Omorul calificat. Art.189 NCP. Decizia nr. 712/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 712/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 21-07-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 712
Ședința publică din data de 21 iulie 2015
PREȘEDINTE – S. I.
JUDECĂTOR – E. V.
GREFIER – C. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror V. I.
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de contestatorul B. E. fiul lui G. și C., născut la data de 06 martie 1944, C.N.P._, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 15 din data de 14 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul contestator B. E. în stare de deținere și asistat de avocat desemnat din oficiu E. M. din Baroul Prahova substituind pe avocat P. S. cu delegație de asistență judiciară obligatorie nr._/2015.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Conform dispozițiilor art. 356 alin. 2 Cod proc. penală, cu permisiunea instanței, avocatul desemnat din oficiu pentru apelantul-contestator în stare de deținere a luat legătura cu acesta, precizând că stăruie în calea de atac promovată, nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul susține că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Curtea, ia act că nu sunt cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat E. M. având cuvântul pentru apelantul-contestator B. E., susține că în opinia sa sentința penală nr. 15 din data de 14 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova este nelegală și netemeinică. În esență, arată că în mod greșit instanța de fond a respins în principiu contestația în anulare formulată împotriva sentinței prin care s-a dispus condamnarea contestatorului la pedeapsa de 25 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor.
Totodată, instanța de fond în mod greșit a apreciat că motivul invocat de contestator nu este unul care să determine redeschiderea procesului, susținerile acestuia neconducând la stabilirea existenței unor temeiuri legale, dintre cele prevăzute de art. 426 Cod procedură penală, care să permită contestația în anulare.
Solicită admiterea apelului și pe fond admiterea în principiu a contestației în anulare.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea apelului ca inadmisibil, cu obligarea apelantului contestator la cheltuieli judiciare către stat. În opinia sa, hotărârea primei instanțe este legală și temeinică sub toate aspectele.
Apelantul contestator B. E. având ultimul cuvânt susține că victima a venit la el acasă, a fost cel care a determinat conflictul, și consideră că el a fost în legitimă apărare.
Mai arată apelantul că el este cel care a sunat la poliție și ar fi anunțat că „ mi se pare că l-am omorât pe ăla”.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și pe fond admiterea în principiu a contestației în anulare. În concret, solicită reducerea pedepsiei care în opinia sa este mult prea aspră.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 15 din data de 14 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a respins în principiu contestația în anulare formulată de persoana condamnată B. E., fiul lui G. și C., născut la data de 06.03.1944 în .. Prahova, C.N.P._, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni.
În baza art.275 alin.2 Cod proc.penală, a fost obligat condamnatul la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat pe baza actelor și lucrărilor cauzei, următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ la data de 31.03.2015, persoana condamnată B. E., fiul lui G. și C., născut la data de 06.03.1944 în .. Prahova, C.N.P._, a arătat că înțelege să formuleze contestație în anulare a sentinței penale prin care s-a dispus condamnarea sa la pedeapsa de 25 ani închisoare.
În motivarea cererii, contestatorul a învederat instanței faptul că pedeapsa ce i-a fost aplicată este foarte aspră, neținându-se cont de starea sa de sănătate, care poate fi dovedită cu fișa medicală.
În vederea soluționării contestație în anulare, s-a dispus atașarea dosarului nr._ al Tribunalului Prahova.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor ce reglementează cazurile de contestație în anulare, respectiv art.426 Cod proc. penală, tribunalul a apreciat că cererea formulată de către persoana condamnată este inadmisibilă, și a fost respinsă ca atare, pentru motivele expuse în continuare:
Potrivit disp.art.426 Cod proc. penală, cazurile în care poate fi formulată contestație în anulare împotriva hotărârilor penale definitive sunt:
- când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate;
- când inculpatul a fost condamnat, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;
- când hotărârea a fost pronunțată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
- când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
- când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;
- când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistența juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
- când ședința de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;
- când instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;
- când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.
Din conținutul prevederilor menționate anterior a rezultat caracterul de cale extraordinară de atac a contestației în anulare, ce poate fi folosită numai în situațiile expres menționate de dispoziția legală precizată.
Cererea de contestație în anulare se soluționează în două etape, respectiv etapa admiterii în principiu în care se verifică dacă cererea îndeplinește condițiile în care poate fi exercitată, referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifică, titularul cererii și termenul de introducere, această fază privind examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept.
În speță, tribunalul a constatat că motivul invocat de petent nu este unul care să determine redeschiderea procedurilor penale, susținerile acestuia neconducând la stabilirea existenței unor temeiuri legale, dintre cele prevăzute de art.426 Cod proc. penală, care să permită contestația în anulare.
De aceea, pentru argumentele expuse în precedent, tribunalul a respins în principiu contestația în anulare formulată de persoana condamnată B. E..
În plus, în baza art.275 alin.2 Cod proc. pen., persoana condamnată a fost obligată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Împotriva sentinței penale nr. 15 din data de14 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, în termen legal a declarat apel condamnatul B. E., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală și a solicitat în esență, admiterea apelului, desființarea sentinței și pe fond, admiterea în principiu a contestației în anulare, urmând ca în final să se dispună redozarea pedepsei aplicate, având în vedere modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunii, pericolul social creat, vârsta acestuia, faptul că este bolnav, dar ș împrejurarea că a fost provocat de către victimă.
Curtea, examinând hotărârea apelată în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate, de criticile formulate, precum și din oficiu, sub toate aspectele, conform art.417 alin.2 Cod procedură penală, constată că apelul este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:
Prin sentința penală nr.281/24 martie 2014 pronunțată de Tribunalul Prahova și rămasă definitivă prin decizia penală nr.585 din 02 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, B. E. a fost condamnat în temeiul art.188 alin.1, 189 alin.1 lit.e Cod penal, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal anterior și art.5 Cod penal, la pedeapsa de 25 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, faptă din 19 ianuarie 2014.
S-a reținut în esență, că la data de 19 ianuarie 2014 în timp ce se afla la domiciliul său din comuna I., ., împreună cu victima Frunzeanu M. L. din aceeași localitate, pe fondul consumului de alcool și al unui conflict spontan, i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu toporul în zona gâtului și a capului, care au condus la scurt timp la deces.
Împotriva acestei sentințe, a formulat contestație în anulare condamnatul B. E., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală și a solicitat în esență, reindividualizarea pedepsei aplicate, urmând a se ține cont de vârsta sa, de faptul că este bolnav și de împrejurarea că a fost provocat de victimă.
Prin sentința penală nr.15/14 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova - astăzi apelată, contestația în anulare a fost respinsă ca nefondată.
În apelul declarat, condamnatul - contestator a invocat aceleași motive, urmărind în principal reindividualizarea pedepsie de 25 ani închisoare, aplicată printr-o hotărâre definitivă.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de dispozițiile incidente în materie, Curtea constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică sub toate aspectele, motivat de faptul că reindividualizarea pedepsie nu se regăsește între cazurile limitativ și expres prev.de art.426 Cod procedură penală.
Așa fiind, pe cale de consecință, în baza art.421 pct.1lit.b Cod procedură penală, apelul declarat de contestatorul - condamnat B. E., împotriva sentinței penale nr.15 din 14 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova, urmează a fi respins ca nefondat.
Văzând și disp.art.275 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de contestatorul – condamnat B. E., fiul lui G. și C., născut la 06 martie_, deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr.15/14 mai 2015 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă apelantul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 260 lei, onorariu apărător din oficiu ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 21 iulie 2015.
Președinte, Judecător,
I. S. E. V.
Grefier,
C. M.
Red.IS
Tehnored. EV
5 ex./24.07.2015
d.f._ - Tribunalul Prahova
j.f. A. M. L.
Operator dedate cu caracter personal
nr. notificare3113/2006.
| ← Cerere de transfer de procedură în materie penală. Legea... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 715/2015.... → |
|---|
