Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 283/2015. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 283/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 283/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
Ședința publică de la 01 Aprilie 2015
Completul compus din:
Președinte: E. S.
Judecător: C.-G. T.
Grefier: C.-M. Ș.
DECIZIE Nr. 283/2015
Pe rol fiind judecarea apelul declarat de partea civilă A. - Direcția G. a Finanțelor P. Iași, împotriva sentinței penale nr.1475 din 30.05.2014, pronunțată de Judecătoria Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 23.03.2015 (cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror C. I. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Iași), susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru data de 27.03.2015, când pentru aceleași motive s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, când,
C. DE A.
Asupra apelului de față:
P. sentința penală nr. 1475 din 30.05.2014, Judecătoria Iași a dispus următoarele:
”Condamnă pe inculpatul M. P., fiul lui D. și E., născut la data de 28.06.1952 în localitatea B., jud. Iași, CNP_,domiciliat în Iași, ., ., ., jud. Iași, cetățenie română, administrator al . SRL Iași, necunoscut cu antecedente penale,la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 5.000 (cinci mii) lei pentru săvârșirea infracțiunii de “evaziune fiscală – reținerea și nevirarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă” prev. și ped. de disp. art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1968.
Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 631 Cod penal din 1968.
În baza disp. art. 19 Cod procedură penală, cu referire la disp. art. 1357 Cod civil, obligă pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente . SRL, prin lichidator judiciar M. I. SRL Iași, cu sediul în Iași, .. 4, . 5, ., biroul 9, jud. Iași, să plătească părții civile Ministerul Finanțelor P., Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în București, sector 5, ., suma de 7.414 lei, la care se adaugă dobânda legală prev. de art. 120 din OUG nr. 92/2003.
În baza disp. art. 274 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, obligă pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească statului suma de 800 lei reprezentând cheltuieli judiciare.”
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
P. rechizitoriul din 23.04.2013, dat în dosarul nr. 3041/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași și înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași sub nr._ din 29.04.2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului M. P. pentru săvârșirea infracțiunii de “evaziune fiscală – reținerea și nevirarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă” prev. și ped. de disp. art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în calitate de administrator al . SRL Iași, în perioada 25.11.2008 – 25.05.2010, inculpatul M. P. a reținut și nu a virat la bugetul de stat, în termen de 30 de zile de la scadență, impozite și contribuții cu reținere la sursă în sumă totală de 35.476 lei, prejudiciu ce a fost parțial acoperit, rămânând de plată suma de 15.914 lei.
Situația de fapt a fost reținută în urma administrării următoarelor mijloace de probă: - sesizarea A., DGFP Iași;
- relații ORC Iași;
- balanța lunară de verificare, bilanțul contabil, statele de plată pentru perioada noiembrie 2008 – mai 2010, documente contabile – ordin de plată, extras bancar, chitanțe fiscale;
- declarațiile martorilor P. M. R., H. I., I. M. și R. C.;
- declarațiile inculpatului.
Cu adresa nr._/18.09.2013, persoana vătămată Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția G. Regională a Finanțelor P. Iași s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 22.439 lei la care se adaugă dobânda prev. de art. 120 din OG nr. 92/2003, din care:
- 7.264 lei - impozit pe venituri din salarii;
- 3.058 lei – accesorii aferente impozitului pe venituri din salarii;
- 5.019 lei – CAS – angajați;
- 3.174 lei – accesorii aferente CAS – angajați;
- 0 lei – șomaj angajați;
- 137 lei – accesorii aferente șomaj angajați;
- 2.082 lei CASS angajați:
- 1.705 lei accesorii aferente CASS angajați.
La solicitarea părții civile, în cauză a fost introdusă în calitate de parte responsabilă civilmente . SRL Iași, prin CIPI A. D..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut ca fiind dovedită următoarea situație de fapt:
La data de 30.08.2010, A. - Administrația Finanțelor P. Iași a sesizat P. de pe lângă Tribunalul Iași cu privire la faptul că, pentru perioada 25.11.2008 – 25.03.2010, . SRL Iași a reținut și nu a virat la bugetul de stat, impozite și contribuții cu caracter de stopaj la sursă, în sumă totală de 35.476 lei reprezentând:
- 16.010 lei – impozit pe venituri din salarii;
- 17.530 lei – contribuția individuală de asigurări sociale reținută de la asigurați;
- 9.269 lei – contribuția pentru asigurări de sănătate reținută de la asigurați;
- 741 lei – contribuția individuală de asigurări pentru șomaj reținută de la asigurați.
