Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1140/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1140/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 13-11-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
Decizia nr. 1140
Ședința publică din data de 13 noiembrie 2015
Președinte: - N. R. A.
Judecător: - C. G.
Grefier: - M. M.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost reprezentat de procuror M. I.
S-a luat în examinare cauza penală de față având ca obiect apelurile declarate de inculpatul G. V. aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Mărgineni și partea civilă N. M., împotriva sentinței penale nr.403/21.03.2015 pronunțate de Tribunalul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: apelantul-inculpat G. V. personal, asistat de apărător desemnat din oficiu H. M. din cadrul Baroului Prahova (delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/01.10.2015), intimata-parte civilă N. M. personal, lipsă fiind: intimații-părți civile E. G., E. E., S. I., precum și partea civilă minor S. G. A., pentru care din oficiu a răspuns avocat M. I. din cadrul Baroului Prahova (delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._).
Procedura de citare este legal îndeplinită prin raportare la dispozițiile art. 364 alin. 4 Cpp.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care cu permisiunea instanței s-a dat posibilitatea apărătorului desemnat din oficiu să ia legătura cu apelantul-inculpat aflat în stare de arest preventiv.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că la termenul de judecată precedent a fost verificată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de inculpatul apelant încă din cursul urmăririi penale. Din conținutul actelor și lucrărilor dosarului instanței de fond rezultă că inculpatul nu a negat, nici în cursul urmăririi penale și nici în fața instanței de fond, existența actelor de agresiune, motivul pentru care s-a formulat apel îl constituie faptul că inculpatul consideră că este vorba despre o faptă comisă cu preterinenție, respectiv nu este vorba despre o infracțiune de omor ci o lovire cauzatoare de moarte.
Curtea, aduce la cunoștința apelantului-inculpat G. V. că potrivit dispozițiilor art.420 alin.4 C.pr.penală are dreptul să dea o nouă declarație în fața instanței de control judiciar, iar dacă dorește să se prevaleze de dreptul la tăcere, această manifestare de voință nu poate fi caracterizată ca o împrejurare defavorabilă. În egală măsură, dacă dorește să dea declarație în fața instanței de apel, aduce la cunoștința inculpatului că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.
După consultarea cu apărătorul desemnat din oficiu, apelantul-inculpat G. V. personal având cuvântul declară că dorește să dea declarație în fața instanței de apel.
În temeiul dispozițiilor art. 420 alin. 4 Cpp a fost audiat apelantul-inculpat G. V., declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei după ce a fost citită și semnată de apelantul-inculpat.
Avocat H. M. având cuvântul pentru apelantul-inculpat solicită proba cu înscrisuri, depunând mai multe memorii formulate de inculpat, fișă medicală eliberată pentru persoanele private de libertate, acte medicale, notă de solicitare a internării.
Reprezentantul Ministerului Public și apelanta-parte civilă N. M. nu se opun încuviințării probei cu înscrisuri.
Avocat H. M. având cuvântul declară că nu are alte cereri de formulat, însă înțelege să precizeze faptul că în latură civilă inculpatul contestă suma acordată cu titlu de daune morale .
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, declară că nu alte chestiuni prealabile de discutat.
Curtea, încuviințează proba cu înscrisuri în circumstanțiere, respectiv caracterizări și înscrisuri cu caracter medical, urmând a ține seama de acestea la pronunțarea soluției. Ia act că părțile nu mai au excepții de invocat și nici cereri de formulat, potrivit art. 420 alin.6 din Noul Cod de proc. penală, constată cauza în stare de judecată și declară deschise dezbaterile asupra apelurilor.
Avocat H. M. având cuvântul pentru apelantul-inculpat G. V., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale pronunțate de Tribunalul Prahova și pe fond să se dispună schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor prevăzută de art.188 alin.1 prin raportare la art.199 alin.1 în lovituri cauzatoare de moarte prevăzută de art.195 cod penal. Din declarația de azi și din probe nu rezultă intenția directă sau indirectă de a duce la suprimarea vieții victimei. Acesta a avut intenția de a lovi victima. Inculpatul nu a acționat asupra organelor vitale ci asupra picioarelor și mâinilor victimei. Rezultatul grav, cel al decesului victimei s-a produs din culpă, nu cu intenție. Dacă se va trece peste această apărare, se impune schimbarea încadrării juridice din cele două infracțiuni, respectiv omorul prev. de art.188 alin.1 rap. la art.199 alin.1, în sensul înlăturării art.199 alin.1 întrucât victima nu era un membru al familiei inculpatului, nici măcar concubină nu era, aceasta venea în domiciliul icnulpatului ocazional, avea legături și cu alte persoane din localitate, motiv pentru care nu se poate reține susținerea că este săvârșită infracțiunea față de un membru al familiei. Referitor la individualizarea pedepsei, trebuie observat că fapta s-a petrecut între două persoane care prezintă tulburări psihice, pe fondul consumului de alcool. Așa cum rezultă din adresa nr._ eliberată la 17.03.2015 emisă de Administrația Națională a Penitenciarelor, inculpatul suferă de o tulburare organică se personalitate, a fost internat la psihiatrie în 7 septembrie 2015, a recunoscut că a fost internat anterior tot pe fondul unor tulburări psihice. Consideră că a avut o atitudine corectă și se poate aprecia că inculpatul nu avea discernământul necesar, să-și dea seama de gravitatea faptei. Solicită a se constata că daunele morale de 10.000 euro acordate soțului victimei sunt exagerate, atâta timp cât acesta recunoaște că era despărțit de victimă din 2013 și nu a făcut demersuri de a se împăca sau de a înainta divorț. În concluzie solicită admiterea apelului inculpatului.
