Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr. 632/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 632/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 17-06-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR.632
Ședința publică din data de 17 iunie 2015
Președinte – M. V. T.
Judecător – P. M. F.
Grefier – G. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. I. P.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul S. O., împotriva sentinței penale nr. 38 din 25 martie 2015, pronunțată de Judecătoria S..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul-inculpat S. O., personal și asistat de avocat ales P. D. din cadrul Baroului B..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Avocat P. D., având cuvântul pentru apelantul-inculpat S. O., arată că nu are cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul de asemenea, susține că nu are cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act de declarațiile părților, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat P. D., având cuvântul pentru apelantul-inculpat S. O., apreciază că sentința apelată este nelegală și netemeinică raportat la împrejurarea că prima instanță a luat act de acordul de recunoaștere dat de inculpat, constatând că sunt întrunite dispozițiile art. 482 Cod procedură penală.
S-a reținut că în ziua de 13.12.2014, în jurul orelor 1100, inculpatul S. O. a condus autoturismul marca Toyota Prius pe raza orașului S., a fost depistat în trafic, iar în urma testării cu aparatul etilotest a rezultat o valoare de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapta reprezentând la acel moment o contravenție. Ulterior, inculpatul a fost condus la spital, constatându-se că acesta avea la momentul prelevării probei o alcoolemie de 1,25g%0.
Consideră că acordul de vinovăție are două vicii. Astfel, arată că acesta se bazează pe o probă nulă, având în vedere decizia nr. 732 a Curții Constituționale, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională.
Consideră că inculpatul nu putea fi acuzat de săvârșirea infracțiunii, având în vedere că a fost depistat în trafic după data de 23.10.2014 și i s-a prelevat o singură probă în vederea calculării alcoolemiei, urmând a se constata astfel că infracțiunii îi lipsește unul dintre elementele constitutive.
Mai arată că inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice cu o seară înainte, dar că ulterior a dormit și a luat masa, având un dubiu cu privire la rezultatul probei de sânge. În condițiile în care inițial rezultatul testării cu aparatul etilotest a fost de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat, o probă ulterioară, în condițiile arătate, ar fi trebuit să arate o valoare mai mică.
Totodată, precizează că pronunțarea deciziei nr. 235/07.04.2015 a fost favorabilă inculpatului, prin aceasta admițându-se excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488 alin. 1 – 4 Cod procedură penală.
Solicită admiterea apelului, casarea sentinței și pe fond să se dispună achitarea inculpatului, urmând a se reține că acesta a avut o poziție procesuală clară, susținând că nu este convins că aceea este alcoolemia avută. Prezentându-se în fața organelor de cercetare penală, inculpatul a ales să încheie acest acord de recunoaștere a vinovăției.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică. Arată că recoltarea probelor biologice nu poate fi considerată nulă ca urmare a apariției deciziei Curții Constituționale ci dacă s-a făcut cu încălcarea metodologiei de recoltare a probelor biologice. Având în vedere ora la care a fost testat cu aparatul etilotest - 11.05 și ora recoltării probelor biologice la spital – 11.30, apreciază că nu există o încălcare a acestor norme și că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului există.
Totodată, față de condițiile în care a fost încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției, inculpatul fiind de acord cu pedeapsa propusă în prezența apărătorului ales, apreciază că hotărârea atacată nu prezintă niciun aspect de nelegalitate.
Excluderea sintagmei "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal nu echivalează cu o dezincriminare a infracțiunii, ea subzistând și în prezent.
Avocat P. D., având cuvântul în replică pentru apelantul-inculpat S. O., arată că inculpatului i s-a prelevat o singură probă biologică, cu o seringă normală, care nu a fost deschisă în fața acestuia. Neputându-se stabilii alcoolemia la momentul consumării și epuizării infracțiunii este evident că infracțiunea este lipsită de unul din elementele constitutive, nemaiputând fi astfel reținută în sarcina inculpatului.
