Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr. 109/2015. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 109/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 109/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI - NCPP
DECIZIE Nr. 109/2015
Ședința publică de la 17 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. P.
Judecător M. C.
Grefier C. B.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei penale privind apelurile declarate de inculpatul S. E. și de partea civilă G. G. A., împotriva sentinței penale nr.272/11.11.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._, având ca obiect vătămarea corporală din culpă (art.196 NCP)
La apelul nominal lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 03.02.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie. La acel termen de judecată Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror L. D..
Din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru azi, 17.02.2015, când,
C.
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 272 din 11.11.2014 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
” Condamnă inculpatul S. E., fiul lui C. și I., născut la data de 16.04.1988 în ., cetățenie română, studii 8 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, dom. în . jud. Suceava, CNP_, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2 și 3 C.p.
Admite acțiunea civilă promovată de partea civilă S. C. Județean de Urgențe Sf. S. Iași și obligă inculpatul la plata sumei de 8061,72 lei cu titlu de daune materiale – contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate G. G. A. în perioada 11.05.2013 – 24.05.2013, la care se adaugă dobânda de referință a BNR de la data de 24.05.2013 până la achitarea efectivă a debitului.
Admite acțiunea civilă promovată de partea civilă S. M. P. și obligă inculpatul la plata sumei de 472,51 lei cu titlu de daune materiale - contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate G. G. A. în data de 11.05.2013.
Admite în partea acțiunea civilă promovată de partea civilă G. G. A. și obligă asigurătorul de răspundere civilă obligatorie EUROINS Asigurarea R. SA la plata sumei de 80.000 lei cu titlu de daune morale și la plata sumei de 1798,53 lei cu titlu de daune materiale.
Obligă asigurătorul EUROINS Asigurarea R. SA la plata sumei de 1700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă G. G. A..
Obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 1000 lei”.
Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria P. a reținut următoarele:
La data de 03.06.2014 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei P. sub nr._, rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria P. nr. 1968/P/2013 din 28.05.2014, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S. E. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 196 alin. 2 și 3 C.p.
Pentru a se dispune astfel s-a reținut în esență, următoarea situație de fapt:
La data de 11.05.2013 în jurul orei 12,45, inculpatul S. E. se deplasa la volanul autoturismului marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_, din direcția Suceava spre mun. Iași. La ieșirea din Mun. P. spre localitatea Blăgești, pe un sector de drum pe care viteza de deplasare este limitată la 50 km/h iar depășirea este interzisă, inculpatul s-a angajat în efectuarea acestei manevre, depășind mai multe vehicule însă, înainte de a termina manevra și a reveni pe sensul său de mers, a lovit două motociclete ce se deplasau pe sensul opus de mers. În urma impactului, persoana vătămată G. G. A. a suferite leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 90-100 zile îngrijiri medicale.
Situația de fapt descrisă în rechizitoriu a fost reținută pe baza coroborării următoarelor mijloace de probă: act de sesizare (fila 102); proces verbal (fila 10-11, 18-20); planșe foto (filele 12-17); buletine examinare clinică (filele 22-28,33); certificate medico legale (filele 104,105,121,127); proces verbal stare tehnică (fila 18-20); acte autovehicule (filele 56,60,63,64); caziere auto (filele 37-45); declarații martori (filele 111-120,122-126); declarație parte civilă (filele 102, 106, 109, 110); raport de expertiză tehnică auto (filele 69-90); cereri constituiri părți civile spitale (filele 93-97,100); copie poliță de asigurare inculpat (fila 57);declarații inculpat (filele 129-130;132-136;139-140).
Prin încheierea de ședință de la data de 07.07.2014, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei P. a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul S. E., trimis în judecată în stare de libertate prin rechizitoriul nr. 1968/P/2013al Parchetului de pe lângă Judecătoria P., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „vătămare corporală din culpă” prev. de art. 196 alin. 2,3 NCP cu aplicarea art. 5 NCP.
În cauză s-au constituit părți civile S. Municipiului P. cu suma de 956,44 lei, S. C. Județean de Urgență Sf. S. Iași cu suma de 8061,72 lei reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate, persoana vătămată G. G. A. cu suma de 35.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 400.000 lei reprezentând daune morale. S-a solicitat introducerea în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a EUROINS Asigurarea R. SA.
În cursul cercetării judecătorești, inculpatul deși legal citat nu s-a prezentat în fața instanței de judecată, neputând fi audiat, însă a fost reprezentat de apărător ales care a declarat că nu contestă probele administrate în cursul urmăririi penale și nu solicită administrarea altor probe. Persoana vătămată constituită parte civilă a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu martori, fiind audiați în acest sens martorii P. B., M. M., P. I. C..
Analizând probele administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, la data de 11.05.2013, în jurul orei 12,45, inculpatul S. E. se deplasa la volanul autoturismului marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_ din direcția Suceava spre mun. Iași. Între localitățile P. și Iași, ca urmare a configurației drumului - pantă și curbe succesive ce reduc vizibilitatea conducătorilor auto, viteza este restricționată la 50 km/h și acționează indicatorul „depășirea interzisă”. A.-se pe acest sector de drum, întrucât se circula în coloană, inculpatul a decis să se angajeze în depășirea vehiculelor din fața sa, și a intrat pe contra-sens, încălcând marcajul longitudinal continuu ce separă cele două sensuri de mers. Înainte de a termina manevra și a reveni pe sensul său de mers a observat că din sens opus, din direcția Iași-P. se deplasau două motociclete.
Deoarece nu exista spațiul necesar pentru a intra pe sensul său, inculpatul a virat stânga moment în care a acroșat prima motocicletă, marca Suzuki cu nr. de înmatriculare_ condusă de M. M., pasageră fiind C. S. D., motocicleta răsturnându-se pe carosabil după ce a reușit să treacă printre autoturism și vehiculele care circulau din sens opus.
Autoturismul condus de inculpat a intrat apoi în coliziune cu parapetul metalic de pe sensul Iași – P. și cu a doua motocicletă condusă de persoana vătămată G. G. A., acesta fiind proiectat pe autoturism apoi pe spațiul verde.
La fața locului s-au deplasat echipaje de prim ajutor care au transportat la S. mun. P. cei trei motocicliști și inculpatul.
A fost efectuată cercetarea locului faptei, stabilindu-se că cele două sensuri de circulație sunt despărțite de marcaj longitudinal continuu care interzice depășirea, asfaltul era curat și uscat, vizibilitatea bună.
Organele de poliție care s-au deplasat la fața locului au întocmit un proces verbal care relevă contextul derulării evenimentului rutier. Acest înscris individualizează elementele găsite la fața locului de către organele de poliție și care puteau oferi indicii privind dinamica producerii accidentului. Au fost întocmite și planșe foto care redau avariile suferite de vehicule, precum și amplasamentul acestora ulterior producerii accidentului.
Din lecturarea procesului verbal rezultă că autoturismul marca VW Golf respectiv conducătorul acestuia, nu a respectat semnificația semnelor de circulație și s-a angajat într-o depășire neregulamentară, situație în care, nu a mai putut evita impactarea celor două motociclete care rulau pe sensul opus de mers al acestuia.
De asemenea, constatările efectuate la fața locului în prezența martorilor asistenți S. I. și B. M., constatări relevate de actul întocmit la care s-a făcut referire mai sus, au fost însușite de către inculpat, acesta semnând fără a formula obiecțiuni.
Din planșele foto cât și din înscrisurile de la dosar rezultă că asfaltul era curat și uscat, iar vremea oferea o vizibilitate bună.
La S. Mun. P. celor trei conducători auto li s-au recoltat probe biologice de sânge, neputându-se efectua testarea cu aparatul etilotest, dat fiind starea în care se aflau aceștia.
Conform buletinelor de analiză toxicologică alcoolemie nr. 442/A, nr. 439/A și nr. 438/A întocmite de IML Iași, aceștia prezentau o alcoolemie zero.
În urma accidentului rutier, persoana vătămată G. G. A. a suferit leziuni traumatice care, conform certificatului medico legal nr. 4006/30.05.2013 întocmit de IML Iași au necesitat 90-100 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.
În cursul urmăririi penale a fost efectuată o expertiză tehnică auto care a concluzionat că accidentul de circulație din data de 11.05.2013 produs în jurul orelor 12,45 pe sensul de mers P.-Iași, de pe DN 28A, în zona km. 21+900 m. se datorează pătrunderii autoturismului VW Golf pe contrasens. De asemenea, se subliniază că starea de pericol a fost crată de către inculpat prin manevra de depășire, accidentul putând fi evitat dacă acesta respecta semnificația indicatoarelor care acționau în zonă (viteză limitată la 50 km/h și depășirea interzisă). V. de circulație a autoturismului VW Golf în momentul premergător impactului cu balustrada a fost apreciată ca fiind de 73 km/h, iar viteza motocicletelor în momentul premergător impactului a fost aproximată de 51 km/h, în condițiile în care existau urme de frânare de aproximativ 3 m. la o distanță de 2,2 m. de marcajul longitudinal continuu ce separă cele două sensuri de deplasare.
Situația de fapt descrisă relevă încălcarea de către inculpatul S. E. a următoarelor reguli de circulație:
- art. 35 alin. 1 din OUG 195/2002/R „participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu producă prejudicii proprietății publice ori private” ;
- art. 49 alin. 3 din OUG 195/2002/R „respectarea limitării vitezelor pe anumite segmente de drum”;
- art. 77 alin. 2 din Regulamentul pentru aplicarea OUG 195/2002/R „în ceea ce privește marcajul longitudinal continuu care interzice efectuarea manevrelor de depășire” ;
- art. 120 lit. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002/R care vizează modalitatea efectuării manevrelor de depășire în deplină siguranță” ;
- art. 120 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002/R „care reglementează semnificația indicatorului depășire interzisă” .
Cu prilejul audierii în cursul urmăririi penale, inculpatul S. E. a recunoscut săvârșirea faptei. De asemenea, acesta a menționat că a luat la cunoștință de conținutul raportului de expertiză tehnică auto, în prezența apărătorului ales, a înțeles să formuleze eventuale obiecțiuni, însă nu fost depuse în termenul prevăzut de lege, astfel încât s-a concluzionat conform susținerilor inculpatului că achiesează în mod tacit la precizările probei științifice .
Situația de fapt descrisă anterior a fost reținută de instanță pe baza coroborării următoarelor mijloace de probă:
Astfel, declarațiile vătămatului, ale martorului M. și declarațiile inculpatului cu privire la împrejurările producerii accidentului sunt concordante asupra aspectelor esențiale: sectorul de drum pe care a avut loc accidentul și restricțiile de circulație ale acestuia, angajarea inculpatului în efectuarea manevrei de depășire, izbirea motocicletelor.
Procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto efectuate confirmă condițiile de trafic (carosabil uscat, timp de zi). Martorii din lucrări, au confirmat, la rândul lor, dinamica producerii accidentului reținută de instanță.
A reținut instanța că expertiza efectuată în cauză, necontestată de inculpat, reține culpa exclusivă a acestuia în producerea accidentului.
În ceea ce privește poziția inculpatului, instanța a reținut că, deși acesta a recunoscut implicarea în producerea accidentului rutier, a încercat să își minimalizeze vina susținând că motocicliștii ar fi putut evita impactul dacă ar fi trecut printre autoturismul său și coloana de vehicule ce se deplasa pe sensul de mers P. Iași. Atitudinea inculpatului denotă, în opinia instanței, lipsa empatiei față de consecințele grave pe care conduita sa le-a produs. S-a reținut în acest sens că persoana vătămată și martorul M. nu au nicio culpă în producerea accidentului rutier, vina aparținând exclusiv inculpatului care a nesocotit atât regimul de viteză, cât și marcajul stradal – linia continuă de demarcare a sensurilor de mers, și interdicția de depășire.
În drept, fapta inculpatului S. E., care în ziua de 11.05.2013, în jurul orei 12,45,în timp ce se deplasa pe DN 28A, pe direcția de mers P.-Iași, varianta Blăgești, ca urmare a nerespectării regimului de viteză și a interdicției de depășire pe sectorul de drum respectiv, angajându-se în depășirea coloanei de vehicule din fața sa a lovit motocicleta condusă de persoana vătămată G. G. A., producând un accident rutier ce a avut drept consecință cauzarea unor leziuni traumatice pentru care partea civilă G. G. A. a avut nevoie de 90-100 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de „vătămare corporală din culpă” prev. de art. 196 alin. 2 și 3 Cod penal.
Între momentul comiterii faptei și momentul pronunțării prezentei sentințe a intervenit o succesiune de legi în timp, instanța având obligația de a aplica inculpatului legea penală mai favorabilă.
În vechiul cod penal, infracțiunea de vătămare corporală din culpă era incriminată în art. 184 C.p. 1969, limitele de pedeapsă prev. fiind de la 6 luni la 3 ani închisoare. În noul cod penale, deși limitele de pedeapsă sunt aceleași (6 luni – 3 ani), este prevăzută și pedeapsa alternativă a amenzii. Totodată, instanța reține că în noua reglementare aplicarea pedepsei accesorii nu mai este obligatorie în cazul condamnării la pedeapsa închisorii. A apreciat instanța că legea penală mai favorabilă este noul cod penal.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În concret, instanța a reținut că inculpatul este la prima abatere de natură penală. Deși a recunoscut modul de desfășurare a evenimentelor, inculpatul și-a minimalizat culpa, susținând că persoana vătămată ar fi putut să evite producerea accidentului rutier. Acest aspect denotă lipsa empatiei față de suferințele produse vătămatului, dar și neasumarea consecințelor de către inculpat. În contextul în care acesta a depășit limita maximă de viteză admisă pe sectorul de drum respectiv, a încălcat marcajul longitudinal continuu și nu a respectat interdicția de depășire, în mod evident este singurul vinovat pentru producerea accidentului. Fapta comisă, prin consecințele produse – leziunile traumatice cauzate victimei și care s-ar fi putut produce - accidentarea gravă și a persoanelor ce se deplasau pe prima motocicletă, consecințe mai grave pentru vătămat, prezintă un grad crescut de pericol social.
În contextul actual – înmulțirea exponențială a numărului de vehicule ce se deplasează pe o rețea rutieră națională în mod evident neadaptată la noile necesități, nerespectarea regulilor de circulație are consecințe de multe ori dramatice. Numărul mare de decese produse în urma accidentelor rutiere a crescut în ultimii ani, astfel încât se impune sancționarea severă a celor ce încalcă cu bună știință normele de circulație, riscând nu doar propria siguranță, dar și a celorlalți participanți la trafic.
Având în vedere și refuzul inculpatului de se prezenta în fața instanței de judecată, deși reprezentat de apărător ales, instanța a condamnat inculpatului la o pedeapsă de 8 luni închisoare.
În ceea ce privește individualizarea executării pedepsei, gradul de pericol social concret a faptei, considerentele expuse anterior privind frecvența crescută a acestui tip de infracțiuni, lipsa acordului inculpatului pentru a presta muncă în folosul comunității, impun, s-a apreciat, executarea pedepsei în regim de detenție.
Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța a reținut că acțiunile civile promovate de unitățile medicale care au acordat îngrijiri medicale persoanei vătămate G. sunt întemeiate. Considerentele ce preced privind vinovăția inculpatului și legătura de cauzalitate dintre faptele sale și leziunile traumatice suferite de persoana vătămată, justifică angajarea răspunderii civile a inculpatului și obligarea acestuia la plata sumei de 472,51 lei cu titlu de daune materiale - contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate G. G. A. în data de 11.05.2013 către S. M. P. și la plata sumei de 8061,72 lei cu titlu de daune materiale – contravaloarea îngrijirilor medicale acordate persoanei vătămate G. G. A. în perioada 11.05.2013 – 24.05.2013, la care se adaugă dobânda de referință a BNR de la data de 24.05.2013 până la achitarea efectivă a debitului.
În ceea ce privește pretențiile civile formulate de persoana vătămată G. G. A. instanța a reținut că acesta s-a constituit parte civilă cu suma de 35.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 400.000 lei reprezentând daune morale.
Înscrisurile depuse la dosar (filele 64-90) dovedesc doar parțial daunele materiale, respectiv cheltuieli în valoare de 1798,53 lei.
Persoana vătămată a solicitat cu titlu de despăgubiri și diferențele de venit pe carte nu le-a realizat ca urmare a concediilor medicale de care a beneficiat și a încetării contractului de muncă pe care îl avea la momentul comiterii faptei. Totodată, s-au solicitat daune morale și pentru deficitul funcțional, durerea fizică suferită, prejudiciul de agrement.
Cu privire la daunele morale solicitate, având în vedere specificul acestora, nu se poate apela la mijloace de probă materiale pentru determinarea criteriilor de stabilire a acestora, instanței revenindu-i sarcina, în raport de ansamblu circumstanțelor de fapt, de a stabili o sumă globală care să compenseze partea civilă pentru consecințele suferite în urma acțiunii ilicite a inculpatului, fără ca acestea să poată fi considerate un pretium doloris (preț al durerii) și nici o sursă de îmbogățire fără justă cauză. Instanța a apreciat că acordarea unor astfel de despăgubiri este justificată de suferința profundă a părții civile G., perioada lungă de recuperare motorie la care a fost nevoit să se supună, deteriorarea semnificativă a calității vieții.
Martorii audiați și înscrisurile depuse dovedesc stilul de viață activ al vătămatului anterior accidentului rutier (pasionat de motociclism, de alpinism) hobbyuri pe care acum nu le mai poate practica sau le practică cu dificultate. Suma pretinsă cu titlu de daune morale este însă exagerată. Suferințele fizice ale victimei, suferințele emoționale, faptul că a fost obligat practic să renunțe la pasiunile sale impun acordarea de daune morale însă într-un cuantum mai redus.
Față de aceste considerente, instanța a obligat asigurătorul de răspundere civilă obligatorie EUROINS Asigurarea R. SA la plata sumei de 80.000 lei cu titlu de daune morale și la plata sumei de 1798,53 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă G. G. A..
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termenul prevăzut de art. 410 Cod procedură penală partea civilă G. G. A., precum și inculpatul S. E..
Inculpatul S. E. a criticat sentința instanței de fond pentru netemeinicie, atât pe latură penală, cât și pe latură civilă.
Astfel, inculpatul a solicitat a fi desființată în parte sentința instanței de fond, a i se aplica pedeapsa amenzii ori pedeapsa cu închisoare, cu suspendarea executării acesteia, a fi redus cuantumul daunelor morale de_ lei.
În motivarea cererii de apel, inculpatul S. E. a arătat că pedeapsa de 8 luni închisoare, cu executare în regim de detenție, este o pedeapsă mult prea aspră pentru o infracțiune săvârșită din culpă. Inculpatul nu a putut fi prezent în fața instanței de fond deoarece se afla la muncă, în străinătate, pentru a-și câștiga existența.
Instanța de fond nu a avut în vedere împrejurările și modul comiterii faptei, faptul că apelantul inculpat se deplasa cu o viteză redusă, era ultimul dintr-o coloană de 4-5 mașini care efectuau depășirea unei autoutilitare. Accidentul s-a produs la . linie continuă și urmând o curbă, însă aceasta era foarte largă, fiind vizibilitate pentru depășirea unei autoutilitare care se deplasa foarte încet. Inculpatul a arătat că a încercat cât a putut să evite impactul.
S-a mai arătat de către inculpat că nu are antecedente penale, nu a mai avut niciun conflict cu legea penală, s-a prezentat de fiecare dată în fața organelor de urmărire penală și a dat declarații, atitudinea sa fiind de recunoaștere și regret sincer pentru fapta comisă, are 25 de ani, este căsătorit, fiind singurul întreținător al familiei.
Totodată, a încercat să ia legătura cu persoana vătămată, atitudinea acesteia fiind de dispreț și refuz al oricăror discuții.
Prin cererea de apel, partea civilă G. G. A. a criticat sentința Judecătoriei P. pentru netemeinicie, solicitând a fi desființată în parte, în latură civilă și a-i fi acordate integral daunele solicitate –_ lei daune materiale și_ lei daune morale.
În motivarea cererii de apel, partea civilă a arătat că despăgubirile acordate de instanța de fond sunt într-un cuantum deosebit de mic raportat la consecințele infracțiunii.
Astfel, suma de_ lei acordată cu titlu de daune morale nu este de natură a repara prejudiciul suferit de partea civilă, care a avut nevoie de 90 -100 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, a fost internat în spital 14 zile, i s-a montat o tijă în picior, a avut dureri mari, insomnii, a suferit de nervozitate, depresie, oboseală. Ulterior a fost nevoie de un tratament medicamentos de lungă durată, de ședințe de kinetoterapie, a avut nevoie de ajutor pentru a ieși din casă.
Nici în prezent, G. G. A. nu este recuperat complet, având 2 cicatrici foarte mari la nivelul membrelor inferioare, un defect de mers, dureri atunci când se deplasează și există schimbări de temperatură, obosind foarte repede. A renunțat la sportul preferat, alpinismul, nu a mai condus de la accident motocicleta, fiind extrem de stresat de acest lucru.
Instanța de fond a ignorat prejudiciul estetic permanent și prejudiciul cauzat pății civile prin pierderea sau nerealizarea câștigului din muncă. Există o diferență între veniturile pe care le câștiga anterior accidentului partea civilă și cele din prezent, dovedită în fața primei instanțe. Venitul pe care l-ar fi câștigat acesta la SOFT NEWS SRL ar fi fost de peste 4500 lei lunar, dacă nu ar fi trebuit să renunțe la acest post, nemaiputând îndeplini sarcinile de serviciu. A renunțat partea civilă și la cel de-al doilea serviciu pe care îl avea anterior, care îi aducea venituri suplimentare de 900 lei lunar, acela de asistent al unei persoane cu handicap.
În perioada recuperării partea civilă a renunțat la cursurile de masterat. Or, un inginer angajat în domeniu, care a absolvit cursurile de masterat, câștigă aproximativ 6000 lei.
Nu în ultimul rând, s-a arătat că asiguratorul are obligația convențională și principală de a repara în întregime prejudiciul, neputându-se prolema unei îmbogățiri fără just temei în detrimentul acestuia, cât timp limita de despăgubire pentru vătămări corporale este de_ euro, iar limita de despăgubiri materiale este de_ euro.
În apel s-a solicitat și s-a încuviințat de către instanță atât părții civile, cât și inculpatului administrarea probei cu înscrisuri.
Prezent în fața instanței de apel, inculpatul S. E. a fost audiat, recunoscând comiterea faptei și prezentând împrejurările comiterii acesteia.
Partea civilă, prin avocat, a ridicat la termenul de judecată din 03.02.2015 excepția inadmisibilității apelului inculpatului, arătând că acesta a fost declarat împotriva minutei, iar nu a sentinței penale pronunțată de Judecătoria P..
Analizând cererile de apel, prin prisma motivelor formulate de apelanți, dar și din oficiu, în limitele dispozițiilor art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, C. reține că apelul Parchetului inculpatului S. E. este fondat, iar apelul părții civile G. G. A. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Excepția inadmisibilității, ce va fi soluționată cu prioritate, este neîntemeiată, urmând a fi respinsă. Chiar dacă în cererea de apel inculpatul a folosit formularea ”apel împotriva minutei penale nr. 272/11.11.2014” este evident că apelul a fost declarat împotriva sentinței penale nr. 272/11.11.2014, minuta nepurtând număr. Dispozițiile art. 408 Cod procedură penală trebuie interpretate în spiritul, iar nu în litera lor.
Pe fondul apelului, C. notează, în primul rând, că situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond și necontestată de inculpat, fiind dovedită vinovăția acestuia pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă dedusă judecății. C. achiesează la considerentele instanței de fond în ce privește situația de fapt.
Astfel, s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și în fața instanței de fond, că la data de 11.05.2013, în jurul orei 12,45, în timp ce se deplasa la volanul autoturismului marca VW Golf cu nr. de înmatriculare_, din direcția Suceava spre mun. Iași, la ieșirea din Mun. P. spre localitatea Blăgești, pe un sector de drum pe care viteza de deplasare este limitată la 50 km/h iar depășirea este interzisă, inculpatul S. E. s-a angajat în efectuarea acestei manevre, depășind mai multe vehicule însă, înainte de a termina manevra și a reveni pe sensul său de mers, a lovit două motociclete ce se deplasau pe sensul opus de mers. În urma impactului, persoana vătămată G. G. A. a suferite leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 90-100 zile îngrijiri medicale.
În ceea ce privește însă aplicarea art. 5 Cod penal, obligatorie pentru instanța de fond cât timp fapta a fost săvârșită sub imperiul Codului penal din 1968, C. constată că în mod greșit aceasta a apreciat ca fiind mai favorabile inculpatului prevederile noului Cod penal.
Astfel, infracțiunea de vătămare corporală din culpă, în forma săvârșită de inculpat era incriminată în Codul penal din 1968 în art. 184 alin. 2 și 4, sancțiunea prevăzută de legiuitor pentru această infracțiune fiind închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Infracțiunea de vătămare corporală din culpă, cu aceleași elemente constitutive, este în prezent incriminată de art. 196 alin. 2 și 3 Cod penal, pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
Regimul sancționator este, așadar, identic, legea penală putând fi considerată ca fiind legea nouă doar dacă instanța s-ar orienta spre pedeapsa amenzii, ipoteză exclusă în cauza penală de față, datorită consecințelor infracțiunii comise de inculpat.
C. reține că, în raport de decizia Curții Constituționale nr. 265/2014, vizând aplicarea globală a legii penale mai favorabile, față de împrejurarea că noul Cod penal nu mai permite suspendarea condiționată a executării pedepsei, precum art. 81 din Codul penal din 1968, în cazul concret al inculpatului, care nu are antecedente penale, a comis fapta încercând să ajungă la soția și copilul său aflați la maternitatea din Iași într-o stare precară de sănătate, și căruia instanța de fond, în mod corect, i-a aplicat o pedeapsă cu închisoarea ușor peste minimul special de 6 luni – respectiv 8 luni închisoare, legea penală mai favorabilă este fără îndoială Codul penal din 1968.
Ca atare, reținând ca nefondate celelalte motive de apel ale inculpatului S. E., vizând latura penală, pentru considerentele arătate mai sus, C. va admite apelul acestuia și va desființa în parte, în latură penală, sentința apelată înlăturând dispoziția de condamnare pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 196 alin. 2 și 3 Cod penal și condamnând inculpatul S. E. la aceeași pedeapsă, de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămarea corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal din 1968, cu aplicarea art. 5 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămarea corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2 și 3 Cod penal.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei închisorii aplicată inculpatului, C. reține ca fiind excesivă modalitatea aleasă de instanța de fond, executarea în regim de detenție.
Astfel, inculpatul S. E. a comis o infracțiune din culpă, în urma căreia a rezultat vătămarea corporală a părții civile G. G. A., nu are antecedente penale, are 27 ani, a recunoscut fapta, fără ca aspectele prezentate de el – modalitatea în care a descris derularea faptelor – să poată fi interpretate, cum a apreciat instanța de fond, ca o lipsă de empatie cu victima infracțiunii, nu s-a prezentat în fața instanței de fond pentru că a fost plecat la muncă în străinătate, fiind întreținătorul familiei sale, însă a fost reprezentat de avocat la fiecare termen, a dat declarație în fața instanței de apel, recunoscând o dată în plus comiterea infracțiunii și precizând că regretă fapta săvârșită.
În consecință, C., în baza dispozițiilor art. 81 Cod penal din 1968, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni, calculat conform art. 82 Cod penal din 1968.
Totodată, în temeiul dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 187/2012, va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal din 1968, conform art. 71 Cod penal din 1968, executarea acestei pedepse urmând a fi suspendată, potrivit art. 71 alin. 5 Cod penal din 1968, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare.
În ceea ce privește motivul de apel al inculpatului S. E. privind daunele morale acordate părții civile –_ lei, dar și motivul de apel al părții civile G. G. A. vizând daunele solicitate – morale și materiale, C. reține că sunt nefondate.
Astfel, instanța de fond a stabilit că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, existând faptă producătoare de prejudicii, vinovăție, în forma culpei, prejudiciu moral și material și legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu, că autoturismul condus de inculpat era asigurat obligatoriu la asiguratorul . R. SA (FOSTĂ ASITRANS SA). Corect a statuat apoi instanța de fond că pentru repararea integrală a prejudiciului moral suferit de partea civilă suma de_ lei din totalul de_ lei este suficientă, reprezentând atât o reparație echitabilă, cât și o sancțiune adecvată pentru autorul faptei, fără a constitui o îmbogățire fără just temei a părții civile.
Au fost avute în vedere suferințele fizice ale victimei accidentului, suferințele morale date de faptul că nu mai poate practica alpinismul, îi este teamă să conducă motociclete, a avut nevoie de îngrijiri medicale timp de 100 zile, fiind și spitalizat, resimte și în prezent dureri la membrele inferioare, are cicatrici semnificative pe picioare. Nicio sumă nu poate cuantifica cu precizia suferința morală și fizică în urma unui accident rutier, însă suma de_ lei acordată de instanța de fond cu acest titlu – daune morale, este de natură a repara într-o manieră adecvată.
În ceea ce privește prejudiciul material, C. reține că partea civilă nu a dovedit decât daunele materiale acordate de prima instanță, restul susținerilor privind diferența de salariu nefiind probate. Fluturașul de salariu depus, pentru luna august 2014, vizând o altă persoană, nu poate fi avut în vedere de instanța de apel din considerentele expuse, lipsa caracterului cert al prejudiciului material pretins.
Pentru toate aceste considerente, C., în baza dispozițiilor art. 421 pct. 1 lit. b și art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul inculpatului S. E. și va respinge ca nefondat apelul părții civile G. G. A., sentința apelată urmând a fi desființată în parte, în latură penală, în sensul sus-arătat.
Vor fi menținute dispozițiile sentinței apelate care nu contravin prezentei decizii.
Va fi respinsă cererea apelantului G. G. A. de acordare a cheltuielilor judiciare efectuate în apel, constând în onorariu avocat, ca neîntemeiată, dată fiind soluția de respingere ca nefondat a apelului părții civile.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 2 și 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția inadmisibilității cererii de apel formulată de inculpatul S. E., excepție ridicată de apelantul G. G. A., prin avocat.
Respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă G. G. A. împotriva sentinței penale nr. 272 din 11.11.2014, pronunțată de Judecătoria P. in dosarul nr. _ al Judecătoriei P..
Admite apelul declarat de inculpatul S. E. împotriva sentinței penale nr. 272 din 11.11.2014, pronunțată de Judecătoria P. in dosarul nr. _ al Judecătoriei P., sentință pe care o desființează în parte, în latură penală.
Rejudecând,
Înlătură dispoziția de condamnare a inculpatului S. E., fiul lui C. și I., născut la data de 16.04.1988 în ., cetățenie română, studii 8 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, dom. în . jud. Suceava, CNP_, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2 și 3 Cod penal.
Condamnă inculpatulS. E., fiul lui C. și I., născut la data de 16.04.1988 în ., cetățenie română, studii 8 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, dom. în . jud. Suceava, CNP_, la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de infracțiunea de ”vătămare corporală din culpă˝ prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal din 1968, cu aplicarea art. 5 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. 2 și 3 Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal din 1968 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 (doi) ani și 8 (opt) luni calculat conform art. 82 Cod penal din 1968.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 Cod penal din 1968.
În conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, aplică inculpatuluiS. E. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II și lit. b) Cod penal din 1968,conform art.71 Cod penal din 1968.
Conform art.71 alin. 5 Cod penal din 1968, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului S. E. se suspendă executarea pedepsei accesorii.
Menține dispozițiile sentinței apelate care nu contravin prezentei decizii.
Respinge cererea apelantului G. G. A. de acordare a cheltuielilor judiciare efectuate în apel, constând în onorariu avocat.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. 2 Cod procedura penală, obligă partea civilă G. G. A. la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. 3 Cod procedura penală, cheltuielile judiciare avansate în apelul inculpatului rămân în sarcina statului.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.02.2015.
Președinte,Judecător,
A. PrelipceanMihaela C.
Grefier,
C. B.
Red./tehnored. P.A.
9 ex. 3 MARTIE 2015
Judecătoria P.
Judecător A. N. Copstea
| ← Trafic de minori. Legea 678/2001, art. 13. Decizia nr. 322/2015.... | Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.... → |
|---|
