Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 416/2015. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 416/2015 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 09-06-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL O.
-Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3159
DECIZIA PENALĂ NR. 416/A/2015
Ședința publică din 9 iunie 2015
Președinte: MIHAIL UDROIU
Judecător: M. P.
Grefier: C. P.
P. de pe lângă Curtea de Apel O. a fost reprezentat de procuror B. V..
Pe rol se află judecarea apelurilor penale declarate de P. de pe lângă Judecătoria Carei și de inculpatul B. F., trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 233 alin. 1 Cod penal, împotriva sentinței penale nr. 47 din 17 aprilie 2015 a Judecătoriei Carei.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul apelant B. F., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul din oficiu, av. D. R., în baza delegației nr. 3036/2015, emisă de Baroul Bihor și a lipsit partea civilă intimată P. I..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Inculpatul apelant B. F. arată că își menține declarațiile date până în prezent și nu dorește să facă precizări suplimentare în fața instanței de apel, prevalându-se de dreptul la tăcere.
Nefiind chestiuni preliminare, instanța le acordă părților cuvântul asupra apelurilor.
Procurorul solicită să se admită apelul declarat de parchet și să se desființeze sentința în sensul de a i se aplica inculpatului apelant și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal, în raport de dispozițiile art. 65 Cod penal.
Apărătorul din oficiu al inculpatului apelant, av. D. R., solicită să se respingă apelul declarat de parchet și să se admită apelul inculpatului în sensul de a se dispune achitarea acestuia, în temeiul dispozițiilor art. 16 lit. c Cod procedură penală. Arată că din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul apelant ar fi agresat-o pe partea civilă. În subsidiar, având în vedere și afecțiunile medicale ale inculpatului apelant, precum și persoana acestuia, solicită să se reducă pedeapsa ce i-a fost aplicată.
Procurorul solicită să se respingă ca nefondat apelul declarat de inculpat, apreciind că în mod corect, pe baza probelor administrate în cauză, s-a reținut vinovăția inculpatului apelant, iar pedeapsa ce i-a fost aplicată acestuia a fost just individualizată.
Inculpatul apelant B. Franscisc, în ultimul cuvânt, arată că a comis fapta și că regretă cele întâmplate.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 47 din 17 aprilie 2015 a Judecătoriei Carei, în baza art. 233 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal l-a condamnat pe inculpatul B. F., fiul lui natural și M., născut la data de 16.06.1994 în mun. Carei, jud. Satu M., domiciliat în municipiul Carei ./2, jud. Satu M., posesor al C.I. ., nr._, eliberat de poliția Carei, cu CNP._, cetățenia română, fără ocupație, studii 4 clase, cu antecedente penale, deținut în prezent în PNT O., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În baza art. 65 alin. 1 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 al. 1 lit. a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei .
În baza art. 72 alin. 1 Cod penal s-a scăzut din durata pedepsei închisorii pronunțate perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 08.12 .2014, la zi.
În baza art. 399 alin. 1 și 4 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, această dispoziție fiind executorie.
În baza art. 19 Cod procedură penală rap la art. 1357 cod civil a fost obligat inculpatul să achite părții civile constituite în cauză P. I. suma de 230 lei reprezentând prejudiciul creat și nerecuperat și suma de 1000 lei cu titlu de daune morale.
În baza art. 274 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1200 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
În baza art. 272 alin. 1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondul Ministerului Justiției a sumei de 200 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu
S-a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Carei din data de 22.12.2014 din dosar nr. 1497/P/2014 și înregistrat la instanță sub dosar nr._ /23.12.2014 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. F., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 233 alin. 1 Cod penal.
În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului că în data 05.12.2014, în jurul orelor 16:00, persoana vătămată P. I., în timp ce se deplasa pe . mun. Carei, în dreptul imobilului nr. 88, a fost lovită din spate în zona capului de către inculpatul B. F., iar după ce aceasta a căzut la pământ, inculpatul i-a sustras din buzunar suma de 230 lei.
În timpul cât persoana vătămată se afla la pământ iar inculpatul o căuta de diferite bunuri ce le-ar avea asupra sa, de aceștia s-a apropiat martorul D. L.. Acest moment a fost surprins de acest martor, deoarece acesta îl observase pe inculpat că o urmărește pe persoana vătămată și a mers după cei doi să vadă ce se întâmplă. Văzând persoana vătămată căzută la pământ, numitul D. L. a strigat la inculpat întrebându-l de ce l-a lovit pe bătrân și de ce îl caută prin buzunare, primind răspuns din partea acestuia că doar și-a scăpat țigara.
Între timp a ajuns la fața locului și martora L. M., iar când a sosit salvarea, inculpatul a plecat de la locul faptei pe . surprins de camerele de supraveghere de la En-Grosul B..
Conform concluziilor provizorii ale Serviciului Medico-Legal al Județului Satu M., persoana vătămată, în urma agresiunii a suferit leziuni ce au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Pe parcursul cercetărilor, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei afirmând că nu a mai fost în acea zonă a orașului de aproximativ două săptămâni, iar în acea zi s-ar fi aflat în cartierul de ,,Romi’’, respectiv străzile Danko Pista și Bălților, străzi ce sunt situate într-o altă parte a orașului. Aceste afirmații sunt contrazise de înregistrările video ale camerelor de supraveghere de la En Grosul B., depozit ce se află foarte aproape de locul comiterii faptei precum și de declarațiile martorilor care, în urma recunoașterii din grup, l-au indicat pe inculpat ca fiind autorul faptei, aceste persoane stând efectiv de vorbă cu inculpatul imediat după comiterea faptei.
De asemenea, s-a reținut că susținerea inculpatului este contrazisă de declarația martorei B. E., persoană care arată faptul că în data de 05.12.2014 inculpatul a frecventat barul unde aceasta lucrează, local în care s-a aflat și persoana vătămată.
S-a reținut că situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: proces–verbal de consemnare a denunțului (fila nr. 7 u.p.), declarația persoanei vătămate (fila nr. 28 u.p.), declarația suspectului (fila nr. 34 u.p.), declarația inculpatului (fila nr. 31 u.p.), declarația martorului D. L. (fila nr. 38 u.p.), declarația martorei L. M. Lenke (fila nr. 41 u.p.), declarația martorei B. E. (fila nr. 44 u.p.), cazier judiciar al inculpatului (fila nr. 60 u.p.), adresa nr. 1620/II/a/350/2014 a Serviciul Medico Legal al Județului Satu M. (fila nr. 52 u.p.), procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică (filele nr. 9-19), procese-verbale de identificare a unei persoane din cadrul unui grup alături de CD-urile și DVD-ul pe care s-au stocat activitățile efectuate (filele nr. 16-23 u.p.), proces-verbal de consemnare a celor declarate de către martorul D. L. cu ocazia vizualizării înregistrărilor surprinse de camera de supraveghere la . Ati în data de 05.12.2014 precum și CD-ul cu imaginile surprinse ( filele 24-26 u.p.), referat de terminare a urmăririi penale (fila nr. 1 u.p.).
Totodată, s-a reținut că rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral și de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielile judiciare.
A fost înaintat dosarul u.p. cuprinzând întregul material probator, respectiv declarațiile date de către inculpat, parte vătămată, martori, un CD din data de 05.12.2014 care conțin imagini de la depozitul B. Atti în legătură cu fapta săvârșită de către inculpat.
Inculpatul, după comunicarea rechizitoriului, în timpul camerei preliminare, nu a formulat excepții, cereri, în termenul procedural prevăzut de Codul de procedură penală.
În ședința publică din 06.03.2015 a fost audiată partea vătămată P. I. precum și inculpatul B. F., partea vătămată constituindu-se parte civilă în cauză cu suma precizată în cuprinsul rechizitoriului, respectiv aceea de 230 lei, sumă ce i-a fost sustrasă, solicitând în același timp și daune morale în sumă de 2.000 euro. (8.000 lei)
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv probele existente în dosarul de urmărire penală și declarațiile date în fața instanței, atât de către inculpat cât și de către partea vătămată, precum și de martorii audiați (dosar u.p. precum și filele 86,87, 106 și 107 din prezentul dosar) coroborate, instanța a constatat că starea de fapt reținută în cuprinsul rechizitoriului prin care a fost trimis în judecată inculpatul se confirmă în sensul că în data 05.12.2014, în jurul orelor 16:00, persoana vătămată P. I., în timp ce se deplasa pe . mun. Carei, în dreptul imobilului nr. 88, a fost lovită din spate în zona capului de către inculpatul B. F., iar după ce aceasta a căzut la pământ, inculpatul i-a sustras din buzunar suma de 230 lei.
În timpul cât persoana vătămată se afla la pământ iar inculpatul o căuta de diferite bunuri ce le-ar avea asupra sa, de aceștia s-a apropiat martorul D. L.. Acest moment a fost surprins de acest martor, deoarece acesta îl observase pe inculpat că o urmărește pe persoana vătămată și a mers după cei doi să vadă ce se întâmplă. Văzând persoana vătămată căzută la pământ, numitul D. L. a strigat la inculpat întrebându-l de ce l-a lovit pe bătrân și de ce î-l caută prin buzunare, primind răspuns din partea acestuia că doar și-a scăpat țigara.
Între timp a ajuns la fața locului și martora L. M., iar când a sosit salvarea, inculpatul a plecat de la locul faptei pe . surprins de camerele de supraveghere de la En-Grosul B. Atti, fapt confirmat de înregistrarea existentă în dosarul u.p. la fila 26, însoțită fiind de procesul verbal întocmit de agent de poliție Mikovski B..
În imaginile de camera care supraveghează depozitul B. Atti se observă că în data de 05.12.2014 la ora 15:59 și 53 secunde, prin fața depozitului a trecut o persoană de sex masculin, brunet, îmbrăcat cu un hanorac de culoare gri, cu glugă, pantaloni de blugi de culoare albastră, persoană pe care martorul, fără ezitare, a recunoscut-o imediat ca fiind tânărul pe care l-a surprins aplecat asupra persoanei vătămate P. I., căutându-l pe acesta prin buzunare.
Potrivit adresei nr.1620/II/a/350/2014 din data de 08.12.2014 Serviciului Medico-Legal al Județului Satu M. reiese că persoana vătămată, în urma agresiunii a suferit leziuni care s-au putut produce prin loviri active cu un corp dur, urmat de cădere și lovirea de corpuri dure, care au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, de la data producerii lor. (fila 52 dosar u.p.)
Analizând latura obiectivă a infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. și ped. de art. 233 alin. 1 din Codul penal, instanța a de fond a reținut că elementul material constă în acțiunea de lovire și luare a sumei de 230 lei din buzunarul părții vătămate, urmarea imediată constând în atingerea adusă relațiilor sociale, valoare socială ocrotită penalmente.
Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.
La individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. În concret, instanța de fond a reținut că inculpatul nu este la primul contact cu legea penală, față de acesta luându-se anterior măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de cinci ani, măsura aplicată prin sentința penală nr. 354/2014 a Judecătoriei Târgu M., aspect rezultat din fișa de cazier judiciar fila 59-60 dosar u.p.
În fața instanței de judecată, cu ocazia luării măsurii arestării preventive, inculpatul a recunoscut fapta comisă, dar în fața instanței de judecată acesta a recunoscut doar infracțiunea de „furt”, mai puțin infracțiunea de „lovire”, care împreună formează infracțiunea de „tâlhărie”, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
S-a reținut că, așa cum s-a arătat mai sus în urma coroborării probelor administrate în cauză inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie împotriva persoanei vătămate P. I., urmând ca în baza art. 233 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului B. F., la o pedeapsă de 3 ani închisoare;
În baza art. 65 alin. 1 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 al.1 lit. a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei .
În baza art. 72 alin. 1 Cod penal s-a scăzut din durata pedepsei închisorii pronunțate perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 08.12 .2014, la zi.
În baza art. 399 alin.1 și 4 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, această dispoziție fiind executorie.
În baza art. 19 Cod procedură penală rap la art. 1357 Cod civil a fost obligat inculpatul să achite părții civile constituite în cauză P. I. suma de 230 lei reprezentând prejudiciul creat și nerecuperat și suma de 1000 lei cu titlu de daune morale, pentru suferința provocată părții vătămate în cele 7-8 zile de îngrijire medicală, care i-au trebuit pentru vindecare.
Împotriva sentinței penale mai sus arătate, în termen legal, au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Carei și inculpatul B. F..
P. a invocat prin calea de atac exercitată nelegalitatea sentinței sub aspectul neaplicării pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 65 Cod penal.
Inculpatul B. F. a solicitat să se dispună, în temeiul art. 16 lit. c Cod procedură penală, deoarece nu există dovezi că a comis fapta, respectiv că a agresat-o pe partea civilă, iar în subsidiar să se reducă pedeapsa ce i-a fost aplicată, sens în care s-a făcut referire la persoana acestuia, precum și la afecțiunile medicale de care suferă.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, curtea va reține că acesta este temeinică și legală cu excepția omisiunii instanței de fond de a aplica pedeapsa complementară, sens în care apelul declarat de parchet va fi admis, potrivit dispozitivului prezentei.
Instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului apelant pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptei comisă de către acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
Din probele administrate în cauză rezultă că, în data de 5 decembrie 2014, în jurul orei 16,00, inculpatul apelant B. F. a lovit-o pe partea civilă P. I., în timp ce aceasta se deplasa pe . mun. Carei, iar după ce aceasta a căzut la pământ i-a sustras suma de 230 lei din buzunar.
Inculpatul apelant a avut o poziție oscilantă pe parcursul judecării cauzei la instanța de fond. Astfel, deși în declarațiile date cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă (filele 7-8 din dosarul nr._ ) sau a verificării acestei măsuri în camera preliminară sau în cursul judecății (filele 26-27, 51 din dosarul instanței de fond) a recunoscut comiterea faptei, în declarația dată în condițiile art. 378 Cod procedură penală, în data de 6 martie 2015 (filele 85-65) și în suplimentul la această declarație (filele 137-138) a susținut că a comis doar infracțiunea de furt, iar nu și cea de tâlhărie, respectiv că nu a agresat-o pe partea civilă.
Susținerile inculpatului apelant sunt contrazise de imaginile surprinse în data de 5 decembrie 2014 de camera de supraveghere montată la . Ati din Carei, . se coroborează parțial cu declarațiile martorilor D. L. și L. M., precum și cu declarația părții civile P. I., dar și cu raportul constatator medico-legal (fila 52 din dosarul de urmărire penal și fila 68 din dosarul instanței de fond) din care rezultă că partea civilă a suferit leziuni ce s-au putut produce prin loviri active cu un corp dur urmat de cădere și lovirea cu corpuri dure, leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale, respectiv că poziția victimă-agresor a putut fi inițial spate-față, urmată de căderea pe un plan dur cu neregularități.
Așa fiind, curtea va reține că instanța de fond a reținut în mod corect că inculpatul apelant B. F., în data de 5 decembrie 2014, în jurul orei 16,00 a deposedat-o pe partea civilă P. I. prin întrebuințarea de violențe de suma de 230 lei, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art. 233 alin. 1 Cod penal.
Pedeapsa de 3 ani închisoare ce a fost aplicată de instanța de fond corespunde, atât sub aspectul naturii cât și al duratei sale, gravității faptei, pericolului social pe care îl prezintă persoana inculpatului apelant, precum și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii penale.
Așa cum a reținut și instanța de fond, inculpatul apelant are antecedente penale, așa cum rezultă din copia cazierului judiciar al acestuia (fila 60 din dosarul de urmărire penală), fiind anterior condamnat atât pentru infracțiuni de furt, cât și pentru infracțiuni de tâlhărie sau lovire.
În raport de cele mai sus arătate, curtea va reține că cererea inculpatului apelant de a se dispune achitarea sa, în temeiul art. 16 lit. c Cod procedură penală de sub învinuirea comiterii infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, cât și cea de reducere a pedepsei ce i-a fost aplicată sunt nefondate și vor fi respinse ca atare.
Instanța de fond i-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a și b Cod penal, fără a-i aplica însă și pedeapsa complementară a interzicerii acestor drepturi. Or, potrivit art. 65 alin. 1 și 2 Cod penal, pentru aplicarea pedepsei accesorii trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: pedeapsa principală stabilită sau aplicată să fie închisoarea, indiferent de durată sau de modalitatea de executare a acesteia și în cazul în care s-a aplicat pedeapsa închisorii, instanța să fi aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi prevăzute de art. 66 Cod penal, conținutul pedepsei accesorii trebuind să fie similar cu cel al pedepsei complementare a interdicției exercitării unor drepturi luate de către instanță.
Pentru considerentele ce preced, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, se va admite apelul declarat de parchet și se va desființa sentința în sensul că, în baza art. 67 Cod penal i se va aplica inculpatului B. F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal pe o durată de 2 ani.
Totodată, în baza art. 425 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat care, în baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare în apel.
În temeiul art. 272 Cod procedură penală, se va dispune plata onorariului pentru apărătorul din oficiu și în baza art. 422 Cod procedură penală se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv până la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală,
ADMITE apelul penal declarat de P. de pe lângă Judecătoria Carei împotriva sentinței penale nr. 47 din 17 aprilie 2015 a Judecătoriei Carei, pe care o desființează în parte în sensul că:
În baza art. 67 Cod penal aplică inculpatului B. F. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal pe o durată de 2 ani.
Menține dispozițiile sentinței apelate, care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul B. F. împotriva aceleași sentințe.
În baza art. 422 Cod procedură penală deduce din pedeapsa aplicată inculpatului apelant arestul preventiv până la zi.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul apelant la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare în apel.
Suma de 100 lei, onorariu pentru avocatul din oficiu D. R., conform delegației nr. 3036/2015, emisă de Baroul Bihor se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 9 iunie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. U. M. P.
GREFIER,
C. P.
red. decizie P. M., 24.06.2015
jud. fond C. S.M.
tehnored. 4 ex., 24.06.2015, pc
| ← Strămutare. Art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 39/2015.... → |
|---|
