Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 746/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Decizia nr. 746/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 25-08-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA NR. 746

Ședința publică din data de 25 august 2015

Președinte - R. A. N.

Judecător – E. N.

Grefier – M. G.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

a fost reprezentat de procuror M. T.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA B. împotriva sentinței penale nr. 390 din 18 iunie 2015 pronunțate de Judecătoria B., privind pe intimatul inculpat T. N.-E., fiul lui N. și V., născut la data de 11.04.1976, deținut la Penitenciarul Mărgineni, prin care în baza art 233 - art 234 alin 1 lit. c,d si f NPC cu aplicarea art 396 alin. 10 Cod proc. penală inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie calificata si interzicerea drepturilor prev de art 66 lit a,b,l respectiv dreptul de a se afla in localitatea Buzau, pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimatul inculpat T. N. E., aflat în stare de arest preventiv, personal și asistat de avocat desemnat din oficiu D. A. din Baroul Prahova în substituirea avocatului desemnat din oficiu N. R. din același barou, conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr._ din 27.07.2015 aflată la fila 17 dosar și intimatul persoană vătămată C. N., lipsă fiind intimata parte civilă S. Județean de Urgență B. și intimata persoană vătămată C. F..

Procedura de citare este legal îndeplinită prin raportare la disp.art. 420 alin. 2 Cpp.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Conform dispozițiilor art. 356 alin. (2) Cod procedură penală și cu permisiunea instanței, avocatul din oficiu al inculpatului, aflat în stare de deținere, a luat legătura cu acesta.

Se legitimează persoană vătămată C. N. cu buletin de identitate nr._, CNP_, domiciliat în ..

Curtea aduce la cunoștința intimatului inculpat T. N. E. dreptul de a nu face nici un fel de declarație, faptul că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa, precum și acela că dacă nu dorește să dea declarație aceasta nu poate fi considerată ca o împrejurare defavorabilă.

În aceste condiții, inculpatul este întrebat dacă dorește să dea declarație.

Intimatul inculpat T. N. E. având personal cuvântul arată că regretă fapta comisă și nu dorește să dea declarație, menținând declarațiile date în fața primei instanțe.

Avocat oficiu D. A. având cuvântul pentru intimatul inculpat T. N. E., arată că nu are cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, solicitând să se constate apelul în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul susține că nu are cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, apreciind apelul în stare de judecată.

Curtea, luând act de poziția părților în sensul că nu sunt cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul în susținerea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 390 din 18 iunie 2015 pronunțate de Judecătoria B., critică sentința instanței de fond pentru netemeinicie și nelegalitate. Prin această hotărâre intimatul inculpat T. N. E. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, constatând în aceea că la 19.02.2015, în jurul orei 2100, prin escaladare a pătruns în locuința soților C. N. și C. F., din comuna Gherăseni, ., pe care le-a deposedat de suma de 1275 lei, purtând pe cap o cagulă și prin exercitarea de agresiuni fizice de o intensitate deosebită, cauzându-le leziuni care au necesitat pentru vindecare 14-16 zile, respectiv 7-8 zile de îngrijiri medicale. Apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului de 3 ani închisoare este prea blândă având în vedere violența de care a dat dovadă acesta cu ocazia comiterii faptei, ceea ce demonstrează periculozitatea deosebită și potențialul criminogen al acestuia. Solicită să se aibă în vedere modalitatea comiterii faptei și consecințele fizice și psihice produse persoanelor vătămate, vârsta acestora precum și violența actelor de agresiune. Având în vedere și amplele motive de apel formulate în scris, solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria B., desființarea în parte a hotărârii apelate și pe fond majorarea pedepsei aplicate inculpatului, pentru a-și atinge scopul preventiv educativ prevăzut de lege.

Critică hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate, întrucât s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 alin. 1 lit. l Cod penal, fiindu-i interzis dreptul de a se afla în localitatea B., deși acesta a comis fapta pe raza comunei Gherăseni, ., astfel că se putea interzice inculpatului fie dreptul de a se afla strict în această localitate, fie dreptul de a se fla pe raza județului B.. Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței în parte și pe fond să se înlăture aspectul de nelegalitate invocat.

Avocat oficiu D. A. având cuvântul pentru intimatul inculpat T. N. E. solicită respingerea primului motiv de apel invocat de parchet, apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică. Instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu executare, în condițiile în care inculpatul a uzat de procedura simplificată. La fila 159 dosar urmărire penală există fișa de cazier judiciar din care rezultă că inculpatul nu a avut nici o sancțiune penală. Apreciază că soluția instanței de fond sub aspectul individualizării pedepsei este legală și temeinică. Cu privire la pedeapsa complementară lasă la aprecierea instanței, precizând că într-adevăr ar fi oportun să i se interzică inculpatului să se afle pe raza comunei Gherăseni, ..

