Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 77/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 77/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 27-01-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA nr.77

Ședința publică din data de 27 ianuarie 2015,

Președinte: - M. D.

Judecător: - C. G.

Grefier: - M. M.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. I., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul L. L. M., fiul lui I. si E., născut la data de 30.06.1986 în Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în Ploiești, ., ., 21 jud.Prahova, având CNP_, cetățean român, studii 6 clase, divorțat, un copil minor, fără ocupație, recidivist, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr.3085/23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă rezultantă de 3 (trei) ani și 6 (șase) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, fapta din perioada 21.03._13 (22 acte materiale).

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-inculpat L. L. M. în stare de arest, asistat din oficiu de avocat D. A. din cadrul Baroului Prahova în substituire pentru avocat M. M. (delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/05.12.2014). Au lipsit: intimații-părți civile S. V. C., G. C., S. V., C. O. C., U. A. F., C. M. C., A. N., M. E. C., N. A., P. T. și intimatele-persoane vătămate B. C. A., R. I. D., L. G. D..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

În conformitate cu disp. art.89 Cod procedură penală și cu permisiunea instanței s-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu apelantul-inculpat L. Laurenți M..

Curtea, în temeiul art.420 alin.4 din Noul Cod de procedură penală aduce la cunoștință inculpatului L. Laurenți M., dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i atenția că dacă refuză să dea declarație nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă vor da declarație aceasta va putea fi folosită ca mijloc de probă împotriva sa.

Apelantul-inculpat L. Laurenți M. personal având cuvântul declară că își menține declarațiile date la instanța de fond și nu are completări de făcut.

Reprezentantul Ministerului Public, avocat A. D. pentru apelantul-inculpat L. Laurenți M. având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea apelului.

Curtea, luând act că părțile nu mai au excepții de invocat și nici cereri de formulat, potrivit art. 420 alin.6 din Noul Cod de proc. penală, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.

Avocat A. D., având cuvântul pentru apelantul-inculpat L. L. M. critică sentința pronunțată de Judecătoria Ploiești, întrucât în mod greșit i s-a aplicat acestuia un spor de 6 luni, apreciind că o pedeapsă de 3 ani închisoare este mai adecvată, având în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat faptele, și-a manifestat dorința de a despăgubi persoanele vătămate prin achitarea prejudiciului creat acestora. Totuși, deși sumele cu titlu de prejudiciu sunt mici, acesta nu are posibilități materiale.

Solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și pe fond înlăturarea sporului de 6 luni închisoare apreciind că o pedeapsă într-un cuantum de 3 ani este suficientă.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpat, hotărârea pronunțată de Judecătoria Ploiești fiind legală și temeinică. Pedeapsa de 3 ani și 6 luni este corect individualizată cu respectarea criteriilor prevăzute de lege. Inculpatul a manifestat perseverență infracțională, săvârșind în mod repetat infracțiuni de același gen, astfel că în mod corect i s-a aplicat sporul de 6 luni. Pedeapsa aplicată este corect individualizată și nu există temei pentru redozarea ei.

Apelantul-inculpat L. L. M. având personal ultimul cuvânt regretă faptele, până în prezent nu s-a putut împăca cu persoanele vătămate, dar dorește reducerea pedepsei, pentru a ajunge mai repede acasă, să fie alături de familia sa.

CURTEA:

Asupra apelului penal de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.3085/23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești s-au dispus următoarele:

I. 1. In baza art. 215 alin 1, 2 si 3 C pen din 1968, cu aplic art. 41 alin 2 C.pen în 1968, cu aplic art.37 alin.1 lit.a C.pend în 1968, art.5 NCP și art. 396 alin 10 C.proc. pen, inculpatul L. L. M., fiul lui I. si E., născut la data de 30.06.1986 în Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în Ploiești, ., ., 21 jud.Prahova, având CNP_, cetățean român, studii 6 clase, divorțat, un copil minor, fără ocupație, recidivist, a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, fapta din perioada 21.03._13 (22 acte materiale).

S-a aplicat art. 71 și 64 lit. a și b C.penal, cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art. 64 al.1 lit. a C.p.

2. In baza art.215 alin 1, 2 si 3 C pen din 1968, cu aplic art 41 alin 2 C.pen în 1968, art.5 NCP și art.396 alin.10 C.proc.penală același inculpat L. L. M., a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma continuată, faptă din perioada 15.02._10.

S-a aplicat art.71 și 64 lit.a și b C.penal, cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art. 64 al.1 lit. a C.p.

S-a constatat că inculpatul L. L. M. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.215 alin 1, 2 si 3 C.pen din 1968, cu aplic art.41 alin 2 C.pen în 1968, cu aplic art.37 alin.1 lit.a C pend în 1968, art.5 NCP și art. 396 alin 10 C.proc. pen, faptă din perioada 21.03._13, în stare de recidivă postcondamnatorie, prev de art.37 alin.1 lit.a C pen, față de faptele pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr.235/09.02.2012 a Judecătoriei Ploiesti, definitive prin nerecurare la data de 06.03.2012.

S-a constatat că fapta prev de art 215 alin 1, 2 si 3 C pen din 1968, cu aplic art 41 alin 2 C.pen în 1968, art.5 NCP și art. 396 alin 10 C.proc.pen, din perioada 15.02._10, pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta ( pct. 2 din prezenta), este concurentă cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr 235/09.02.2012 a Judecătoriei Ploiesti, definitive prin nerecurare la data de 06.03.2012.

S-a anulat suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului L. L. M. prin sentința penală nr 235/09.02.2012 a Judecătoriei Ploiesti, definitiva prin nerecurare la data de 06.03.2012.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului L. L. M. prin sentința penală nr.235/09.02.2012 a Judecătoriei Ploiesti, definitiva prin nerecurare la data de 06.03.2012 în pedepsele componente, care s-au repus în individualitate, după cum urmează:

- pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin 1 si 2 C.pen, cu aplic art.41 alin.2, cu aplic art.320 ind.1 C.pr.penală, faptă din perioada iunie-august 2010.

- pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin 1 si 2 C pen, cu aplic art 320 ind 1 C pr pen, fapta din august 2011, parte vatamata C. M..

În baza art.36 alin.1 C.pen. rap. la art.33 lit.a, 34 lit.b C.pen și Decizia RIL 42/2008 a ICCJ s-au contopit pedepsele repuse în individualitatea lor, de 2 ani închisoare, și de 2 ani închisoare, aplicate prin sentința penală nr.235/09.02.2012 a Judecătoriei Ploiesti, definitiva prin nerecurare la data de 06.03.2012; cu pedeapsa de 2 ani si 6 luni închisoare, aplicată prin prezenta, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultanta, de 2 ( doi) ani si 6 (sase) luni închisoare.

Cu aplic. art. 71 și 64 lit. a și b C.p., cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art. 64 al.1 lit. a C.p.

În baza art.39 al.1 C.p. rap. la art. 34 lit.b. și Decizia RIL nr.42/2008 a ÎCCJ contopește pedeapsa rezultanta de 2 ani si 6 luni închisoare stabilita anterior, cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicata in baza art. 215 alin 1, 2 si 3 C pen din 1968, cu aplic art 41 alin 2 C pen in 1968, cu aplic art 37 alin 1 lit a C pend in 1968, art 5 NCP și art. 396 alin 10 C.proc. pen, pentru fapta din perioada 21.03._13 ( pct.1 din prezenta), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, cea de 3 (trei) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 (șase) luni închisoare, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de 3 (trei) ani si 6 (sase) luni închisoare.

Cu aplic. art. 71 și 64 lit. a și b C.p., cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art. 64 al.1 lit. a C.p.

In baza art.404 alin 4 lit b C.pr.penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului L. L. M..

In baza art.404 alin.4 lit.a C.pr.penală, rap. la art. 88 alin. 1 C.pen din 1968, art 72 NCP, deduce din pedeapsa aplicata perioada reținerii si arestării preventive de la 19.09.2011 la 09.02.2012, de la 26.09.2013 la 21.06.2014 si de la 26.09.2014 la zi si arestul la domiciliu din data de 22.06.2014 la 25.09.2014 inclusiv.

II. In baza art.215 alin 1, 2 si 3 C pen din 1968, cu aplic art.41 alin 2 C.pen în 1968, art.5 NCP și art.396 alin.10 C.proc. pen inculpatul A. A. C., fiul lui Alfred si A., născut la data de 04.10.1985 în Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în Ploiești, . jud.Prahova, având CNP_, cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, fara ocupatie, cu antecedente penale a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani si 6 (sase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, faptă din perioada21.03._13 (12 acte materiale). .

Cu aplic. art. 71 și 64 lit. a și b C.p., cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art. 64 al.1 lit. a C.p.

În temeiul art.86¹ al.1,2 C.pen. s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 6 luni stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 86² al.1 C.pen.

În temeiul art.71 al. 5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicată inculpatului, pe durata termenului de încercare de mai sus.

În baza art.86³ C.penal s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul A. A. C. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciului de Probațiune Prahova conform programului de supraveghere; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.86⁴ C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare, al neîndeplinirii obligațiilor civile din prezenta hotărâre până la expirarea acestui termen sau al neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege și a obligațiilor stabilite de instanță.

In baza art.88 C.pen din 1968 s-a constatat că inculpatul A. A. C. a fost reținut în data de 26.09.2013.

III. In baza art 215 alin 1, 2 si 3 C pen din 1968, cu aplic art 41 alin 2 C pen in 1968, art 5 NCP și art. 396 alin 10 C.proc.pen inculpatul C. C., fiul lui P. si C., născut la data de 07.03.1983 în Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în Ploiești, . jud.Prahova, având CNP_, cetățean român, studii 8 clase, necăsătorit, fără ocupație, cu antecedente penale a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani si 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, fapta din perioada 21.03._13 (5 acte materiale).

Cu aplic. art. 71 și 64 lit. a și b C.p., cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art. 64 al.1 lit. a C.p.

În baza art.81alin.2 C.pen s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 2 (doi) ani si 3 (trei) luni închisoare pe o perioadă de 4 ani și 3 luni, termen de încercare conform art 82 C.pen.