Din datele comunicate de către ORC de pe lângă Tribunalul Iași, se reține că . SRL a fost înființată la data de 08.04.2008, iar în perioada 02.04.2008 – 19.01.2009, funcția de administrator a fost îndeplinită de către inculpatul M. P.. După data de 19.01.2009, funcția de administrator a fost asigurată de către numita M. E., soția inculpatului.
P. procura specială autentificată sub nr. 1163/2009 din data de 16.07.2009, numita M. E. l-a împuternicit pe inculpatul M. P. să îndeplinească toate formalitățile legale pentru administrarea societății.
Din datele comunicate de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Iași cu adresa nr._/PE din 22.10.2011 se reține că . SRL Iași, în perioada noiembrie 2008 – mai 2010, a avut înregistrate un număr de 9 contracte individuale de muncă, după luna mai 2010, a avut înregistrate 2 contracte individuale de muncă, iar ultimul stat de plată a fost depus în luna august 2010.
Din analiza datelor cuprinse în balanța de verificare sintetică lunară, la clasa/grupa “Contul 5311 – CASA ÎN LEI” și la clasa/grupa “Contul 5121 – CONTURI CURENTE LA BĂNCI”, se constată că, în perioada noiembrie 2008 – mai 2010, acest conturi au sold final debitor care reprezintă disponibilitățile bănești existente în conturi la sfârșitul fiecărei luni.
P. urmare, s-a reținut că, deși societatea avea disponibil în cont, cu intenție, inculpatul nu a achitat impozitele și contribuțiile formate prin reținere la sursă.
De asemeni, din analiza contului 401 “FURNIZORI”, s-a reținut că în perioada noiembrie 2008 – mai 2010 societatea nu a înregistrat datorii.
Din bilanțul contabil încheiat la data de 31.12.2009 și depus la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, rezultă că . SRL Iași a înregistrat un profit brut de 52.342 lei.
În cursul urmăririi penale, inculpatul M. P. a depus la dosar chitanțe cu care a făcut dovada că a achitat suma totală de 19.900 lei, rămânând de achitat diferența de 15.914 lei (sumă ce include și majorări).
Din această sumă, în faza cercetării judecătorești, inculpatul a depus la dosar chitanțe cu care a făcut dovada plății sumei totale de 8.500 lei, rămânând neachitată diferența de 7.414 lei.
Având în vedere materialul probator administrat în cauză, apreciem că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii și se impune condamnarea acestuia.
În drept, fapta inculpatului M. P. constând în aceea că, în calitate de administrator al . SRL, în perioada noiembrie 2008 – mai 2010, în baza aceleași rezoluții infracționale, a reținut și nu a virat la bugetul consolidat al statului impozite și contribuții cu caracter de stopaj la sursă în sumă totală de 35.476 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de “evaziune fiscală – reținere și nevirarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă” prev. și ped. de disp. art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1968.
La individualizarea judiciară a pedepsei s-a ținut seama de conduita adoptată de către inculpat pe parcursul procesului penal în sensul că a acoperit în mare parte prejudiciu, dar și de gravitatea infracțiunii ce constă atât în prejudicierea bugetului consolidat al statului, cât și a angajaților . SRL prin aceea că, deși au achitat impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă, nu au putut beneficia de asigurări sociale sau de asigurări de sănătate și se va avea în vedere forma continuată a infracțiunii.
În vârstă de 62 ani, inculpatul este absolvent de studii tehnice, nu este cunoscut cu antecedente penale, iar pe parcursul procesului penal a adoptat o atitudine corespunzătoare.
Față de aceste criterii, instanța a aplicat inculpatului pedeapsa amenzii penale în cuantum de 5.000 lei.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 631 Cod penal din 1968, text care prevede că, dacă cel condamnat se sustrage cu rea-credință de la executarea amenzii, instanța poate înlocui această amendă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, ținând seama de partea din amendă care a fost achitată.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, în baza disp. art. 19 Cod procedură penală, cu referire la disp. art. 1357 Cod civil, inculpatul și partea responsabilă civilmente . SRL Iași, prin lichidator judiciar M. I. SRL Iași, în solidar, au fost obligați să plătească părții civile Ministerul Finanțelor P., Agenția Națională de Administrare Fiscală, suma de 7414 lei, la care se adaugă dobânda legală prev. de art. 120 din OG nr. 92/2003.
În baza disp. art. 274 al. 1 și 3 Cod procedură penală, inculpatul și partea responsabilă civilmente, în solidar, au fost obligați să plătească suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
** *
În termenul prev. de art. 410 din C. proc. pen., hotărârea Judecătoriei Iași a fost apelată de către partea civilă Ministerul Finanțelor P., Agenția Națională de Administrare Fiscală, care a criticat-o sub aspectul temeiniciei, invocând faptul că, în mod eronat, instanța de fond a constatat că prejudiciul rămas neacoperit este în sumă de 7414 lei, când în realitate cuantumul acestuia este de_ lei, reprezentând debite principale, precum și faptul că nu s-a dispus instituirea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și părții responsabile civilmente până la concurența sumei totale datorate.
Având în vedere că în fața instanței de fond inculpatul M. P. a depus la dosar chitanțe cu care a făcut dovada plății sumei totale de 8500 lei, la termenul de judecată din 15.12.2014 s-a solicitat părții civile să precizeze cum s-a făcut imputația acestor plăți și dacă ele au stins sau nu obligații la bugetul de stat ce au legătură cu prezentul dosar.
P. adresele cu nr. DG33548/29.01.2015 și nr. DG6315/18.03.2015, partea civilă a precizat faptul că plățile efectuate de către inculpatul M. P., în perioada noiembrie 213/mai 2014, au stins alte datorii ale contribuabilului . SRL iar prejudiciu rămas neacoperit aferent perioadei infracționale este de_ lei, ce reprezintă debite principale, și suma de 7713 lei ce reprezintă accesoriile acestor debite.
Partea civilă a comunicat și modul cum s-a efectuat imputația plății (a se vedea tabelele inserate în adresa cu nr. DG6315/18.03.2015), precizând că societatea . SRL se găsește în stare juridică de faliment începând cu data de 27.02.2013, iar plățile efectuate de către inculpat au stins obligații fiscale născute după ., iar diferența rămasă a stins debite declarate anterior datei de 27.02.2013 în ordinea scadențelor (pentru debite și apoi pentru accesorii în conformitate cu art. 115 din OG 92/2003 republicată și actualizată).
Analizând cauza prin prisma motivelor invocate de apelant, precum și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele prev. de art. 417 din Codul de procedură penală, C. constată că apelul declarat este fondat pentru următoarele considerente:
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, C. de A. constată că, în cauză, instanța de fond a făcut o analiză judicioasă a probelor, o interpretare corespunzătoare a acestora, reținându-se în mod corect situația de fapt, dându-se în drept o justă încadrare juridică faptei, ce nu au fost criticate prin motivele de ape.
Astfel, în fapt, s-a reținut, în esență, că inculpatul M. P., în calitate de administrator al . SRL, în perioada noiembrie 2008 – mai 2010, în baza aceleași rezoluții infracționale, a reținut și nu a virat la bugetul consolidat al statului impozite și contribuții cu caracter de stopaj la sursă în sumă totală de 35.476 lei, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ”evaziune fiscală – reținere și nevirarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă” prev. și ped. de disp. art. 6 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal din 1968.
În ceea ce privește critica părții civile privind faptul că s-a apreciat în mod eronat valoarea prejudiciului rămas neacoperit, Curte o constată a fi întemeiată.
Astfel, la momentul epuizării activității infracționale, prejudiciul total cauzat bugetului de stat, constând în impozite și contribuții cu caracter de stopaj la sursă, a fost, potrivit rechizitoriului de 35.476 lei. Pe perioada urmăririi penale, inculpatul M. P. a plătit suma de 19.900 lei, iar, după sesizarea instanței și, până la data de 18.09.2013, când partea civilă A. - Direcția G. Regională a Finanțelor P. Iași a făcut precizări cu privire la latura civilă, suma totală plătită din debitul de_ a fost de 21.111 lei, râmând un prejudiciu de recuperat de_ lei, debit principal, la care se adaugă și accesoriile aferente.
Pe parcursul cercetării judecătorești, inculpatul a depus la dosar un număr de 5 chitanțe, respectiv . nr._/24.12.2013, TS10 nr._/07.02.2014, TS7 nr._/15.05.2014, TS10 nr._/07.11.2013 și TS10 nr._/01.11.2013, ce atestă plata unei sume totale de 8500 lei.
Referitor la aceste plăți, instanța de fond, în mod greșit, a apreciat că au fost de natură a acoperi prejudiciul cauzat prin fapta dedusă judecății, neverificând dacă partea responsabil civilmente . SRL are și alte debite restante decât cele ce fac obiectul judecății și cum s-a făcut de către organul fiscal imputația acestor sume.
Astfel, potrivit art. 114 alin. 23din OG 92/2003, modificată și actualizată, ”în cazul în care suma plătită nu acoperă obligațiile fiscale datorate unui buget sau fond, distribuirea în cadrul fiecărui buget sau fond se face în următoarea ordine:
a) pentru toate impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă;
b) pentru toate celelalte obligații fiscale principale;
c) pentru obligațiile fiscale accesorii aferente obligațiilor prevăzute la lit. a) și b).”
Însă, Codul de procedură fiscală prevede la art. 115 alin. 3, în cazul debitorilor care se află sub incidența Legiii nr. 85/2006, privind procedura insolvenței, altă ordine de stingere a datoriilor și anume: obligațiile fiscale cu termene de plată după data deschiderii procedurii insolvenții, în ordinea vechimii, cu excepția celor prevăzute în planul de reorganizare (lit. a), obligații fiscale datorate și neachitate cu termene de plată anterioare datei la care s-a deschis procedura insolvenței, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora, în situația contribuabililor aflați în stare de faliment (lit. c).
Partea responsabilă civilmente . SRL este sub incidența Legii nr. 85/2006 din data de 27.02.2013, dată la care a fost numit și lichidatorul provizoriu, în prezent acesta fiind M. I. SPRL Iași, și, astfel, plățile efectuate de către inculpat au stins, potrivit disp. art. 115 alin. 3 din OG 92/2003, obligații fiscale după ., iar diferența rămasă a stins debite declarate anterior datei de 27.02.2013 (a se vedea detaliat modul de stingere a obligațiilor fiscale prezentate de partea civilă în adresa cu nr. DG6315/18.03.2015).
Concluzionând, C. constată că sumele plătite în cursul judecății au stins alte obligații fiscale cu termene de plată după data intrării societății în faliment, și doar o mică parte a stins debite declarate anterior acestei date, și, astfel, din debitul principal în valoare totală de_ a fost achitat doar suma de 21.135 lei, râmând un prejudiciu de recuperat de _ lei, debit principal, la care se adaugă și accesoriile aferente.
Referitor la data până la care se calculează accesoriile prevăzute de art. 120 din OG 92/2003, C. constată că nu a fost individualizată în hotărârea atacată, deși această dată este relevantă în cazul contribuabilului căruia i s-a deschis procedura insolvenței.
Astfel, potrivit art. 1221 din OG 92/2003, „în cazul contribuabililor cărora li s-a deschis procedura insolvenței, pentru creanțele fiscale născute anterior sau ulterior datei deschiderii procedurii insolvenței se datorează dobânzi și penalități de întârziere potrivit legii care reglementează această procedură.
Procedura insolvenței era reglementată, la data de 27.02.2013, de Legea nr.85/2006, care prevedea la art. 41 alin. 1 că „nici o dobandă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugată creanțelor născute anterior datei deschiderii procedurii”.
Așa fiind, C. constată că accesoriile pot fi calculate în cazul părții responsabil civilmente . SRL, reprezentată prin lichidator judiciar M. I. SRL Iași, până la data intrării în procedura de insolvență (27.02.2013), iar în cazul inculpatului M. P. până la data achitării integrale a debitului.
Întemeiat este și motivul de apel referitor la neaplicarea măsurii sechestrului asigurator, în condițiile în care, potrivit disp. art. 11 din legea 241/2005, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorii, iar prin cererea de constituire de parte civilă s-a solicitat și luarea acestor măsuri de către partea civilă.
Pentru toate aceste considerente, C. constată că motivele de apel formulate de partea civilă A. - Direcția G. a Finanțelor P. Iași sunt fondate, drept pentru care se va dispune, în temeiul disp. art. 421 pct. 2, lit. b din Codul de procedură penală, admiterea apelului declarat împotriva sentinței penale nr.1475 din 30.05.2014, pronunțată de Judecătoria Iași, ce va fi desființată în parte în latură civilă, în sensul anterior menționat.
Rejudecând cauza, se va dispune înlăturarea dispoziției privind obligarea inculpatului M. P., în solidar cu partea responsabil civilmente . SRL la plata despăgubirilor către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală București.
Va fi obligat inculpatul M. P., în solidar cu partea responsabilă civilmente . SRL, prin lichidator judiciar M. I. SRL Iași, pentru argumentele mai sus prezentate, să plătească părții civile Ministerul Finanțelor P., Agenția Națională de Administrare Fiscală, suma de_ lei (debit principal), la care se adaugă accesorii, calculate conform dispozițiilor art. 120 și art. 122 indice 1 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală și art. 41 al. 1 din Legea nr. 85/2006, până la data intrării în procedura de insolvență (27.02.2013) pentru partea responsabilă civilmente . SRL, prin lichidator judiciar M. I. SRL Iași, și până la data achitării integrale a debitului pentru inculpatul M. P..
În baza dispozițiilor art. 397 al. 2 Raportat la art. 11 din Legea 241/2005, raportat la art. 249 al. 5 Cod procedură penală, se va dispune aplicare măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului M. P. și ale părții responsabile civilmente . SRL, prin lichidator judiciar M. I. SRL Iași, până la concurența sumei de 14.341 lei la care se adaugă și accesoriile, sens în care se va trimite copie de pe prezenta decizie penală către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală București, pentru punerea în executare prin organele proprii, conform dispozițiilor privind creanțele bugetare.
Se vor menține toate celelalte dispozițiile ale sentinței penale apelate.
În temeiul disp. art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielilor judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de partea civilă Ministerul Finanțelor P., Agenția Națională de Administrare Fiscală, împotriva sentinței penale nr. 1475 din 30.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o desființează în parte.
Rejudecând:
Înlătură din sentința penală dispoziția privind obligarea inculpatului M. P., în solidar cu partea responsabilă civilmente . SRL la plata despăgubirilor către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală București.
Obligă inculpatul M. P., în solidar cu partea responsabilă civilmente . SRL, prin lichidator judiciar M. I. SRL Iași, să plătească părții civile Ministerul Finanțelor P., Agenția Națională de Administrare Fiscală, suma de_ lei (debit principal), la care se adaugă accesorii, calculate conform dispozițiilor art. 120 și art. 122 indice 1 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală și art. 41 al. 1 din Legea nr. 85/2006, până la data intrării în procedura de insolvență (27.02.2013) pentru partea responsabilă civilmente . SRL, prin lichidator judiciar M. I. SRL Iași, și până la data achitării integrale a debitului pentru inculpatul M. P..
În baza dispozițiilor art. 397 al. 2 Raportat la art. 11 din Legea 241/2005, raportat la art. 249 al. 5 Cod procedură penală, aplică măsura sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpatului M. P. și părții responsabile civilmente . SRL, prin lichidator judiciar M. I. SRL Iași, până la concurența sumei de 14.341 lei la care se adaugă și accesoriile, sens în care se va trimite copie de pe prezenta decizie penală către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală București, pentru punerea în executare prin organele proprii, conform dispozițiilor privind creanțele bugetare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea apelului părții civile S.C Ministerul Finanțelor P., Agenția Națională de Administrare Fiscală, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.04.2015.
Președinte, Judecător,
E. S. C.-G. T.
Grefier,
C.-M. Ș.
Red./tehnoredactat T.G.C.
9 ex./16.09.2015
Judecătoria Iași – judecător G. I.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Distrugerea din culpă. Art.255 NCP. Sentința nr. 3029/2015.... → |
|---|