Intimatul persoană vătămată C. N. având personal cuvântul arată că inculpatul i-ar fi omorât întrucât avea un cuțit, el fiind lovit cu un băț în cap.

Intimatul inculpat T. N. E. având ultimul cuvânt arată că nu avea nici o armă asupra sa, decât acel baston cu care se susține că ar fi lovit persoana vătămată. Cu privire la familia sa, arată că părinții săi sunt decedați, el are în îngrijire un copil în vârstă de 6 ani iar fapta a comis-o întrucât nu avea mijloace financiare, deși a încercat să se angajeze.

CURTEA

1.Deliberând asupra cauzei penale de față, având ca obiect apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 390/18 iunie 2015, pronunțate de Judecătoria B. în dosarul nr._ , constată următoarele:

Actul de sesizare a instanței de fond

2. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. nr. 914/P/2015 s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpatului intimat T. N. E., aspectul săvârșirii infracțiunii de talharie calificata, prevăzute de art. 233 -234 lit c, d, f Cod penal, reținându-se în fapt în sarcina sa că în noaptea de 19.02.2015, în jurul orei 2100, prin escaladare a pătruns în locuința soților C. N. și C. F., din comuna Gherăseni, ., pe care le-a deposedat de suma de 1275 le, purtând pe cap o cagulă și prin exercitarea de agresiuni fizice de o intensitate deosebită, cauzându-le leziuni care au necesitat pentru vindecare 14-16 zile, respectiv 7-8 zile de îngrijiri medicale.

3. Situația de fapt a fost reținută în actul de sesizare pe baza mijloacelor de probă administrate de la data începerii urmăririi penale și până la data sesizării judecătorului de cameră preliminară, respectiv: declarațiile persoanelor vătămate; proces-verbal de cercetare la fața locului; proces-verbal de folosire a câinelui de serviciu pentru prelucrarea urmelor de miros uman; procese verbale de investigații; procese verbale de efectuare precheziții; planșe fotografice; proces-verbal întocmit în urma conducerii în teren a organelor de poliție care au identificat în municipiul B. pantofii cu care era încălțat la momentul comiterii faptei, abandonați ulterior; proces-verbal întocmit de organele de poliție cu privire la urmele cu aspect de sânge identificate pe hainele inculpatului, ridicate din locuința acestuia; declarații ale martorilor M. A.-S., A. S.-A., M. N., C. D.; declarații martori audiați sub identitate protejată; declarații suspect/inculpat T. N.-E.; proces-verbal de conducere în teren; proces-verbal de confruntare a martorui C. D. cu inculpatul T. N.-E.; fișe de constatări preliminare a leziunilor persoanelor vătămate și rapoarte de expertiză medico-legală nr.41 și 42 din 23.02.2015; alte înscrisuri.

4. Astfel, din analiza acestor mijloace de probă rezultă că la data de 20.02.2015, I.P.J. B. – Serviciul de Investigații Criminale s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că în seara zilei de 19.02.2015, în jurul orei 2100, o persoană necunoscută, mascată, a pătruns în locuința soților C. N. și C. F. și, prin întrebuințarea de amenințări și violențe, au sustras suma de 1200 lei. Persoanele vătămate C. N. (83 ani) și C. F. locuiesc în satul Gherăseni, .. În seara zilei de 19.02.2015, în jurul orelor 2030-2100, cei doi bătrâni au închis ușile fără a le asigura și s-au așezat pentru a adormi în patul din camera din spate a locuinței, care era luminată de la grupul sanitar aflat în apropiere.

5. Inculpatul T. N.-E. a locuit în cursul anilor 2000 – 2011 pe raza comunei Gherăseni, județul B., la o mătușă a sa, numita P. E., rudă cu persoanele vătămate, cât și pe raza comunei Costești, ., la o concubină de-a lui. Acesta cunoștea persoanele vătămate C. N. și C. F. din perioada arătată mai sus, întrucât i-a ajutat la munca câmpului și în gospodărie contra cost. Din anul 2014, el s-a stabilit în municipiul București, unde a lucrat o perioadă în domeniul construcțiilor. Întrucât nu mai avea un loc de muncă și trebuia să achite chiria și alte datorii pentru luna februarie 2015, în căutare de bani, inculpatul a venit în municipiul B.. Gândindu-se că este posibil ca persoanele bătrâne C. N. și C. F. să dețină în casă importante sume de bani, acesta s-a decis să meargă la domiciliul lor să sustragă bani.

6. În dimineața zilei de 19.02.2015, inculpatul l-a apelat telefonic pe martorul M. A.-S., amic cu el, informându-l că vine în municipiul B. doarece are de luat bani de la cineva și ar dori să se întâlnească și cu el, lucru care s-a și întâmplat, inculpatul mergând acasă la martor după ce a ajuns în jurul orei 1200.

