Omor. Art.188 NCP. Sentința nr. 87/2015. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 87/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 703/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 703/2015
Ședința publică de la 06 Octombrie 2015
Completul compus din:
Președinte D. A.
Judecător M. M.
Grefier L. R.-C.
Pe rol judecarea apelului penal formulat de inculpatul L. I. împotriva sentinței penale nr. 87/20.05.2015 pronunțată de Tribunalul V. în dosar nr._, având ca obiect omorul (art.188 NCP) tentativă de omor.
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 08.09.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când în baza dispozițiilor art. 391 alin. 1 Cod procedură penală, instanța a stabilit termenul de pronunțare la data de 22.09.2015, când în baza dispozițiilor art. 391 alin. 2 Cod procedură penală, instanța a stabilit termenul de pronunțare pentru azi, când,
C. DE A.
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 87 pronunțată de Tribunalul V. s-a hotărât:
„În baza art. 386 Cod de procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului L. I. prin rechizitoriul nr. 770/P/2013 din 02.12.2014 al Ministerului Public – P. de pe lângă Tribunalul V. din infracțiunea de tentativă la omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 C.pen., în infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 C.pen. cu referire la art. 199 alin. 1 C.pen.și cu aplic. art. 5 Noul Cod penal.
Condamnă pe inculpatul L. I., fiul lui G. și S., născut la data de 23.04.1950, în ., cu domiciliu în ., CNP-_, studii primare, fără antecedente penale, ocupație agricultor, la pedeapsa de 4 (patru) ani de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și h) Noul Cod penal pe o perioadă de 2 (doi) ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 C.pen. cu referire la art. 199 alin. 1 C.pen.și cu aplic. art. 5 Noul Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală.
Pe durata executării pedepsei, interzice inculpatului L. I. exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și h) Noul Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 65 Noul Cod penal.
Ia act că partea vătămată L. V. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1357 și urm. din Codul civil, admite acțiunea civilă și obligă pe inculpatul L. I. la plata sumei de 648,6 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă S. de Ambulanță Județean V..
În baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1357 și urm. din Codul civil, admite acțiunea civilă și obligă pe inculpatul L. I. la plata sumei de 2321,02 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă S. Județean de Urgență „Sf. S.” Iași.
În baza art. 112 alin. 1 lit. b) Noul Cod penal, dispune confiscarea de la inculpatul L. I. a unui ciocan metalic, coadă de ciocan cu lg.de 19 cm.- corpuri delicte, folosite la comiterea infracțiunii, aflate la Camera de corpuri delicte a instanței și înregistrat la poziția nr.154/2014 din Registrul de corpuri delicte al Tribunalului V..
În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 raportat la art. 3, 4, 5 și 9 din Legea nr. 76/2008, dispune, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea de probe biologice de la inculpatul L. I. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.
În baza art. 272 și art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală, obligă pe inculpatul L. I. la plata sumei de 963 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care 563 lei, reprezintă cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale, iar 400 lei, cheltuieli efectuate în cursul judecății. Din acestea din urmă, suma de 200 lei reprezintă onorariu apărător desemnat din oficiu și va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției.”
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut și a avut în vedere următoarele:
„Pe rolul Tribunalului V., în data de 10.12.2014, sub nr._, a fost înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul V. nr. 770/P/2013 din data de 02.12.2014, prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului L. I. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 rap. la art. 188 C.pen.
În fapt și în esență, prin actul de sesizare a instanței, s-a reținut în sarcina inculpatului L. I. că acesta, la datele de 12.10.2013 și 13.10.2013, a agresat-o fizic pe partea vătămată L. V., soția sa, căreia i-a aplicat lovituri multiple cu palmele, cu pumnii, cu o bucată de lemn și cu un ciocan în zona capului, a toracelui precum și peste membre.
Fapta săvârșită întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art. 32 C.pen. raportat la art. 188 C.pen.
Partea vătămată L. V., care este soția inculpatului, a prezentat leziuni traumatice de tipul fracturii de arc zigomatic bilateral cu înfundare a părții stângi, al fracturii marii aripe sfenoidală bilateral, al fracturii peretelui intern orbitar stâng cu hemosinus etimoidal, al fracturii peretelui anterior lateral cu fragment înfundat maxilar stâng cu hemosinus, al fracturii cominutive de corp omoplat stâng, al fracturii de arc posterior a coastei a IX-a stângă cu reacție lichidiană pleurală bazală, al fracturii de apofiză transversa L1, L2, al fracturii de metatarsian I al piciorului stâng, al plăgii contuze, al hematomului epicranian, al tumefacției, al excoriației și al echimozei.
Leziunile au putut fi produse prin lovituri repetate cu mijloace și obiecte contondente aplicate la nivelul extremității cefalice, al toracelui, al membrelor superioare și inferioare pe multiple planuri în diferite poziții victimă-agresor, inclusiv posibil cu victima aflată pe un plan inferior (căzută la pământ).
Leziunile au necesitat 45 - 50 zile îngrijiri medicale pentru vindecare și nu au pus în primejdie viața persoanei vătămate.
Prin rezoluția din data de 14.10.2013 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de art. 20 C.pen. raportat la art. 174, 175 lit. c C.pen.
Ulterior, prin ordonanța din data de 30.10.2014 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din aceea prevăzută de art. 20 C.pen. raportat la art. 174, 175 lit. c C.pen. în aceea prevăzută de art. 32 C.pen. raportat la art. 188 C.pen.
Prin ordonanța din data de 30.10.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul L. loan pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de art. 32 C.pen. raportat la art. 188 C.pen.
Inculpatului i-au fost aduse la cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute de art. 108 C.p.p. și de art. 83 C.p.p., în acest sens încheindu-se procesul-verbal din data de 18.11.2014.
După procedura din camera preliminară, nefiind cereri si excepții, la data de 11.02.2015, s-a dispus începerea judecății după ce s-a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor si a efectuării actelor de urmărire penală.
S-a stabilit primul termen de judecată la data de 11.03.2015.
Astfel, la primul termen de judecată, instanța a adus la cunoștință inculpatului prevederile art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, privind procedura de judecată în cazul recunoașterii vinovăției.
Inculpatul a declarat că dorește să se judece pe baza probelor administrate in cursul urmăririi penale, apelând la procedura simplificată, prin recunoașterea faptei.
De asemenea, inculpatul a precizat că regretă fapta și a solicitat să fie administrată proba cu înscrisuri în circumstanțiere, probă admisă de către instanță.
Partea vătămată L. V. a declarat că nu dorește să se constituie parte civilă în procesul penal.
Prin adresa nr._/29.11.2013, S. C. Județean de Urgență „Sf. S." lași s-a constituit parte civilă cu suma de 2321,02 lei (la care a solicitat adăugarea dobânzii de referință a BNR până la achitarea integrală a despăgubirilor) reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare generate de internarea în perioada 14.10._13 a persoanei vătămate în această unitate medicală.
De asemenea, prin adresa nr. 3783/17.10.2013 S. de Ambulanță Județean V. s-a constituit parte civilă cu suma de 648,6 lei reprezentând contravaloarea transportului medical al persoanei vătămate.
La termenul de judecată din data de 08.04.2015, reprezentantul Parchetului a solicitat schimbarea încadrării juridice în sensul reținerii dispozițiilor art. 199 alin. 1 C.pen., având în vedere că infracțiunea a fost comisă de către inculpat asupra soției sale și a dispozițiilor art. 5 C.pen., privind aplicarea legii penale mai favorabile, raportat la faptul că infracțiunea a fost comisă la data de 13.10.2013, sub dispozițiile legii vechi.
Deși inițial, s-a solicitat de către reprezentantul Parchetului, să se rețină și agravanta prevăzută de art. 77 lit. b C.pen., ulterior la termenul de judecată din data de 06.05.2015, când a fost discutată schimbarea încadrării juridice, s-a revenit de către procuror, cu privire la reținerea agravantei prev. de art. 77 lit. b teza a II-a C.pen, deoarece această agravantă (prin aplicarea unor tratamente degradante) nu era prevăzută la data săvârșirii faptei.
Inculpatul, prin apărătorul său, a arătat că legea mai favorabilă este legea veche.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și materialul probatoriu administrat, Tribunalul reține următoarea situație de fapt:
În dimineața zilei de 12.10.2013, în jurul orelor 05°°, în timp ce se aflau în locuința comună, inculpatul L. I. a agresat-o fizic partea vătămată L. V. aplicându-i multiple lovituri cu pumnii în zona capului, consumarea agresiunii fiind percepută în mod mijlocit de către martora H. C., vecina părților care, în timp ce se afla în curtea proprie a auzit atât zgomote specifice unei agresiuni (inclusiv zgomote de geam spart) cât și rugămințile pe care persoana vătămată i le adresa inculpatului în sensul de a nu o mai agresa.
Ulterior, martora H. C. a relatat martorei P. M. (vecină, de asemenea, cu familia L. loan) percepțiile sale despre . consumată în dimineața zilei de 12.10.2013.
A doua zi (13.10.2013), în cursul dimineții, martora P. M. s-a întâlnit cu persoana vătămată L. V. ocazie cu care a constatat că aceasta prezenta semne evidente de agresiune în zona feței precum și existența pe față de urme de sânge.
Interpelând-o în legătură cu starea sa fizică, persoana vătămată i-a relatat martorei textual: „M-a bătut animalul ăsta!" cu referire directă la soțul său, inculpatul L. I..
Martora a aflat de la partea vătămată, că inculpatul o lovise în zona capului și a feței precum și în zona mâinilor cu o bucată de lemn pentru foc („vreasc"), martora constatând în mod nemijlocit că partea vătămată avea buzele rupte, o ureche fragmentată precum și existența unor multiple leziuni la nivel cranio-facial.
Fiind îngrijorată de starea fizică precară a acesteia, martora P. M. a apelat-o telefonic pe martora Petricel M., fiica părților, căreia i-a relatat că inculpatul a agresat-o pe vătămată și că starea de sănătate a acesteia era gravă.
Ulterior, în jurul orelor 13°°, în timp ce se afla la domiciliul său, martora P. M. a observat că în locuință intrase partea vătămată L. V. care prezenta leziuni recente sângerânde la nivelul cranio-facial precum și hematoame la nivelul brațelor și al toracelui.
Partea vătămată i-a relatat martorei că, după plecarea sa, în timp ce se afla în locuința comună, inculpatul o agresase din nou folosind din nou o bucată de lemn pentru foc cu care îi aplicase lovituri numeroase peste corp precum și un ciocan cu care îi aplicase lovituri în zona spatelui și la nivel intercostal.
Impresionată de numărul ridicat și de gravitatea leziunilor, martora P. M. i-a telefonat din nou fiicei persoanei vătămate, martora Petricel M., solicitându-i să se deplaseze la fața locului întrucât starea de sănătate a persoanei vătămate se înrăutățise vizibil.
În cele din urmă, partea vătămată a fost condusă de către martora Petricel M. la S. Județean V. de unde, în cursul zilei de 14.10.2013, ca urmare a gravității și a intensității leziunilor suferite, a fost transferată la Secția UPU din cadrul Spitalului C. „Sfântul S." lași.
În cauză, S. Medico-Legal Județean V. a procedat la redactarea raportului de expertiză medico-legală nr. 241/E/15.10.2013 în al cărui conținut s-au menționat următoarele concluzii: Persoana vătămată L. V. a prezentat leziuni traumatice de tipul fracturii de arc zigomatic bilateral cu înfundare a părții stângi, al fracturii marii aripe sfenoidală bilateral, al fracturii peretelui intern orbitar stâng cu hemosinus etmoidal, al fracturii peretelui anterior lateral cu fragment înfundat maxilar stâng cu hemosinus, al fracturii cominutive de corp omoplat stâng, al fracturii de arc posterior a coastei a IX-a stângă cu reacție lichidiană pleurală bazală, al fracturii de apofiză transversa L1, L2, al fracturii de metatarsian I al piciorului stâng, al plăgii contuze, al hematomului epicranian, al tumefacției, al excoriației și al echimozei.
Leziunile mai sus enumerate au putut fi produse prin lovituri repetate cu mijloace și obiecte contondente aplicate la nivelul extremității cefalice, al toracelui, al membrelor superioare și inferioare pe multiple planuri în diferite poziții victimă-agresor, inclusiv posibil cu victima aflată pe un plan inferior (căzută la pământ).
Leziunile necesită 45 - 50 zile îngrijiri medicale pentru vindecare și nu au pus în primejdie viața persoanei vătămate.
Excluzând leziunile mai sus enumerate, partea vătămată a mai prezentat leziuni traumatice de tipul plăgii corneene epiteliostromale cicatrizate, vechi fracturi ale oaselor proprii ale nasului, ale diafizei cubitale stângi ale corpului metacarpian V stâng, ale falangelor proximale ale degetelor ll-V ale mâinii stângi precum și ale metacarpianului V al piciorului stâng, aceste leziuni fiind produse anterior datei de 13.10.2013.
Inculpatul a avut un comportament sincer și a recunoscut comiterea faptei.
Acesta nu are antecedente penale.
Prin ordonanța din data de 30.10.2014 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul L. loan pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de art. 32 C.pen. raportat la art. 188 C.pen.
Conform art. 103 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.
În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului, instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată, în urma examinării tuturor celor administrate, in scopul aflării adevărului. Relativ la aprecierea probelor se impune a se reține că aceasta este operațiunea finală a activității de probațiune, care permite instanței de judecată să determine măsura în care probele reflectă adevărul.
Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, instanța își formează convingerea cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, cu privire la măsura în care prezumția de nevinovăție a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăție, dacă se impune sau nu achitarea inculpatului pentru faptele deduse judecății. Mai mult, orice infracțiune poate fi dovedită prin orice mijloace de probă prevăzute de lege, dacă organul judiciar și-a format convingerea că a aflat adevărul în cauza dedusă judecății.
Pe de altă parte, prezumția de nevinovăție, astfel cum este reglementată și în dispozițiile art. 6 paragr. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, produce, în principal, două categorii de consecințe: a) în privința organelor judiciare, care trebuie să manifeste prudență în examinarea actului de trimitere în judecată și să analizeze, în mod obiectiv, argumentele în favoarea și în defavoarea inculpatului; b) în privința inculpatului, prezumția de nevinovăție implică dreptul său de a propune probe în apărarea sa și acela de a nu depune mărturie contra lui însuși.
În sistemul nostru de drept, prezumția de nevinovăție – astfel cum este reglementată prin disp. art. 4 NCCP și art. 99 NCPP – îmbracă două coordonate: administrarea probelor și interpretarea acestora.
În cauza dedusă judecății, Tribunalul constată că prezumția de nevinovăție a fost înlăturată în privința inculpatului L. I., probele administrate de organele judiciare demonstrând, fără echivoc, vinovăția acestuia.
Astfel, instanța de judecată a coroborat următoarele mijloace de probă:
- procesul-verbal de sesizare; declarațiile inculpatului L. loan; declarația persoanei vătămate; declarațiile martorelor P. M., Petricel M. și H. C.; procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșă foto aferentă acestuia; proces-verbal de examinare fizică a inculpatului și planșă foto anexă acestuia; raport de expertiză medico-legală traumatologică nr. 241/E/15.10.2013 întocmit de către S. Medico-Legal Județean V.; suport optic tip DVD conținând fotografii ale persoanei vătămate realizate de către martora Petricel M. ulterior date de 13.10.2013.
Tribunalul reține că în drept, fapta inculpatului L. loan care, la datele de 12.10.2013 și 13.10.2013, a agresat fizic persoana vătămată L. V., soția sa, căreia i-a aplicat lovituri multiple cu palmele, cu pumnii, cu o bucată de lemn și cu un ciocan în zona capului, a toracelui precum și peste membre întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art. 32 C.pen. raportat la art. 188 C.pen.și la art. 199 C.pen. cu aplic. art. 5 C.pen.
Tribunalul reține că intenția de a ucide a inculpatului rezultă din repetabilitatea acțiunilor de agresare reliefată, pe de o parte, de consumarea acestora în zile consecutive (12 și, respectiv, 13 octombrie 2013) și, pe de altă parte, de faptul că inculpatul agresează în mod constant persoana vătămată, precum și din natura obiectelor cu care a fost lovită persoana vătămată și anume pumni, o bucată de lemn de foc având lungimea de aproximativ 40 cm. și grosimea de 6 - 8 cm. și un ciocan, obiecte care, prin însăși natura lor, pot produce leziuni care să ducă la moartea victimei.
De asemenea, numărul și intensitatea loviturilor, precum și regiunile anatomice vizate de inculpat care acoperă practic întregul corp al persoanei vătămate, duc la concluzia că inculpatul a acționat cu intenție indirectă de a ucide victima.
Poziția psihică a inculpatului de suprimare a vieții persoanei vătămate rezultă și din răspunsul oferit la rugămințile acesteia de a nu mai fi agresată: „Vreau să te omor, vreau să te omor!"
Astfel, tribunalul apreciază că intensitatea și numărul mare și repetat al loviturilor aplicate victimei dovedește faptul că inculpatul a prevăzut faptul că moartea victimei poate interveni ca rezultat posibil al acțiunilor comise. Săvârșind fapta, chiar dacă nu și-ar dori rezultatul letal, inculpatul l-ar fi acceptat în mod conștient, ceea ce înseamnă că a acționat cu intenția indirectă de a ucide.
În practica judiciară, s-a stabilit că există tentativă de omor, și nu de vătămare corporală sau lovire, ori de câte ori infractorul acționează în așa mod încât provoacă leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori folosește instrumente sau procedee specifice uciderii.
Nu are relevanță timpul necesar pentru îngrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infracțiunilor de vătămare corporală și nu exprimă dinamismul interior al actului infracțional.
Anumite stări ale infractorului ori defectuozitatea mijloacelor folosite de el în executarea actului nu au relevanță în sine, întrucât intenția de omor se deduce din modul în care a acționat, iar nu din elemente exterioare.
Forma și modalitatea intenției, element al laturii subiective a infracțiunii, rezultă din materialitatea actului, printre altele, din relațiile personale anterioare existente între inculpat și victimă, din obiectul vulnerant folosit, numărul și intensitatea loviturilor, zona anatomică vizată etc.
Astfel, în cazul de față, victima era agresată frecvent de către inculpat, fiind o femeie în vârstă, aceasta este lipsită de apărare și aproape orice obiect folosit împotriva ei cu scopul direct de a o lovi, i-ar fi putut produce moartea.
Pentru calificarea faptei în dispozițiile prevăzute de art. 32 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal este important nu atât rezultatul concret al acțiunii agresorului, cât intenția lui directă sau indirectă în raport cu viața victimei.
Cu privire la solicitarea schimbării încadrării juridice prin reținerea dispozițiilor art. 199 C.pen, Tribunalul constată că se impune reținerea acestora, având în vedere că inculpatul și partea vătămată sunt soț și soție.
În lumina argumentelor prezentate mai sus, în baza art. 386 Cod de procedură penală, instanța va schimba încadrarea juridică din infracțiunea de tentativă la omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 C.pen., în infracțiunea de tentativă de omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 C.pen. cu referire la art. 199 alin. 1 C.pen.și cu aplic. art. 5 Noul Cod penal.
Din analiza fișei de cazier judiciar rezultă că inculpatul L. I. nu este cunoscut cu antecedente penale.
Pe parcursul cercetărilor, inculpatul L. I. a manifestat o atitudine procesuală de recunoaștere a faptei în modalitatea și în împrejurările expuse în prezentul rechizitoriu (cu excepția agresării persoanei vătămate cu ciocanul) precum și de regret al comiterii acesteia.
Conform art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Cu privire la stabilirea legii penale mai favorabile aplicabile inculpatului, Tribunalul reține că va fi considerată mai favorabilă legea care în ansamblu conduce la o situație mai avantajoasă pentru inculpat și nu în mod necesar legea mai favorabilă prin prisma pedepsei din norma de incriminare.
Din punctul de vedere al sancțiunii, se constată că minimul special din legea nouă este mai redus, astfel că, în măsura în care instanța apreciază că se impune aplicarea unei pedepse îndreptate spre minim, legea mai favorabilă este cea nouă.
Având în vedere toate circumstanțele comiterii faptei, precum și persoana și atitudinea inculpatului, instanța se va orienta spre un minim al pedepsei, astfel încât, din acest punct de vedere, apare ca fiind mai favorabilă, legea nouă.
Tribunalul constată că, în privința inculpatului L. I. este incidentă o cauză care are ca efect reducerea pedepsei (respectiv reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, ca urmare a aplicării art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală).
La alegerea și individualizarea pedepsei, care urmează a fi aplicată inculpatului L. I., se vor avea în vedere limitele pedepsei prevăzute de art. 32 rap. la art. 188 alin. 1, cu aplic. art. 199 C.pen. Cod penal, reduse conform art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală (închisoare între minimul de 3 ani și 4 luni și maximul de 8 ani și 4 luni), împrejurările concrete în care a fost săvârșita fapta și persoana inculpatului.
Tribunalul va reține pentru individualizarea cuantumului pedepsei, comportarea inculpatului înainte de săvârșirea faptelor din prezenta cauză, constând în lipsa antecedentelor penale, precum si faptul ca s-a prezentat in fata autoritătilor si atitudinea sinceră și de regret a acestuia.
De asemenea, se va retine că inculpatul s-a prezentat la fiecare termen fixat de instanța de judecată.
Cu toate acestea, se va retine si comportamentul inculpatului in raport cu victima, care este soția sa si care în mai multe rânduri a fost agresată de către el.
Tribunalul nu va reține în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, insă se va orienta spre un minim al pedepsei, având in vedere vârsta inculpatului, faptul că este la primul contact cu legea penală si având in vedere si atitudinea lui pe parcursul urmăririi penale si al judecății.
Individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, însă trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate. Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului alegerii sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală.
Dar, firește, gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și inculpatului.
Față de cele arătate mai sus, Tribunalul va stabili cuantumul pedepsei la 4 (patru) ani de închisoare, cuantum la care s-a ajuns in urma reținerii tuturor cauzelor de reducere a pedepsei și de agravare a acesteia, asa cum au fost descrise mai sus.
Tribunalul consideră că scopul educativ al pedepsei față de inculpatul L. I. poate fi atins doar cu executarea efectivă a acesteia prin privare de libertate.
Această convingere este fundamentată pe comportamentul inculpatului în cadrul familiei, de atitudinea acestuia față de soția sa, care este o femeie în vârstă, dar si faptul ca procesul de reeducare al acestuia nu poate fi făcut decât prin executarea pedepsei în regim de detenție.
Având în vedere că s-a comis o infracțiune pentru care legea prevede obligativitatea aplicării și a unei pedepse complementare, se va aplica și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și h) Noul Cod penal pe o perioadă de 2 (doi) ani.
Pe durata executării pedepsei, se vor interzice inculpatului L. I. exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) și h) Noul Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 65 Noul Cod penal.
Tribunalul va lua act că partea vătămată L. V. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1357 și urm. din Codul civil, se vor admite acțiunile civile și va fi obligat inculpatul L. I. la plata sumei de 648,6 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă S. de Ambulanță Județean V. și la plata sumei de 2321,02 lei cu titlu de despăgubiri materiale către partea civilă S. Județean de Urgență „Sf. S.” Iași.
În baza art. 112 alin. 1 lit. b) Noul Cod penal, se va dispune confiscarea de la inculpatul L. I. a unui ciocan metalic, coadă de ciocan cu lg.de 19 cm.- corpuri delicte, folosite la comiterea infracțiunii, aflate la Camera de corpuri delicte a instanței și înregistrat la poziția nr.154/2014 din Registrul de corpuri delicte al Tribunalului V..
În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 raportat la art. 3, 4, 5 și 9 din Legea nr. 76/2008, se va dispune, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea de probe biologice de la inculpatul L. I. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.
Reținând culpa procesuală a inculpatului, acesta, în baza art. 272 și art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală, va fi obligat la plata sumei de 963 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care 563 lei, reprezintă cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale, iar 400 lei, cheltuieli efectuate în cursul judecății. Din acestea din urmă, suma de 200 lei reprezintă onorariu apărător desemnat din oficiu și va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției.”
În termen legal această sentință a fost atacată cu apel de inculpatul L. I., fiind criticată pentru netemeinicie.
Apărătorul inculpatului a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate de prima instanță având în vedere actele și lucrările dosarului și atitudinea de regret a inculpatului, față de comiterea infracțiunii.
Instanța de apel, din oficiu a pus în discuția părților reținerea art. 177 lit. b Cod penal având în vedere că persoana vătămată este soția inculpatului și prima instanță nu reținut acest text de lege. Procurorul și avocatul oficiu au fost de acord cu reținerea acestui text de lege..
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 al. 2 Cod proc. penală, instanța de control judiciar constată că apelul inculpatului este fondat însă nu din motivul privind redozarea pedepsei ci doar sub aspectul reținerii disp. art. 177 lit. b Cod penal așa cum se va dezvolta în continuare.
Instanța de fond a reținut în mod corect, pe baza probelor administrate, situația de fapt, făcându-se și o încadrare juridică a faptei săvârșite de inculpatul-apelant.
De altfel, fapta a și fost recunoscută de inculpat în fața primei instanțe, care a solicitat ca judecata să se facă în baza procedurii simplificate, iar pedeapsa aplicată s-a făcut în condițiile disp. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Solicitarea inculpatului-apelant prin apărătorul său, de reducerea cuantumului pedepsei nu poate fi primită de instanța de control judiciar.
Instanța de control judiciar apreciază că instanța de fond, reținând în mod corect vinovăția inculpatului, pe baza probelor administrate, inclusiv recunoașterea acestuia pe parcursul procesului penal, a avut în vedere în totalitate criteriile prev. de art.74 Cod penal, care se referă atât la pericolul social concret al faptei săvârșite, date de împrejurările și modalitatea de săvârșire a acesteia, cât și la circumstanțele personale ale inculpatului, care deși a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal a violentat de mai multe ori pe soția sa parte vătămată în cauză.
C. constată că se impune menținerea acestei pedepse aplicate, de 4 ani închisoare, care corespunde scopului pedepsei.
Recunoașterea faptei și regretul de care a dat dovadă inculpatul au fost avute în vedere de instanța fondului, care a aplicat pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, în condițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Având în vedere aspectele invocate, C. reține că nu se impune reducerea pedepsei aplicate, numai în acest mod putând fi atinsă finalitatea care sa contribuie la a-l determina pe inculpat să nu mai comită fapte penale.
Constatându-se, așadar, că individualizarea pedepsei a fost realizat în mod judicios atât ca întindere, cât și ca mod de executare, criticile formulate de inculpatul-apelant apar ca neîntemeiate și urmează a fi înlăturate.
Așa cum s-a arătat mai sus, apelul inculpatului este fondat doar sub aspectul nereținerii textului de lege și anume art. 177 lit. b Cod penal având în vedere că persoana vătămată este soția inculpatului și prima instanță nu reținut acest text de lege.
D. sub acest aspect se va admite apelul inculpatului.
Așa fiind, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, apelul inculpatului urmează să fie admis.
Văzând și disp. art. 275 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelul declarat împotriva sentinței penale nr. 87/20.05.2015 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr._ de inculpatul apelant L. I..
În temeiul art. 423 alin.1 și alin. 2 Cod procedură penală, desființează în parte sentința penală apelată și, în rejudecare, dispune:
Reține la încadrarea juridică a infracțiunii săvârșite de inculpatul apelant și dispozițiile art. 177 alin. 1 lit. b Cod penal
Menține toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat pentru soluționarea apelului rămân în sarcina statului, din care suma de 260 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu av. P. C., potrivit delegației pentru asistență juridică obligatorie nr. 14.368/27.07.2015, se avansează către Baroul Iași din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.10.2015.
Președinte, Judecător,
D. A. M. M.
Grefier,
L. R.-C.
Red și tehnored jud. AD
7 exemplare -_
Jud fond A. E. G.
| ← Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 777/2014. Curtea... → |
|---|