Apelantul-inculpat S. O., având ultimul cuvânt, susține că în data de 13.12.2014 a fost oprit în trafic de organele de poliție, fiind absolut surprins de rezultatul testării cu aparatul etilotest. Ulterior, a fost condus la spital, unde i s-a prelevat o singură probă de sânge, după 12 ore, rezultatul fiind o alcoolemie de 1,25g%0 .
I s-a propus de către procuror încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției, pe care l-a încheiat deși este nevinovat, ulterior începând să înțeleagă consecințele acestui fapt.
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față;
Prin sentința penală nr.38 din 25 martie 2015, pronunțată de Judecătoria S., în baza art. 485 alin. 1 lit. a Cod proc. penală s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria S. cu inculpatul S. O., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului - prevăzută de 336 alin. 1 Cod penal, - obiect al cauzei penale nr. 1300/P/2014.
În baza art. 336 alin. 1 Cod penal, s-a stabilit pentru inculpat o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 9.000 de lei (derivată din 300 zile amendă, cuantumul unei zile amendă fiind de 30 lei) - în conformitate cu disp. art. 61 alin. 2 si 4 lit. c Cod penal, pentru săvârșirea la data de 13.12.2014 a infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice de către persoană aflată sub influența alcoolului.
În baza art. 83 Cod penal s-a dispus amânarea aplicării pedepsei stabilind un termen de supraveghere de 2 ani conform art. 84 Cod penal.
Pe durata supravegherii, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere: - se va prezenta la Serviciul de Probațiune la datele fixate de acesta. - va primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa. - va anunța în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile precum și întoarcerea. - va comunica schimbarea locului de muncă - va comunica informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
S-a în vedere inculpatului faptul că nerespectarea cu rea credință obligațiilor de mai sus atrage revocarea amânării executării pedepsei și executarea efectivă a pedepsei închisorii.
S-a constatat că inculpatul a fost cercetat și judecat în stare de libertate.
În temeiul art. 272 rap. la art. 274 alin. 1 C.pr.pen. inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentința respectivă prima instanță a reținut următoarele:
La data de 09.02.2015, a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei S. sub nr._ acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria S. cu inculpatul S. O., fiul lui I. și Ș., născut la data de 15.10.1970 în mun. B., jud. B., domiciliat în mun. B., . și Sfânt, nr. 4, ., jud. B., posesor al CI . nr._, CNP_ - cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului - prevăzută de 336 alin. 1 Cod penal, - obiect al cauzei penale nr. 1300/P/2014.
S-a reținut, în esență, prin actul de sesizare a instanței că, în ziua de 13.12.2014, în jurul orelor 1100, inculpatul S. O. a condus autoturismul marca Toyota Prius cu numărul de înmatriculare_ pe DN1 - E60, la km. 125+800m pe raza orașului S., din direcția B. către Ploiești, iar în urma testării cu aparatul etilotest marca Drager 7410 . 0209, la poziția 3659, ora 1105, a rezultat o valoare de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat la momentul prelevării de mostre biologice, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului - prevăzute de art.336 alin.1 Cod penal,
Totodată, s-a precizat că situația de fapt anterior expusă a fost stabilită în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarațiile de recunoaștere ale suspectului/inculpatului declarațiile de recunoaștere ale suspectului/inculpatului (filele. 11-15); procesul verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (filele5); B.A.T. nr.2439 din 13.12.2014 al S.M.L. Ploiești (fila 10); procesul verbal de recoltare mostre biologice de sânge (fila 9); buletinul de examinare clinica (fila 8) precum și felul și cuantumul pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, respectiv pedeapsa cu amenda penală în cuantum de 9.000 de lei (derivată din 300 zile amendă, cuantumul unei zile amendă fiind de 30 lei) - in conformitate cu disp. art. 61 alin. 2 si 4 lit. c Cod penal.
Totodată, a fost înaintat instanței dosarul de urmărire penală nr. 1300/P/2014.
Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către P. de pe lângă Judecătoria S., instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 - 482 Cod proc. penală.