7. La ora 1300, cei doi au mers la barul “Scandinavia” situat în spatele Școlii nr. 5 din municipiul B.. Tot aici, inculpatul a invitat-o și pe martora A. S.-A., care a ajuns după aproximativ 30 de minute. În jurul orei 1400 martorul M. A.-S. s-a retras, lăsându-i pe cei doi singuri și urmând să se revadă mai târziu la locuința lui.

8. Din discuția pe care a purtat-o cu inculpatul, martora A. S.-A. a aflat că motivul care l-a adus la B. pe inculpat este acela că trebuie să meargă în ., pentru a recupera o datorie de la un cunoscut de-al său.

9. La ora 1515, cei doi au părăsit barul și s-au deplasat la locuința martorului M. A.-S., unde au stat până la ora 1730, când inculpatul a plecat spunând că trebuie să meargă la Gherăseni. De la locuința martorului, inculpatul s-a deplasat însoțit de către martora A. S.-A. până în zona Parcului H..

10. Aici s-a întâlnit cu martorul M. N., din . îl cunoștea dinainte. Împreună cu acesta, inculpatul a mers la autogara din “Piața Săracă”, de unde trebuiau să ia microbuzul spre localitatea Gherăseni.

11. Pe drum, T. N.-E. i-a relatat că merge în . lui, P. E., pentru a împrumuta o sumă de bani, deoarece are datorii de achitat în municipiul București.

12. Întrucât nu avea bani pentru a-și achiziționa un bilet de călătorie, martorul M. N. l-a împrumutat în acest scop pe inculpat cu suma de 5 lei.

13. La ora 1815, cei doi s-au urcat în microbuz și au ajuns în jurul orei 1840 în centrul comunei Gherăseni, unde s-au despărțit.

14. De aici, cunoscând configurația comunei Gherăseni, inculpatul s-a deplasat spre locuința persoanelor vătămate.

15. Observând mai multe persoane pe ulița unde se afla locuința, s-a plimbat prin zonă până când s-a asigurat că nu este văzut pentru a intra în curtea bătrânilor. A ajuns la o fântână situată lângă gardul locuinței persoanelor vătămate, și-a pus pe cap o cagulă, mânuși pe mâini și a întors geaca pe cealaltă față, respective cea roșie.

16. Pentru a ajunge în curte, inculpatul a sărit gardul locuinței și, în această escaladare a rupt o bucată dintr-o țambră a gardului. S-a deplasat la o ușă de acces în imobilul, pe care a deschis-o și a mers să vadă unde sunt persoanele vătămate.

17. Văzându-le într-o cameră și că privesc la televizor, inculpatul s-a ascuns într-un colț al locuinței și a așteptat ca acestea să închidă televizorul.

18. Când s-a întâmplat acest lucru, inculpatul a pătruns în camera persoanelor vătămate, a luat de la intrare un băț pe care persoana vătămată C. N. îl folosea ca baston pentru a se deplasa cu ajutorul lui și s-a îndreptat spre ele.

19. Inculpatul T. N.-E. a lovit cu bățul persoana vătămată C. N.. Aceasta a prins cu ambele mâini obiectul contondent, moment în care agresorul a lovit-o cu pumnul în zona feței, cerându-i banii.

20. Persoanele vătămate au început să strige: “Hoții! hoții!”, iar C. F. l-a prins de picioare pe inculpat, motiv pentru care a fost lovită și ea cu pumnul în zona feței. Persoana vătămată C. F. a încercat să sară pe geam, însă a fost trasă înapoi în cameră și lovită de inculpat, care a asigurat fereastra. L-a lovit din nou pe C. N. cu pumnul în zona feței și cele două persoane vătămate au căzut pe pat, ocazie cu care de pe pat a căzut și o pernă sub care se afla o sumă de bani.

21. Vâzând mai multe bancnote, T. N.-E. le-a luat și a ieșit pe ușa pe care a intrat, fugind prin grădină și sărind gardul în dreptul fântânii ce se afla pe stradă în apropiere, iar de aici în continuare pe uliță.

22. C. F. a deschis geamul și strigat: “Hoții! Hoții!, iar C. N. a ieșit afară, lăsând prin curte urme de la sângele care-i curgea și a strigat după ajutor la un vecin pe nume I., dar acesta nu i-a răspuns. Văzând că nu răpunde nimeni, soția a mers la un alt vecin, despre care știa că este polițist, iar acesta a apelat SNUAU 112.

23. La fața locului a ajuns un echipaj din cadrul SAJ B., care a transportat persoanele vătămate la S. Județean B., unde au fost examinate clinic, constatându-se că prezintă “epistaxis bilateral, traumă piramidă nazală cu plagă, hematoame GO bilateral, plagă subpalpebrală OD, escoriații faciale, echimoze malar bilateral, hematom față jugală obraz stâng, plăgi ale scalpului, cefalee, cervicalgii posterioare” (C. N.) și “epistaxis bilateral, contuzie globi oculari bilateral, escoriații faciale, echimoze perioculare bilateral, contuzie piramidă nazală, contuzie buze superioare și inferioare” (C. F.), amândoi rămânând internați.