Apelanta-parte civilă N. M., având personal cuvântul, solicită în baza art.386 al.1 C.pr.penală schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor prev. și ped. de art.188 alin.1 rap. la art.199 alin.1 C.penal în infracțiunea de omor calificat în varianta prin cruzimi, prevăzută de art.189 alin.1 lit.h C.penal rap. la art.199 alin.1 C.penal, asupra unui membru al familiei. Motivarea pentru care solicită schimbarea încadrării juridice, solicitare făcută și la instanța de fond, constă în aceea că din raportul de expertiză medico-legală rezultă că victima a fost lovită pe toate zonele corpului (așa cum se arată la fila 89). Se mai arată în raportul de expertiză medico-legală că loviturile au fost repetate, cu corp dur, cu vechimi diferite de la 2 ore până la câteva săptămâni, constatare care contrazice declarațiile date de inculpat care a susținut că a lovit victima doar în ziua respectivă. Susține inculpatul că victima avea leziuni anterioare din cauza unui accident de circulație. La dosarul cauzei s-au depus acte medicale din care rezultă că a suferit un accident de circulație, în urma acelui accident a avut fracturi deschise la tibie și peroneu, aceste leziuni au fost vindecate în totalitate și nu au legătură cu cele de la genunchi. În aprecierea cruzimii cu care a acționat inculpatul se impune a fi reținut că acesta a lovit-o pe victimă pentru a nu se mai salva. Inculpatul susține că victima nu avea unde să stea, or aceasta avea un domiciliu, locuia în . bolnavă psihic, a fost tratată constant de către familia sa timp de 18 ani, au fost depuse la dosar înscrisuri medicale, a fost găsită în locuința inculpatului legitimația victimei că era încadrată într-un grad de handicap, nu avea discernământul total abolit, boala era în remise terapeutică, tocmai pentru că familia o ajutase să se trateze. În ultimul an familia nu a mai putut să o ajute. Copilul victimei se află în întreținerea familiei, nu se poate susține că familia nu a ajut-o, ori că se afla în întreținerea inculpatului. Un alt aspect demn de menționat este că victima avea la dispoziție telefoane mobile, iar la momentul când au venit organele de poliție acestea erau dezintegrate pentru ca victima să nu poată lua legătura cu membrii familiei sale. Mama victimei a suferit un accident vascular tocmai datorită situației din ultimul an care i-a deteriorat foarte mult sănătatea. Cruzimea cu care a acționat inculpatul se poate proba prin aceste aspecte, în sensul că inculpatul cunoștea situația grea a familiei și, deși au încercat să o ajute pe victimă, inculpatul i-a împiedicat în mod sistematic. De asemenea, demne de reținut sunt leziunile numeroase și grave care au fost produse victimei, astfel cum rezultă din raportul medico-legal și din planșele foto.
Un ultim aspect ce trebuie reținut ar fi obiectele cu care inculpatul a lovit victima, pentru că inculpatul a reținut că ar fi fost vorba despre un băț. Or, la dosar sunt probe că altele au fost obiectele cu care a fost lovită victima. Având în vedere obiectele cu care acționat, inculpatul trebuia să prevadă rezultatul acțiunii sale, mai ales că au fost vizate organe vitale ale corpului (la nivelul fiecărui genunchi s-a acumulat o cantitate de 1 litru de sânge), loviturile de la nivelul capului sunt profunde, grave. Nu se poate reține apărarea inculpatului în sensul că încadrarea juridică a faptei este lovituri cauzatoare de moarte. Așa cum se arată în deciziile Curții Supreme de Justiție, omorul prin cruzimi este reținut atunci când se produce victimei suferințe mult mai mari decât presupune infracțiunea de ucidere. Loviturile repetate asupra victimei, constituie infracțiunea de omor deosebit de grav, iar potrivit dispozițiilor Codului penal din 1969, ea a fost pusă în imposibilitatea de a se apăra. Potrivit noului Cod penal nu este prevăzută circumstanța agravantă la omorul calificat, se poate reține însă punerea victimei în imposibilitatea de a se apăra. Se poate reține această circumstanță agravantă, suficient de gravă care să justifice reținerea omorului prin cruzimi. Un alt aspect ce trebuie avut în vedere îl reprezintă trauma profundă a copilului victimei, are 16 ani, se află în întreținerea bunicilor materni, tocmai datorită faptului că mama sa avea afecțiuni psihice.
În latură civilă nu a solicitat acordarea daunelor morale, doar a celor materiale și dorește sancționarea din punct de vedere penal a inculpatului.
Referitor la boala psihică a inculpatului, acesta nu a demonstrat că suferă de afecțiuni medicale care să-i afecteze discernământul. El a acționat în deplină cunoștință de cauză, a încercat să inducă în eroare familia victimei (când mama victimei a sunat, inculpatul i-a spus acesteia că victima doarme, deși aceasta nu mai putea vorbi). Inculpatul a apelat 112 tocmai pentru că știa că familia victimei va suna la poliție și vor merge la domiciliul lui.
Cu privire la apelul declarat de inculpat, consideră că nu se impune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, întrucât au fost vizate zone vitale ale corpului, obiectul cu care a lovit, intenția de suprimare a vieții victimei. Solicită respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte.
În ceea ce privește daunele morale care au fost acordate soțului victimei, urmează ca instanța de apel să aprecieze. Este adevărat că cei doi nu mai locuiau împreună, acesta avea încă calitatea legală de soț și a fost lezat moral. Soțul victimei a ținut în permanență legătura cu copilul.
Avocat H. M., având cuvântul pentru apelantul-inculpat G. V., solicită respingerea apelului declarat de partea civilă ca nefondat, având în vedere apărarea inculpatului, respectiv că nu a avut intenția să lovească victima cu atâta cruzime, iar faptul că a decedat a fost o întâmplare nefericită.
Avocat M. I., având cuvântul pentru partea civilă minoră S. G. A., solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat și admiterea apelului declarat de partea civilă N. M., urmând ca instanța de apel să aprecieze în sensul susținerilor acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ca nefondat atât a apelului declarat de inculpat, cât și a celui declarat de partea civilă, hotărârea pronunțată de tribunal fiind legală și temeinică. Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, vinovăția inculpatului, precum și încadrarea juridică a faptei deduse judecății care constituie infracțiunea de omor asupra unui membru al familiei incriminată de dispozițiile art.188 alin.1 rap. la art.199 C.penal. În mod corect instanța de fond a reținut că în speță sunt incidente dispozițiile art.199 C.penal, reieșind că victima și inculpatul aveau de mai mult timp o relație de concubinaj și pe cale de consecință, în mod corect s-a reținut raportarea la art.199 C.penal. Fapta inculpatului nu poate fi catalogată ca fiind o infracțiune de lovituri cauzatoare de moarte, având în vedere că inculpatul i-a aplicat victimei lovituri repetate, de mare intensitate, cu obiecte apte de a suprima viața, respectiv un băț cu o lungime de 1,2 metri și o coadă de topor având un capăt înfășurat cu o bucată de tablă, prinsă în ținte, aplicând lovituri la nivelul coapselor, gambelor, pe mai multe zone ale corpului, prin fapta sa inculpatul neurmărind numai lezarea unor zone ale corpului ci acceptând posibilitatea suprimării vieții acesteia.
Pe de altă parte, în cauză nu au fost administrate probatorii care să susțină ipoteza că inculpatul prin fapta sa i-a cauza suferințe îndelungate victimei, astfel încât să fie reținută circumstanța agravanta săvârșirii omorului prin cruzimi. Din raportul de necropsie aflat la dosar nu rezultă că victima a fost supusă unor suferințe îndelungate, leziunile cauzate și care au condus la deces, nedovedindu-se că au fost produse într-un interval mai mare de timp decât intervalul inerent acțiunii de ucidere exercitată de către inculpat. Pe cale de consecință, în lipsa unor astfel de probe care să susțină aplicarea acestor lovituri pe durată îndelungată și supunerea victimei la suferințe mai mult decât cele necesare pentru a ucide, apreciază că încadrarea corectă a faptei este cea reținută de către instanța de fond.
Sub aspectul laturii civile, se justifică acordarea de daune morale soțului victimei, cuantificarea lor fiind just realizată, daunele acordate fiind apte să acopere prejudiciul nepatrimonial cauzat părții civile prin fapta inculpatului.
Apelantul-inculpat G. V., având personal ultimul cuvânt, consideră că adevărata calitate de autor al unei infracțiuni de omor revine tutorelui, surorii victimei, deoarece aceștia i-au distrus visele. El nu a mai putut să facă nimic, victima fiind foarte bolnavă cu nervii. Tatăl victimei a trimis-o de acasă, victima refuza să plece din domiciliul lui, tocmai datorită tratamentului la care era supusă de tatăl ei. Practic victima se ascundea în domiciliul lui, a mai arătat inculpatul apelant, fiind cel care o apăra de familie. Nu se consideră vinovat de omor, dimpotrivă o întreținea pe victimă, îi dădea 50 de lei pe săptămână. Lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în apel, însă precizează încă o dată că nu a avut intenția să o omoare pe victimă.
CURTEA
1.Deliberând asupra cauzei penale de față, având ca obiect apelurile declarate de inculpatul G. V. V. și de partea civilă N. M. împotriva sentinței penale nr. 403/21.08.2015 pronunțate de Tribunalul Prahova în dosarul nr._, constată următoarele:
Actul de sesizare a instanței de fond
2. P. Rechizitoriul nr.100/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova a fost trimis in judecată inculpatul G. V. V., fiul lui F. si S., născut la data de 08.09.1959 în ., cu domiciliul în ., .. 29, județ Prahova, C.N.P._, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, pentru comiterea infracțiunii de omor, prev. și ped. de art.188 alin.1Cod penal rap. la art.199 alin.1 Cod penal, constând în aceea că în cursul nopții de 20/21.01.2015, pe fondul unor relații tensionate, prin aplicarea de lovituri repetate cu un obiect contondent, a provocat decesul numitei S. D. D., în vârstă de 35 ani, persoană cu care inculpatul se afla în relații de concubinaj.
3. Pentru stabilirea situației de fapt reținute în sarcina inculpatului în faza de urmărire penala s-au administrat probatorii cu :proces-verbal de sesizare din oficiu, proces-verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, contract Orange România, concluzii preliminarii autopsie, buletin de analiză, raport medico-legal de necropsie, declarații inculpat, proces-verbal examinare telefon, chitanțe, declarații persoane vătămate, certificate naștere, căsătorie, deces, declarații martori, certificat medico-legal, procese-verbale de predare-primire.
Soluția pronunțată de Tribunalul Prahova – Secția penală în dosarul_
4. P. sentința penală nr. 403/21.08.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
”În baza art.386 c.p.p. respinge cererile formulate de părțile civile S. I., S. G. –A., N. M., E. E. prin mandatar N. M., de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul G. V. V.din infracțiunea de omor prev. și ped. de art.188 alin.1 Cod penal rap. la art.199 alin.1 Cod penal în infracțiunea de omor calificat prin cruzimi, prev. de art. 189 alin.1 lit.h C.penal rap. la art. 199 alin.1 C.penal ,, asupra unui membru de familie,, ca neîntemeiate.
În baza art.386 c.p.p. respinge cererea formulată de inculpatul G. V. V., prin apărătorul din oficiu din infracțiunea de omor prev. și ped. de art.188 alin.1 Cod penal rap. la art.199 alin.1 Cod penal în infracțiunea de lovituri sau vătămările cauzatoare de moarte prev.de art. 195 cod penal.
Condamnă inculpatul G. V. V., fiul lui F. si S., născut la data de 08.09.1959 în ., cu domiciliul în ., .. 29, județ Prahova, C.N.P._, fără antecedente penale, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. și ped. de art.188 alin.1Cod penal rap. la art.199 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.375 c.p.p. faptă din data de 20/21.01.2015, la pedeapsa de:
16 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit.a, b, h Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
Interzice inculpatului drepturile prev. de art.66 lit. a, b, h Cod penal pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
Menține starea de arest preventiv a inculpatului și deduce perioada arestului preventiv de la data de 21.01.2015 la zi.
Admite în parte acțiunile civile formulată de părțile civile S. I., S. G. A., E. G., N. M., E. E. și obligă inculpatul după cum urmează:
- către partea civilă N. M., la plata sumei de 5.000 lei daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare
-către partea civilă S. I., la plata sumei de 10.000 euro ( sau echivalentul in lei la data plății efective ) daune morale.
-către partea civilă S. G. A., la plata sumei de 10.000 euro ( sau echivalentul in lei la data plății efective ) daune morale .
-către partea civilă E. G., la plata sumei de 10.000 euro
( sau echivalentul in lei la data plății efective ) daune morale.
-către partea civilă E. E., la plata sumei de 50.000 lei daune morale.
Obliga inculpatul la plata unei pensii de întretinere pentru partea civilă S. G. A., într-un cuantum egal cu venitul minim pe economie la data plății efective, până la terminarea studiilor.
În baza disp.art.3 si 4 din Legea 76/2008 modificată prin Legea 187/2012, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul G. V. V., în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
În baza art.112 alin.1 lit.b c.penal dispune confiscarea unui băț cu lungimea de 1,2 m și diametru de 2 cm și a unei bucăți din lemn tip coadă de topor, cu lungimea de 63 cm, lată de 4 cm și groasă de 2,5 cm, având la un capăt înfășurată o bucată de tablă prinsă în ținte, folosite la săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 330 C.p.p. rap. la art. 249 și urm. C.p.p. menține sechestrul asigurator cu privire la suma de 30 euro, compusă din 3 bancnote a câte 10 euro fiecare ridicate de la locuința inculpatului depusă la CEC Bank, sucursala Ploiești, cu recipisa de consemnare nr._/1 din 21.01.2015 și chitanța nr._/1 din data de 21.01.2015.
Obligă inculpatul la plata sumei de 2.500 lei cheltuieli judiciare către stat din faza de urmărire penală și judecată ( din care 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu din faza de urmărire penală)
Onorariul apărătorului din oficiu in cuantum de 260 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.”
5. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut în esență că în cursul nopții de 20/21.01.2015, orele 21:35, a survenit decesul numitei S. D. D., în vârstă de 35 ani, în locuința concubinului său, G. V. V., din corn. Brazi, sat Bătești, .. 29, jud. Prahova.
6. In baza sesizării s-a constituit o echipă operativă formată din procuror și ofițeri de poliție din cadrul I.P.J. Prahova, însoțiți de tehnician criminalist și medic legist din cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală Prahova, fiind efectuată cercetare la fața locului, cu acceptul numitului G. V. V., la locuința sa, unde s-a produs decesul. În cea de-a doua cameră a imobilului a fost găsit, pe podea, așezat pe o pătură, cadavrul unei persoane de sex feminin, în poziția decubit dorsal, care era îmbrăcată cu o pereche de pantaloni de culoare roz. Aceasta a fost identificată în persoana numitei S. D. D., fiica lui G. și E., născută la data de 16.07.1979 în Ploiești, jud. Prahova.
7. Cadavrul victimei a fost examinat la exterior de către medicul legist, care a opiniat următoarele: prezintă hematoame la nivelul ambilor genunchi, multiple echimoze la ambele coapse, ambele gambe și ambele brațe și antebraț drept dorsală difuză, multiple echimoze presternal, antebraț stâng și abdominal central, multiple escoriații la nivelul ambelor gambe - inferior, ambele mâini și antebraț drept. Ulterior cadavrul victimei a fost ridicat în vederea întocmirii raportului medico-legal de necropsie.
8. Totodată de la fața locului au mai fost ridicate și alte bunuri, respectiv obiecte de vestimentație ale victimei, telefoane mobile ale inculpatului, etc. - restituite ulterior pe parcursul cercetărilor - precum și unui băț cu lungimea de 1,2 m și diametru de 2 cm, respectiv o bucată din lemn tip coadă de topor, cu lungimea de 63 cm, lată de 4 cm și groasă de 2,5 cm, având la un capăt înfășurată o bucată de tablă prinsă în ținte, corpurile contondente fiind depuse la camera de corpuri delicte a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.
9. Având în vedere că decesul victimei a survenit în locuința concubinului său, acesta a fost adus la P. de pe lângă Tribunalul Prahova, în vederea audierii. În calitate de suspect, G. V. V. a înțeles să își rezerve dreptul la tăcere, refuzând să dea declarație, iar după obținerea concluziilor preliminarii de la Serviciul Județean de Medicină Legală Prahova, s-a constatat că bănuiala organelor de urmărire penală se confirmă, în sensul că existau suficiente indicii temeinice de natură a conduce la presupunerea rezonabilă că fostul concubin al victimei era autorul infracțiunii.
10. Din cuprinsul concluziilor preliminarii a rezultat că moartea numitei S. D. D. a fost violentă, s-a datorat șocului hemoragie și traumatic consecutiv unui politraumatism cu multiple hematoame corporale. Acestea s-au putut produce prin loviri repetate cu corp dur și au vechimi diferite între circa o zi sau câteva ore și două săptămâni. Între leziunile de la nivelul membrelor inferioare și deces există o legătură directă și necondiționată de cauzalitate. Totodată aceasta, datorită leziunilor suferite la membrele inferioare, era în imposibilitate de a se deplasa singură. Moartea datează din data de 20.01.2015.
11. Având în vedere aceste mijloace de probă, în cauză s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. și ped. de art. 188 alin. (1) C. pen., rap. la art. 199 alin. (1) C. pen., fiindu-i totodată aduse la cunoștință constatările medicului legist.
12. În calitate de inculpat G. V. V. a revenit asupra opțiunii inițiale de a-și rezerva dreptul la tăcere, fiind de acord să dea declarație. În fața organelor de urmărire penală inculpatul a susținut că nu a dezvoltat o relație de concubinaj cu victima, conștient fiind de repercusiunile pe care această împrejurare le-ar putea avea asupra situației sale personale, prin raportare la noua limită maximă de pedeapsă prevăzută de lege. Spre sfârșitul declarației s-a contrazis însă, arătând că S. D. D. obișnuia să mai doarmă pe la el peste noapte, chiar în același pat și deseori serveau masa împreună. Victima îl ajuta la treburile gospodărești încă de la începutul relației lor și din când în când mai venea și ea prin grădină, atunci când el săpa. A arătat că el a fost persoana care i-a provocat decesul și că a înțeles să procedeze de o asemenea manieră din scârbă, întrucât victima i-a spus că are foarte mulți prieteni în . relații sexuale atât normale, cât și orale cu aceștia. În continuare inculpatul a mai precizat că sentimentul de scârbă l-a determinat să o lovească cu un băț din lemn, mai lung și subțire, peste genunchi, iar agresiunile s-au manifestat numai în noaptea decesului și nu i-a mai aplicat alte lovituri de dată recentă.
13. Susținerile inculpatului sunt însă contrazise de concluziile raportului medico-legal medico-legal de autopsie (f. 88-89), prin care au fost menținute concluziile preliminarii la raport, în sensul că decesul victimei a survenit în urma aplicării unor lovituri repetate cu corp dur și au vechimi diferite între circa o zi sau câteva ore și două săptămâni, între leziunile de la nivelul membrelor inferioare și deces existând o legătură directă și necondiționată de cauzalitate.
14. Din declarațiile martorilor R. L. și R. I. (f. 140-143), vecini cu inculpatul, rezultă că acesta manifesta o atitudine violentă la adresa victimei, pe care o agresa fizic, aspecte care se coroborează și cu declarațiile persoanelor vătămate E. G. (tată), S. I. (soț), N. M. (soră) și S. G. A. (fiu) - f. 126-135.
15. Totodată la dosar a fost depus de sora victimei și un certificat medico-legal datat 10.01.2014, din cuprinsul căruia rezulta că S. D. D. a prezentat la momentul respectiv, cu ocazia examinării, leziuni traumatice care au putut fi produse prin loviri multiple cu corp dur, pot data din data de 24.12.2013 și necesitau pentru vindecare 4-5 zile îngrijiri medicale.
16. De asemenea, din declarațiile persoanelor vătămate E. G. și N. M. rezultă că inculpatul și victima au locuit în mod statornic împreună, începând cu iarna anului 2013, la locuința acestuia din satul Bătești, jud. Prahova și deși existau mici intermitențe, acestea nu erau de natură să afecteze statornicia relației celor doi (a se vedea declarația persoanei vătămate N. M.).
17. E. G. chiar a susținut că inculpatul și fiica sa au dezvoltat o relație solidă, deși el era împotriva acesteia, conviețuind efectiv împreună contrar voinței sale, la adresa de domiciliu a inculpatului, lucru care persista de circa un an și jumătate. A mai arătat că de fiecare dată după ce o prelua, fiica sa se reîntorcea la locuința concubinului său.
18. Cu privire la încadrarea juridica a faptei, se mai reține în considerentele sentinței apelate, atât părtile civile cât si apărătorul inculpatului, au formulat cereri de schimbare a încadrării juridice, după cum urmeaza:
19. Părtile civile au menționat că, în raport de modalitatea de săvarsire a faptei, este necesara schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor prev. și ped. de art.188 alin.1 Cod penal rap. la art.199 alin.1 Cod penal în infracțiunea de omor calificat prin cruzimi, prev. de art. 189 alin.1 lit.h C.penal rap. la art. 199 alin.1 C.penal ,, asupra unui membru de familie,,
20. Sub acest aspect instanța de fond a reținut că pentru incidența disp.art. 189 alin.1. lit.h ar trebui ca omorul sa se săvârseasca prin cruzimi, adică conform practicii judiciare si jurisprudenței în materie, să fie provocate victimei suferințe mult mai mari decât cele necesare producerii rezultatului acțiunii de omor. Din analiza raportului de necropsie si din concluziile medicilor legiști, instanța de fond a reținut că nu rezultă că s-au produs astfel de suferințe îndelungate, loviturile care au dus la moartea victimei fiind aplicate cu câteva ore înaintea producerii decesului, motiv pentru care instanța a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a părtilor civile ca neîntemeiată.
21. Referitor la solicitarea apărătorului inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor prev. și ped. de art.188 alin.1 Cod penal rap. la art.199 alin.1 Cod penal în infracțiunea de lovituri sau vătămările cauzatoare de moarte prev.de art. 195 cod penal, instanța de fond a apreciat ca aceasta cerere este neîntemeiata. Sub acest aspect, instanța de fond a reținut că analiza laturii subiective a infracțiunii presupune o analiză a modalității în care a acționat inculpatul pentru a determina daca acesta a urmărit prin fapta sa numai lezarea corpului victimei ori intenția acestuia a fost chiar si in mod indirect aceea de a ucide.
22. În speță, s-a reținut că inculpatul a lovit-o pe partea vătămata cu un băț cu lungimea de 1,2 m și diametru de 2 cm, respectiv o bucată din lemn tip coadă de topor, cu lungimea de 63 cm, lată de 4 cm și groasă de 2,5 cm, având la un capăt înfășurată o bucată de tablă prinsă în ținte la nivelul ambilor genunchi, coapselor, ambele gambe și ambele brațe și antebraț drept dorsală difuză, antebraț stâng și abdominal central, obiecte vulnerate apte sa producă moartea, si ca în aceste condiții inculpatul chiar dacă nu a urmărit in mod direct moartea victimei, a acceptat în mod indirect producerea acestui rezultat, cu atât mai mult cu cât a vizat anumite zone vulnerabile ale victimei, cunoscând sensibilitatea acesteia.
23. Fața de cele arătate, instanța de fond a apreciat ca în cauza inculpatul a comis cu intenție infracțiunea de omor, astfel încât cererea formulata de acesta de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracțiunea de lovituri sau vătămările cauzatoare de moarte a fost respinsă ca neîntemeiată.
Procedura în fața instanței de control judiciar
24. Împotriva acestei soluții pronunțate de Tribunalul Prahova - Secția penală în dosarul_ au formulat apel inculpatul G. V. V. și partea civilă N. M..
25. În motivarea apelului formulat de apelantul inculpat a fost reiterată cererea de schimbare a schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor prev. și ped. de art.188 alin.1 Cod penal rap. la art.199 alin.1 Cod penal în infracțiunea de lovituri sau vătămările cauzatoare de moarte prev.de art. 195 Cod penal, susținându-se că inculpatul apelant nu ar fi dorit să suprime viața victimei, însă la momentul actelor de agresiune se afla sub influența băuturilor alcoolice și dorea să-i aplice victimei o corecție fizică mai severă, folosind un corp contondent care se afla în locuință, lovind victima preponderent în regiunea membrelor inferioare deoarece ar fi dorit să o împiedice să mai plece din locuință. De asemenea, tot în susținerea motivelor de apel, apărătorul din oficiu al inculpatului a arătat că nu este legală obligarea sa la plata unor daune față de soțul victimei, în condițiile în care victima nu mai trăia alături de soțul ei, cei doi fiind separați în fapt, copilul acestora aflându-se în îngrijirea rudelor victimei.
26. Partea civilă N. M. a susținut de asemenea că se impune schmibarea încadrării juridice din infracțiunea de omor prev. și ped. de art.188 alin.1 Cod penal rap. la art.199 alin.1 Cod penal în infracțiunea de omor calificat prin cruzimi, prev. de art. 189 alin.1 lit.h C.penal rap. la art. 199 alin.1 C.penal ,, asupra unui membru de familie,, În esență a arătat că victima a fost supusă unor suferințe îndelungate de intensitate, cantitatea extrem de mare de sânge de 1 litru, găsită la nivelul fiecărui genunchi demonstrând ferocitatea cu care inculpatul apelant a acționat. În susținerea cererii de schimbare a încadrării juridice a mai fost depusă și practică judiciară.
27. După aducerea la cunoștință a dispozițiilor art. 420 alin. 4 Cpp, referitoare la ascultarea inculpatului în fața instanței de apel, conform regulilor specfice de la judecata în fața primei instanțe, inculpatul apelant G. V. V. a arătat că dorește să fie audiat, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
28. În cursul judecării apelurilor a fost administrată proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar mai multe acte cu caracter medical atestând existența unor afecțiuni cu care inculpatul apelant a fost diagnosticat.
29. În fața instanței de apel asistența juridică obligatorie a inculpatului apelant aflat în stare de arest preventiv și a părții civile minore S. G. A. a fost asigurată prin intermediul apărătorilor din oficiu.
Dispoziții normative incidente în cauză
30. Verificând hotararea apelată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, conform art. 420 alin. 8 Cpp, instanța de control judiciar va reține că inculpatul apelant G. V. V. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea unei infracțiuni de omor săvârșite asupra unui membru de familie, faptă prev. și ped. de art.188 alin.1 Cod penal rap. la art.199 alin.1 Cod penal, constând în aceea că în cursul nopții de 20/21.01.2015, pe fondul unor relații tensionate, prin aplicarea de lovituri repetate cu un obiect contondent, a provocat decesul numitei S. D. D., în vârstă de 35 ani, persoană cu care inculpatul se afla în relații de concubinaj.
31. Mijloacele de probă administrate în cauză de la data începerii urmăririi penale și până la data sesizării instanței cu judecarea cauzei penale au demonstrat existența actului de agresiune fizică care a condus la decesul victimei.
32. Din examinarea materialului probator administrat în cursul urmăririi penale a rezultat că în cursul nopții de 20/21.01.2015, orele 21:35, a survenit decesul numitei S. D. D., în vârstă de 35 ani, în locuința concubinului său, G. V. V., din corn. Brazi, sat Bătești, .. 29, jud. Prahova.
33. Conform actelor medicale întocmite în cauză, decesul victimei a survenit în urma aplicării unor lovituri repetate cu corp dur și au vechimi diferite între circa o zi sau câteva ore și două săptămâni, între leziunile de la nivelul membrelor inferioare și deces existând o legătură directă și necondiționată de cauzalitate.
34. Atât în fața organelor de anchetă cât și în cursul cercetării judecătorești, inculpatul apelant nu a negat existența actelor de agresiune ce au avut loc în seara menționată, însă a arătat că doar a dorit să-i aplice victimei o corecție fizică mai severă pe fondul unor discuții contradictorii. Conform celor susținute de inculpatul apelant în fața instanței de control judiciar, victima ar fi fost o persoană de o moralitate îndoielnică, motiv pentru care i-ar fi spus să plece la tatăl său. Ca urmare a faptului că victima a refuzat să plece, pe motivu că tatăl acesteia ar fi internat-o într-o clinică medicală, inculpatul apelant i-a aplicat mai multe lovituri în zona membrelor inferioare și pe corp, deoarece ar fi vrut să o împiedice să mai plece pe la alți vecini din localitate.
35. Deși inculpatul apelant a susținut că nu a intenționat să suprime viața victimei, solicitând schiumbarea încadrării juridice în sensul reținerii unei infracțiuni de lovire sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. de art. 195 C.pen. în mod judicios instanța de fond a respins această cerere. Loviturile intense aplicate de inculpat victimei, prin folosirea unui corp contodent, cauzându-i, conform raportului de constatare medico-legală multiple hematoame corporale au condus la decesul acesteia. Având în vedere explicația științifică dată mecanismului lezional al morții violente, ținând seama de ansamblul probator al cauzei, în mod corect s-a reținut că inculpatul apelant a acționat având reprezentarea posibilității de suprimare a vieții victimei, lovind-o în mod repetat, în cadrul unei activități indivizibile în realizarea intenției indirecte de ucidere a victimei, caracteristică infracțiunii de omor, nefiind incidentă praeterintenția specifică infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte. Curtea, în acord cu instanța de fond, cu referire la infracțiunea săvârșită de inculpatul apelant, constată că acesta a acționat cu intenție indirectă, în sensul că, deși nu a urmărit moartea victimei, a acceptat posibilitatea producerii ei, manifestând o atitudine de indiferență față un asemenea rezultat, ceea ce l-a determinat să nu curme acțiunea începută, constând în aplicarea repetată de lovituri cu un corp contondent. Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de omor în cazul de față s-a realizat prin acțiunea inculpatului apelant care a aplicat victimei mai multe lovituri în zona membrelor inferioare, acțiune finalizată abia în momentul în care victima a devenit inconștientă.
36. Cu privire la existența relațiilor de conviețuire dintre inculpatul apelant și victima infracțiunii, Curtea va reține de asemenea că mijloacele de probă administrate în cauză au demonstrat că victima locuia împreună cu inculpatul, din depoziția martorului E. G. rezultând că inculpatul și victima au dezvoltat o relație solidă, conviețuind efectiv împreună, la adresa de domiciliu a inculpatului, lucru care persista de circa un an și jumătate. Același martor a mai arătat că de fiecare dată după ce o prelua, fiica sa se reîntorcea la locuința concubinului său. Conform art. 177 alin. 1 lit. c C.pen, noțiunea de membru de familie se referă și la persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii în cazul în care conviețuiesc.
37. În aceste condiții, față de probatoriul administrat, în mod judicios instanța de fond a reținut și incidența dispozițiilor art. 199 alin.1 C.pen.
38. Cu privire la solicitarea formulată de apelantul parte civilă, în sensul schimbării încadrării juridice din infracțiunea de omor prev. și ped. de art.188 alin.1 Cod penal rap. la art.199 alin.1 Cod penal în infracțiunea de omor calificat prin cruzimi, prev. de art. 189 alin.1 lit.h C.penal rap. la art. 199 alin.1 C.penal, Curtea va reține că prin ”cruzimi se înțelege nu numai provocarea de suferințe fizice victimei - suferințe care, de altfel, de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit - ci și aspectul de ferocitate, ieșit din comun, cu care infractorul săvârșește omorul, trezind în conștiința celor ce iau cunoștință de această faptă, un sentiment de oroare” (Tribunalul Suprem, completul de 7 judecători, decizia nr. 9/1970)
39. Omorul săvârșit prin cruzimi presupune, pe de o parte, ferocitatea acțiunii de ucidere, prin procedee cauzatoare de suferințe prelungite și de maximă intensitate, iar pe de altă parte, provocarea unui sentiment de oroare persoanelor care au cunoștință de fapta de omor și de procedeele folosite. ”În cazul în care inculpatul a conceput și executat fapta de omor astfel încât a produs victimei suferințe prelungite în timp și intense, care au depășit cu mult suferințele inerente acțiunii de ucidere - făptuitorul imobilizând victima, lovind-o cu un cuțit mai întâi în zona laterală a abdomenului, iar apoi aplicându-i 15 lovituri de cuțit în zona anterioară și posterioară a toracelui - fapta constituie omor prin cruzimi” (I.C.C.J. secția penală, decizia penală, decizia penală nr. 3505/2008, www.legalis.ro)
40. Lovirea victimei în mod repetat la nivelul membrelor inferioare și la nivelul corpului în seara actelor de agresiune care au condus la încetarea din viață a victimei demonstrează existența laturii subiective sub forma intenției indirecte, inculpatul acceptând intervenția rezultatului letal acceptând posibilitatea producerii acestuia și manifestând o atitudine de indiferență față un asemenea rezultat. Din relatările martorilor audiați în fața organelor de anchetă rezultă că asemenea acte de agresiune fizică au mai avut loc.
41. Din declarațiile martorilor R. L. și R. I. (f. 140-143 dup), vecini cu inculpatul, rezultă că acesta manifesta o atitudine violentă la adresa victimei, pe care o agresa fizic, aspecte care se coroborează și cu declarațiile persoanelor vătămate E. G. (tată), S. I. (soț), N. M. (soră) și S. G. A. (fiu).Or, în condițiile acestui probatoriu, nu se poate reține o ferocitate a acțiunii de ucidere, prin procedee cauzatoare de suferințe fizice și de maximă intensitate și nici provocarea acelui sentimen de oroare în rândul persoanelor care au luat cunoștință de fapta de omor și de procedeele folosite. Desigur că în urma examenului necroptic efectuat, la nivelul genunchilor a fost găsită o cantitate substanțială de sânge acumulat, consecință a loviturilor aplicate de inculpatul apelant, însă acest aspect nu poate justifica reținerea elementului circumstanțial agravant constând în săvârșirea faptei prin cruzimi, deoarece la momentul actului de agresiune inculpatul apelant nu a perceput în mod direct o asemenea urmare, astfel încât să urmărească suprimarea vieții prin provocarea de suferințe prelungite.
42. Sub aspectul laturii subiective, existența elementului circumstanțial agravant constând în săvârșirea faptei prin cruzimi presupune intenția directă. Autorul urmărește cu precizie să suprime viața victimei, folosind acele mijloace care provoacă suferințe prelungite, mai mari decât suferințele inerente acțiunii de ucidere.
43. Cum mijloacele de probă administrate în cauză demonstrează că inculpatul apelant a acționat cu intenție indirectă, având reprezentarea rezultatului letal, neacționând însă cu acest scop, în mod corect instanța de fond a respins cererea de schmibare a încadrării juridice din infracțiunea de omor prev. și ped. de art.188 alin.1 Cod penal rap. la art.199 alin.1 Cod penal în infracțiunea de omor calificat prin cruzimi, prev. de art. 189 alin.1 lit.h C.penal rap. la art. 199 alin.1 C.penal,
44. În ceea ce privește acordarea sumei de 10.000 euro cu titlu de daune soțului actual al victimei, deși în susținerea motivelor de apel formulate de inculpat s-a arătat că între partea civilă și victimă nu mai existau relații specifice de familie, Curtea consideră că un asemenea argument nu poate justifica respingerea pretențiilor civile. Curtea apreciază că soțul victimei decedate se poate constitui parte civilă în nume propriu pentru prejudiciul nepatrimonial constând în impactul psihologhic negativ resimțit ca urmare a dispariției persoanei apropiate. Potrivit art. 1391 alin. 2 Cod civil, ”instanța judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților, surorilor și soțului pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum și oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu”
45. Faptul că la momentul pronunțării soluției apelate, partea civilă S. I. nu se mai afla în relații specifice vieții de familie cu soția sa, nu exclude existența prejudiciului moral. Din relația de căsătorie a celor doi soți a rezultat un copil, în prezent în vârstă de 16 ani, obligația de creștere și educare revenindu-le inclusiv celor doi părinți ai acestuia. Partea civilă S. I. nu a solicitat desfacerea căsătoriei prin divorț, chiar în condițiile în care soția sa, victima infracțiunii, trăia în relații de concubinaj cu inculpatul apelant, înțelegând să sprijine familia, inclusiv copilul rezultat din căsătorie, prin munca desfășurată în străinătate. Uciderea victimei de către inculpatul apelant este în măsură să genereze un prejudiciu moral semnificativ celorlalți membrii ai familiei, în primul rând soțului și copilului, persoane față de care se poate prezuma că victima era legată afectiv. Cât timp victima infracțiunii era obligată la creșterea și educarea copiului rezultat din căsătorie, în aceeași măsură ca și tatăl copilului, încetarea din viață a unuia dintre părinți generează un prejudiciu suferit și de părintele rămas în viață, în speță de tatăl copilului minor rezultat din căsătoria cu victima.
46. P. urmare, în mod legal și temeinic au fost acordate daune morale și părții civile S. I..
47. Reținând că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b Cpp, Curtea va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul G. V. V. și de partea civilă N. M. împotriva sentinței penale nr. 403/21.08.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova.
48. În temeiul art. 424 alin. 3 Cpp, urmează a computa la zi reținerea și arestarea preventivă a inculpatului apelant, cu începere de la 21.01.2015.
49. În baza art. 275 alin. 2 Cpp rap. la art. 272 alin 1 Cpp urmează a obliga pe apelantul inculpat la plata sumei de 645 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 260 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, pentru inculpat, iar suma de 195 lei reprezentând onorariu din oficiu pentru partea civilă minoră S. G. A., se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
50. În baza art. 275 alin. 2 Cpp, urmează a obliga pe apelanta parte civilă la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul G. V. V. și de partea civilă N. M. împotriva sentinței penale nr. 403/21.08.2015 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Compută la zi reținerea și arestarea preventivă a inculpatului apelant, cu începere de la 21.01.2015.
Obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 645 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 260 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, pentru inculpat, iar suma de 195 lei reprezentând onorariu din oficiu pentru partea civilă minoră S. G. A., se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Obligă pe apelanta parte civilă la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 noiembrie 2015.
Președinte, Judecător,
N. R. ALEXANDRUCRISTINA G.
Grefier,
M. M.
Red.NRA 18.11.15
d.f.._, Tribunalul Prahova
j.f. D. I.
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3113/2006
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466... → |
|---|
