Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Hotărâre din 10-11-2014, Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 10-11-2014 în dosarul nr. 708/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIA PENALĂ Nr. 708/2014
Ședința publică de la 10 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. E. C.
Judecător A. P.
Grefier E. A.
Pe rol fiind pronunțarea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Iași împotriva sentinței penale nr. 1260 din 13.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, privind pe inculpații G. A. și U. G. M., având ca obiect infracțiuni privind circulația pe drumurile publice (O.U.G nr. 195/2002).
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 21 octombrie 2014, în ședință publică (cu participarea din partea Ministerului Public a doamnei procuror L. D. E. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Iași), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru 30 octombrie 2014 când, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi 10 noiembrie 2014.
Ulterior deliberării:
C. DE A.
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 1260 din 13.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, s-au dispus următoarele:
„În temeiul prevederilor art. 114 alin. 1 și 118 Cod penal, în aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, dispune luarea, față de inculpatul G. A., fiul lui I. și A., născut la 29.11.1994 în mun. Iași, CNP_, cu domiciliul în satul Voinești, ., cetățean român, fără ocupație, fără antecedente penale, a măsurii educative a supravegherii, sub coordonarea Serviciului de Probațiune Iași, pe o perioadă de 6 luni, pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu deține permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 113 alin. 3 Cod penal.
În temeiul art. 121 alin. 1 lit. e Cod penal impune în sarcina inculpatului obligația de a se prezenta la Serviciul de Probațiune Iași, la datele fixate de această instituție.
Încredințează supravegherea și îndrumarea minorului tatălui acestuia, G. I..
În aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, condamnă pe inculpatul U. G. M., fiul lui M. și M., născut la data de 5.04.1991 în mun. Iași, jud. Iași, C.N.P._, cu domiciliul în satul Voinești, ., cetățean român, taximetrist, fără antecedente penale, cu aplicarea prevederilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa de 5 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de încredințare a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere unei persoane care nu posedă permis, prevăzută de art. 335 alin. 3 Cod penal,
În temeiul dispozițiilor art. 91 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului U. G. M., pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, pe durata căruia, potrivit art. 93 alin. 1, aceasta va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Potrivit art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, până cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea duratei acestuia, inculpatul U. G. M. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, cu durata de 60 de zile, maxim 3 ore pe zi, în cadrul Căminului de Bătrâni „Sfinții Împărați C. și E.” Iași sau în cadrul S.C. Citadin S.A. Iași, la alegerea consilierului de probațiune.
Suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Atrage atenția inculpatului U. G. M. că în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere sau al nerespectării măsurilor de supraveghere se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei.
În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă pe fiecare dintre inculpații G. A. și U. G. M. să achite statului, cu titlul de cheltuieli judiciare, suma de 600 de lei.
În baza dispozițiilor art. 274 alin. 1 și 272 Cod procedură penală, rămân în sarcina statului cheltuielile cu apărătorul desemnat din oficiu, suma de 200 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul U. în cursul judecății, potrivit delegației nr. 7961/2013, urmând a fi avansată către Baroul Iași din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 mai 2014.”
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
„Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași din data de 10.09.2013, întocmit în dosarul de urmărire penală nr. 1976/P/2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților G. A., pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 99 alin. 3 din Codul penal din 1969, și U. G. M., pentru comiterea infracțiunii de încredințare, cu știință, a unui autovehicul pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002.
În sarcina inculpaților s-au reținut, în esență, următoarele:
La data de 20.11.2011, U. G. M. a încredințat inculpatului minor G. A. autoturismul său Ford Mondeo, spre a-l conduce pe DJ 248A, știind că acesta era minor și nu avea permis de conducere, iar G. l-a condus până când a fost oprit de organele de poliție.
Această situație de fapt a fost reținută în baza următoarelor mijloace de probă: procesul-verbal de depistare, declarațiile martorilor M. M., T. M., C. I. V., S. D., procesul-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, declarațiile inculpaților. La solicitarea instanței au fost întocmite de Serviciul de Probațiune Iași și înaintate la dosar referatele de evaluare ale ambilor inculpați.
La termenul de judecată din data de 16.04.2014 instanța a procedat la audierea inculpatului U. G. M., acesta arătând, cu asistarea apărătorului său desemnat din oficiu, că înțelege să solicite aplicarea în privința sa a procedurii reglementate de art. 374 alin. 4 și 375 din Codul de procedură penală, declarând că cunoaște și recunoaște, fără rezerve, fapta pentru care a fost trimis în judecată, că își însușește probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și că nu solicită administrarea altor mijloace de probă, cu excepția eventualelor înscrisuri. La termenul din 11.12.2013, prin apărătorul ales, inculpatul G. A. a depus o declarație notarială din care rezultă aceeași poziție procesuală, atașată la fila 47. Instanța, apreciind probatoriul administrat în faza de urmărire penală, raportat la poziția procesuală a celor doi inculpați, a admis solicitările acestora, dând cuvântul asupra concluziilor pe fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține ca fiind dovedită următoarea situație de fapt:
La data de 20.11.2011, în cursul serii, cei doi inculpați, împreună cu mai mulți tineri, s-au deplasat cu autoturismul Ford Mondeo aparținând lui U. G. M. la discoteca din satul Griești, . unui conflict, au părăsit discoteca, dorind să se întoarcă acasă, moment în care U., nesimțindu-se capabil să conducă din cauza consumului de băuturi alcoolice, i-a oferit cheile autoturismului inculpatului G., despre care știa că era minor, urcându-se pe scaunul din dreapta față al mașinii. În mașină au urcat, pe bancheta din spate, martorii M. M., C. I. V. și T. M., iar G. A. a condus autoturismul pe DJ 248A pentru aproximativ 15 km, a oprit la un moment dat pentru că lui U. i se făcuse rău, după care a continuat deplasarea, cu celălalt inculpat de această dată pe bancheta din spate, fiind oprit de o patrulă a organelor de poliție.
Această situație de fapt a fost reținută în baza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, enumerate anterior, coroborate cu pozițiile procesuale adoptate de inculpații audiați în cursul judecății, pe care instanța le apreciază ca fiind sincere și susținute de ansamblul probatoriului.
În drept, faptele inculpaților, astfel cum au fost descrise mai sus, întruneau la data comiterii lor elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 99 alin. 3 din Codul penal din 1969, pentru G. A., și încredințare, cu știință, a unui autovehicul pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, pentru U. G. M..
Instanța va reține ca lege penală mai favorabilă, potrivit art. 5 alin. 1 Cod penal, dispozițiile penale intrate în vigoare la data de 1 februarie 2014, întrucât pentru infracțiunile comise în cursul minorității legea nouă nu mai permite aplicarea vreunei pedepse. Prin urmare, va reține că faptele deduse judecății întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu deține permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 113 alin. 3 Cod penal în ceea ce îl privește pe G. A., respectiv încredințare a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere unei persoane care nu posedă permis, prevăzută de art. 335 alin. 3 Cod penal.
În ceea ce îl privește pe inculpatul U., major la data comiterii faptei, instanța va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei, lipsa de prevedere a acestuia atunci când s-a deplasat cu mașina la un local în care urma să consume băuturi alcoolice, ignorarea consecințelor grave pe care le-ar fi putut avea fapta, circumstanțele personale, astfel cum rezultă acestea din referatul de evaluare, lipsa antecedentelor penale și atitudinea oscilantă în cursul procesului, astfel încât îi va aplica o pedeapsă ușor peste minimul special redus cu o treime, neconsiderând că se impune aplicarea vreunei pedepse complementare în ceea ce îl privește.
În privința modalității de executare a pedepsei, instanța va avea în vedere poziția procesuală adoptată în cursul judecății, lipsa antecedentelor penale și disponibilitatea inculpatului de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, astfel încât în temeiul dispozițiilor art. 91 Cod penal va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului U. G. M., pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, pe durata căruia, potrivit art. 93 alin. 1, aceasta va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Potrivit art. 93 alin. 3 Cod penal instanța va stabili ca, pe parcursul termenului de supraveghere, până cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea duratei acestuia, inculpatul U. G. M. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, cu durata de 60 de zile, maxim 3 ore pe zi, în cadrul Căminului de Bătrâni „Sfinții Împărați C. și E.” Iași sau în cadrul S.C. Citadin S.A. Iași, la alegerea consilierului de probațiune.
Instanța îi va atrage atenția inculpatului U. G. M. că în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere sau al nerespectării măsurilor de supraveghere se va dispune revocarea suspendării executării pedepsei.
În ceea ce îl privește pe G. A., minor la data comiterii faptei, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 114 alin. 2 Cod penal, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea unei măsuri educatve privative de libertate, și se va orienta, în alegerea măsurii educative, după criteriile anumeratede art. 74 Cod penal, având în vedere și datele din referatul de evaluare, privind factorii care au influențat comiterea infracțiunii și evoluția ulterioară a inculpatului. Instanța constată, prin urmare, că inculpatul s-a aflat la prima încălcare a legii penale, încălcarea legii având, în ceea ce îl privește, un caracter accidental.
În temeiul prevederilor art. 114 alin. 1 și 118 Cod penal, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal, instanța va dispune luarea, față de acest inculpate, a măsurii educative a supravegherii, sub coordonarea Serviciului de Probațiune Iași, pe o perioadă de 6 luni.
În temeiul art. 121 alin. 1 lit. e Cod penal instanța va impune în sarcina inculpatului obligația de a se prezenta la Serviciul de Probațiune Iași, la datele fixate de această instituție, și va încredința supravegherea și îndrumarea minorului tatălui acestuia, G. I..
În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. 1 Cod procedură penală instanța va obliga pe fiecare dintre inculpații G. A. și U. G. M. să achite statului, cu titlul de cheltuieli judiciare, suma de 600 de lei.
În baza dispozițiilor art. 274 alin. 1 și 272 Cod procedură penală, vor rămâne în sarcina statului cheltuielile cu apărătorul desemnat din oficiu, suma de 200 de lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul U. în cursul judecății, potrivit delegației nr. 7961/2013, urmând a fi avansată către Baroul Iași din fondurile Ministerului Justiției.”
În termen legal, hotărârea astfel pronunțată a fost apelată de procurorul de la P. de pe lângă Judecătoria Iași, fiind criticată pentru nelegalitate motivat de faptul că, în aplicarea obligațiilor prevăzute de art. 93 alin. 2 lit. b și d Cod penal instanța de fond a omis să impună și aceste obligații și, de asemenea a dispus, în mod greșit suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
C. examinând sentința penală apelată, în temeiul dispozițiilor art.417 Cod procedură penală raportat la temeiurile invocate de procurorul-apelant, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, constată că apelul formulat este întemeiat pentru următoarele considerente:
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere consta in stabilirea si aplicarea unei pedepse cu închisoarea de cel mult 3 ani, inclusiv in caz de concurs de infracțiuni, daca instanța apreciază ca, ținând seama de persoana infractorului si de conduita avuta de acesta anterior si ulterior comiterii infracțiunii, aplicarea pedepsei este suficienta, si chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însa este necesara supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata.
]Suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei constituie o modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei, prin care instanța, după ce a stabilit pedeapsa potrivit tuturor condițiilor săvârșite, continuând operațiunea de individualizare cu privire la executarea sa, considerând că făptuitorul se poate reeduca fără executarea efectivă a pedepsei, dispune suspendarea executării ei pe un anumit termen prevăzut de lege, la expirarea căruia, dacă s-au respectat condițiile impuse de lege, condamnatul este reabilitat de drept.
Pentru aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei, legea, în art. 91 și următoarele cod penal, prevede întrunirea unor condiții, denumite obiective și subiective, primele referindu-se la condamnare, iar secundele la persoana condamnatului.
Pe lângă îndeplinirea acestor condiții, dispozițiile art. 93 cod penal, impun, odată acordat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, instituirea unor măsuri de supraveghere si obligații cărora condamnatul trebuie să se supună pe durata termenului de încercare. Astfel, potrivit disp. art. 93 alin. 2 cod penal, pe lângă măsurile de supraveghere, instanța trebuia să impună persoanei condamnate una sau mai multe dintre următoarele obligații: să urmeze un curs de pregătire școlară ori calificare profesională; să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate; să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală; să nu părăsească teritoriul României, tară acordul instanței. Impunerea respectării a cel puțin uneia dintre obligațiile enumerate în texul de lege, este imperativă pentru instanță.
Având în vedere textul de lege, precum și împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii, instanța de apel apreciază critica formulată de procuror ca fiind întemeiată, și, în consecință, va impune inculpatului U. G. M. executarea, pe durata termenului de supraveghere, obligațiilor prev. la art. 93 alin. 2 lit. b cod penal.
Potrivit art. 65 cod penal, „pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) - o), a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.
Însă, instanța de fond nu a apreciat că se impune aplicarea vreunei pedepse complementare, astfel că, în mod similar, nu putea aplica vreo pedeapsă accesorie.
Așa fiind, într-o astfel de situația, nu se putea dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale, motiv pentru care, critica formulată de procuror fiind întemeiată, urmează a fi înlăturată din sentința penală apelată mențiunea privind suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Așa fiind, C. urmează ca, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a cod proc. pen., să admită apelul declarat de procurorul de la P. de pe lângă Iași, împotriva sentinței penale nr. 1260 din 13.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o va desființa, în parte, iar în rejudecare, se va proceda potrivit celor mai sus expuse.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 3 cod proc. pen, cheltuielile judiciare avansate în apelul procurorului vor rămâne în sarcina statului
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de procurorul de la P. de pe lângă Judecătoria Iași, împotriva sentinței penale nr. 1260 din 13.05.2014 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr._, pe care o desființează, în parte.
Rejudecând:
În baza art. 93 alin. 2 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, impune inculpatului U. G. M. obligația de a frecventa unul din programele de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate, la alegerea consilierului de probațiune.
Înlătură din sentința penală apelată mențiunea privind suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Cheltuielile judiciare avansate în apelul procurorului, în care s-a inclus și suma de 200 lei onorariu apărător oficiu pentru inculpat, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.11.2014.
Președinte, Judecător,
I. E. C. A. P.
Grefier,
E. A.
Red./tehn. C.I.E
30.12.2014 – 2 ex.
Jud. Iași – jud. M. A. M.
| ← Delapidarea. Art. 215 ind.1 C.p.. Decizia nr. 705/2014. Curtea... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 707/2014. Curtea... → |
|---|