24. Inculpatul T. N.-E. s-a deplasat în municipiul B., a aruncat mănușile într-un tomberon situat în spatele pieței centrale, iar în jurul orei 0520 a plecat cu un tren spre București. După ce a ajuns acasă, s-a schimbat de hainele pe care pe care le-a purtat la comiterea faptei și, întrucât prezentau urme de sânge, le-a pus la spălat.

25. După ce la scurt timp după comiterea faptei l-a anunțat telefonic pe martorul M. A.-S. că a fost în Gherăseni și s-a întâlnit cu băiatul care trebuia să-i dea o sumă de bani, dar nu i-a remis niciun ban și vine pe jos în municipiul B., a doua zi inculpatul a simțit nevoia să o anunțe telefonic și pe martora A. S.-A. despre faptul că nu ar fi rezolvat nimic la Gherăseni.

26. În ziua de 25.02.2015, ora 1600, inculpatul T. N.-E., deplasându-se spre G. cu intenția de a se întâlni cu un văr căruia să-i ceară o sumă de bani ca să plece în Spania, a fost depistat în stația CFR B., fiind în trenul R5105 Mărășești – G..

27. Acesta era îmbrăcat cu pantaloni de tip blue-jeans de culoare bleu prespălați, pulover de culoare neagră, geacă din fâș de culoare albă, negru și roșu, cu inscripția “Blackhaws”, un fes de culoare neagră, inscripționat “Pit Bull” și o pereche de adidași de culoare albă. În aceeași zi, inculpatul a condus organele de poliție pe . B., în apropierea fostului depozit de lemne la locul unde a aruncat, la tulpina unui pom, pantofii pe care i-a purtat în seara zilei de 19.02.2015, când a comis fapta. Aici a fost identificată o pereche de pantofi bărbătești, de culoare negru, uzați/folosiți, confecționați din imitație de piele întoarsă.

28. Cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, în jurul locuinței persoanelor vătămate, în fața porții de acces din partea de sud, pe poarta acces auto și acces persoane, poarta situată în partea de nord, cât și pe partea superioară a porțiunii gardului din beton de lângă această poartă, pe ., pe o țambră situată lângă gardul de lemn, ce prezintă urme de rupere și pe coada din lemn a unei furci aflată pe sol la 2,9 metri de ușa de acces în hol, s-au identificat depuneri de substanță brun-roșcată, cu aspect de sânge, sub formă de pete, stropi și cheaguri.

29. Pe exteriorul ferestrei camerei locuite de persoanele vătămate, respectiv pe pervaz și ramă, s-au găsit depuneri de substanță de culoare brun-roșcată cu aspect de sânge, sub formă de stropi, pete și mânjituri.

30. Prin Încheierea nr. 219 din data de 26.03.2015, în procedura camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. (2) Cod procedură penală, a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 914/P/2015, al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., privind pe inculpatul T. N. E. pentru săvârșirea infracțiunii de talharie calificata, prevăzută de art. 233 -234 lit c, d, f Cod penal, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpat.

Soluția pronunțată de Judecătoria B. - Secția penală în dosarul nr._

31. Prin sentința penală nr. 390/18.06.2015 pronunțată de Judecătoria B. - Secția penală în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:

In baza art 233 - art 234 alin 1 lit. c,d si f NPC cu aplicarea art 396 alin. 10 C. pr. pen condamna inculpatul T. N. E., T. N.-E., fiul lui N. și V., porecla “L.”, născut la data de 11.04.1976, în municipiul București, Sector 8, domiciliat în comuna Drajna, ., nr. 589, județul Prahova, posesor al CI ., nr_, CNP_, cetățean român, studii profesionale, fără ocupație, stagiu militar nesatisfăcut, divorțat, fără antecedente penale, în prezent în Penitenciarul Focșani la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie calificata si interzicerea drepturilor prev de art 66 lit a,b,l respectiv dreptul de a se afla in localitatea Buzau, pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei.

In baza art 65 NCP interzice exercitarea drepturilor prev de disp. art. 66 alin.1 lit.a,b,l din Noul Cod penal pe durata executarii pedepsei.

Mentine starea de arest a inculpatului.

In baza art 72 alin.1NPC deduce din pedeapsa aplicata durata retinerii si a arestului preventiv incepand cu 25.02.2015 la zi.

In baza legii nr 76/2008 dispune de prelevarea de probe biologice de la inculpat in vederea in vederea introducerii profilului genetic in SNDGJ.

Admite actiunea civila promovata de partea civila C. N. si obliga inculpatul T. E. la plata sumei de 1275 lei catre aceasta, reprezentand daune materiale.

Admite actiunea civila promovata de partea civila S. J. de Urgenta Buzau si obliga inculpatul T. E. la plata sumei de 1278,02 lei catre aceasta, reprezentand daune materiale

Dispune confiscarea unei perechi de pantaloni, unei geci, a unui fes, a unei perechi de pantofi, a unei sacose, a unui fragment de tambra si a unui bat aflate in Camera de corpuri delicte a IPJ Buzau conform procesului-verbal . nr_.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă pe inculpat la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.”

32. Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut în esență că în drept, fapta inculpatului constând în aceea că noaptea de 19.02.2015, în jurul orei 2100, prin escaladare a pătruns în locuința soților C. N. și C. F., din ., pe care le-a deposedat de suma de 1275 le, purtând pe cap o cagulă și prin exercitarea de agresiuni fizice de o intensitate deosebită, cauzându-le leziuni care au necesitat pentru vindecare 14-16 zile, respectiv 7-8 zile de îngrijiri medical, întrunește elementele constitutive infracțiunii prev. de art. 233 -234 lit c, d, f Cod penal.

33. Situația de fapt astfel reținută s-a stabilit prin coroborarea declarațiilor de recunoaștere ale inculpatului, coroborate cu celelalte probe administrate în cauză.

Procedura în fața instanței de control judiciar

34. Împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria B. – Secția penală în dosarul nr._ a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria B., motivul principal invocat constând în faptul că instanța de fond a aplicat o pedeapsă mult prea blândă prin raportare la modul în care infracțiunea a fost comisă. De asemenea, P. de pe lângă Judecătoria B. a criticat soluția adoptată de instanța de fond și prin raportare la conțintul pedepsei complementare aplicate, apreciind că pedeapsa complementară nu poate fi concepută ca o interdicție de a se afla în localitatea B., instanța având obligația de a preciza dacă este vorba de raza teritorială de Județului B. sau, după caz de raza teritorialăp a Comunei Gherăseni, Jud. B..

35. După înregistrarea cauzei pe rolul Curții de Apel Ploiești, dosarul a fost repartizat conform sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, fiind acordat prim termen de judecată la data de 25 august 2015.

36. Față de faptul că sentința apelată a fost pronunțată la data de 18 iunie 2015, dată la care s-a dispus și menținerea măsurii arestării preventive în temeiul art. 399 alin. 1 Cpp, având în vedere dispozițiile art. 208 alin. 4 Cpp, conform cărora: în tot cursul judecății, instanța, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menținerea măsurii preventive și a măsurii arestului la domiciliu dispuse față de inculpat, prin rezoluție s-a dispus stabilirea unui termen intermediar pentru data de 11 august 2015, în scopul verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive de către instanța de apel.

37. Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 11 august 2015, în baza dispozițiilor art. 362 alin. 2 Cpp s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive, instanța de apel apreciind că temeiurile care au stat la baza dispunerii acestei măsuri în faza de urmărire penală subzistă și în actualul stadiu al procesului penal.

38. În fața instanței de apel nu au fost administrate alte mijloace de probă, inculpatul intimat învederând că nu dorește să fie audiat cu ocazia judecării apelului formulat de P. de pe lângă Judecătoria B., susținând că își menține declarațiile date în fața instanței de fond. Cu ocazia ultimului cuvânt, inculpatul intimat a arătat că regretă comiterea infracțiunii de tâlhărie, susținând că a recurs la săvârșirea unei infracțiuni deoarece nu mai dispunea de resursele financiare necesare pentru familie. De asemenea inculpatul intimat a mai arătat că se ocupă de creșterea unei fiice a persoanei cu care se află în relații de conviețuire, având nevoie de bani pentru creșterea și îngrijirea acestui copil.

39. În cursul judecării apelului asistența juridică a inculpatului intimat a fost asigurată prin intermediul apărătorului din oficiu, cu împuternicire avocațială la dosar.

Dispoziții normative incidente în cauză

40. Verificând hotărârea atacată, conform art. 420 alin. 8 Cpp, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, Curtea va reține în esență că inculpatul intimat T. N. E. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni de talharie calificata, prevăzute de art. 233 -234 lit c, d, f Cod penal, reținându-se în fapt că în noaptea de 19.02.2015, în jurul orei 2100, prin escaladare a pătruns în locuința soților C. N. și C. F., din comuna Gherăseni, ., pe care le-a deposedat de suma de 1275 le, purtând pe cap o cagulă și prin exercitarea de agresiuni fizice de o intensitate deosebită, cauzându-le leziuni care au necesitat pentru vindecare 14-16 zile, respectiv 7-8 zile de îngrijiri medicale

41. Implicarea inculpatului intimat în activitatea infracțională pentru care a fost trimis în judecată este demonstrată pe baza mijloacelor de probă administrate în cauză de la data începerii urmăririi penale și până la momentul finalizării cercetării judecătorești în fața primei instanțe, respectiv: declarațiile persoanelor vătămate; procesul-verbal de cercetare la fața locului; procesul-verbal de folosire a câinelui de serviciu pentru prelucrarea urmelor de miros uman; procesele verbale de investigații; procesele verbale de efectuare precheziții; planșele fotografice; procesul-verbal întocmit în urma conducerii în teren a organelor de poliție care au identificat în municipiul B. pantofii cu care inculpatul era încălțat la momentul comiterii faptei, abandonați ulterior; procesul-verbal întocmit de organele de poliție cu privire la urmele cu aspect de sânge identificate pe hainele inculpatului, ridicate din locuința acestuia; declarațiile martorilor M. A.-S., A. S.-A., M. N., C. D.; depozițiile martori audiați sub identitate protejată; declarațiile inculpatului T. N.-E.; procesul-verbal de conducere în teren; procesul-verbal de confruntare a martorului C. D. cu inculpatul T. N.-E.; fișele de constatări preliminare a leziunilor persoanelor vătămate și rapoartele de expertiză medico-legală nr.41 și 42 din 23.02.2015.

42. Mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale sunt confirmate de poziția procesuală adoptată de inculpatul intimat în fața instanței de fond, acesta solicitând ca judecarea cauzei să aibă loc conform procedurii de judecată prev. de art. 375 Cpp.

43. Probatoriul administrat demonstrează dincolo de orice dubiu că inculpatul intimat s-a deplasat inițial din București în Municipiul B. și de acolo, cu ajutorul unei persoane cunoscute, în . intrat în locuința persoanelor vătămate, pe timp de noapte pe care le-a deposedat de suma de 1275 le, purtând pe cap o cagulă și prin exercitarea de agresiuni fizice de o intensitate deosebită, cauzându-le leziuni care au necesitat pentru vindecare 14-16 zile, respectiv 7-8 zile de îngrijiri medicale.

44. Potrivit art. 233 din Codul penal, tâlhăria constituie fapta persoanei care, pentru săvârșirea acțiunii de furt sau pentru păstrarea bunurilor furate ori pentru înlăturarea urmelor furtului sau înlăturarea pericolului de a fi prinsă, recurge la violențe, amenințări ori pune victima în stare de inconștiență sau cu neputință de a se apăra.

45. Conform literaturii de specialitate, tâlhăria este o infracțiune complexă, cuprinzând pe lângă fapta de furt și pe cea de violență fizică sau psihică contra persoanei ori de folosire a unor mijloace de punere a victimei în stare de inconștiență sau în neputință de a se apăra. Furtul constituie acțiunea principală, de bază, în structura faptei de tâlhărie, în timp ce folosirea de violență ori amenințare sau alte forme de constrângere constituie acțiunea adiacentă. Între cele două acțiuni există o strânsă legătură – violența contra persoanei este infracțiunea mijloc, iar furtul este infracțiunea scop. Consecința acestei legături obiective și a unității de rezoluție infracțională, tâlhăria a devenit o unitate legală de infracțiune prevăzută distinct în legea penală ca o infracțiune complexă. Prin urmare tâlhăria nu este nici furt calificat și nici o violență sau amenințare calificată, ci este o infracțiune de sine stătătoare în care locul esențial și preponderent îl ocupă furtul, în vreme ce violența, amenințarea sau celelalte forme de constrângere au un rol adiacent, servind ca element de particularizare față de acțiunea de furt.Întrucât acțiunea de furt constituie manifestarea ilicită principală, tâlhăria este considerată drept o infracțiune contra patrimoniului și anume ca cea mai gravă formă în care se poate săvârși fapta de furt. În cazul în care ar lipsi acțiunea adiacentă, fapta comisă nu ar mai putea constitui infracțiunea de tâlhărie, ci aceea ce furt simplu ori calificat.

46. Modul în care inculpatul intimat a acționat în comiterea infracțiunii de tâlhărie conferă faptei un caracter mult mai grav. Modul de operare demonstrează mai întâi că inculpatul intimat a pregătit în mod detaliat fiecare segment al activității infracționale, cunoscând date și informnații cu privire la starea materială a celor două persoane vătămate și așteptând lăsarea întunericului pentru a intra în locuința acestora și având asupra sa o mască pentru a nu fi recunoscut. Folosirea unei măști conferă un caracter mai grav infracțiunii de tâlhărie datorită periculozității pe care o prezintă făptuitorul. Acesta acționează într-un mod de natură să contribuie la intimidare și înfricoșarea victimei. Pe de altă parte, în aceste împrejurări este amplificat și curajul făptuitorului, știind că va fi mai greu recunoscut sau identificat.