În ziua de 13.12.2014, în jurul orelor 1100, inculpatul S. O. a condus autoturismul marca Toyota Prius cu numărul de înmatriculare_ pe DN1 - E60, la km. 125+800m pe raza orașului S., din direcția B. către Ploiești, iar în urma testării cu aparatul etilotest marca Drager 7410 . 0209, la poziția 3659, ora 1105, a rezultat o valoare de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În urma prelevării probelor biologice de sânge, conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 2156/2014, a rezultat că susnumitul avea la momentul prelevării probei, respectiv la ora 1130 - o alcoolemie de 1,25g%0 .
Fapta de mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 336 al. 1 CP. care este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani sau cu amendă .
Instanța a reținut situația de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în faza urmăririi, respectiv declarațiile de recunoaștere ale suspectului/inculpatului (fii. 11-15); procesul verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (fii.5); B.A.T. nr.2439 din 13.12.2014 al S.M.L. Ploiești (fil 10); procesul verbal de recoltare mostre biologice de sânge (fil. 9); buletinul de examinare clinica (fil.8 )
În drept, fapta inculpatului S. O. constând în aceea că la data de 13.12.2014, în jurul orelor 1100, a condus autoturismul marca Toyota Prius cu numărul de înmatriculare_ pe DN1 - E60, la km. 125+800m pe raza orașului S., din direcția B. către Ploiești, iar în urma testării cu aparatul etilotest marca Drager 7410 . 0209, la poziția 3659, ora 1105, a rezultat o valoare de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prevăzute de art.336 alin.1 Cod penal .
Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 336 al.1 Cod penal, instanța reține că elementul material constă în acțiunea inculpatului de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal, întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui .
În consecință, s-a constatat faptul că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suficiente date cu privire la existența faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală și cu privire la vinovăția inculpatului, maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului în cuprinsul actului de inculpare este mai mic de 7 ani închisoare, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conține mențiunile prev. de art. 482 Cod proc. penală, iar cu ocazia încheierii acestuia inculpatul a fost asistat de avocatul din oficiu Totpal R. E., cu împuternicire avocațială nr._, depusă la dosarul de urmărire penală (fila 26).
Fiind ascultat personal, la data de 11.03.2015 în prezența apărătorului Totpal R. E., inculpatul a declarat expres că recunoaște comiterea faptei și acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, că este de acord cu aplicarea unei pedepse cu amenda penală și cu amânarea aplicării pedepsei.
La termenul de judecată din 11.03.2015 apărătorul ales al inculpatului, av. Totpal R. E. a arătat că inculpatul cunoaște foarte bine conținutul acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat cu P. S., încadrarea juridică a faptei felul, cuantumul si forma de executare a pedepsei, iar la încheierea acordului a fost asistat de același apărător.
Pe fond, a solicitat admiterea acordului de recunoaștere a vinovăției astfel cum a fost încheiat de inculpat cu P. S., cu aplicarea unei pedepse cu amenda penală cu amânarea aplicării pedepsei.
S-a apreciat cuantumul pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat ca fiind suficient pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul S. O., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, învederând în esență faptul că Decizia nr.235/2015 a Curții Constituționale îi permite la momentul actual să atace sentința prin care s-a admis acordul de recunoaștere a vinovăției și pentru alte motive decât cele limitativ menționate de dispoz. art.488 alin.1 – 4c.pr.penală.
Pe de altă parte apreciază că Decizia nr.732/2014 a aceleiași Curți Constituționale determina obligativitatea instanțelor de judecată de a-l achita deoarece fapta sa nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii rev. De art.336 alin.1 C.penal în forma actuală.
Curtea, examinând sentința apelată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, constată că apelul este nefondat.
În acest caz, într-adevăr prin Decizia nr.235/07.04.2015 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.488 alin.1 -4 din Codul de procedură penală conform cărora: „ (1) Împotriva sentinței pronunțate potrivit art.485, procurorul și inculpatul pot declara apel în termen de 10 zile de la comunicare. (2) Împotriva sentinței prin care acordul de recunoaștere a fost admis, se poate declara apel numai cu privire la felul și cuantumul pedepsei ori la forma de executare a acesteia. (3) La soluționarea apelului se citează inculpatul. (4) Instanța de apel pronunță una dintre următoarele soluții:
a) respinge apelul, menținând hotărârea atacată, dacă apelule este tardiv sau inadmisibil ori nefondat;
b) admite apelul, desființează sentința prin care acordul de recunoaștere a fost admis numai cu privire la felul și cuantumul pedepsei sau la forma de executare a acesteia și pronunță o nouă hotărâre procedând potrivit art.485 alin.(1) lit.a), care se aplică în mod corespunzător;
c) admite apelul, desființează sentința prin care acordul de recunoaștere a fost respins, admite acordul de recunoaștere a vinovăției, dispozițiilor art.485 alin.(1) lit.a și art.486 aplicându-se în mod corespunzător”, precum și soluția legislativă cuprinsă în art.484 alin.(2) din Codul de procedură penală, potrivit căruia „(2) Instanța se pronunță asupra acordului de recunoaștere a vinovăției prin sentință, în urma unei proceduri necontradictorii, în ședință publică, după ascultarea procurorului, a inculpatului și avocatului acestuia, precum și a părții civile, dacă este prezentă” sunt neconstituționale.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea Constituțională a avut în vedere faptul că: legiuitorul nu a reglementat posibilitatea participanților la procesul penal de a ataca hotărârea instanței de fond pentru alte motive decât felul și cuantumul pedepsei și forma de executare a acesteia.
S-a reținut, printre altele că, eliminarea motivelor de apel împotriva soluției instanței de fond prin care aceasta admite sau respinge acordul de recunoaștere a vinovăției la cele referitoare la felul și cuantumul pedepsei și forma de executare a acesteia este de natură a acoperi, ex lege, orice alte vicii ce pot constitui temei al nulității absolute sau relative ale acordului. Rămân, astfel, nesancționate aspecte precum nelegalitatea încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției, nelegalitatea sentinței de admitere a acordului de recunoaștere a vinovăției, lipsa competenței materiale a instanței de fond care a admis acordul, vicierea consimțământului persoanei care a încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției sau nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la soluționarea laturii civile.
O astfel de limitare este de natură a prejudicia interesele părților interesate să solicite, pe calea apelului, desființarea sentinței instanței de fond de soluționare a acordului de recunoaștere a vinovăției, încheiat cu nerespectarea altor condiții decât cele privind felul, cuantumul și forma de executare a pedepsei, cu consecința încălcării drepturilor fundamentale ale acestora, prevăzute la art.21 și art.24 din Constituție.
Pe de altă parte, în ceea ce privește incidența Deciziei nr.732/2014 a Curții Constituționale, Curtea constată că aceasta nu poate avea, în nici un caz, consecințele pe care le dorește inculpatul S. O..
Singurul efect al mai sus menționatei decizii este acela că, prin eliminarea sintagmei „la momentul prelevării probelor biologice”, fapta de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, se consumă pur și simplu la momentul respectivei conduceri.
D. fiind că în cauză, așa cum a reținut și Judecătoria S., au fost îndeplinite toate condițiile prevăzute de art.480 – 484 C.pr.penaală, pentru admiterea acordului de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă Judecătoria S. cu inculpatul S. O., Curtea, în baza art.421 pct.1 lit.b C.pr.penală, va respinge apelul ca nefondat
Având în vedere și disp. art.275 alin.2 C.pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul S. O., fiul lui I. și Ș., născut la data de 15.10.1970 în mun. B., jud. B., domiciliat în mun. B., . și Sfânt, nr. 4, ., jud. B., CNP_, împotriva sentinței penale nr. 38 din 25 martie 2015, pronunțată de Judecătoria S..
Obligă apelantul – inculpat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 17 iunie 2015.
Președinte, Judecător,
M. V. T. P. M. F.
Grefier,
G. D.
fiind în concediu de odihnă
semnează primul grefier
Red. M.V.T.
Tehnored. MM
4 ex./ 15.07.2015
Dosar fond nr._ al Judecătoriei S.
Judec. fond Ș. V. M.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 627/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 726/2015.... → |
|---|
