Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Hotărâre din 03-06-2014, Curtea de Apel IAŞI

Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 03-06-2014 în dosarul nr. 145/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

C. DE A. IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP

DECIZIA PENALĂ Nr. 145/2014

Ședința publică de la 03 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. P.

Grefier E. A.

Pe rol pronunțarea contestației formulată de condamnatul O. M. N. împotriva sentinței penale nr. 257 din 24.04.2014 pronunțată de Tribunalul V. în dosar_ având ca obiect intervenirea unei legi penale noi (art. 595 NCPP).

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 27 mai 2014, în ședință publică (cu participarea din partea Ministerului Public a domnului procuror C. I. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Iași), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, 3 iunie 2014.

C. DE A.

Deliberând asupra cauzei penale de față, C. constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 257/24.04.2014 a Tribunalului V., pronunțată în d. nr._ s-au dispus următoarele:

”În baza art.23 din Legea 255/2013 raportat la art. 595 C. proc. pen., admite contestația la executare privind aplicarea legii penale mai favorabile.

Constată intervenirea legii penale mai favorabile pentru pedeapsa de 10 (zece) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară de 5 ani, care i-a fost aplicată inculpatului O. M. N., fiul lui F. și M., născut la data de 14.08.1975, CNP:_, actualmente deținut în P. V..

În baza art. 585 Noul cod de procedură penală, descontopește pedeapsa rezultantă, de 10 (zece) ani și 6 (șase)luni închisoare și pedeapsa complementară de 5 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal de la 1969, aplicată prin sentința penală nr.365/09.09.2013 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 24.09.2013 și repune în individualitatea lor pedepsele componente, astfel

- 2 ani închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.pen. cu aplic.art. 41 alin. 2 și art. 74 lit. a și 76 lit. c, cu aplic. art. 81 C.pen. de la 1969.

- 10 ani închisoare și 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal de la 1969, pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 3, 4 și 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969

- 8 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal de la 1969, pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 3, 4 și 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, rap. la art. 320 ind. 1 C.pr. pen.

În baza art. 6 alin. 1 C.pen.

- reduce pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 3, 4 și 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, la maximul legal prevăzut de legea nouă, respectiv de art. 244 alin. 2 Noul C.pen., de 5 ani închisoare.

- reduce pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 3, 4, 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, rap. la art. 320 ind. 1 C.pr. pen., la maximul legal prevăzut de legea nouă, de de 3 ani și 4 luni închisoare, prev. de art. 244 alin. 2 C.pen cu aplic. art.396 alin. 10 C.pr. pen.

Constată pedeapsa de 2 ani închisoare nu depășește maximul prevăzut de legea nouă, astfel că nu se impune reducerea acesteia sub cuantumul stabilit inițial.

În baza art. 40 rap. la art. 39 alin. 1 lit. b C.pen., cu aplic. art.6 alin. 1 Noul cod penal, contopește pedepsele cu închisoarea astfel stabilite în sarcina condamnatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cu închisoarea cea mai grea de 5 ani închisoare.

Menține sporul de 6 luni aplicat prin sentința penală nr. 365/09.09.2013 a Tribunalului Iași, în urma contopirii pedepselor, urmând ca acesta să execute pedeapsa cu închisoarea cea mai grea, de 5 ani, sporită cu 6 luni, deci un total de pedeapsă de 5 (cinci) ani și 6 (șase)luni închisoare.

Constată că pedepsele complementare aplicate inculpatului sunt în limitele prevăzute de legea nouă, astfel încât nu se impune reducerea acestora.

În final, pedeapsa de executat fiind de 5 (cinci) ani și 6 (șase)luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 ali. 1 lit. a, b, Noul cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Interzice condamnatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a, b C.pen., ca pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsa de mai sus, durata reținerii și perioadele executate, respectiv ziua din 18.10.2006 și de la 12.05.2011, la zi.

Menține restul dispozițiilor și le înlătură pe cele contrare, din sentința penală nr. 365/09.09.2013 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 24.09.2013.

Dispune retragerea MEPI nr. 494/24.09.2013 a Tribunalului Iași și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii după rămânerea definitivă a prezentei sentințe penale.

În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia”.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul V. a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului V. sub nr._, persoana privată de libertate O. M. N. a formulat o contestație la executare, solicitând aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la pedeapsa pe care o execută în prezent.

Instanța a fost sesizată de către O. M. N., aflat în executarea unei pedepse de 10 (zece) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară de 5 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal de la 1969, aplicată prin sentința penală nr.365/09.09.2013 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 24.09.2013.

În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr. 494/24.09.2013 a Tribunalului Iași.

Contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 6 din Noul Cod penal.

Au fost atașate la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: fișa de evaluare, mandatul de executare nr. 494/24.09.2013 a Tribunalului Iași, sentințele penale, fișa de cazier judiciar.

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut că numitul O. M. N. a fost condamnat la pedeapsa de 10 (zece) ani și 6 (șase)luni închisoare și pedeapsa complementară de 5 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal de la 1969, aplicată prin sentința penală nr.365/09.09.2013 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 24.09.2013.

Art. 6 alin. 1 din Noul Cod penal stabilește că atunci când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.

Art. 6 alin. 5 din Noul Cod penal prevede că atunci când legea nouă este mai favorabilă în condițiile alin. (1)-(4), pedepsele complementare și măsurile de siguranță neexecutate și neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conținutul și limitele prevăzute de aceasta.

Pentru stabilirea situației condamnatului O. M. N. potrivit Noului cod penal, instanța a descontopit pedepsele, repunându-le în individualitatea lor astfel

- 2 ani închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.pen. cu aplic.art. 41 alin. 2 și art. 74 lit. a și 76 lit. c, cu aplic. art. 81 C.pen. de la 1969.

- 10 ani închisoare și 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal de la 1969, pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 3, 4 și 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969

- 8 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal de la 1969, pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 3, 4 și 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, rap. la art. 320 ind. 1 C.pr. pen.

Văzând dispozițiile Noului cod penal, referitoare la pedepsele aplicate, instanța a reținut că infracțiunea de înșelăciune care era prevăzută în vechiul cod penal la art. 215 alin. 1,2,3 și 5, în prezent este prevăzută de art. 244 alin. 2 Noul cod penal și este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Față de considerentele anterior expuse, instanța a admis contestația la executare privind pe condamnatul O. M. N., actualmente deținut în P. V., constatând intervenită legea penală mai favorabilă.

În baza art. 6 alin. 1 C.pen. s-a redus pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 3, 4 și 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, la maximul legal prevăzut de legea nouă, respectiv de art. 244 alin. 2 Noul C.pen., de 5 ani închisoare.

s-a redus pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 3, 4, 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, rap. la art. 320 ind. 1 C.pr. pen., la maximul legal prevăzut de legea nouă, de de 3 ani și 4 luni închisoare, prev. de art. 244 alin. 2 C.pen cu aplic. art.396 alin. 10 C.pr. pen.

Instanța a constatat că pedeapsa de 2 ani închisoare nu depășește maximul prevăzut de legea nouă, astfel că nu se impune reducerea acesteia sub cuantumul stabilit inițial.

Instanța a constatat că dispozițiile referitoare la infracțiunea continuată din Noul cod penal nu mai prevăd situația prevăzută în Codul penal de la 1969, iar recalificarea infracțiunii continuate pentru care a fost condamnat inculpatul ca și concurs de infracțiuni, după Noul cod penal, ar agrava situația condamnatului.

Recontopind pedepsele aplicate inculpatului, văzând că dispozițiile Noului cod penal referitoare la concursul de infracțiuni nu sunt mai favorabile condamnatului, instanța a facut aplicarea legii mai favorabile, apreciind că în speță se impune contopirea pedepselor reduse, aplicând dispozițiile vechiului Cod Penal (art.39 alin.l) deoarece, faptele au fost săvârșite sub vechiul cod, inculpatul a fost condamnat atunci pe de o parte, iar pe de altă parte, instituțiile de drept pot fi aplicate autonom, fără a crea lex terția.

Având în vedere dispozițiile art. 67 alin. 1 din Noul cod penal care prevăd că pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară, instanța a menținut pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 ali. 1 lit. a, b Noul cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

A constatat că pedeapsa complementară aplicată inculpatului este în limitele prevăzute de legea nouă, astfel încât nu se impune reducerea acesteia.

În final, pedeapsa de executat va fi de 5 (cinci) ani și 6 (șase)luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b Noul cod penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Împotriva acestei sentințe a formulat contestație, în termenul legal de 3 zile de la comunicare, condamnatul O. M. Nicușor, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că faptele pentru care a fost condamnat se încadrează în prezent în art. 244 alin. 1, iar nu art. 244 alin. 2 Cod penal, art. 84 din L. nr. 59/1934, care devine art. 215 alin. 4 C. pen.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin raportare la dispozițiile legale aplicabile și la susținerile contestatorului, C. constată următoarele:

În raport de pedepsele - principală - 2 ani închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.pen. cu aplic.art. 41 alin. 2 și art. 74 lit. a și 76 lit. c, cu aplic. art. 81 C.pen. de la 1969.

- 10 ani închisoare și 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal de la 1969, pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 3, 4 și 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969

- 8 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal de la 1969, pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 3, 4 și 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. de la 1969, rap. la art. 320 ind. 1 C.pr. pen și complementară – 5 ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b și c Cod penal de la 1968, aplicate contestatorului-condamnat prin sentința penală nr.365/09.09.2013 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 24.09.2013, art. 6 Cod penal trebuia aplicat, ținând cont și de decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014, potrivit căreia aplicarea legii penale mai favorabile se face global, iar nu pe instituții autonome, cum a statuat instanța de fond, după cum urmează:

Astfel, contestatorul-condamnat execută pedeapsa principală rezultantă de 10 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor sus-arătate.

Executarea pedepsei principale a început la 12.05.2011 și va lua sfârșit la 10.11.2021.

Totodată, i-au fost interzise drepturile civile prevăzute de art. 64 lit. a, teza II, lit. b, c Cod penal pe o perioadă de 5 ani, ca pedeapsă complementară, durata nedepășind maximul – tot de 5 ani - ce poate fi stabilit potrivit noii legi penale generale.

Infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 3, 4 și 5 din Codul penal din 1968 (pentru care contestatorul a fost condamnat la o pedeapsă de 10 ani închisoare și una de 8 ani închisoare) este incriminată în Noul Cod penal în dispozițiile art.244 alin. 1 Cod penal – înșelăciune, sancționată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani, pentru această infracțiune fiind prevăzută și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi pe o durată maximă de 5 ani, potrivit art. 66 alin. 1 Cod penal. Infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.pen, pentru care contestatorul a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare are corespondent în art. 244 alin. 1 și 2 C. pen, fiind pedepsită cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

Or, potrivit art. 6 alin. 1 din Codul penal adoptat prin legea nr. 286/2009, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.

În cauză, limita maximă de pedeapsă principală pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută atât de art. 244 alin. 1, cât și de art. 244 alin. 2 din noul Cod penal este mai mică, 3 ani, respectiv 5 ani, față de 20 de ani în vechea reglementare, însă instanța de fond trebuia să analizeze situația juridică dată de incidența formei continuate a infracțiunii de înșelăciune și a concursului de infracțiuni, cauze agravante incidente în ceea ce îl privește pe contestatorul condamnat O. M. Nicușor, precum și, desigur, efectele aplicării dispozițiilor art. 320 indice 1 Cod procedură penală pentru una dintre infracțiuni, cea pentru care a primit o pedeapsă de 8 ani închisoare.

În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile referitoare la forma continuată a infracțiunii de înșelăciune, C. arată că această cauză de agravare se regăsește în art. 35 alin. 1 Cod penal, cu regula de sancționare prevăzută de art. 36 alin. 1 Cod penal, adică maximul prevăzut de lege se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii.

Pentru concursul de infracțiuni, potrivit art. 39, 40, 44 din noul Cod penal, la pedeapsa cea mai grea trebuie adăugată o treime din suma celorlalte pedepse.

Constată C. că O. M. Nicușor trebuie să beneficieze în continuare însă și de dispozițiile art. 320 indice 1 Cod procedură penală, având câștigat definitiv acest beneficiu, ca și cauză generală de reducere a pedepsei pentru infracțiunea de înșelăciune pentru care a fost condamnat la 8 ani închisoare, în prezent reglementat de art. 375 alin. 1 raportat la art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, limitele de pedeapsă pentru pedeapsa închisorii trebuind a fi reduse cu o treime.

Așadar, în cazul contestatorului-condamnat O. M. Nicușor, aplicându-se global noul Cod penal, ar exista un cumul de cauze de agravare și de reducere a pedepsei, C. constatând că sunt aplicabile disp. art. 79 alin. 1 și 2 Cod penal, aplicându-se, în ordine, cauza de reducere a pedepsei, apoi dispozițiile privitoare la circumstanțe agravante - infracțiune continuată, apoi concurs.

Potrivit calcului matematic aplicabil situației contestatorului, limita maximă a pedepsei închisorii prevăzută pentru infracțiunea de la art. 244 alin. 1 Cod penal – 3 ani, trebuie redusă, într-o primă etapă cu 1/3, ajungându-se la 2 ani închisoare. Aplicând regulile de la infracțiunea continuată, la maximul de 2 ani închisoare se adaugă 3 ani, pentru a stabili care era maximul la care se putea ajunge pentru această formă de săvârșire a infracțiunii, rezultând 5 ani închisoare. pedeapsa care depășește pedeapsa principală concretă aplicată contestatorului, de 8 ani.

Pentru infracțiunea de înșelăciune de la art. 244 alin. 1 Cod penal, în situația condamnării la 10 ani închisoare, limita maximă este în prezent, cum s-a arătat 3 ani, la acest maxim, aplicând regulile de la infracțiunea continuată, se adaugă 3 ani, pentru a stabili care era maximul la care se putea ajunge pentru această formă de săvârșire a infracțiunii, rezultând 6 ani închisoare. pedeapsa care depășește pedeapsa principală concretă aplicată contestatorului, de 10 ani.

Ultima condamnare, cea de 2 ani închisoare, pentru o infracțiune incriminată acum de art. 244 alin. 1, 2 C. pen, nu depășește maximul special al pedepsei prevăzute de lege – 5 ani.

În următoarea etapă ar trebui aplicate regulile de la concursul de infracțiuni, potrivit aceluiași nou Cod penal, respectiv 6 ani plus o treime din suma pedepselor de 5 ani și 2 ani, adică o treime din 7 ani (2 ani și 4 luni), rezultând un total de 8 ani și 4 luni.

Cum însă instanța de fond a statuat în sensul admiterii contestației și reducerii pedepsei contestatorului-condamnat O. M. Nicușor la 5 ani închisoare, după o aplicare autonomă a instituțiilor de drept penal, aplicare nelegală, ținând cont însă de principul neagravării situației în propria cale de atac, reglementat de art. 425 indice 1 alin. 4 raportat la art. 418 Cod procedură penală, aceasta fiind, de altfel, singura cale de atac declarată în cauză, C. constată că acesta va executa 5 ani închisoare, în sensul dispus de prima instanță, contestația urmând a fi respinsă.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, incluzând și onorariul avocatului din oficiu, vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul dispozițiilor art. 425 indice 1 alin. 7 punctul 1 litera b Cod procedură penală raportat la art. 23 alin. 10 din L. nr. 255/2013, respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul condamnat O. M. N., fiul lui F. și M., născut la data de 14.08.1975, CNP_, în prezent deținut în P. V., împotriva sentinței penale nr. 257/24,04.2014 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul penal nr._ .

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă contestatorul condamnat O. M. N. la plata sumei de 300 de lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care suma de 200 de lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, va fi înaintată din fondurile speciale ale Ministerului de Justiție către Baroul lași.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.06.2014

Președinte,

A. P.

Grefier,

E. A.

Redactare și tehnoredactare P.A.G./2x/03.07.2014

Jud. fond: E. G. A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Hotărâre din 03-06-2014, Curtea de Apel IAŞI