47. Punerea în executare a rezoluției infracționale pe timp de noapte – inculpatul intimat cunoscând că persoanele vătămate aveau o vârstă respectabilă și muncesc pe timp de zi în domeniu agricol, ceea ce face ca oboseala să constituie un element firesc odată cu lîăsarea serii – demonstrează în egală măsură potențialul criminogen extrem de ridicat de care inculpatul a dat dovadă. Rațiunea instituirii timpului nopții ca element circumstanțial de agravare a tâlhăriei este aceeași ca și în cazul furtului calificat, în sensul că fgăptuitorul se apropie mai ușor de victimă, fără să fie văzut, se poate ascunde, face mai dificilă identificarea și urmărirea acestuia. Totodată în timpul nopții oamenii sunt mai puțin apărați, pentru că tot ceea ce în timpul zilei constituie o stânjenire pentru autorii unor asemenea fapte, dispare odată cu lăsarea întunericului.

48. Săvârșirea faptei prin violarea de domiciliu demonstreză că în speță au fost afectate, pe lângă relațiile sociale care constituie obiectul de ocrotire al tâhăriei și acele relații sociale referitoare la libertatea persoanei de a avea un domiciliu, unde să poată trăi la adăpost de orice intrevenție abuzivă a altor persoane. Elementul circumstanțial de agravare a tâlhăriei prevăzut în art. 234 alin.1 lit. f C.pen., astfel cum a fost reglementat, rezolvă legal situația în care tâlhăria a fost comisă prin violare de domiciliu, în sensul că aceasta constituie o faptă unică, o infracțiune complexă care corespunde întrutotul definiâției legale a infracțiunii complexe, astfel cum aceasta este consacrată în art. 35 alin. 2 C.pen.

49. În condițiile reținerii unui număr de trei elemente circumstanțiale de agravare – art. 234 alin. 1 lit. c, d și f Cpen – instanța de fond s-a orientat către o pedeapsă minimă prevăzută de lege, reținând desigur și opțiunea inculpatului intimat pentru procedura de judecată bazată pe recnoașterea învinuirii. Aplicarea unei pedepse principale în cuantum de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâhărie calificată, în condițiile în care victimele sunt două persoane de vârsta a treia care se odihneau după o zi de muncă, nu corespunde scopului educativ, coercitiv și preventiv al procesului penal. Desigur că inculpatul intimat nu este cunoscut cu antecedente penale, însă față de gravitatea faptei, având în vedere și atrocitatea actelor de violență exercitate la adresa unor persoane lipsite practic de orice posibilitate de ripostă eficientă, fiind vorba de două victime în vârstă care locuiau singure, pedeapsa principală aplicată se impune a fi majorată, cu respectarea limitelor prevăzute de art. 396 alin. 10 Cpp. Majorarea pedepsei principale aplicate inculpatului intimat este justificată și prin atitudinea adoptată de acesta după comiterea faptei, acuzatul încercând mai multe demersuri de natură a îngreuna identificarea și depistarea sa. Relevantă sub aspectul gradului de potențial criminogen este și atitudinea prin care inculpatul a încercat să deturneze atenția organelor de urmărire penală către un martor (persoana care l-a condus pe inculpat la Gherăseni), existând convorbiri telefonice interceptate prin care inculpatul intimat susținea că și martorul ar fi fost prezent la fapta din Gherăseni. Prin urmare, aplicarea unei pedepse principale orientate către minim nu se poate justifica, existența elementelor de agravare lipsind de eficiență poziția procesuală de recunoaștere și lipsa antecedentelor penale.

50. Cu privire la cuantumul pedepsei aplicate și al modalității de executare, instanța de control judiciar va reține că pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpatului intimat se impune a fi individualizată prin raportare la art. 74 Cod penal și la art. 396 alin. 10 Cpp, nejustificându-se reținerea unor circumstanțe atenuante care să justifice coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. Lipsa antecedentelor penale, nivelul de educație sau existența unor probleme financiare în familie nu pot fi reținute și valorificate drept circumstanțe atenuante judiciare, cât timp aceste împrejurări sunt reglementate de legiuitor ca și criterii generale de individualizare a pedepsei conform art. 74 C.pen.

51. Pentru aceste considerente pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de tâlhărie se justifică a fi concepută pe măsura faptei, instanța de control judiciar apreciind în concret gradul de pericol social al faptei și urmând a individualiza într-un cuantum orientat spre limita medie pedeapsa aplicată, însă cu executare în regim de detenție, astfel cum în mod legal și temeinic a decis și instanța de fond. Sub acest aspect, Curtea va reține că pentru a-și îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii ( privativă sau neprivativă de libertate ) și a duratei, atât gravității și potențialului de pericol social pe care l-a prezentat în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii: funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, se impun a fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile impuse de societate.

