P. V. și S. D. I., raportul de expertiză medico-legală întocmit de C.M.L. Bârlad, raportul de expertiză efectuat de I.G.P.R.- Institutul Național de Criminalistică, declarațiile martorilor Z. M., Z. M. –V., Z. S., Z. A.-M., M. A. M., G. R. D., Z. A., C. P., Giurcăreanu C. D., Srrugiu I., Z. I. A., C. M., D. S. G., procesul verbal de verificare a telefonului mobil pus la dispoziție organelor de politie de către numita Z. M. și declarațiile date de inculpatul L. G. dovedesc vinovăția inculpatului L. G..

Probatoriul menționat a fost corect interpretat și coroborat de prima instanță având în vedere toate împrejurările și datele ce conduc la o reală stabilire a situației de fapt și a activității infracționale desfășurată de inculpat.

Activitatea desfășurată de inculpat și implicarea în comiterea faptelor rezultă cu certitudine din probele administrate în cauză ce au fost analizate și judicios evaluate de către prima instanță.

Instanța de fond a verificat probatoriul administrat în cauză prin prisma apărărilor inculpatului argumentându-și soluția de înlăturare a acestora, prin expunerea argumentelor ce au fundamentat opinia.

Astfel, în mod corect au fost înlăturate, în raport de situația de fapt relevată de probe, susținerile făcute de inculpatul L. G. ce a negat săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie și a contestat modalitățile de săvârșire a faptelor de furt, reținute în actul de sesizare, declarând că bunurilor persoanelor vătămate P. V. și S. D. I. au ajuns în posesia sa, însă, bicicleta persoanei vătămate P. V. nu era asigurată, iar, persoana vătămată S. D. I. i-a dat de bună voie bicicleta.

Prima instanță a surprins corect și a prezentat contradicțiile între declarațiile date de inculpat și variantele situației de fapt expuse, reținând în mod just faptul că acesta a avut o poziție procesuală necorespunzătoare pe parcursul derulării întregului proces penal.

Prin apelul declarat, inculpatul L. G. a reiterat apărările invocate în fața primei instanțe și a susținut că nu poate fi antrenată răspunderea sa penală pentru comiterea infracțiunii de complicitate la tâlhărie, apărări infirmate de probatoriul administrat în cauză care a răsturnat prezumția de nevinovăție ce a operat în favoarea sa.

În speță, în mod corect prima instanță a reținut că apărările inculpatului sunt lipsite de suport probator și mai mult infirmate de verificările organelor de poliție ce au stabilit că inculpatul la data comiterii faptei de tâlhărie se afla în municipiul Bârlad, de concluziile raportului de expertiză biocriminalistică ce atestă că profilul genetic al inculpatului este identic cu profilul genetic extras din probele biologice prelevate de pe bucățile de hârtie lipite pe vizorul ușii persoanei vătămate P. A. și de împrejurarea că inculpatul a indicat cu precizie locul în care se găseau banii persoanei vătămate, iar, varianta sa că ar fi cunoscut acest loc de la frații Z. a fost infirmată de martorii menționați de inculpat.

În raport de cele expuse anterior, față de materialul probator administrat și elementele evidențiate în urma analizării acestuia, în mod justificat instanța de fond a reținut că acestea contrazic apărările formulate de inculpat și dovedesc intenția acestuia de a se sustrage răspunderii penale și consecințele condamnării.

În acest context, C. constată ca nefondate criticile formulate de inculpatul L. G., în sensul pronunțării unei soluții greșite de condamnare, pe baza probatoriului administrat în cauză și expus anterior, instanța de fond a reținut,în mod corect că sunt întrunite condițiile legale pentru răspunderea penală a acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la tâlhărie, furt și furt calificat.

Pe baza situației de fapt relevate de probele administrate, prima instanță a reținut că faptele inculpatului L. G. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de complicitate la infracțiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 233, art. 234 alin. 1 lit. c, d, f Cod penal, de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 - art. 229 alin. 1 lit. b și d Cod penal și de furt prev. de art. 228 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, comise în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art. 38 alin. 1Cod penal.

Verificând succesiunea de legi în timp, în vederea identificării legii mai favorabile, pe baza unei evaluări globale, comparând dispozițiile aplicabile din Codul penal din 1969 și pe cele din noul Cod penal, prin prisma tuturor instituțiilor de drept penal incidente, prima instanță a reținut corect că legea nouă îi creează o situație mai avantajoasă acestui inculpat.

Analizând hotărârea apelată și sub aspectul tratamentului sancționator aplicat inculpatului de prima instanță, C. constată că instanța de fond a dat eficiență corespunzătoare tuturor împrejurărilor care să conducă la realizarea unei juste individualizări a pedepselor aplicate.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare, raportat la condițiile concrete de comitere a faptelor și la datele legate de persoana inculpatului-atitudinea procesuală adoptată, împrejurarea că faptele deduse judecății de față nu constituie un aspect izolat în conduita sa ilicită, fiind condamnat pentru fapte de același gen încă din perioada minorității, prima instanță a apreciat în mod just că aplicarea unor pedepse în cuantum orientat spre minimul special prevăzut de textul sancționa tor înfăptuiește în concret atribuțiile sancțiunii penale ca mijloc de reeducare, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni și de reinserție socială.

Totodată, C. reține că prima instanță a rezolvat corect situația juridică a inculpatului L. G., stabilind după contopirea pedepselor aplicate pentru infracțiunile concurente comise, în acord cu dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, adăugarea la pedeapsa cea mai grea a sporului obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte două pedepse stabilite.

În același timp, instanța de fond a dat eficiență prevederilor art. 21 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 125 Cod penal și ale art. 22 alin. 4 lit. b din Legea 187/2012 cu referire la art. 129 alin.2 lit. b Cod penal raportat condamnării din perioada minorității dispusă față de inculpat prin sentința penală nr. 251 din 16.07.2003 pronunțată de Tribunalul V. cu consecința înlocuirii pedepsei închisorii executabilă de 4 ani închisoare cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 4 ani și a aplicării pedepsei de 4 ani și 8 luni închisoare stabilită în prezenta cauză, majorată cu o durată de cel puțin o pătrime din durata restului de 417 zile rămas neexecutat, în final inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare.

În raport cu cele menționate anterior, C. constată că în speță au fost avute în vedere în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare, astfel că pedeapsa de 5 ani închisoare cu executarea în regim de de detenție este singura în măsură să asigure realizarea scopului educativ și de exemplaritate ale acestuia în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni, dar și o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale.

Pentru considerentele expuse mai sus, motivele de apel invocate de inculpat fiind neîntemeiate, legalitatea și temeinicia sentinței apelate fiind verificate și neexistând vreun motiv de desființare, C., în baza art. 421 pct.1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul L. G. împotriva Sentinței penale nr. 486 din 18 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, ce va fi menținută .

În baza disp. art. 275 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul-apelant la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care a fost inclus onorariul de 200 lei pentru apărătorul desemnat din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul L. G. împotriva Sentinței penale nr. 486 din 18 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține

Obligă inculpatul-apelant să plătească statului suma de 600 lei, cheltuieli judiciare, în care a fost inclus onorariul de 200 lei pentru apărătorul desemnat din oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 7 mai 2015.

Președinte,Judecător,

G. SanduDaniela D.

Grefier,

G. A.

Red. D.D.

Tehnored. G.A.

8 ex. la 25 Mai 2015

Judecătoria Bârlad: judecător R. M. G.

← Distrugerea din culpă. Art.255 NCP. Sentința nr. 3029/2015....		Uz de fals. Art.323 NCP. Sentința nr. 488/2015. Curtea de Apel... →

Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 486/2015. Curtea de Apel IAŞI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 486/2015. Curtea de Apel IAŞI