În baza art.71 al.5 C.p. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de mai sus.

S-a atras atenția inculpatului, asupra disp art.83 C.pen. privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare.

In baza art.88 C.pen din 1968, s-a constatat că inculpatul C. C. a fost reținut în data de 26.09.2013.

În baza art.25 alin.1 NCPP, art.23 alin 3 NCPP rap la art.397 alin 1 NCPP, și art 1381 C civ, s-a admis în totalitate acțiunea civilă exercitată de partea civilă M. E. C. și, în consecință inculpații L. L. M. și A. A. C. au fost obligați în solidar la plata sumei de 793 lei către partea civila M. E. C., reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat.

În baza art.25 alin.1 NCPP, art.23 alin.3 NCPP rap. la art.397 alin 1 NCPP, și art.1381 C civ, s-a admis în totalitate acțiunea civilă exercitată de partea civilă G. C. și, in consecință obligă in solidar inculpații L. L. M. si C. C. la plata sumei de 1100 lei către partea civila G. C., reprezentând prejudiciu cauzat si nerecuperat.

În baza art.25 alin 1 NCPP, art.23 alin 3 NCPP rap. la art.397 alin 1 NCPP, și art 1381 C civ, s-a admis în totalitate acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. V. C. și, în consecință au fost obligați în solidar inculpații L. L. M., C. C. si A. A. C. la plata sumei de 400 lei către partea civila S. V. C., reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat.

În baza art.25 alin.1 NCPP, art.23 alin 3 NCPP rap la art 397 alin 1 NCPP și art 1381 C civ, s-a admis în totalitate acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. V. și, în consecință au fost obligați în solidar inculpații L. L. M., și A. A. C. la plata sumei de 300 lei către partea civila S. V., reprezentând prejudiciu cauzat si nerecuperat.

În baza art 25 alin 1 NCPP, art 23 alin 3 NCPP rap la art 397 alin 1 NCPP, și art 1381 C civ, admite În totalitate acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. O. C. și, in consecință obligă in solidar inculpații L. L. M., si A. A. C. la plata sumei de 300 lei către partea civila C. O. C., reprezentând prejudiciu cauzat si nerecuperat.

În baza art 25 alin 1 NCPP, art.23 alin 3 NCPP rap la art 397 alin 1 NCPP, și art 1381 C civ, admite În totalitate acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. O. C. și, in consecință obligă in solidar inculpații L. L. M., si A. A. C. la plata sumei de 300 lei către partea civila C. O. C., reprezentând prejudiciu cauzat si nerecuperat.

În baza art.25 alin 1 NCPP, art 23 alin 3 NCPP rap la art 397 alin 1 NCPP, și art 1381 C.civ, admite în totalitate acțiunea civilă exercitată de partea civilă U. A. F. și, in consecință obligă in solidar inculpații L. L. M., si A. A. C. la plata sumei de 900 lei către partea civila U. A. F., reprezentând prejudiciu cauzat si nerecuperat.

În baza art.25 alin 1 NCPP, art.23 alin 3 NCPP rap la art 397 alin 1 NCPP, și art 1381 C civ, s-a admis în totalitate acțiunea civilă exercitată de partea civilă Cioana M. C. și, în consecință au fost obligați în solidar inculpații L. L. M., si A. A. C. la plata sumei de 250 lei către partea civila Cioana M. C., reprezentând prejudiciu cauzat si nerecuperat.

În baza art.25 alin 1 NCPP, art 23 alin 3 NCPP rap la art 397 alin 1 NCPP, și art 1381 C civ, admite În totalitate acțiunea civilă exercitată de partea civilă A. I. N. și, in consecință obligă in solidar inculpații L. L. M., și A. A. C. la plata sumei de 364 lei către partea civila A. I. N., reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat.

În baza art.25 alin.1 NCPP, art.23 alin.3 NCPP rap. la art.397 alin.1 NCPP, și art 1381 C civ, s-a admis în totalitate acțiunea civilă exercitată de partea civilă A. I. N. și, în consecință au fost obligați în solidar inculpații L. L. M., și A. A. C. la plata sumei de 364 lei către partea civila A. I. N., reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat.

În baza art.25 alin.1 NCPP, art.23 alin.3 NCPP rap. la art.397 alin.1 NCPP, și art.998-999 C.civ, s-a admis în totalitate acțiunea civilă exercitată de părțile civile N. A., P. T. și N. Adrianși a fost obligat inculpatul L. L. M. la plata sumei de câte 505 lei pentru fiecare dintre părțile civile, reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat.

În baza art.118 alin.1 lit.e C.penal din 1968, s-a confiscat de la inculpatul C. C. suma de 2769,5 lei, de la inculpatul A. A. C. suma de 1283,5 lei, de la inculpatul L. L. M. suma de 4053 sume obținute prin săvârșirea infracțiunilor.

În baza art.274 alin 1 si 2 C.pr.pen, inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum total de 3200 lei – inculpatul L. L. M. la plata sumei de 1800 lei și inculpații A. A. C. și C. C. la câte 700 lei fiecare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Rechizitorul nr.7224/P/2013 din data de 20.11.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiesti s-a dispus trimiterea în judecata a inculpaților:

I. L. L.-M. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1, 2 și 3 din Codul penal, cu aplicarea art.41, alin.2 din Codul penal și a art.37, alin.1, lit.a din Codul penal (22 acte materiale);

II.A. A.-C. pentru săvârșirea infracțiunii de: înșelăciune prevăzută de art.215 alin.1, 2 și 3 din Codul penal, cu aplicarea art.41, alin.2 din Codul penal (12 acte materiale);

III.C. C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.l, 2 și 3 din Codul penal, cu aplicarea art.41, alin.2 din Codul penal (5 acte materiale);

În cuprinsul actului de sesizare s-a reținut următoarea situație de fapt:

I. In perioada 21.03._13, inculpatul L. L.-M., împreună cu inculpații A. A.-C. și C. C., în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin folosirea de calități mincinoase (angajați ai .) și sub pretextul intermedierii încheierii unor contracte de muncă în străinătate,

- a indus în eroare părțile vătămate N. I., M. E.-C., G. C., S. V.-C., Ș. V., C. O.-C., N. Artines-N., U. A.-F., Z. D.-I., C. M.-C., A. I.-N., B. C.-A., R. I.-D., L. G.-D., M. S., T. D., de la care a obținut un folos material injust în cuantum total de_ lei și

- a încercat să inducă în eroare părțile vătămate C. M., G. S., Bucșev M., R. L., R. S. și O. C., acțiuni nerealizate din motive independente de voința inculpaților (părțile vătămate au conștientizat frauda sau nu au dispus de sumele de bani solicitate)

II. In perioada 21.03._13, inculpatul A. A.-C., împreună cu inculpatul L. L.-M., în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin folosirea de calități mincinoase (angajați al .) și sub pretextul intermedierii încheierii unor contracte de muncă în străinătate, a indus în eroare părțile vătămate: N. I., M. E.-C., S. V., Ș. V., C. O.-C., N. Artines-N., U. A.-F., Z. D.-I., C. M.-C., A. I.-N., M. S. și T. D., de la care a obținut un folos material injust în cuantum total de 5424 lei.

III. In perioada 24.05._13, inculpatul C. C., împreună cu inculpatul L. L.-M., în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin folosirea de calități mincinoase (aceea de angajat al .) și sub pretextul intermedierii încheierii unor contracte de muncă în străinătate, a indus în eroare părțile vătămate G. C., S. V.-C., B. C.-A., R. I.-D. și L. G.-D., de la care a obținut un folos material injust în cuantum total de 6889 lei.

Situația de fapt descrisa în actul de sesizare a instanței rezidă din următoarele mijloace de probă administrate pe parcursul urmăririi penale:

Plângerile părților vătămate, declarațiile acestora și înscrisurile puse la dispoziție de acestea; înscrisuri puse la dispoziție de unitățile bancare; Raport de constatare tehnico-științifică nr._/03.09.2013; Declarațiile martorilor; înscrisuri de la Inspectoratul Teritorial de Muncă și Oficiul Registrului Comerțului; înregistrări video ridicate de la unități bancare; Date obținute conform prevederilor Legii nr.82/2012; Procese-verbale de interpretare listing-uri telefonice; Procese-verbale de percheziție domiciliară și înscrisuri ridicate cu această ocazie; Proces-verbal de recunoaștere după fotografie; Declarații inculpați.

Prin Rechizitorul nr. 2192/P/2010 din data de 09.01.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiesti s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului:

L. L. M., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 al.1,2 C.P., cu aplic. art. 41 al.2 CP. (două acte materiale),

reținându-se ca situație de fapt că în perioada 15.02._10, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, prin folosirea de calități mincinoase (reprezentant al unei societăți de recrutare forță de muncă) si sub pretextul intermedierii încheierii unor contracte de muncă în străinătate, acesta a indus în eroare pe persoanele vătămate N. A. și P. T. de la care a obținut un folos material injust în cuantum de câte 505 lei fiecare.

Situația de fapt descrisă în actul de sesizare a instanței rezida din următoarele mijloace de probă administrate pe parcursul urmăririi penale plângere și declarație parte vătămată N. A.; plângere și declarație parte vătămată P. T.; proces-verbal de identificare, înscrisuri (cerere deschidere cont, extrase cont, chitanțe de retragere), declarații învinuit.

La termenul de judecata din data de 03.06.2014, instanța a dispus, în baza art. 43 alin.2 lit.a C pr pen reunirea cauzei cu nr._ la cauza cu nr_, judecata urmând sa continue sub nr._ .

Instanța de fond la primirea dosarului, prin rezoluție, in vederea decelării situației juridice a inculpaților a dispus emiterea unor adrese către IPJ in vederea atașării la dosar a fiselor de cazier judiciar ale inculpaților .

Înainte de începerea cercetării judecătorești instanța de fond a adus la cunoștința inculpaților posibilitatea pe care o au de a solicita ca soluționarea cauzei sa se faca in procedura recunoașterii învinuirii, in baza probelor care au fost administrate in faza de urmărire penala, in măsura in care acesta isi însușesc aceste probe si recunosc fapta astfel cum a fost descrisa in actul de sesizare.

Inculpații prin apărători, au arătat la termenul din 21.10.2014, ca înțeleg să se prevaleze de dispoz. art 374 alin 4 C.pr.penală și judecata să aibă loc în procedura recunoașterii învinuirii, învederând că își însușesc probele administrate în faza de urmărire penala și le cunosc, nemaisolicitand administrarea altor probe noi, cu excepția înscrisurilor .

Înainte de a le fi luată o declarație, dând eficiență dispozițiilor art.374 alin 2 C.proc.pen, instanța de fond a explicat inculpaților în ce consta învinuirea ce li se aduce prin actul de sesizare al instanței, declarația inculpaților fiind consemnate în scris si atașate la dosarul cauzei.

Instanța de fond, având în vedere dispozițiile art.374 C.pr.penală al.4 referitoare la împrejurarea că până la începerea cercetării judecătorești, daca se considera lămurita, iar inculpatul recunoaște în totalitate și necondiționat faptele reținute în sarcina sa și nu mai solicită probe noi fiind de acord cu cele administrate în cursul urmăririi penale pe care le cunoaște și le însușește, a admis cererea formulată de către acesta, procedând la soluționarea cauzei în procedura recunoașterii învinuirii.

Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale, dat fiind împrejurarea că înainte de începerea cercetării judecătorești inculpații au ales să se judece în procedura simplificata, recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina sa în cauză instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

I. In perioada 21.03._13, inculpații L. L. M., A. A. C. și C. C., prin folosirea de calități mincinoase, acelea de angajați ai .., și sub pretextul intermedierii încheierii unor contracte de muncă în străinătate, au indus în eroare părțile și persoanele vătămate N. I., M. E.-C., G. C., S. V.-C., Ș. V., C. O.-C., N. Artines-N., U. A.-F., Z. D.-I., C. M.-C., A. I.-N., B. C.-A., R. I.-D., L. G.-D., M. S., T. D., care au depus diferite sume de bani în conturile deschise pe numele inculpaților A. A.-C. și C. C. la Raiffaisen Bank.

Totodată, în aceeași modalitate, în cursul verii 2013 (nu au putut fi stabilite cu exactitate datele, în celelalte situații fiind precizate clar în extrasele de cont, dar din declarațiile persoanelor vătămate, cât și din cele ale inculpaților, a rezultat că activitatea infracțională s-a desfășurat în această perioadă) inculpatul L. L.-M. a încercat să inducă în eroare persoanele vătămate C. M., G. S., Bucșev M., R. L., R. S. și O. C.. Valoarea totală a prejudiciului cauzat este de _ lei, nerecuperat.

În urma administrării întregului probatoriu în cauză, s-a stabilit că anunțurile erau postate de inculpatul L. L. M. prin intermediul rețelei Internet, tot acesta fiind și cel care purta discuțiile telefonice cu părțile vătămate (avea experiență, fiind condamnat anterior, pentru același gen de infracțiuni). De asemenea, acesta i-a abordat pe ceilalți doi inculpați descriindu-le modul în care vor proceda pentru a obține cu ușurință sume de bani, aceștia fiind de acord să deschidă conturile bancare prin intermediul cărora au fost efectuate tranzacțiile, discuțiile telefonice fiind purtate de L. L. M. fie la domiciliul lui C. C., fie la cel al lui A. A.-C., de fiecare dată fiind prezenți și aceștia. Ulterior se deplasau împreună sau în unele situații singuri (inculpați titulari ai conturilor) pentru a ridica sumele de bani pe care apoi le împărțeau.

1.Astfel, în perioada 22-27.03.2013, a fost indusă în eroare persoana vătămată N. I. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L. M.), care a depus în contul inculpatului A. A.-C. sumele de 250 lei, 217 lei și 90 lei.

Acesta nu a dorit să se constituie parte civilă în procesul penal fiind audiat în calitate de martor, în condițiile art. 82 C.P.P. (filele nr.298-309 din DUP-vol.I).

2. In perioada 02-08.04.2013, a fost indusă în eroare persoana vătămată M. E.-C. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L. M.), care a depus în contul inculpatului A. A.-C. sumele de 220 lei, 387 lei și 186 lei, sume cu care se constituie parte civilă în procesul penal (filele nr.310-318 din DUP-vol.I).

3. In perioada 24.05._13, a fost indusă în eroare persoana vătămată G. C. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L. M.), care a depus în contul inculpatului C. C., suma totală de 1100 lei (au fost efectuate două viramente bancare de 500 lei și, respectiv 600 lei) sume cu care se constituie parte civilă în procesul penal (filele nr. 145-155 din DUP- vol.I).

Persoana vătămată a pus la dispoziția organelor de poliție și o copie a unui document ce confirma efectuarea unui virament bancar în valoare de 600 lei, prin Western Union, către numita G. S.. In urma verificărilor efectuate și a audierii susnumitei a rezultat faptul că atât ea, cât și numita Potlogaru A. (persoană la rugămintea căreia a ridicat suma de bani) sunt cercetate într-un dosar penal în care se efectuează acte de urmărire penală de către lucrătorii din cadrul Secției nr. 6 Poliție București, dosarul respectiv fiind disjuns din cauza cu nr. 5861/P/2013, ce privea comiterea de infracțiuni de înșelăciune prin modalitatea folosită și de inculpații din prezenta cauză, infracțiuni comise de numitul B. M.. Urmărirea penală a fost finalizată la data de 12.08.2013, lucrătorii de poliție care au efectuat cercetarea penală punând la dispoziția noastră Rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, prin care a fost sesizată instanța competentă, (filele nr. 180-197 din DUP - vol.I).

4. In perioada 28.05._13, a fost indusă în eroare persoana vătămată S. V. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L. M.), care a depus în contul inculpatului C. C. suma de 250 lei și în contul inculpatului A. A.-C. suma 150 lei, sume cu care se constituie parte civilă în procesul penal, (filele nr.48-54 din DUP-vol.I).

5. In data de 29.05.2013 a fost indusă în eroare persoana vătămată Ș. V. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L. M.), care a depus în contul inculpatului A. A.-C. suma de 300 lei, sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal, (filele nr.207-222 din DUP - vol.I).

6. In data de 29.05.2013, a fost indusă în eroare persoana vătămată C. O.-C. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L.-M.), care a depus în contul inculpatului A. A.-C. suma de 300 lei, sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal, (filele nr.224-229 din DUP-vol.I).

7. In data de 03.06.2013 a fost indusă în eroare persoana vătămată N. Artines-N. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L.-M.), care a depus în contul inculpatului A. A.-C. suma totală de 540 lei (au fost efectuate două viramente bancare de 300 lei și, respectiv de 240 lei);

Acesta nu a dorit să se constituie parte civilă în procesul penal fiind audiat în calitate de martor, în condițiile art. 82 C.P.P. (filele nr.230-234 din DUP-vol.I).

8. In perioada 06.06._13 a fost indusă în eroare persoana vătămată U. A. F. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L. M.), care a depus în contul inculpatului A. A.-C. suma totală de 900 lei (au fost efectuate 3 viramente bancare de 400 lei, 190 lei și, respectiv 310 lei), sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal (filele nr.235-244 din DUP - vol.I)

9. In data de 10.06.2013 a fost indusă în eroare persoana vătămată Z. D. I. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L. M.), care a depus în contul inculpatului A. A.-C. suma de 320 lei;

Acesta nu a dorit să se constituie parte civilă în procesul penal fiind audiat în calitate de martor, în condițiile art. 82 C.P.P. (filele nr.245-248 din DUP-vol.I).

10. în data de 14.06.2013 a fost indusă în eroare persoana vătămată C. M.-C. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L. M.), care a depus în contul inculpatului A. A.-C. suma de 250 lei, sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal, (filele nr.249-253 din DUP-vol.I).

11. In data de 28.06.2013 a fost indusă în eroare persoana vătămată A. I.-N. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L. M.), care a depus în contul inculpatului A. A.-C. suma de 364 lei, sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal (filele nr.254-258 din DUP-vol.I).

12. In perioada 26-29.07.2013, a fost indusă în eroare persoana vătămată Bără C.-A. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L. M.), care a depus în contul inculpatului C. C. sumele de 1426 lei și 583 lei.

Aceasta nu a fost găsită la domiciliu, fiind audiată în calitate de martor B. D., sora susnumitei, care are cunoștință de săvârșirea faptei (filele nr.319-324 din DUP - vol.I).

13.In perioada 27-29.08.2013, a fost indusă în eroare persoana vătămată R. I.-D. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L. M.), care a depus în contul inculpatului C. C. sumele de 488 și 500 lei.

Acesta nu a fost găsit la domiciliu, fiind audiată în calitate de martor R. S.-M., soția susnumitului, care are cunoștință de săvârșirea faptei (filele nr.325-331 din DUP-vol.I).

14.In perioada 27.08-06.09.2013, a fost indusă în eroare persoana vătămată L. G. D. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L. M.), care a depus în contul inculpatului C. C. sumele de 488 lei, 630 lei, 790 lei și 634 lei;

Acesta nu a fost găsit pentru a fi audiat, fiind plecat în străinătate, însă a fost audiată în calitate de martor soția sa L. G. E. care a confirmat săvârșirea infracțiunii și a pus la dispoziția organelor de poliție copiile documentelor de depunere a sumelor de bani (filele nr.332-344 din DUP-vol.I).

15.In data de 25.09.2013, au fost induse în eroare persoanele vătămate M. S. și T. D. (discuțiile telefonice fiind purtate de inculpatul L. L. M.), acestea depunând prin intermediul mamei lor, M. I., în contul inculpatului A. A.-C. suma totală de 950 lei (un singur virament bancar pentru ambele persoane);

Acestea nu au dorit să se constituie părți civile în procesul penal fiind audiate în calitate de martor, în condițiile art. 82 C.P.P.. De asemenea, a fost audiată în calitate de martor și M. I., (filele nr.345-354 din DUP-vol.I).