52. Exemplaritatea pedepsei produce efecte, atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei, care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție al făptuitorului. Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure, atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Fapta reținută în sarcina inculpatului intimat a fost neîndoielnic extrem de gravă gravă, însă în operația complexă a individualizării tratamentului penal, instanța de control judiciar se impune să aibă în vedere atât consecințele negative ale acesteia asupra societății, cât și persoana inculpatului (lipsa de antecedente penale de natură a constitui primul termen al unei forme de pluralitate infracțională, atitudinea procesuală avută), astfel încât pedeapsa aplicată, cât și modalitatea de executare se impun a fi stabilite în deplin acord cu dispozițiile art. 74 Cod penal.

53. Cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, instanța de control judiciar va aprecia că rolul prioritar al pedepsei este acțiunea de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, nu acela al represiunii, deoarece numai acțiunea de prevenire poate avea efecte benefice în ce privește adaptarea conduitelor destinatarilor legii penale, în dezvoltarea conștiinței juridice și morale a membrilor societății și numai dacă obiectiv, atingerea adusă valorilor sociale ocrotite de norma penală ar putea să se repete trebuie utilizată constrângerea. Necesitatea aplicării unei pedepse și evaluarea cuantumului acesteia trebuie să se înfăptuiască sub semnul fermității care, în acest domeniu, nu înseamnă aplicarea unei pedepse severe, ci a unui tratament penal corespunzător, adecvat pericolului social al faptei și persoanei făptuitorului, apt să –i realizeze cu maximă eficiență finalitatea educativ-preventivă.

54. În cauză nu se impune reținerea ca circumstanță atenuantă a lipsei antecedentelor penale, inculpatul săvârșind fapta în mod premeditat și cu o violență extremă, fiind inițial convins că nu va avea de întâmpinat vreo formă de ripostă. Deci,lipsa antecedentelor penale nu poate fi considerată ca o circumstanță atenuantă sau ca indice pozitiv ce caracterizează persoana inculpatului T. N. E..

55. Prin urmare, față de considerentele expuse anterior, Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse principale în cuantum de 5 (cinci) ani este în măsură a asigura atingerea scopului educativ, coercitiv și preventiv al procesului penal.

56. În ceea ce privește conținutul pedepsei complementare aplicate inculpatului intimat, Curtea va avea în vedere că legea penală a introdus în sfera pedepselor complementare interzicerea dreptului de a se afla în anumite localități stabilite de instanță, care, potrivit legii penale anterioare, putea fi dispusă ca măsură de siguranță.

57. Pedeapsa complementară constă în interdicția impusă condamnatului de a se afla în localitatea în care a săvărșit infracțiunea sau în alte localități stabilite de instanța de judecată din cauza pericolului social pe care îl prezintă prezența acestuia în acele localități.

58. Din analiza materialului probator administrat în cauză rezultă că inculpatul intimat a comis infracțiunea de tâlhărie în ., localitate în care avea o rudă și în care lucrase pe la diferite persoane, inclusiv în folosul celor două persoane vătămate. Extinderea interdicției specifice pedepsei complementare la nivelul întregului județ nu se justifică, prezența personală a inculpatului intimat prezentând pericol social ridicat la nivelul localității Gherăseni, Jud. B.. În consecință, față de aceste considerente urmează a se interzice inculpatului intimat dreptul de a se afla in localitatea Gherăseni, Jud. Buzau, pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei.

59. Având în vedere limitele rejudecării, se vor menține celelelate dispoziții ale sentinței penale apelate,

60. Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare aferente soluționării apelului formulat de P. de pe lângă Judecătoria B. vor râmâne îăn sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cpp admite apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale 390/18 iunie 2015 pronunțate de Judecătoria B.

Desființează în parte sentința penală apelată și rejudecând în fond pronunță o nouă hotărâre, după cum urmează:

Majorează pedeapsa principală aplicată inculpatului T. N. E., T. N.-E., fiul lui N. și V., porecla “L.”, născut la data de 11.04.1976, în municipiul București, Sector 8, domiciliat în comuna Drajna, ., nr. 589, județul Prahova, posesor al CI ., nr_, CNP_, cetățean român, studii profesionale, fără ocupație, stagiu militar nesatisfăcut, divorțat, fără antecedente penale, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul Mărgineni, de la 3 ani la de 5 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de talharie calificata, prev. de art. 233 - art 234 alin 1 lit. c,d si f C. pen,

În baza art. 66 C.pen interzice inculpatului intimat drepturile prev de art 66 lit a,b,l respectiv dreptul de a se afla in ., ca pedeapsă complementară, pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art. 424 alin. 3 Cpp rap. la art 72 alin.1C.pen deduce din pedeapsa aplicata durata reținerii si a arestului preventiv începand cu 25.02.2015 la zi.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului.

Dispune plata sumei de 260 de lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 25.08.2015.

Președinte, Judecător,

R. A. N. E. N.

Grefier,

M. G.

Red./tehnored. NRA

3 ex. / 07.09.2015

Dosar fond nr._ Judec. B.

Judec. fond A. B.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr. 3113/2006

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 746/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI