Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1334/2012. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1334/2012 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 11-12-2012 în dosarul nr. 1334/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 1334/2012
Ședința publică de la 11 Decembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător G. S.
Judecător G. S.
Grefier G. A.
Ministerul Public reprezentat de procuror I. C.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul Z. I. M. împotriva sentinței penale nr. 1221/ 16.11.2012 pronunțată de Judecătoria V., în dosarul nr._ , având ca obiect infracțiunea de furt calificat (art. 209 C.p.)
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent Z. I. M., în stare de arest preventiv, asistat de av. Branici M., apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Inculpatul recurent arată că nu a declarat recurs în cauză și că retrage recursul declarat de avocatul care i-a acordat asistență juridică la instanța de fond, declarația sa fiind consemnată în proces verbal separat, atașat la dosarul cauzei .
Av. Branici M. solicită ca instanța să ia act de manifestarea de voință a inculpatului .
Reprezentantul Ministerului Public solicită ca instanța să ia act de retragerea recursului .
Inculpatul Z. I. M. solicită ca instanța să ia act de retragerea recursului .
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare .
Ulterior deliberării:
INSTANȚA
Asupra recursului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 1221/ 16.11.2012, Judecătoria V. a dispus următoarele:
„Condamnă pe inculpatul Z. I. M., fiul lui Z. I. și B. F., născut la 29.09.1994 în V., cetățean român, studii-5 clase, domiciliat în . Bălteni, județul V., fără forme legale în ., județul V., aflat în stare de arest preventiv în prezenta cauză în Penitenciarul Iași, necăsătorit, C.N.P.-_, la următoarele pedepse:
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 al. 1 - art. 209 al. 1 lit. i Cod penal raportat la art. 320 ind. 1 al. 7 Cod procedură penală cu aplicarea art. 99 al. 3, art. 109 Cod penal (fapta din 29.11.2011);
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 al. 1 - art. 209 al. 1 lit. i Cod penal raportat la art. 320 ind. 1 al. 7 Cod procedură penală cu aplicarea art. 40 al. 1 Cod penal și art. 99 al. 3, art. 109 Cod penal (fapta din 22.08.2012).
Constată că fapta din prezenta cauză - din 29.11.2011 este concurentă cu cea pentru care inculpatul Z. I. M. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, prin sentința penală nr. 679/01.06.2012 a Judecătoriei V., definitivă la 25.06.2012 prin nerecurare, și cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1024/26.09.2012 a Judecătoriei V., definitivă la 22.10.2012 prin nerecurare, iar fapta din prezenta cauză - din 22.08.2012 este concurentă cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1024/26.09.2012 a Judecătoriei V., definitivă la 22.10.2012 prin nerecurare, și în termenul de încercare de 2 ani fixat prin sentința penală nr. 679/01.06.2012 a Judecătoriei V., definitivă la data de 25.06.2012, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 85 Cod penal anulează suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 679/01.06.2012 a Judecătoriei V., definitivă la data de 25.06.2012.
În temeiul art. 449 Cod procedură penală descontopește pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1024/26.09.2012 a Judecătoriei V., definitivă la 22.10.2012 prin nerecurare, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel:
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 al. 1 - art. 209 al. 1 lit. a, g, i, e Cod penal raportat la art. 320 ind. 1 al. 7 Cod procedură penală cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 99 al. 3, art. 109 Cod penal;
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 al. 2 Cod penal raportat la art. 320 ind. 1 al. 7 Cod procedură penală cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 99 al. 3, art. 109 Cod penal.
În temeiul art. 36, art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal contopește pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 679/2012 a Judecătoriei V., cu cele două pedepse de câte 1 an închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1024/2012 a Judecătoriei V., și cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată în prezenta cauză (pentru fapta din 29.11.2011) în pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare.
În baza art. 40 al. 1 Cod penal raportat la art. 34 lit. b Cod penal contopește pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare sus menționată cu pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată în prezenta cauză (pentru fapta din 22.08.2012), astfel că inculpatul Z. I. M. va executa, în final, pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare, în regim de detenție.
Interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, teza II, lit. b Cod penal în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal.
În baza art. 350 al. 1 Cod de procedură penală, menține măsura arestării preventive și starea de arest preventiv a inculpatului Z. I. M..
În baza art. 88 al. 1 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului Z. I. M. durata reținerii de 24 de ore de la 26.08.2012 la 27.08.2012 și a arestării preventive de la 27.08.2012 la zi, inculpatul fiind arestat preventiv prin Încheierea de ședință nr. 31 din data de 27.08.2012 pronunțată de judecător M. G. D. E., în dosarul nr._ al Judecătoriei V., în baza căreia a fost emis M.A.P. nr. 34/U/2012.
Anulează mandatul de executare emis pe numele inculpatului în baza sentinței penale nr. 1024/2012 a Judecătoriei V. și dispune emiterea unui nou mandat de executare în baza prezentei hotărâri.
Menține restul dispozițiilor sentințelor penale anterior menționate.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală constată că partea vătămată A. I., domiciliată în V., ., județul V., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 118 lit. e Cod penal confiscă de la inculpatul Z. I. M. suma de 75 lei.
În baza art. 189, art. 191 Cod procedură penală obligă inculpatul Z. I. M. la plata către stat a sumei de 1.000 lei-cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale și al judecății. Sumele de 400 lei-reprezentând onorariu avocat în cursul urmăririi penale (av. L. C. - deleg. nr. 1147/26.08.2012) și, respectiv, 200 lei - onorariu avocat în cursul cercetării judecătorești (av. M. L. - deleg. nr. 1287/26.09.2012), vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției”.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Iași a reținut următoarele:
„ Prin rechizitoriul nr. 3458/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V., înregistrat pe rolul acestei instanțe la nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului Z. I. M. – minor la data săvârșirii faptei, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 40 alin. 1 și art. 99 alin. 3 Cod penal, precum și punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a aceluiași inculpat pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal.
S-a reținut în actul de sesizare a instanței că, în zilele de 29.XI.2011 și 22.08.2012, inculpatul Z. I. M. a pătruns în curtea și apoi în locuința părții vătămate A. I., de unde a luat mai multe bunuri pe care și le-a însușit pe nedrept.
Inculpatul a fost audiat atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței și a solicitat aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 320 indice 1 Cod procedură penală, arătând că recunoaște comiterea faptelor în modalitatea reținută în rechizitoriu și doar pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale pe care și le însușește și a depus la dosar două caracterizări (filele 65-66).
Ca urmare a dispoziției instanței a fost întocmit de către S. de Probațiune de pe lângă T. V. referat de evaluare pentru inculpatul minor și s-au atașat la dosar fișa de cazier judiciar a acestuia precum și copiile sentințelor penale prin care acesta a suferit condamnări anterioare.
Partea vătămată A. I. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În ziua de 22.08.2012, inculpatul Z. I. M. s-a întors, cu trenul, din județul Suceava, unde lucrase ca cioban. Ajuns în gara V., acesta s-a hotărât să se deplaseze pe jos către satul L., unde locuia împreună cu mama sa, numita B. F.. Ajuns în zona P., inculpatul a observat casa părții vătămate A. I.. Întrucât cunoștea zona și faptul că proprietarul nu este acasă când nu sunt mașini în fața porții, inculpatul Z. I. M. a mers la gardul din spatele curții și l-a escaladat ajungând astfel în curtea locuinței părții vătămate. De aici, s-a îndreptat către ușa de acces în locuință, lăsată neasigurată de către proprietar, care avea copilul în vârstă de 8 ani în casă. Acesta dormea pe o canapea și nu a auzit când inculpatul a pătruns pe ușă în locuință, iar dintr-un dulap amplasat lângă ușa de acces acesta a sustras o casetă învelită în husă din piele, casetă în care se aflau un set de chei și câteva monede, aproximativ 10 lei, pe care le-a luat. Apoi a mers în dormitor, de unde a luat 2 laptop-uri, unul marca Dell cu un modem Digi și unul marca Lenovo, cu cablurile și încărcătoarele aferente.
Apoi, cu bunurile sustrase, inculpatul Z. I. M. a părăsit locuința tot pe unde pătrunsese și s-a îndreptat spre locuința mamei sale, unde a depozitat bunurile, fără a-i spune mamei de unde le avea. Cutia de plastic învelită în husă de piele a aruncat-o pe drum, în niște tufișuri. A doua zi, inculpatul a încercat să valorifice bunurile sustrase, scop în care s-a deplasat în municipiul V., unde a vândut laptop-ul Dell unei persoane rămasă neidentificată, în zona Pieței Vidin, pentru suma de 70 lei. În ziua de 25.08.2012, inculpatul a valorificat modem-ul Digi martorului D. G. A.. Celălalt laptop se hotărâse să-l țină pentru el, motiv pentru care a schimbat numele de utilizator din „I.”, în „Yonuț” și a descărcat pe el mai multe fișiere cu muzică. În dimineața de 28.08.2012, inculpatul s-a hotărât să vândă și al doilea laptop, scop în care s-a deplasat în ., unde s-a întâlnit cu martorul T. R., căruia i-a solicitat ajutorul în vânzarea laptop-ului, fără a-i spune de unde îl are. Martorul a luat legătura cu numitul V. F., căruia i-a spus despre laptop, iar când acesta a cerut mai multe amănunte despre bunul de vânzare a constatat că acesta coincidea cu bunul sustras din zona P. despre care știa, anunțându-l astfel pe partea vătămată. În aceeași dimineață, inculpatul s-a întors în satul L. unde a reușit să valorifice singur laptop-ul martorului V. D., căruia i l-a dat la schimb cu un telefon mobil Nokia.
În aceeași dimineață, organele de poliție însoțite de partea vătămată au mers în satul L. unde l-au identificat pe inculpat, care a recunoscut săvârșirea faptei, bunurile sustrase și felul în care le valorificase.
Pe parcursul urmăririi penale, au fost recuperate parțial bunurile sustrase părții vătămate A. I., evaluate la 2466 lei. Pentru diferența de 1112 lei, însă partea vătămată a precizat că nu se constituie parte civilă.
Pe parcursul cercetărilor efectuate în cursul urmăririi penale cu privire la fapta sus-menționată, inculpatul Z. I. M. a arătat că a mai pătruns în aceeași locuință și în luna noiembrie 2011, când a sustras mai multe bunuri, respectiv: un DVD-player, 4 ceasuri și o sticlă de șampanie. Pătrunderea în imobil s-a făcut prin spargerea unui geam de la o ușă de termopan a locuinței. S-a constatat ulterior că acest furt fusese reclamat de partea vătămată A. I., până la acel moment nefiind însă identificat autorul furtului.
Cu ocazia reconstituirii, s-a stabilit că în luna noiembrie 2011, inculpatul Z. I. M. se afla în zona P. unde păștea oile. Acesta a observat locuința părții vătămate A. I. și a constatat că acesta pleca dimineața de la locuință, unde nu mai rămânea nimeni. În dimineața de 29.11.2011, după ce s-a asigurat că mașina vătămatului nu mai era la poartă, inculpatul a escaladat gardul din spatele curții și a pătruns pe proprietatea părții vătămate A. iulian. Cu un ciocan luat din curte acesta a spart partea de jos a ușii de acces din locuință, iar prin spațiul creat a pătruns în interior. De aici, de pe o comodă amplasată în living a sustras un DVD-player de culoare gri, apoi a mers în dormitor, de unde a luat 4 ceasuri de buzunar și unul de mână. Îndreptându-se spre ieșirea din imobil, inculpatul a luat dintr-o vitrină și o sticlă de șampanie. Apoi acesta a părăsit imobilul în aceeași modalitate în care pătrunsese, s-a deplasat în Piața Vidin, unde a valorificat ceasurile unei persoane rămasă neidentificată. DVD-player-ul l-a vândut la interval de aproximativ 1 lună unei persoane neidentificate pentru 5 lei și 3 țigări, iar sticla de șampanie a consumat-o.
Prejudiciul cauzat părții vătămate A. I. la fapta comisă în 29.11.2011 a fost evaluat la 225 lei. Partea vătămată a precizat, în cursul urmăririi penale, că nu are pretenții materiale de la inculpat.
Situația de fapt descrisă este confirmată de probele administrate în cauză: procese-verbale de cercetare la fața locului, declarații parte vătămată, declarații inculpat, declarații martori, proces-verbal de restituire, proces-verbal de predare-primire, procese-verbale de evaluare, proces-verbal de reconstituire, fișa de cazier judiciar a inculpatului.
Faptele inculpatului Z. I. M. care, în zilele de 29.XI.2011 și 22.08.2012, a pătruns, prin escaladarea gardului, în curte și apoi pe ușa neasigurată și, respectiv prin efracție, în locuința părții vătămate A. I. de unde a sustras mai multe bunuri pe care și le-a însușit pe nedrept, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de furt calificat prevăzute de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal – față de starea de minorat a acestuia și cu aplicarea art. 40 alin. 1 Cod penal – pentru fapta din 22.08.2012, care a fost comisă în termenul de încercare de 2 ani stabilit prin sentința penală nr. 679/2012 a Judecătoriei V. prin care inculpatul Z. I. M. a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare cu 81 Cod penal.
În raport de probatoriile administrate în cauză a fost răsturnată în mod neîndoielnic prezumția legală relativă de nevinovăție instituită în favoarea inculpatului prin dispozițiile art. 66 și art. 5 ind. 2 Cod procedură penală, art. 23 alin. 11 din Constituția României și art. 6 paragraful 2 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, făcându-se dovada certă și indubitabilă a săvârșirii faptelor reținute, niciuna din probele administrate nefiind de natură a naște dubii sub acest aspect.
În cazul în care se constată că fapta săvârșită aduce atingere valorilor sociale ocrotite de legea penală și prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, ea implicit atrage aplicarea unei sancțiuni penale.
Față de persoana inculpatului Z. I. M., minor la data comiterii faptei, de vârsta sa de 18 ani în prezent, de persistența infracțională de care a dat dovadă, acesta nefiind la primul conflict cu legea penală, instanța va aplica acestuia câte o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de textul incriminator pentru fiecare din infracțiunile reținute, apreciind că numai o astfel de sancțiune este de natură a asigura scopul procesului penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată acestuia, instanța va ține seama de limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal pentru infracțiunile reținute, care vor fi reduse ca urmare a stării de minorat a inculpatului la data comiterii faptelor, precum și ca urmare a aplicării în cauză a dispozițiilor art. 320 ind. 1 al. 7 Cod procedură penală, de gradul de pericol social concret dat de circumstanțele reale ale faptelor, urmările produse, de atitudinea sinceră a inculpatului, care a recunoscut comiterea acestora, dar și de faptul că acesta a dat dovadă de persistență infracțională, suferind anterior mai multe condamnări pentru fapte similare.
Din examinarea textului de lege invocat, rezultă că aceste criterii sunt obligatorii și trebuie avute în vedere în procesul de stabilire și aplicare a pedepselor.
Pe de altă parte, art. 52 Cod penal, prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Raportat acestei prevederi, se reține că un rol primordial în aprecierea stabilirii și aplicării pedepselor, îl are pericolul social al faptelor, sens în care valorile ocrotite de legea penală prin incriminarea faptelor trebuie evidențiate atât pentru restabilirea ordinii de drept, cât și pentru educarea inculpatului.
Pentru ca pedepsele să-și realizeze funcțiile și scopul, definite de legiuitor în cuprinsul art. 52 Cod penal, acestea trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și naturii lor, gravității faptelor comise, potențialului de pericol social pe care, în mod real, îl prezintă persoana inculpatului, major atât în prezent, dar minor la data comiterii faptelor, care a mai suferit anterior condamnări la pedeapsa închisorii pentru fapte similare, modului de acțiune - după studierea programului părții vătămate, ziua și în condițiile în care în casă se afla un minor care dormea, urmărilor produse, dar și față de atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor, pe care le regretă și pe care le motivează pe situația familială deosebită, urmând a se avea în vedere aptitudinea acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are – pe lângă scopul său represiv – și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportarea făptuitorului.
Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.
Operațiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
Din referatul de evaluare întocmit cu privire la inculpatul minor Z. I. M. rezultă că mediul familial instabil, abandonul școlar și lipsa interesului de reluare a activităților instructiv-educative, prezența pattern-ului infracțional debutat la o vârstă fragedă, anturajul format din tineri insuficient supravegheați cu preocupări delincvenționale, conștientizarea redusă a efectelor infracțiunilor săvârșite, lipsa perspectivelor concrete în vederea renunțării la comportamentele infracționale și lipsa supravegherii și educației din partea părinților, sunt factori care au fost de natură a dezvolta comportamentul său infracțional.
Instanța urmează însă a analiza și factorii de natură să inhibe comportamentul infracțional al inculpatului și anume: recunoașterea și regretarea infracțiunilor comise, experiența arestului preventiv corelat cu conștientizarea consecințelor faptelor sale asupra sa, precum și dorința de a desfășura activități lucrative în vederea obținerii de venituri proprii.
Pentru toate aceste considerente, instanța s-a orientat spre a aplica inculpatului minor pedepse cu închisoarea orientate spre minimele permise de lege, fără a reține însă în favoarea acestuia și circumstanțe atenuante.
Instanța constată că fapta din prezenta cauză - din 29.11.2011- este concurentă cu cea pentru care inculpatul Z. I. M. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, prin sentința penală nr. 679/01.06.2012 a Judecătoriei V., definitivă la 25.06.2012 prin nerecurare, și cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1024/26.09.2012 a Judecătoriei V., definitivă la 22.10.2012 prin nerecurare, iar fapta din prezenta cauză - din 22.08.2012- este concurentă cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1024/26.09.2012 a Judecătoriei V., definitivă la 22.10.2012 prin nerecurare, și în termenul de încercare de 2 ani fixat prin sentința penală nr. 679/01.06.2012 a Judecătoriei V., definitivă la data de 25.06.2012, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 85 Cod penal va anula suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 679/01.06.2012 a Judecătoriei V., definitivă la data de 25.06.2012.
În temeiul art. 449 Cod procedură penală va fi descontopită pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1024/26.09.2012 a Judecătoriei V., definitivă la 22.10.2012 prin nerecurare, în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor, astfel:
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 208 al. 1 - art. 209 al. 1 lit. a, g, i, e Cod penal raportat la art. 320 ind. 1 al. 7 Cod procedură penală cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 99 al. 3, art. 109 Cod penal;
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 al. 2 Cod penal raportat la art. 320 ind. 1 al. 7 Cod procedură penală cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 99 al. 3, art. 109 Cod penal.
În temeiul art. 36, art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal se va contopi pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 679/2012 a Judecătoriei V., cu cele două pedepse de câte 1 an închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1024/2012 a Judecătoriei V., și cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată în prezenta cauză (pentru fapta din 29.11.2011) în pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare.
În baza art. 40 al. 1 Cod penal raportat la art. 34 lit. b Cod penal se va contopi pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare sus menționată cu pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată în prezenta cauză (pentru fapta din 22.08.2012), astfel că inculpatul Z. I. M. va executa, în final, pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare, în regim de detenție.
Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
În baza prevederilor art. 71 Cod penal privind pedeapsa accesorie, va interzice inculpatului pe durata executării pedepsei aplicate exercitarea dreptului prevăzut de art. 64 lit. a teza a II-a și anume dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective, precum și a dreptului prevăzut la litera b acela de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, față de soluția de condamnare instanța considerându-l nedemn de exercitarea acestor drepturi.
Astfel, din motivarea deciziei nr. 2/06.10.2005 a Curții Europene a Drepturilor Omului ( cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord ) rezultă că dreptul la vot, garantat de art. 3 din Protocolul 1 al Convenției, nu este absolut și poate face obiectul unor limitări, statele contractante având o largă marjă de apreciere în materie.
Această marjă de apreciere nu este însă nelimitată, restricțiile și limitările în materia dreptului la vot trebuind apreciate de o instanță independentă în fiecare caz în parte.
Din decizia instanței europene rezultă că ceea ce este criticabil este legea ce interzice automat și nediferențiat dreptul la vot unei categorii întregi de persoane.
Articolul 71 alin. 1 Cod penal, referitor la pedepsele accesorii, prevede: condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, b, c Cod penal din momentul în care hotărârea a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei.
Articolul 64 alin. 1 lit. a Cod penal, se referă la dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice și în funcțiile elective publice. Această pedeapsă se aplică de drept odată cu pronunțarea unei pedepse privative de libertate pentru comiterea unei infracțiuni.
Acest procedeu este nerezonabil, interdicția drepturilor electorale fiind aplicată fără respectarea principiului proporționalității în fiecare caz în parte.
În baza art. 350 al. 1 Cod de procedură penală, se va menține măsura arestării preventive și starea de arest preventiv a inculpatului Z. I. M..
În baza art. 88 al. 1 Cod penal, va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului Z. I. M. durata reținerii de 24 de ore de la 26.08.2012 la 27.08.2012 și a arestării preventive de la 27.08.2012 la zi, inculpatul fiind arestat preventiv prin Încheierea de ședință nr. 31 din data de 27.08.2012 pronunțată de judecător M. G. D. E., în dosarul nr._ al Judecătoriei V., în baza căreia a fost emis M.A.P. nr. 34/U/2012.
Se va anula mandatul de executare emis pe numele inculpatului în baza sentinței penale nr. 1024/2012 a Judecătoriei V. și va dispune emiterea unui nou mandat de executare în baza prezentei hotărâri.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentințelor penale anterior menționate.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală se va constata că partea vătămată A. I., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 118 lit. e Cod penal se va confisca de la inculpatul Z. I. M. suma de 75 lei.
În baza art. 189, art. 191 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul Z. I. M. la plata către stat a sumei de 1.000 lei - cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale și al judecății. Sumele de 400 lei - reprezentând onorariu avocat în cursul urmăririi penale (av. L. C. - deleg. nr. 1147/26.08.2012) și, respectiv, 200 lei - onorariu avocat în cursul cercetării judecătorești (av. M. L. - deleg. nr. 1287/26.09.2012), vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției”.
Împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat recurs în termenul prevăzut de lege.
La termenul de judecată din data de 11.12.2012 inculpatul a declarat că își retrage recursul.
Potrivit art.385 ind.4 alin.2 Cod procedură penală, părțile își pot retrage recursul până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs în condițiile art.369 Cod procedură penală care se aplică în mod corespunzător.
Față de aceste prevederi, în baza art.385 indice 4 alin.2 Cod procedură penală se va lua act de declarația inculpatului Z. I. M. de retragere a recursului declarat împotriva sentinței penale nr. 1221/16.11.2012 Judecătoriei V. .
Văzând și prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de declarația inculpatului Z. I. M. de retragere a recursului promovat împotriva sentinței penale nr. 1221/ 16.11.2012 pronunțată de Judecătoria V. .
Deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de după data de 6.11. 2012.
În baza disp. art. 192 al.2 Cod procedură penală obligă recurentul să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, în care s-a inclus și onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în cuantum de 200 lei, ce va fi avansat inițial din fondurile statului .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi,11 decembrie 2012
Președinte,Judecător, Judecător
A. DubleaGabriela S. G. S.
Grefier,
G. A.
Red. G.S.
Tehnored. A.G.
2 ex. la 16.12.2012
Judecătoria V.: judecător S. L. C.
| ← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr.... | Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 131/2013. Curtea... → |
|---|