16.In cursul verii 2013 (nu pot fi stabilite cu exactitate datele), inculpatul L. L. M., în modalitatea descrisă mai sus, a încercat să inducă în eroare și persoanele vătămate C. M., G. S., Bucșev M., R. L., R. S. și O. C., acestea nedepunând sumele de bani solicitate din diverse motive (unele au conștientizat frauda, altele nu au avut sumele solicitate) (filele nr. 159-182 din DUP-vol.al II-lea și filele nr.26-30 din DUP-vol.al III-lea).

In cauză, pe baza extraselor de cont ale inculpaților au fost identificate și alte persoane care au depus sume de bani, însă, acestea fie nu au fost găsite, fie nu au confirmat faptul că au fost victime ale unor infracțiuni comise în modalitatea descrisă mai sus. Au existat situații în care acestea au vorbit de cu totul alte persoane implicate în vreun litigiu de muncă sau alte împrejurări (cum ar fi, de exemplu cazul numitului P. A. care are un litigiu cu S.C. General Jobs Recruitment S.R.L. sau cazul numitului Z. C. despre care, deși au existat unele indicii că ar fi căutat un loc de muncă în străinătate și chiar declară că ar fi depus sume de bani într-un cont la Raiffaisen Bank, nu au putut fi identificate probe care să dovedească săvârșirea infracțiunii de către inculpați, întrucât, numele acestuia nu se regăsește în extrasele de cont ale inculpaților, numărul de telefon nu se regăsește în listingul terminalului folosit la săvârșirea infracțiunilor, iar el nu a putut pune la dispoziție înscrisuri care să confirme tranzacția, motivând că le-ar fi aruncat.

Documentarea activității infracționale a inculpaților a început ca urmare a sesizării depuse de persoana vătămată S. V. C. la data de 18.06.2013, acesta declarând că, la data de 28.05.2013 a accesat Internetul pentru a căuta anunțuri privind angajarea în străinătate, ocazie cu care a găsit un număr de telefon (_ ) postat de .. Apelând numărul respectiv a discutat cu o persoană care s-a prezentat ca fiind angajat al .. și se numește O. Alexandu, persoană care i-a adus la cunoștință că există locuri de muncă vacante în agricultură, în Germania, i-a explicat pe larg oferta de angajare, cât și ce documente sunt necesare pentru întocmirea dosarului. Totodată, persoana respectivă i-a solicitat să depună suma de 300 lei ce reprezintă o taxă pentru traducerea documentelor. Partea vătămată a dat curs solicitării și la indicațiile presupusului angajat al .. a depus suma respectivă într-un cont deschis la Raiffeisen Bank pe numele C. C.. Ulterior, tot la solicitarea persoanei respective, a mai efectuat două depuneri de 50 lei și 100 lei într-un alt cont bancar deschis la Raiffeisen Bank pe numele inculpatului A. A.-C..

Persoana care s-a recomandat O. A. i-a explicat că persoanele în contul cărora a depus banii sunt juriștii societății, urmând a fi anunțat cu privire la data plecării, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Au fost efectuate verificări la Raiffeisen Bank ocazie cu care s-a stabilit că inculpații au conturi deschise la această unitate, iar în perioada 21.03._13 au fost efectuate mai multe depuneri ce au fost înregistrate ca „taxă garanție", „comision", (filele nr.55-82 și 259-294 din DUP-vol.I).

Pe baza extraselor de cont respective au fost identificate părțile și persoanele vătămate N. I., M. E.-C., G. C., S. V.-C., Ș. V., C. O.-C., N. Artines-N., U. A.-F., Z. D.-I., C. M.-C., A. I.-N., B. C.-A., R. I.-D., L. G.-D., M. S. și T. D..

S-a procedat, de asemenea, la vizualizarea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere montate în interiorul și exteriorul agențiilor Raiffeisen Bank, pentru perioada 01-30.06.2013 (doar pentru perioada respectivă au mai fost stocate imaginile), rezultând faptul că inculpații A. A.-C. și C. C. au extras sume de bani și în datele în care părțile și persoanele vătămate au efectuat depuneri. în trei situații în înregistrări se observă și inculpatul L. L.-M. (acesta nu a fost identificat inițial, fiind menționat în procesul verbal ca persoană necunoscută, însă, cu ocazia audierii acestuia i-au fost arătate imaginile, recunoscându-se și chiar precizând că 1-a însoțit pe A. A.-C. la bancomate), stabilindu-se că a fost prezent la ridicarea sumelor de bani depuse de U. A.-F., Z. D.-I., C. M.-C.. (filele nr.83-125 din DUP-vol.I).

Totodată, au fost efectuate verificări în rețeaua Internet, fiind identificate anunțuri postate în numele S.C. Eurolife și având ca număr de contact numărul de telefon indicat de partea vătămată S. V.-C., respectiv_. Totodată, s-a constatat că una dintre adresele de mail lăsate, de asemenea, pentru contact, este_, adresă pe care C. C. a menționat-o și în contractul pentru obținerea cardului bancar la S.C. Raiffeisen Bank. (filele nr.1-20 din DUP-vol.al II-lea).

A fost solicitat și obținut listingul numărului de telefon lăsat pentru contact în anunțurile postate pe Internet, stabilindu-se, pe baza acestuia, că numărul_ este utilizat cu ajutorul releelor amplasate în Ploiești în apropierea locului de domiciliu al inculpatului A. A.-C. și anume . rezultat faptul că portul telefonic respectiv a purtat un număr de 87 de convorbiri telefonice cu postul telefonic cu numărul_ care aparține inculpatului C. C., în perioada 01.05._13. In listing au fost identificate numerele de telefon utilizate de părțile vătămate S. V.-C., Ș. V., G. C. și U. A.-F. (filele nr.24-45 și 156 din DUP-vol.al II-lea).

La data de 26.09.2013, în baza autorizațiilor nr.272 și 273, emise de Judecătoria Ploiești prin încheierea pronunțată în dosarul penal nr._/281.2013, la domiciliile inculpaților A. A.-C. și C. C. au fost efectuate percheziții. Cu această ocazie, la adresa la care inculpatul C. C. locuiește fără forme legale, respectiv ., . găsite două caiete în care erau menționate datele unor persoane, numerele de telefon ale acestora, și însemnări privind țara și locul de muncă unde probabil li se promitea că vor fi angajate (filele nr.l 10-133 din DUP-vol.al II-lea).

In urma verificării datelor de stare civilă înscrise în caietele găsite la domiciliul susnumitului au fost identificate persoanele vătămateC. M., G. S., Bucșev M., R. L., R. S.. (fílele nr.l57-158 din DUP-vol.al II-lea).

Totodată, s-a stabilit faptul că însemnările respective au fost făcute de inculpatul L. L.-M., acesta chiar precizând acest aspect cu ocazia audierii (filele nr.56-64 din DUP-vol.al III-lea).

Cu aceeași ocazie, în portofelul inculpatului A. A.-C. a fost găsit un înscris ce conținea datele de stare civilă ale părții vătămate U. A. F., (filele nr.84-106 din DUP-vol.al II-lea).

Întrucât participarea inculpatului L. L.-M. a fost descoperită abia după audierea celorlalți doi inculpați, activitatea infracțională a acestuia nu a putut fi probată, inițial, decât sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate laînșelăciune în formă continuată, ulterior fiind administrat probatoriu care dovedește întreaga sa participație. Astfel, în baza autorizației nr.278 emisă de Judecătoria Ploiești prin încheierea pronunțată în dosarul penal nr._/281/2013, la data de 07.10.2013, la domiciliul inculpatului L. L.-M. a fost efectuată o percheziție, ocazie cu care a fost găsit terminalul mobil în care au fost introduse cartele sim folosite la săvârșirea infracțiunilor, înscrisuri ce conțineau numerele de telefon postate în anunțurile privind intermedierea de contracte de muncă în străinătate, precum si înscrisuri pe baza cărora a fost identificată persoana vătămată O. C. (filele nr. 12-30 din DUP-vol.al III-lea).

Fiind audiați, inițial nici unul dintre cei trei inculpați nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, inculpatul C. C. declarând faptul că cele două caiete găsite la adresa la care locuiește nu îi aparțin, ci sunt ale unui băiat care a locuit împreună cu el în perioada februarie-iulie 2013 și despre care știe doar că se numește D.. De asemenea, arată că și-a făcut un card la Raiffeisen Bank pe care nu 1-a folosit niciodată personal, înmânându-i-1 tot lui D., la rugămintea acestuia.

În ceea ce-1 privește pe A. A. C., acesta a arătat că nu a săvârșit nici o infracțiune, că are un card la Raiffeisen Bank, dar nu 1-a folosit niciodată personal, înmânându-i-1 unui băiat pe nume T. C., despre care nu cunoaște alte detalii, la rugămintea acestuia. Ulterior a revenit și a arătat că acel card i 1-a înmânat lui L. L. M., un prieten al său, care vine foarte des la domiciliul său, și chiar a locuit la el în perioada iunie-iulie 2013.

Aspectele declarate inițial de inculpații A. A.-C. și C. C. nu sunt confirmate de persoanele care au fost găsite la adresele la care aceștia locuiesc. Astfel, la adresa lui C. C. a fost găsită numita C. R.-C., care, fiind audiată în calitate de martor, arată că susnumitul o găzduiește din luna iulie 2013, împărțind cheltuielile apartamentului. Aceasta precizează că inculpatul era vizitat des un un băiat pe care 1-a recunoscut în persoana inculpatului L. L.-M. împreună cu care discutau „afaceri", de fiecare dată ferindu-se de ea, afaceri despre care ea crede că erau ilegale, tocmai din acest motiv (filele nr. 134-140 din DUP-vol.al II-lea).

La domiciliul inculpatului A. A.-C. a fost găsită mama acestuia, A. A., care, fiind de acord să dea declarație în calitate de martor, precizează faptul 1-a văzut pe inculpatul L. L. M. la fiul său în vizită de două-trei ori în cursul lunii mai, însă nu stătea decât o jumătate de oră, iar ulterior nu a mai venit deloc, nerămânând niciodată peste noapte, (filele nr.l07-108 din DUP-vol.al II-lea).

Ulterior, inculpații au revenit asupra declarațiilor, recunoscând săvârșirea infracțiunilor și descriind modul în care au procedat, precum și participația fiecăruia lacomiterea lor (de fiecare dată inculpatul L. L.-M. participa la activitatea infracțională acționând când cu unul, când cu altul dintre ceilalți doi inculpați).

De asemenea și inculpatul L. L.-M. a recunoscut săvârșirea faptelor și a descris modul de comitere a acestora.

II. La începutul anului 2010, învinuitul a postat pe site-ul "anunturigratuite.. care pretindea că oferă locuri de muncă în Franța, oferind pentru contact numărul de telefon_ si adresa de email staneiupauI33(ffly ahoo..="Style6"> La data de 09.02.2010, învinuitul a deschis la Banca Transilvania contul curent in lei cu nr RO65BTRL03001201W12258XX.

In perioada 15.02._10 "în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, atribuindu-si in mod mincinos calitatea de reprezentant al unei societăți de recrutare forță de muncă, învinuitul L. L. M., sub pretextul intermedierii încheierii unor contracte de muncă în străinătate, a indus in eroare pe părțile vătămate N. A. respectiv P. T., care au depus in contul său diferite sume de bani, în scopul obținerii in mod injust de la aceștia a sumei totale de 1010 lei.

Astfel, la data de 15.02.2010, partea vătămată N. A. a apelat nr. de telefon_, ce fusese postat de către învinuit pe site-ul mai sus menționat, intrând in legătura cu învinuitul L. L. M., care s-a prezentat sub numele de S. P., reprezentant al ., societate cu sediul in Pitești care ar avea ca obiect de activitate recrutarea forței de muncă. învinuitul a menționat că are disponibile locuri de muncă doar în Franța si i-a transmis pârtii vătămate o lista cu documentele necesare in vederea obținerii unui astfel de loc de muncă arătând totodată că taxa de procesare ce trebuie plătită este de 240 lei. în continuare învinuitul i-a comunicat pârtii vătămate numărul de cont RO65BTRL03001201W12258XX, indrumandu-1 să depună suma de bani la o sucursală a Băncii Transilvania, urmând ca documentele să le transmită prin fax la numărul 0245_.

In cursul aceleiași zile, persoana vătămata a contactat-o pe persoana vătămată P. T., pe care îl cunoștea întrucât fuseseră plecați împreună in străintătate pentru a munci, relatându-i cele discutate cu inculpatul privind oferta de muncă in Franța.

Ulterior, la data de 18.02.2010, persoana vătămata N. A. a depus în contul indicat de către inculpat suma de 240 lei.

La data de 19.02.2010, persoana vătămata P. T. a apelat numărul de telefon postat pe site-ul menționat mai sus, intrând in legătura cu inculpatul care, în modul prezentat anterior, a determinat-o pe persoana vătămată să depună in același cont suma de 240 lei, reprezentând taxa de procesare.

La aceeași dată inculpatul L. L. M. a ridicat sumele de bani depuse de părțile vătămate.(extras cont si chitanța retragere numerar, f. 38, 43).

La data de 22.02.2010, inculpatul 1-a contactat telefonic pe persoana vătămată N. A. comunicându-i faptul că trebuie să mai depună in același cont echivalentul sumei de 64 euro reprezentând costul transportului pana in Franța, urmând ca la data de 23.02.2010 să îl contacteze din nou pentru a-i oferi ultimele detalii privind plecarea ce urma sa aibă loc la data de 25.02.2010 de pe aeroportul Otopeni.

Ulterior, in cursul aceleiași zi, persoana vătămata N. A. 1-a contactat pe persoana vătămata P. T. relatându-i cele discutate cu inculpatul.

In continuare, persoana vătămată P. T. 1-a contactat telefonic pe inculpat solicitând informații privind transportul, ocazia cu care învinuitul l-a îndrumat sa depună in același cont echivalentul sumei de 64 euro, menționând ca aceasta suma de bani ii va fi returnata după ce vor ajunge in Franța.

Astfel, la data de 22.02.2010, persoanele vătămate au depus in contul cu nr RO65BTRL03001201W12258XX, al cărui titular era inculpatul, suma de 265 lei fiecare.

La aceeași dată inculpatul L. L. M. a ridicat sumele de bani depuse de persoanele vătămate, (extras cont si chitanța retragere numerar, f. 38, 44)

Deși au existat date privind inducerea in eroare de către inculpat, in modul arătat, si a altor trei persoane(din extrasele aferente contului cu nr RO65BTRL03001201W12258XX, al cărui titular era inculpatul reiese faptul că la data de 19.02.2010 respectiv 22.02.2010 alte trei persoane au depus sume de bani in contul inculpatului, sume pe care acesta le-a ridicat in aceeași zi), acestea nu s-au concretizat in mijloace de probă.

Fiind audiat in faza urmăririi penale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei astfel cum a fost reținută.

In fata instanței de fond, inculpații au ales sa se judece in procedura recunoașterii învinuirii, astfel ca raportat la probele ce au fost administrate pe parcursul urmăririi penale, astfel cum au fost detaliate in precedent, si pe care inculpatul si le-a însușit, instanța le-a considerat ca sunt lămuritoare si suficiente pentru a stabili vinovăția inculpatului dincolo de orice dubiu rezonabil.

Instanța de fond a constatat că în speță se impune a se aplica principiul mitior lex, principiu potrivit căruia în cazul situațiilor determinate de succesiunea legilor penale se va aplica legea penală mai favorabilă.

Principiul activității legii penale presupune, ca regulă generală, aplicarea legii tuturor infracțiunilor săvârșite în timpul cât aceasta se află în vigoare. Acest principiu este indisolubil legat de cel al legalității, care reprezintă o caracteristică specifică statului de drept, motiv pentru care legiuitorul constituant a statuat în art.1 alin.(5) că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. În materie penală, art.23 alin.(12) din Legea fundamentală consacră regula potrivit căreia „Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii.” De la această regulă sunt admise două excepții, constând fie în retroactivitatea, fie în ultractivitatea legii. Aceste excepții se aplică în situațiile de tranziție determinate de succesiunea legilor penale, atunci când o infracțiune este săvârșită sub imperiul legii penale anterioare însă făptuitorul este urmărit penal, judecat ori execută pedeapsa sub imperiul noii legi penale.

Pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o . criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat că „Determinarea caracterului «mai favorabil» are în vedere o . elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă.

Cu privire la aceasta din urmă pot exista deosebiri de natură (o lege prevede ca pedeapsă principală amenda, iar alta închisoarea), dar și deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsă și, evident, la modalitatea stabilirii acestora în mod concret.” Cât privește determinarea concretă a legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională a statuat că „aceasta vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art.61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze” (Decizia nr.1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.853 din 2 decembrie 2011).

Cu privire la limitele speciale de pedeapsă se constată că este evident favorabilă prevederea din NCP, art 244 alin 1 si 2 din NCP, prevăzând pentru infracțiunea de inselaciune pedeapsa închisorii cu limite cuprinse intre 1 si 5 ani, spre deosebire de art 215 alin 1, 2 si 3 C pen, care prevedea limite de pedeapsa Între 3 și 15 ani Închisoare .

Cu toate acestea, instanța a considerat că aprecierea cu privire la determinarea legii penale mai favorabile nu trebuie să se raporteze exclusiv la limitele de pedeapsă ci trebuie considerată mai favorabilă legea care in ansamblu (in ce privește condițiile de tragere la răspundere penală, cele privind posibilitatea reținerii unor circumstanțe atenuante in favoarea inculpatului, posibilitățile de individualizare a executării pedepsei, etc) conduce la o situație mai avantajoasă pentru inculpat și nu in mod necesar legea mai favorabilă prin prisma pedepsei din norma de incriminare.

Instanța de fond a avut în vedere pentru început modificarea condițiilor de existenta ale infracțiunii continuate in NCP. Astfel, art.35 alin 1 NCP mentine condițiile de existenta din reglementarea actuala, la care s-a adăugat una suplimentara - unitatea de subiect pasiv – cerința care nu era impusa de jurisprudența vechiului cod penal. In aceste condiții se impune a se compara tratamentul sancționator prevazut de C pen din 1968 pentru infracțiunea continuata cu tratamentul prevazut de NCP pentru concursul de infracțiuni. In cauza s-a reținut că inculpatul L. L. M. a fost trimis in judecata pentru 24 acte materiale (persoane vatamate diferite), inculpatul A. A. C. pentru 12 acte materiale si C. C. pentru 5 acte materiale.

Instanța de fond a avut în vedere și tratamentul juridic al concursului de infracțiuni (cu privire la situația juridică a inculpatului L. L. M., mai favorabil sub imperiul legii vechi, având in vedere că potrivit codului penal din 1968 concursul de infracțiuni era o cauză de agravare facultativa a pedepsei, pe când NCP instituie obligativitatea aplicării sporului.

De asemenea, in cauza de față s-a mai impus a se compara reglementarea cu privire la suspendarea condiționată, suspendarea sub supraveghere prevăzute de C pen din 1968 cu amânarea aplicării pedepsei și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei prevăzute de NCP, având in vedere că inculpații A. A. C. si C. C. nu au antecedente penale și nu se impune condamnarea acestora la o pedeapsă cu închisoarea cu executare in regim privativ de libertate.

În ce privește analiza comparativă a dispozițiilor referitoare la suspendarea condiționată din reglementarea actuală cu cele privind amânarea aplicării pedepsei, se impune concluzia potrivit cu care suspendarea condiționată a executării pedepsei este mai favorabilă, prin prisma condițiilor legale de acordare (nu există limită legală a pedepsei pentru aplicabilitatea ei, limita pedepsei concret aplicată este mai ridicată, antecedentele care constituie impediment la acordare sunt mai restrânse, obligațiile pe durata termenului de încercare sunt substanțial mai restrânse). Singurul element prin prisma căruia ar fi mai favorabilă reglementarea nouă cu privire la amânarea executării pedepsei este durata termenului de încercare, insă instanța de fond a apreciat că acest element este insuficient pentru a califica noua reglementare ca fiind mai favorabilă.

În ce privește alegerea legii penale mai favorabile in ipoteza aplicării suspendării executării pedepsei sub supraveghere se constată că noua reglementare instituie o obligație importantă, care nu regăsește în C.pen în vigoare - munca in folosul comunității – și, in plus, elimină efectul reabilitării de drept asociat suspendării sub supraveghere, astfel încât concluzia care se impune este aceea că, vechea reglementare cu privire la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este mai favorabilă.

Astfel, instanța, făcând o analiză a prevederilor din legile penale succesive, constată că prevederile C.pen din 1968 sunt mai favorabile inculpaților din prezenta cauza .

Având în vedere că prin Decizia nr.265/6 mai 2014, publicată În M.Of 372/20.05.2014 Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art.5 din actualul Cod penal, în interpretarea care permite instanțelor de judecată, în determinarea legii penale mai favorabile, să combine dispozițiile Codului penal din 1969 cu cele ale actualului Cod penal, contravine dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, precum și ale art.61 alin. (1) privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și s-a pronunțat in sensul că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, instanța va dispune condamnarea inculpatului in baza C pen din 1968 .

I.1.În drept, faptele inculpatului L. L.-M. care în perioada 21.03._13, împreună cu inculpații A. A.-C. și C. C., în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin folosirea de calități mincinoase (angajați ai .) și sub pretextul intermedierii încheierii unor contracte de muncă în străinătate - a indus în eroare părțile vătămate N. I., M. E.-C., G. C., S. V.-C., Ș. V., C. O.-C., N. Artines-N., U. A.-F., Z. D.-I., C. M.-C., A. I.-N., B. C.-A., R. I.-D., L. G.-D., M. S., T. D., de la care a obținut un folos material injust în cuantum total de_ lei și a încercat să inducă în eroare părțile vătămate C. M., G. S., Bucșev M., R. L., R. S. și O. C., acțiuni nerealizate din motive independente de voința inculpaților (părțile vătămate au conștientizat frauda sau nu au dispus de sumele de bani solicitate) realizează elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzute de art.215, alin.l, 2 și 3 din Codul penal, cu aplicarea art.41, alin.2 din Codul penal (22 acte materiale).

Întrucât inculpatul a săvârșit faptele în termenul de încercare stabilit prin sentința penală nr. 235/09.02.2012 a Judecătoriei Ploiești, îi sunt aplicabile prevederile art.37, alin.1, lit.a din Codul penal.

S-a reținut forma continuată a infracțiunii (art.41, alin.2 C.pen.) întrucât inculpatul a săvârșit mai multe acțiuni de inducere in eroare a persoanelor vatamate, prezentând fiecare conținutul aceleiași infracțiuni de inselaciune prevăzută de art.215, alin.1, 2 si 3 C.pen., la diferite intervale de timp, în perioada 21.03._13, dar în realizarea aceleiași rezoluții, dedusă din unitatea obiectului infracțiunii, unitatea modului de operare și unitatea de timp.

De asemenea, raportat la întregul material probator administrat în cauză, instanța de fond a constatat întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții, prevăzută de art 215 alin 3 C pen, respectiv inducerea sau menținerea În eroare a persoanei vătămate cu prilejul încheierii sau executării unui contract săvârșită astfel Încât, fără această eroare, cel Înșelat nu ar fi Încheiat sau nu ar fi executat contractul În condițiile stipulate.

Urmarea imediată, constă în diminuarea patrimoniului persoanelor vătămate, producerea unui prejudiciu material acestor persoane.

În baza materialului probator administrat, instanța reține existența legăturii de cauzalitate între elementul material al laturii obiective și urmarea imediata.

Sub aspectul laturii subiective, instanța constată că inculpatul a acționat cu intenție directă, în sensul art. 19 pct 1 lit. a C.pen., având reprezentarea faptelor sale și a consecințelor păgubitoare atât cu privire la fapta săvârșita contra patrimoniului părții vătămate, urmărind acest rezultat.

2. In drept, fapta inculpatului L. L. M., care, în perioada 15.02._10, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, prin folosirea de calități mincinoase (reprezentant al unei societăți de recrutare forță de muncă) si sub pretextul intermedierii incheierii unor contracte de muncă în străinătate, a indus in eroare pe partea vătămată N. A. de la care a obținut un folos material injust in cuantum total de 505 lei, a indus in eroare pe partea vătămată P. T., de la de la care a obținut un folos material injust in cuantum total de 505 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. de art. 215 al.1,2 CP. cu aplic. art. 41 al.2 C.P.(două acte materiale).

Se reține forma continuată a infracțiunii (art.41, alin.2 C.pen.) întrucât inculpatul a săvârșit mai multe acțiuni de inducere in eroare a persoanelor vatamate, prezentând fiecare conținutul aceleiași infracțiuni de inselaciune prevăzută de art.215, alin.1, 2 C.pen., la diferite intervale de timp, în perioada 15.02._10, dar în realizarea aceleiași rezoluții, dedusă din unitatea obiectului infracțiunii, unitatea modului de operare și unitatea de timp.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat că a fost realizat elementul material al infracțiunii de înșelăciune, prin inducerea În eroare a persoanelor vătămate prin prezentarea ca adevărat a unui fapt neadevărat. Fapta a fost săvârșită În modalitatea agravată, inculpatul atribuindu-și o identitate mincinoasă.

Urmarea imediată, constă în diminuarea patrimoniului persoanei vătămate, producerea unui prejudiciu material acestei persoane.

În baza materialului probator administrat, instanța reține existența legăturii de cauzalitate între elementul material al laturii obiective și urmarea imediata.

II. În drept, faptele inculpatului A. A.-C. care în perioada 21.03._13, împreună cu inculpatul L. L.-M., în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin folosirea de calități mincinoase (angajați al .) și sub pretextul intermedierii încheierii unor contracte de muncă în străinătate, a indus în eroare părțile vătămate: N. I., M. E.-C., S. V., Ș. V., C. O.-C., N. Artines-N., U. A.-F., Z. D.-I., C. M.-C., A. I.-N., M. S. și T. D., de la care a obținut un folos material injust în cuantum total de 5424 lei realizează elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215, alin.l, 2 și 3 din Codul penal, cu aplicarea art.41, alin.2 din Codul penal (12 acte materiale).

De asemenea, raportat la întregul material probator administrat în cauză, instanța de fond a constatat întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții, prevăzută de art 215 alin 3 C pen, respectiv inducerea sau menținerea în eroare a persoanei vătămate cu prilejul încheierii sau executării unui contract săvârșită astfel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau nu ar fi executat contractul în condițiile stipulate.

Urmarea imediată, a constat în diminuarea patrimoniului persoanelor vătămate, producerea unui prejudiciu material acestor persoane.

În baza materialului probator administrat, instanța de fond a reținut existența legăturii de cauzalitate între elementul material al laturii obiective și urmarea imediata.

Sub aspectul laturii subiective, prima instanță a constatat că inculpatul a acționat cu intenție directă, în sensul art. 19 pct 1 lit. a C.pen., având reprezentarea faptelor sale și a consecințelor păgubitoare atât cu privire la fapta săvârșita contra patrimoniului părții vătămate, urmărind acest rezultat.

III. Instanța de fond a apreciat că, în drept, faptele inculpatului C. C. care în perioada 24.05._13, împreună cu inculpatul L. L.-M., în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin folosirea de calități mincinoase (aceea de angajat al .) și sub pretextul intermedierii încheierii unor contracte de muncă în străinătate, a indus în eroare părțile vătămate G. C., S. V.-C., B. C.-A., R. I.-D. și L. G.-D., de la care a obținut un folos material injust în cuantum total de 6889 lei realizează elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzute de art.215, alin.l, 2 și 3 din Codul penal, cu aplicarea art.41, alin.2 din Codul penal (5 acte materiale).

De asemenea, raportat la întregul material probator administrat în cauză, instanța constată Întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții, prevăzută de art 215 alin 3 C pen, respectiv inducerea sau menținerea în eroare a persoanei vătămate cu prilejul Încheierii sau executării unui contract săvârșită astfel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau nu ar fi executat contractul în condițiile stipulate.

Urmarea imediată, a constat în diminuarea patrimoniului persoanelor vătămate, producerea unui prejudiciu material acestor persoane.

În baza materialului probator administrat, instanța reține existența legăturii de cauzalitate între elementul material al laturii obiective și urmarea imediata.

Sub aspectul laturii subiective, instanța de fond a constatat că inculpatul a acționat cu intenție directă, în sensul art. 19 pct 1 lit. a C.pen., având reprezentarea faptelor sale și a consecințelor păgubitoare atât cu privire la fapta săvârșita contra patrimoniului părții vătămate, urmărind acest rezultat.

Constatând că infracțiunile descrise anterior există, si că au fost săvârșite de inculpați cu vinovăția specifică, în baza art. 396 alin. 1 și 2 Cod proc. pen., instanța de fond a dispus condamnarea acestora pentru săvârșirea infracțiunilor care fac obiectul judecății.

La stabilirea pedepselor aplicate inculpaților, s-au avut în vedere, potrivit art.72 C.pen., dispozițiile părții generale a Codului penal privitoare la condițiile răspunderii penale, precum și limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a Codului penal, coroborat cu art 320 ind.1 C.proc.pen, pentru infracțiunea de înșelăciune în forma calificata. Gradul de pericol social al infracțiunii astfel cum este descris ,,sui generis,, in disp. art 18 C.pen a fost apreciat de către instanța de fond prin raportare la modalitatea de comitere a infracțiunilor, natura acesteia, persoana si conduita inculpaților adoptata in societate atât înainte cât și după dar si prin raportare la conduita lor procesuala si la felul in care aceștia au înțeles să contribuie în scopul aflării adevărului si al înlăturării consecințelor nefaste ale faptei antisociale.

Față de împrejurarea că inculpatul înainte de începerea cercetării judecătorești inculpații au solicitat judecarea în procedura recunoașterii învinuirii, înțelegând să pledeze pentru recunoașterea vinovăției asumându-și în totalitate faptele reținute în sarcina lor prin actul de sesizare al instanței,văzând dispozițiile art 396 alin.10 C.proc penala, instanța de fond a apreciată că inculpații pot beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevăzute de lege.

Instanța de fond a constatat că, prin natura sa infracțiunea de înșelăciune este o infracțiune grava aspect decelat din în elementul material al laturii obiective, este o fapta antisociala cu reale rezonante negative in viata sociala.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, astfel încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii ( privativă sau neprivativă de libertate) și a duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Modul de comitere a infracțiunii, prin inducerea în eroare a persoanelor vătămate, prin folosirea de calități mincinoase, cuantumul prejudiciului, dar și circumstanțele personale ale inculpaților (inculpatul L. L. M. săvârșind faptele descrise la pct.1 în precedent în stare de recidiva mare postcondamnatorie, inculpații A. A. C. și C. C. având antecedente penale, figurând în evidențele cazierului judiciar cu câte o condamnare pentru care s-a împlinit termenul de reabilitare), sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuie să fie riguros evaluate de către instanță în alegerea pedepselor care vor fi aplicate inculpatului.

Gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorului.

Inculpatul L. L. M. are vârsta de 28 de ani, are studii 6 clase, nu are ocupație, nu are loc de muncă, este divorțat, are un copil, are antecedente penale și a avut o poziție procesuală sinceră, fata de cele 24 acte materiale reținute în sarcina sa.

Inculpatul A. A. C. are vârsta de 29 de ani, are studii 8 clase, nu are ocupație, nu are loc de muncă, este necăsătorit, are antecedente penale și a avut o poziție procesuală sinceră, față de cele 12 acte materiale reținute în sarcina sa.

Inculpatul C. C. are vârsta de 31 de ani, are studii 8 clase, nu are ocupație, nu are loc de muncă, este necăsătorit, are antecedente penale și a avut o poziție procesuală sinceră, fata de cele 5 acte materiale reținute în sarcina sa.

Faptele săvârșite, raportat la modul de săvârșire a acestora, la cuantumul prejudiciului cauzat și la circumstanțele personale ale inculpaților reținute în precedent, sunt de o gravitate medie, instanța de fond apreciind că pentru inculpați, resocializarea lor viitoare pozitivă este posibilă prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea, ținându-se cont insa de numărul de acte materiale reținute în sarcina fiecăruia si de gradul de participare al fiecăruia la săvârșirea faptelor ce fac obiectul prezentei cauze, astfel încât i-a condamnat pe aceștia la pedeapsa închisorii.

În ceea ce privește pedepsele accesorii, potrivit art 71 alin. 2 C.pen aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev de art 64 litera a, b si c C.pen intervine de drept in cazul aplicării pedepsei închisorii. Totuși în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea art.8 din Convenția pentru apărarea drepturilor si libertăților fundamentale si art. 3 din Protocolul nr.1 din Conventie, in principiu prin hotărârea pronunțata in cauzele Hirst v.Marea Britanie si S. si Parcalab v. Romania, jurisprudența cu caracter general - obligatoriu potrivit art 20 din Constitutie raportat la art.46 din Convenție, instanța de fond a interzis inculpatului, doar acele drepturi prev de art.64 C.p față de care inculpatul s-a făcut nedemn de a le mai exercita .

Astfel, față de pericolul social dovedit în săvârșirea faptelor și față de persoana inculpatului astfel cum acestea au fost reținute, instanța de fond a apreciat că acesta este nedemn de a mai exercita drepturile prev de art.64 litera a si b, respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice, precum si cel de a ocupa o funcție ce implica exercițiul autorității de stat.

In consecința s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 71, 64 litera a si b C.pen, cu exceptia dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei rezultante.

În baza art. 399 alin. 1 C.pr.pen., art 404 alin 4 lit b C pr pen, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 207 alin. 4 C.pr.pen., 223 alin. 2 C.pr.pen., în sensul că există probe cu privire la săvârșirea infracțiunilor de către inculpatul L. L. M., că acesta este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani și există probe certe că lăsarea inculpatului în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, va menține măsura arestării preventive a inculpatului L. L. M..

In baza art 404 alin 4 lit a C pr pen, rap la art 88 alin 1 C pen din 1968, art 72 NCP, deduce din pedeapsa aplicata perioada reținerii si arestării preventive de la 19.09.2011 la 09.02.2012, de la 26.09.2013 la 21.06.2014 si de la 26.09.2014 la zi si arestul la domiciliu din data de 22.06.2014 la 25.09.2014 inclusiv.

In ce-i privește pe inculpații A. A. C. si C. C., instanța a reținut de asemenea circumstanțele reale și personale ale cauzei și limitele de pedeapsă stabilite de lege si, având in vedere si dispozițiile procedurale, a aplicat inculpaților pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege astfel:

In baza art.215 alin 1, 2 si 3 C pen din 1968, cu aplic art 41 alin 2 C pen în 1968 art 5 NCP și art. 396 alin 10 C.proc. penv condamnat pe inculpatul A. A. C., la pedeapsa de 2 (doi) ani si 6 (sase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune in forma continuata, fapta din perioada21.03._13 (12 acte materiale). .

In baza art.215 alin.1, 2 si 3 C pen din 1968, cu aplic art.41 alin 2 C pen in 1968, art.5 NCP și art. 396 alin 10 C.proc. pen a condamnat pe inculpatul C. C., la pedeapsa de 2 (doi) ani si 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma continuată, fapta din perioada 21.03._13 (5 acte materiale).

Instanța de fond a apreciat că aplicarea unor astfel de pedepse este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art. 52 din Codul penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare eficient..

În ceea ce privește pedeapsa accesorie ce se va aplica celor doi inculpați, instanța de fond a constatat că, potrivit art.71 alin. 2 C.pen aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev de art.64 litera a, b si c C.pen intervine de drept in cazul aplicării pedepsei închisorii.

Totuși în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului in aplicarea art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor si libertăților fundamentale si art. 3 din Protocolul nr.1 din Convenție, in principal prin hotărârea pronunțata în cauzele Hirst v.Marea Britanie și S. si Parcalab v. România, jurisprudența cu caracter general - obligatoriu potrivit art.20 din Constitutie raportat la art 46 din Convenție s-a interzice inculpatului doar acele drepturi prev de art 64 C.p fata de care inculpatul s-a făcut nedemn de a le mai exercita.

Astfel, restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților poate fi dispusă numai dacă este necesară, iar o atare măsură trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o. În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă atât principiul proporționalității, cât și art.3 din Protocolul adițional nr 1, așa cum a statuat și ÎCCJ prin Decizia nr.74/2007, pronunțată în interesul legii.

Față de pericolul social dovedit in săvârșirea faptelor si față de persoana inculpaților, astfel cum acestea au fost reținute, instanța de fond a apreciat că aceștia sunt nedemni de a mai exercita drepturile prev de art. 64 litera a si b, respectiv dreptul de a fi aleși în autoritățile publice sau in funcții elective publice, precum si cel de a ocupa o funcție ce implica exercițiul autorității de stat.

In consecința s-a interzis inculpaților drepturile prev. de art. 71, 64 litera a si b C.pen, cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei pentru cei doi inculpați, (A. A. C. si C. C.) instanța de fond a apreciat, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepselor aplicate poate fi atins și fără executarea efectivă a acestora în regim de detenție, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpaților, care pot fi reintegrați social și reeducat și fără izolare în regim privativ de libertate.

Instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 86 ind 1 alin 1 Cod Penal, pentru ambii inculpați respectiv: pedeapsa aplicată pentru fiecare dintre cei doi inculpați este mai mică de 4 ani închisoare; inculpații au mai fost anterior condamnați ,astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar, insa pentru condamnările suferite s-a împlinit termenul de reabilitare; experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, sunt apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-i determina pe inculpați să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia.

Având în vedere că inculpații au mai fost anterior sancționați, instanța apreciază că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei este mai eficientă pentru reeducarea inculpaților, în considerarea atât a faptului că aceștia vor fi obligați să se prezinte la un organism specializat, care este abilitat prin lege să realizeze reinserția socială a celor condamnați cât și a faptului că, în ipoteza în care inculpații vor persista în activitatea infracțională, vor executa, alături de pedeapsa pentru noua infracțiune și pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre.

Instanța de fond a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicata inculpatului A. A. C., conform art.86 ind 1 alin.1 C.pen pe durata unui termen de încercare de 4 ani si 6 luni conform art. 86 ind 2 al 1 din Codul penal, stabilindu-se măsurile de supraveghere arătate în art.86 ind 3 C pen:

- Să se prezinte la Serviciul de Probațiune Prahova, potrivit programului care va fi stabilit;

- Să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- Să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- Să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

Instanța de fond a pus în vedere inculpatului dispozițiile art.86 ind 4 Cod penal cu privire la normele a căror încălcare poate atrage revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Întrucât pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea exercițiului unor drepturi pe durata executării pedepsei, iar prima instanță a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, instanța va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

De asemenea s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani si 3 luni închisoare aplicata inculpatului C. C., conform art.86 ind 1 alin.1 C.pen pe durata unui termen de încercare de 4 ani si 3 luni conform art.86 ind 2 al 1 din Codul penal, stabilindu-se măsurile de supraveghere arătate în art 86 ind 3 C pen:

- Să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova, potrivit programului care va fi stabilit;

- Să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- Să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- Să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.

Întrucât pedepsele accesorii sunt alăturate pedepsei principale a închisorii, constând în interzicerea exercițiului unor drepturi pe durata executării pedepsei, iar instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în baza art. 71 alin. 5 Cod penal, instanța a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

In baza art.88 C pen din 1968, a constatat ca inculpatul A. A. C. a fost reținut în data de 26.09.2013.

In baza art 88 C pen din 1968, a constatat ca inculpatul C. C. a fost reținut in data de 26.09.2013.

In privinta LATURII CIVILE a cauzei:

Prin faptele descrise, au suferit prejudicii materiale următoarele părți vătămate: N. I. a fost prejudiciat cu suma de 557 de lei, dar nu s-a constituit parte civilă în cauză. M. E.-C. a fost prejudiciat cu suma de 793 de lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă în cauză. G. C. a fost prejudiciat cu suma de 1100 de lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă în cauză. S. V.-C. a fost prejudiciat cu suma de 400 de lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă în cauză. Ș. V. a fost prejudiciat cu suma de 300 de lei, cu care s-a constituit parte civilă în cauză. C. O.-C. a fost prejudiciat cu suma de 300 de lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă în cauză. N. Artines-N. a fost prejudiciat cu suma de 540 de lei, dar nu s-a constituit parte civilă în cauză. U. A.-F. a fost prejudiciat cu suma de 900 de lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă în cauză. Z. D.-I. a fost prejudiciat cu suma de 320 de lei, dar nu s-a constituit parte civilă în cauză. C. M.-C. a fost prejudiciat cu suma de 250 de lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă în cauză. A. I.-N. a fost prejudiciat cu suma de 364 de lei, sumă cu care s-a constituit parte civilă în cauză. B. C.-A. a fost prejudiciată cu suma de 2009 de lei și nu s-a constituit parte civilă în timpul urmăririi penale. R. I.-D. a fost prejudiciat cu suma de 988 de lei și nu s-a constituit parte civilă în timpul urmăririi penale. L. G.-D. a fost prejudiciat cu suma de 2542 de lei și nu s-a constituit parte civilă în timpul urmăririi penale. M. S. a fost prejudiciată cu suma de 475 de lei, dar nu s-a constituit parte civilă în cauză. T. D. a fost prejudiciată cu suma de 475 de lei, dar nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Pe parcursul urmăririi penale părțile vătămate N. A. si P. T. s-au constituit parți civile cu suma de 505 lei fiecare.

Audiați fiind, inculpații au învederat că sunt de acord să acopere integral prejudiciul cauzat persoanelor vătămate, în acest caz instanța de fond a făcut aplicarea art. 23 alin.3 C pr pen, avându-se în vedere participarea fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor.

Împotriva sentinței a exercitat apel inculpatul L. L. M., solicitând înlăturarea sporului de sase luni închisoare aplicat prin hotărârea atacată, motivat de faptul că a recunoscut comiterea faptelor și și-a manifestat disponibilitatea să achite prejudiciul produs, însă nu are posibilități materiale.

Curtea, examinând sentința apelată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 417 Cod proced. penala și în limitele impuse de art. 418 si 419 Cod proced. penala, reține următoarele:

Starea de fapt reținută de instanța de fond este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale, în baza cărora apelantul inculpat a fost judecat, potrivit solicitării sale, în cadrul procedurii simplificate prev.de art. 375 Cod proced. penala, rezultând că în perioada 21.03._13 acesta, împreună cu inculpații A. A. C. și C. C., în baza aceleași rezoluții infracționale, prin folosirea de calități mincinoase (aceea de angajați ai .) si sub pretextul intermedierii încheierii unor contracte de muncă în străinătate - a indus în eroare părțile vătămate N. I., M. E.-C., G. C., S. V.-C., Ș. V., C. O.-C., N. Artines-N., U. A.-F., Z. D.-I., C. M.-C., A. I.-N., B. C.-A., R. I.-D., L. G.-D., M. S., T. D., de la care a obținut un folos material injust în cuantum total de_ lei și a încercat să inducă în eroare părțile vătămate C. M., G. S., Bucșev M., R. L., R. S. și O. C., acțiuni nerealizate din motive independente de voința inculpaților acestea din urmă conștientizând frauda sau nedepunând sumele de bani solicitate.

Totodată, același inculpat în perioada 15.02._10, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, prin folosirea de calități mincinoase (reprezentant al unei societăți de recrutare forță de muncă) și sub pretextul intermedierii încheierii unor contracte de muncă în străinătate, a indus in eroare pe partea vătămată N. A. de la care a obținut un folos material injust in cuantum total de 505 lei, cât și pe partea vătămată P. T., de la de la care a obținut un folos material injust in cuantum total de 505 lei.

In urma aprecierii temeiniciei respectivelor dovezi, constând în recunoașterea inculpatului care se coroborează și este confirmata de declarațiile parților vătămate, înscrisurile puse la dispoziție de acestea, precum și de unitățile bancare, raport de constatare tehnico-științifică nr._/03.09.2013, declarațiile martorilor, înscrisuri emise de Inspectoratul Teritorial de Muncă și Oficiul Registrului Comerțului, înregistrări video ridicate de la unități bancare, date obținute conform prevederilor Legii nr.82/2012, procese verbale de interpretare listing-uri telefonice, de percheziție domiciliară și înscrisuri ridicate cu această ocazie, proces-verbal de recunoaștere după fotografie, declarațiile coinculpaților respectiv de declarațiile parților vătămate N. A. și P. T., proces-verbal de identificare, înscrisuri constând în cerere deschidere cont, extrase cont, chitanțe de retragere.

Aceeași instanța a expus pe larg modalitatea în care s-a procedat, pronunțând în mod legal și temeinic condamnarea apelantului inculpat pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1, 2 și 3 cod penal din 1969, comisa în perioada 21.03._13 ( 22 acte materiale), în forma continuată și în stare de recidivă potcondamnatorie față de faptele pentru care a fost condamnat prin sentința penala nr. 235/9.02.2012 a Judecătoriei Ploiesti precum și pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin.1,2 si 3 cod penal din 1969, comisa în forma continuată în perioada 15.02._10( 2 acte materiale), faptă concurentă cu cele pentru care a fost condamnat prin sentința penala nr. 235/9.02.2012 a Judecătoriei Ploiesti.

Totodată, cele două pedepse aplicate au fost judicios individualizate, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal din 1969, în aplicarea art. 5 Cod penal instanța de fond apreciind corect, dincolo de limitele pedepsei închisorii prevăzute de reglementările penale succesive, simțitor mai reduse în actualul cod penal comparativ cu cel anterior, ca in ansamblul sau vechea reglementare este mai favorabilă, date fiind incidența instituțiilor concursului și a formei continuate a infracțiunilor.

. de cerința suplimentara a unității de subiect pasiv, ce face diferența între infracțiunea continuată prev. de art. 35 Cod si cea anterioara - art. 41 Cod penal din 1969, care nu o prevedea, dacă s-ar fi reținut ca lege penală mai favorabilă noua reglementare, ar fi însemnat să fie condamnat inculpatul pentru comiterea în concurs a 24 fapte, ceea ce ar fi condus în concret la o pedeapsa mult mai mare, având în vedere tratamentul sancționator actual al concursului de infracțiuni - adăugarea obligatorie la pedeapsa cea mai grea a unei treimi din totalul celorlalte pedepse.

Este corectă și reținerea de către judecătorul fondului a dispozițiilor Deciziei nr.42/2008 pronunțată de instanța suprema într-un recurs în interesul legii, potrivit cărora în situația în care o instanța este investită prin același act de sesizare cu judecarea a doua infracțiuni intenționate, dintre care una anterior si cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendare condiționată a executării pedepsei, sunt aplicabile exclusiv dispozițiile art. 85 Cod penal din 1969 referitoare la anularea suspendării (nu si cele ale art. 83 din același cod privind revocarea suspendării) stabilindu-se modalitatea de determinare a pedepsei rezultante după urmează: se aplica pedepse pentru fiecare dintre cele doua infracțiuni deduse judecății, se dispune anularea suspendării condiționate a executării pedepsei pronunțate anterior; se contopesc, potrivit regulilor de la concursul de infracțiuni, pedeapsa a cărei executare a fost inițial suspendata condiționat cu pedeapsa care a atras anularea acesteia, putându-se adăuga un spor de pedeapsa; pedeapsa rezultanta, astfel determinata, se contopește, după caz, conform regulilor prevăzute la recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediara, cu cea stabilita pentru fapta săvârșita in termenul de încercare, putându-se adăuga un spor de pedeapsa.

In speța, deși prima instanța a fost sesizata prin doua rechizitorii, s-a procedat în baza art. 43 alin.2 Cod proced. penala la reunirea celor doua cauze, in considerarea faptului ca infracțiunile au fost comise de aceeași persoana, fiind pronunțata o singura hotărâre de condamnare. S-a ajuns astfel la situația premisa menționata în Decizie, respectiv la judecarea a doua infracțiuni intenționate, dintre care una anterior si cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii inițiale de condamnare.

Totodată, deși inculpatul fusese condamnat cu suspendarea sub supraveghere prin sentința penala nr. 235/9.02.2012 a Judecătoriei Ploiesti, rămasă definitiva la data de 6.03.2012, art. 86⁵ alin.1 Cod penal din 1969 ce reglementează anularea executării pedepsei sub supraveghere face trimitere la disp. art. 85 alin.1 si 2 din același cod, care se aplica in mod corespunzător.

Ca urmare, chiar daca judecătorul fondului nu a menționat în considerente motivul pentru care a aplicat sporul de 6 luni, acesta este efectul stabiliri pedepsei conform Deciziei nr. 42/2008, fiind justificat de multitudinea actelor ce au constituit elementul material al laturii obiective a infracțiunilor pentru care inculpatul a fost condamnat.

Cum critica adusă sentinței penale atacate de către inculpat a vizat tocmai acest aspect, al aplicării sporului, in temeiul art. 421 pct.1 lit. b cod proced. penala. apelul formulat va fi respins, ca nefondat.

Se va computa reținerea și arestarea preventivă a inculpatului apelant, de la 19.09.2011 la 09.02.2012, de la 26.09.2013 la 21.06.2014 și de la 26.09.2014 la zi, precum și arestul la domiciliu din perioada 22.06.2014 la 25.09.2014, inclusiv.

Conform art.275 alin.2 c.pr.penală, apelantul inculpat va fi obligat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul L. L. M., fiul lui I. și E., născut la data de 30 iunie 1986, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 3085/23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Ploiești.

Compută reținerea și arestarea preventivă a inculpatului apelant, de la 19.09.2011 la 09.02.2012, de la 26.09.2013 la 21.06.2014 și de la 26.09.2014 la zi, precum și arestul la domiciliu din perioada 22.06.2014 la 25.09.2014, inclusiv.

Obligă pe apelantul inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 ianuarie 2015.

Președinte, Judecător,

D. M. C. G.

Grefier,

M. M.

Red.DM/tehnored.MM

17 ex./18.02.2015

d.f._, Judecătoria Ploiești

j.f.M. L.

operator de date cu caracter personal

număr notificare 3113/2006

← Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 73/2015....		Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... →

Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 77/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 77/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI