Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 492/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ

Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 492/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 492/2015

ROMÂNIA

C. DE A. TÂRGU M.

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ Nr. 492/A

Ședința publică din 27 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. C. U.

Judecător S. B.

Grefier R. A. I.

Cu participarea Ministerului Public reprezentat de către domnul procuror C. Ș. V. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Târgu M..

Pe rol soluționarea apelului declarat de inculpatului G. JOZSEF, fiul lui J. și H., născut la data de 08.04.1996, în mun. M. C., jud. Harghita, domiciliat în ., jud. Harghita, fără forme legale în .) nr.194, necăsătorit, cetățean român, fără profesie, fără loc de muncă, fără studii, posesor al actului de identitate CI . nr._, C.N.P._, în prezent deținut în Penitenciarul Târgu M., împotriva sentinței penale nr. 774 din 30 iulie 2015 pronunțate de către Judecătoria M. C..

Fără citarea părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Mersul dezbaterilor și concluziile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12 octombrie 2015, ocazie cu care a fost amânată pronunțarea la data de 27 octombrie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

C. DE A.

Prin sentința penală nr. 774 din 30 iulie 2015, pronunțată de Judecătoria M. C., în dosarul penal nr. 2._, instanța de fond a dispus următoarele:

În baza art.114 C.pen., art.129 alin.1 C.pen., art. 253 alin.1 C.pen. cu aplicarea art.77 lit. a și art. 113 alin.3 C.pen., art. 233, art.234 alin.1 lit.a și d cu aplicarea art.113 alin.3 C.pen., art. 335 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 113 alin.3 C.pen. și art.5 C.pen., a aplicat inculpatului G. J., fiul lui J. și H., născut la data de 08.04.1996, în mun. M. C., jud. Harghita, domiciliat în ., jud. Harghita, fără forme legale în .) nr.194, necăsătorit, cetățean român, fără profesie, fără loc de muncă, fără studii, posesor al actului de identitate CIP . nr._, C.N.P._, măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 2 ani și 8 luni, pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere (fapta din data de 03.04.2013), tâlhărie calificată (fapta din data de 23/24.07.2013) și conducerea unui vehicul fără permis de conducere (fapta din 24.07.2013).

În baza art.396 alin.2 C.proc.pen., art. 206 alin.1 C.pen., l-a condamnat pe inculpatul G. J. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare (persoana vătămată Caszar A., fapta din data de 28.04.2014).

În baza în baza art.396 alin.2 C.proc.pen., art.193 alin.2 C.pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovirea sau alte violențe.(fapta din data de 05.01.2015)

În baza în baza art.396 alin.2 C.proc.pen., art. 228 alin.1 - 229 alin.1 lit. b C.pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. (fapta din data de 20/21.03.2015)

În baza în baza art.396 alin.2 C.proc.pen., art. 206 alin.1 C.pen., l-a condamnat pe inculpatul G. J. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare (persoana vătămată S. B., fapta din data de 23.04.2015).

În baza art.396 alin.2 C.proc.pen., art. 371 C.pen. l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice. (fapta din data de 23.04.2015)

În baza art.39 alin.(1) lit.b C.pen. a contopit pedepsele stabilite în cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare, la care a adăugat sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 6 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.

În baza art. 129 alin.(2) lit.b C. pen., a majorat pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare cu o durată egală cu o pătrime (8 luni) din durata măsurii educative, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare, în regim de detenție.

În baza art.129 alin. (3) C.pen., art. 72 alin. (1) C. pen., a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta, durata reținerii și arestării preventive, de la data de 24.04.2015 ora 17,10 până la zi.

În baza art.399 alin.(1) C.proc.pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 397 alin.(1) rap. la art. 25 alin.(1), art.23 alin.(3) C.proc.pen, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă D. J. I. și în consecință, a obligat pe inculpatul G. J. la plata către această parte civilă a sumei de 1934,75 lei, cu titlu de daune materiale.

În baza art.397 alin.(1), raportat la art. 22 Cod proc. pen a luat act că partea civilă M. A. a renunțat la judecarea acțiunii civile exercitate în cauză, prejudiciul fiind acoperit integral prin echivalent.

În baza art. 397 alin.(1) coroborat cu art.19, art.25 alin.(1) C.proc.pen., cu aplicarea art.313 din Legea nr.95/2006 raportat la art.1357 C.civ. a admis acțiunea civilă formulată de S. Județean de Urgență M. C., și, în consecință, a obligat pe inculpatul G. J. la plata către această parte civilă a sumei de 299,00 lei, cu titlu de daune materiale.

A luat act că persoanele vătămate B. M., G. G., C. A. și S. B. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cheltuielile privind onorariile avocaților din oficiu (1800 lei în cursul urmăririi penale și 200 lei în cursul judecății) precum și ale interpreților au fost lăsate în sarcina statului și se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul emis de P. de pe lângă Judecătoria M. C. la data de 19.05.2015, în dosarul nr.689/P/2013 înregistrat pe rolul instanței de prim grad la data de 19.05.2015, sub nr._ s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului G. J., fiul lui J. și H., născut la data de 08.04.1996, în mun. M. C., jud. Harghita, domiciliat în ., jud. Harghita, fără forme legale în .) nr.194, necăsătorit, cetățean român, fără profesie, fără loc de muncă, fără studii, posesor al actului de identitate CIP . nr._, C.N.P._ pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere, faptă prevăzută de art. 253 alin 1 C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 113 alin.3 C.pen., tâlhărie calificată, prev. de art. 233, art.234 alin.1 lit.a și d cu aplicarea art.113 alin.3 C.pen., conducerea unui vehicul fără permis de conducere, faptă prev. de art. 335 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 113 alin.3 C.pen., amenințare, faptă prev. de art. 206 alin.1 C.pen., lovirea sau alte violențe, faptă prev. de art. 193 alin.2 C.pen., furt calificat faptă prev. de art. 228 alin.1 - 229 alin.1 lit. b C.pen., amenințare faptă prev. de art. 206 alin.1 C.pen., tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art. 371 C.pen. toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen.

Prin același rechizitoriu s-a dispus: clasarea cauzei privind pe inculpatul G. J., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de portul fără drept al cuțitului, faptă prevăzută de art.2 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991; clasarea cauzei privind pe inculpatul G. J., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe, prev. de art.180 alin.C.pen.1969; renunțarea la urmărirea penală privind pe inculpata G. J., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere, faptă prevăzută de art.253 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.77 a și furt calificat, faptă prev. de art.228 alin.1, art.229 alin.1 lit. b C.pen, cu aplicarea art. 38 alin.1 și art.113 alin.3 C.pen., clasarea cauzei privind pe inculpata G. J., cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de portul fără drept al cuțitului, faptă prevăzută de art.2 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991; clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, faptă prev. de art.336 alin.1 C.pen, cu privire la suspectul Zerkula A.; clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea de părăsirea locului accidentului, faptă prev. de art.338 alin.1 C.pen.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în fapt, că:

1. La data de 03.04.2013, inculpatul G. J., folosindu-se de un briceag pe care îl avea asupra sa, împreună cu suspecta G. J., și minorii G. M.(12 ani) si G. J.(13 ani) a tăiat cauciucurile de la autoturismul taxi cu nr. de înmatriculare_ aparținând persoanei vătămate D. J. I..

2. În noaptea de 24.07.2013, în jurul orei 04:00, inculpatul G. J. a consumat în barul . 200 ml de coniac pe care nu i-a plătit, după care a mai luat o sticlă de vodca marca Scandic de 500 ml și a amenințat-o cu un briceag pe vânzătoarea din magazin, respectiv pe persoana vătămată B. M., că dacă spune cuiva ceva îi taie gâtul.

3. La data de 24.07.2013, în jurul orei 06,00, inculpatul G. J. a condus autoturismul marca Opel, tipul Zafira, cu numărul de înmatriculare_ pe drumurile publice, respectiv pe drumul european E578, fără a avea permis de conducere.

4. La data de 28.04.2014, inculpatul l-a amenințat cu un briceag pe persoana vătămată C. A. că îi va tăia gâtul.

5. În data de 05.01.2015, în jurul orelor 19:00, inculpatul l-a tăiat cu un cuțit în zona umărului pe persoana vătămată G. G., acesta suferind leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 11-12 zile de îngrijiri medicale.

6. În seara zilei de 20/21.03.2015, inculpatul G. J., prin smulgere a sustras 8 m de gard din scândură, din gardul persoanei vătămate M. A., creându-i un prejudiciu de 200 lei.

7. La data de 23.04.2015, inculpatul l-a amenințat cu moartea pe persoana vătămată S. B., încercând să-l lovească pe acesta, și împreună cu alte aproximativ 15-20 de persoane rămase neidentificate, a tulburat ordinea și liniștea publică prin fapte de amenințare și violență îndreptate împotriva persoanei vătămate S. B., și a martorilor S. C. și B. I., pe care i-a alungat pe DJ 124 din .> Pentru dovedirea celor expuse în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: procese-verbale de cercetare la fața locului și planșele foto aferente; declarațiile persoanelor vătămate/părților civile; proces-verbal de predare-primire bunuri; declarațiile suspectului/inculpatului G. J.; procese-verbale de recunoaștere; proces-verbal de investigații; certificat medico-legal nr.A2/16 din 14.01.2015; planșe foto, proces-verbal de vizionare imagini; declarații martori, alte acte.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 26.06.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

La dosarul cauzei au fost depuse: fișa de cazier judiciar a inculpatului (f.81 d.i.), Referatul de evaluare nr.4914/SP/07.07.2015 întocmit de Serviciul de Probațiune Harghita (f.82-84 d.i.), un memoriu formulat de inculpatul G. J..

Probele administrate în cursul urmăririi penale nu au fost contestate de către părți.

În cursul cercetării judecătorești au fost audiați: inculpatul G. J. (f.90-92 d.i.), martorii G. L. (f.93-94 d.i.) și Restas A. (f.95 d.i.).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

1. În seara zilei de 03.04.2013, martorul G. G. a avut o înțelegere telefonică cu martora G. A., cu privire la transportarea acesteia din urmă de acasă (. mun. M. C.. Martorul G. G. avea intenția de a o lua de acasă pe martora G. A. pentru a o lua de nevastă, motiv pentru care vroia să o ia de acasă, în acest sens, martorul G. G., însoțit de martorii G. Mihaly, G. J. și inculpatul G. J., în fața Gării CFR M. C. au urcat în taxiul condus de persoana vătămată D. J. I., care i-a transportat în . comunal Koves, la aproximativ 50 m față de locuința numitei G. V. unde se presupunea că se afla martora G. A.. Pentru transportul efectuat, martorul G. G. a plătit persoanei vătămate D. J. I. suma de 50 lei ce includea și drumul de întoarcere.

Din taxi au coborât trei persoane, iar inculpatul G. J. a intrat în locuința numitei G. V., ceilalți rămânând la o distanță de aprox. 10 metri față de locuință.

La aproximativ 10 minute inculpatul G. J. s-a întors de la locuință și i-a relatat martorului G. G. faptul că trebuie să mai aștepte deoarece martora G. A. nu se află acolo ci este într-o altă locuință, respectiv la inculpatul G. J.. G. J. a intrat în locuința inculpatului G. J., unde era martora G. A., mama acesteia și inculpatul G. J.. Inculpatul G. J. a povestit că au venit după G. A., la care inculpatul G. J., care trăiește în concubinaj cu mama lui G. A., s-a supărat și l-a fugărit din locuință pe inculpatul G. J.. După cca 20 minute, timp în care numiții G. G., G. Mihaly, G. J. se aflau lângă taxi, aceștia au observat că înspre taxi alerga speriat inculpatul G. J., fiind urmărit de către inculpații G. J. si G. J., aceștia din urmă fiind înarmați cu cuțite și strigau că-l omoară.

Martorii G. G., G. Mihaly si G. J. au urcat în taxi iar inculpatul G. J. a fugit pe lângă taxi pentru a-l induce în eroare pe inculpatul G. J..

Persoana vătămata D. J. I. a pornit înapoi cu taxi-ul spre

drumul european DE- 578, ajungându-l din urmă pe inculpatul G. J.. Numitul G. G. l-a rugat pe taximetrist să oprească să-l ia și pe acesta, dar a fost refuzat de către șofer, acesta afirmând faptul că cei care-l urmăresc o să-i distrugă mașina dacă se oprește. La refuzul taximetristului de a opri, a fost acționat frâna de mână, iar în urma acestei acțiuni, a vitezei cu care se deplasa pe un drum umed și alunecos mașina a derapat, intrând într-un cap de pod din dreapta drumului comunal. Aflându-se în incapacitate de a se deplasa cu autoturismul, martorii G. G., G. Jancsika si G. Mihaly au sărit din mașină și au fugit de la fața locului.

Ajunși la autoturism, inculpatul G. J. l-a scos pe persoana vătămată din autoturism și l-a lovit cu pumnul în zona feței; inculpatul G. J. având intenția de a-l induce în eroare pe tatăl său, s-a întors la autoturism fiind înarmat cu un cuțit a înțepat anvelopa din partea stângă spate al autoturismului; G. J., fiind însoțită de către minorii G. M.(12 ani) si G. J.(13 ani), toți înarmați cu cuțite au înțepat câte o anvelopă al autoturismului, respectiv minorul G. M. a înțepat anvelopa din stânga față, minorul G. J. a înțepat anvelopa dreapta spate iar suspecta G. J. a înțepat anvelopa dreapta față. În urma înțepării anvelopelor suspecta G. J. a deschis portiera dreapta față, urcându-se în autoturism, iar din buzunarul portierei din partea stângă față a sustras un portofel cu suma de 80 lei.

Această situație de fapt rezultă din coroborarea declarațiilor de recunoaștere a inculpatului G. J. (f.105-106; f.127 d.u.p. nr. 689/P/2013, f. 90-92 d.i.) și a numitei G. J. (f.112; f.119-120 d.u.p. nr.689P/2013), cu declarațiile martorilor audiați în faza urmăririi penale (f.54-64 d.u.p. nr. 689/P/2013) și cu declarația persoanei vătămate D. I. J. (f.23-29 d.u.p. nr.689/P/2013).

Declarațiile numitului G. J., care a susținut că în timpul cât a fost comisă fapta se afla la domiciliu, au fost înlăturate din probatoriu, întrucât sunt contrazise de celelalte probe administrate în cauză.

2. În noaptea de 24.07.2013, în jurul orei 02:30, inculpatul G. J., împreună cu sora sa G. Babrinka și numitul Zerkula A. au intrat în barul . din stația CFR Siculeni. Numitul G. J. a comandat trei beri și 200 ml de coniac plătind contravaloarea acestora. După consumarea băuturilor inculpatul G. J. a mai comandat 200 ml de coniac pe care l-a consumat dar nu a achitat contravaloarea acestuia.

La plecarea din bar numita G. Babrinka a încercat să sustragă o cutie de carton în care se aflau șervețele umede fiind surprinsă de persoana vătămată B. M.. În acel moment inculpatul G. J. a luat o sticlă de votcă Scandic, care se afla după tejghea și a scos un briceag cu care a amenințat-o pe persoana vătămată B. M. că îi va tăia gâtul dacă anunță organele de poliție.

Situația de fapt rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă:

Din declarația persoanei vătămate B. M. (f.18-20 d.u.p. nr.1334/P/2013) rezultă că lucrează în calitatea de vânzătoare în barul .. În seara de 23/24.07.2013, în jurul orei 02:30 în local au intrat trei persoane de etnie rromă, două de sex masculin și una de sex feminin, care s-au așezat la masă. Aceștia au comandat trei beri și 200 ml de coniac și au plătit contravaloarea acestora. După consumarea băuturilor aceeași persoană care a comandat și anterior, a mai comandat 200 ml de coniac pe care l-a consumat dar nu a achitat contravaloarea acestuia. La plecarea din bar persoana de sex feminin a încercat să sustragă o cutie de carton în care se aflau șervețele umede persoana vătămată însă a surprins-o și a luat din mâna acesteia cutia. În acel moment persoana de sex masculin care a comandat băuturile a luat o sticlă de votcă Scandic, care se afla după tejghea și a scos un briceag cu care a amenințat-o pe persoana vătămată că îi va tăia gâtul dacă anunță organele de poliție.

Ulterior, la data de 01.08.2013, la postul de poliție TF Siculeni, i s-a achitat persoanei vătămate contravaloarea băuturilor alcoolice sustrase, aspect consemnat în declarația persoanei vătămate, declarația martorului Sinka L., dar și în procesul-verbal întocmit la aceeași dată (f.68 d.u.p. nr.1334/P/2013). Persoana vătămată a mai arătat că ulterior, cu ocazia recunoașterii din planșe fotografice a inculpatului a recunoscut agresorul ca fiind inculpatul G. J. (f.20)

Din declarația martorului Sinka L. rezultă că în luna iunie 2013, o persoană care s-a prezentat a fi tatăl inculpatului G. J. i-a povestit faptele săvârșite de fiul său și a plătit prejudiciul cauzat prin faptă (f.29 d.u.p. nr.1334/P/2013).

Persoana vătămată B. M. a recunoscut pe numiții G. J., Zerkula A. și G. Babrinka ca fiind persoanele care în seara zilei de 23/24.07.2013 au fost în barul ., astfel cum rezultă din procesul-verbal de recunoaștere (f.52 d.u.p. nr.1334/P/2013).

Din declarația martorului Zerkula A. rezultă că în noaptea de 23/24.07.2013 a consumat băuturi alcoolice împreună cu numitul G. J. la domiciliu, după care împreună cu numita G. Babrinka s-au dus în barul aflat pe peronul gării CFR din . J. a comandat 200 ml de coniac și trei beri iar după ce a băut coniacul a mai comandat încă 200 de grame de coniac. La plecarea din bar numita G. Babrinka a vrut să sustragă o cutie de carton în care se afla cafea, dar persoana vătămată a oprit-o. Numitul G. J. a luat o sticlă de votcă de după tejghea după care a scos un briceag cu care a amenințat vânzătoarea că dacă spune ceva o omoară. (f. 12-16 d.u.p. nr. 1334/P/2014)

Martora G. Babrinka (f.69 d.u.p.) a declarat că de fapt ea este cea care a sustras sticla de votcă.

Cu ocazia audierii în calitate de suspect, respectiv inculpat, numitul G. J. a arătat, în esență, că el nu a fost prezent la fața locului.(f.75, f.78 d.u.p.)

Fiind audiat în fața instanței, inculpatul a declarat că la data respectivă a fost împreună cu numiții Zerkula A. și G. Babrinka în barul aflat lângă gara din C.. Inițial, a arătat că cel care a sustras sticla de votcă este numitul Zerkula A.. Ulterior a precizat că de fapt sora sa G. Babrinka a luat sticla de votcă. A menționat că el nu a amenințat-o pe persoana vătămată B. M..

Declarațiile martorei G. Babrinka și cele ale inculpatului nu pot fi însă reținute, întrucât sunt infirmate de declarația martorului Zerkula A. și a persoanei vătămate B. M..

3. La data de 24.07.2013, orele 06,00 inculpatul G. J., în vârstă de 17 ani la data săvârșirii faptei, fără să posede permis de conducere, a condus autoturismul marca Opel, tipul Zafira, cu numărul de înmatriculare_, proprietatea numitului G. M., pe drumul European E578, din direcția comunei R. către . km 91+650 metri într-o curbă deosebit de periculoasă la dreapta, semnalizată și presemnalizată corespunzător, nu a redus viteza de deplasare, a pierdut controlul asupra autoturismului și părăsind partea carosabilă s-a răsturnat pe câmpul situat în partea stângă în direcția sa de deplasare. La momentul producerii accidentului, în autoturismul condus de G. J. se aflau în calitate de pasageri numiții G. R. în vârstă de 18 ani (ocupant al locului din dreapta față) și G. Samu în vârstă de 13 ani (ocupant al locului din mijloc spate). După producerea accidentului, conducătorul auto G. J. și pasagerul G. R. au părăsit locul accidentului, lăsând pe numitul G. Samu pe bancheta din spate.

Martorul S. N. a declarat că a văzut că autoturismul marca Opel, tipul Zafira, cu numărul de înmatriculare_ circula șerpuit pe drum, după care a părăsit partea carosabilă și s-a rostogolit de câteva ori pe câmp, oprindu-se pe roți. Lângă mașină, pe partea dreaptă a văzut o persoană care se ținea de picior și striga de durere, iar pe partea stângă o altă persoană care se chinuia să apeleze pe cineva la telefon și care striga la el să nu sune la 112. Martorul a mai declarat că cele două persoane miroseau puternic a alcool. În timp ce au scos o a treia persoană din bancheta din spate a mașinii, cele două persoane mai sus menționate au părăsit locul accidentului. (f.84 d.u.p. nr.1339P/2013) Martorul l-a recunoscut din planșele fotografice prezentate pe numitul G. R. ca fiind persoana care se afla pe bancheta dreapta față a autoturismului și pe inculpatul G. J. ca fiind conducătorul autoturismului. (f.76 d.u.p.)

Accidentul a fost văzut și de martorul S. Elemer, care i-a recunoscut pe G. J. ca fiind conducătorul autoturismului și pe G. R. ca fiind pasagerul din dreapta față a acestuia. (f.87 d.u.p.)

Echipajul medical sosit la locul accidentului, în urma examinării minorului G. Samu a constatat că acesta nu necesită îngrijiri medicale, nu prezintă semne traumatice.

Fiind audiați martorii G. J. (tatăl inculpatului) și G. R. (fratele inculpatului) precum și inculpatul G. J. au declarat că martorul G. R. s-a lovit la picior anterior producerii accidentului și de fapt acesta era motivul pentru care s-au urcat în autoturism pentru a merge la dispensarul medical din .> Fiind audiat, inculpatul G. J. a recunoscut săvârșirea faptei (f.141-147 d.u.p. nr.1339/P/2013, f.90-92 d.i.).

4. Din declarațiile persoanei vătămate C. A. și ale martorilor M. I. și B. J. rezultă că în cursul lunii aprilie 2014, în cadrul unei ședințe a consiliului local al . stabilit ca săptămânal să se facă 2-3 patrulări pe raza comunei în vederea prevenirii faptelor antisociale. (f.7-8, f.9-11, f.14-16 d.u.p. nr.839/P/2014)

În îndeplinirea acestei hotărâri, la data de 28.04.2014, în jurul orelor 21:15, persoana vătămată C. A., împreună cu martorii M. I. și B. J., cu mașina primăriei WG Caddy cu nr. de înmatriculare_ au început patrularea comunei, autoturismul fiind condus de cel dintâi. Cei trei au trecut în fața casei numitului G. J. și au mai înaintat cca. 30 de metri când au fost nevoiți să se întoarcă, având în vedere că era un drum fără ieșire. La întoarcere, numitul G. J. le-a făcut semn celor trei să se oprească. Persoana vătămată s-a conformat și a coborât geamul autoturismului însă în scurt timp a apărut inculpatul G. J., care l-a amenințat pe persoana vătămată spunându-i că „o să vezi tot am să-ți tai gâtul". În acel moment a intervenit tatăl inculpatului, numitul G. J. care l-a bruscat pe suspect să înceteze, acesta din urmă însă a scos un briceag cu care a gesticulat continuând să-l amenințe pe persoana vătămată C. A., motiv pentru care acesta a demarat cu autoturismul.

Aceste aspecte rezultă din declarația persoanei vătămate care se coroborează cu declarațiile martorilor M. I. și B. J..

Audiat fiind în cursul urmăririi penale, inculpatul a prezentat o altă situație de fapt, arătând că numitul C. A. a intrat în curtea casei lor și cu o lanternă se uita prin geamul casei, când din casă a ieșit sora lui, martora G. Pilla. Aceasta însă a fost amenințată de către persoana vătămată C. A., motiv pentru care a ieșit și el și i-a spus acestuia că deranjează copiii, astfel că persoana vătămată a plecat.

În fața instanței inculpatul a dat o declarație similară. A arătat că nu a amenințat-o pe persoana vătămată C. A..

Martora G. Pilla, audiată în faza de urmărire penală, a arătat că în noaptea de 28.04.2014, în jurul orei 22:00, a auzit un zgomot și a ieșit în curte, unde a văzut un grup de 6-7 persoane, care aveau lanterne și printre care se afla și persoana vătămată C. A., și care a trimis-o în casă. Ea a intrat și l-a sunat pe fratele său G. J., care locuiește la o distanță de aproximativ 2 km, la bunica lor, și care a ajuns la aproximativ 30 de minute fără să se întâlnească cu grupul de persoane.

Instanța a înlăturat ca nesincere susținerile inculpatului, precum și declarația martorei G. Pilla, întrucât acestea nu se coroborează nici între ele nici cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

În plus, s-a reținut că inculpatul, deși ulterior a negat săvârșirea faptei, cu ocazia audierii sale în calitate de suspect a declarat că este de acord să ceară scuze persoanei vătămate C. A..

5. La data de 05.01.2015, în jurul orelor 19:00, în timp ce persoana vătămată G. G. se deplasa pe D.J. 124 din ., s-a întâlnit cu inculpatul G. J., care era însoțit de concubina lui și de minorul în vârstă de 13 ani, G. M..

La întâlnirea celor doi, inculpatul l-a tăiat cu un cuțit pe persoana vătămată G. G. în zona umărului. Potrivit certificatului medico-legal nr. A2/16 din 14.01.2015, persoana vătămată G. G. a suferit leziuni traumatice care pot data din data de 05.01.2015 și care s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor și cu corp dur-contondent, timpul de îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor traumatice suferite fiind de 11-12 zile.

După consumarea agresiunii, persoana vătămată a intrat în magazinul martorei Sillo P. din .-a povestit cele întâmplate. Aceasta la rândul ei a sunat-o pe numita C. M., a cărei soț, respectiv martorul C. B. a venit la magazin și a sunat la SNUAU 112, persoana vătămată fiind transportată la spital.

Ulterior săvârșirii faptei, tatăl inculpatului, numitul G. J., împreună cu martorul G. M. s-au deplasat la locuința martorului C. B., la care locuiește persoana vătămată G. G. în vederea împăcării cu acesta.

Din procesul-verbal de recunoaștere din data de 10 martie 2015 rezultă că persoana vătămată G. G. l-a identificat pe inculpatul G. J., ca fiind persoana care l-a înțepat cu un obiect tăietor la data de 05.01.2015. (f.35-36 d.u.p.).

Situația de fapt rezultă din declarațiile de recunoaștere ale inculpatului G. J. ce se coroborează pe deplin cu declarația persoanei vătămate G. G. și declarația martorilor indirecți G. M., C. B., Sillo P., certificatul medico-legal nr. A2/16 din 14.01.2015 și procesul-verbal de recunoaștere din planșe fotografice din data de 10 martie 2015.

În apărarea sa, inculpatul G. J. a invocat faptul că l-a tăiat cu cuțitul pe persoana vătămată G. G. pentru că acesta fără să fie provocat, a vrut să-l lovească pe minorul în vârstă de 13 ani G. M. care se afla alături de el.

În fața instanței inculpatul a dat o declarație similară, adăugând că atât minorul cât și el au fost loviți de către persoana vătămată, motiv pentru care el a scos briceagul și a tăiat-o pe aceasta. A mai arătat că ulterior s-a împăcat cu partea vătămată.

Nu au fost primite ca reale susținerile inculpatului în sensul că ar fi fost provocat de către persoana vătămată, întrucât nu sunt susținute de celelalte probe administrate în cauză.

6. În seara zilei de 20/21.03.2015 numitul G. J., prin smulgere a sustras aproximativ 8 m de gard din scândură, din gardul persoanei vătămate M. A., creându-i un prejudiciu de 200 lei. Ulterior o parte din scândurile sustrase au fost montate pe gardul martorei G. V..

Din declarația persoanei vătămate rezultă că în urma constatării faptei, s-a deplasat la locuința numitei G. V., în casa căreia a văzut lângă sobă scânduri din gardul ei, iar la ieșirea din curtea acesteia a observat că gardul împrejmuitor a acesteia era reparată cu scânduri din gardul ei. Persoana vătămată a mai declarat că a fost rugată de numita G. V. să nu sesizeze organele de poliție întrucât aceasta s-a oferit să-i plătească prejudiciul. (f.15-19 d.u.p. nr.427/P/2015).

Fiind audiată, martora G. V. a declarat că în noaptea de 20/21.03.2015 a dormit la fiica ei Barcsa H., iar în dimineața de 21.03.2015 a constatat că gardul ei a fost reparat, însă nu a aflat cine i-a reparat gardul întrucât în momentul în care a vrut să afle a fost întreruptă de persoana vătămată care i-a reproșat sustragerea gardului și pe care l-a rugat să nu reclame fapta la poliție. (f.21-22 d.u.p.)

Din declarația martorului Nyika I. rezultă că în dimineața zilei de 21.03.2015 l-a văzut pe inculpatul G. J., care repara gardul numitei G. V.. (f.25-26 d.u.p.)

Cu ocazia cercetării la fața locului scânduri din gardul persoanei vătămate au fost găsite montate pe gardul martorei G. V. precum și în magazia locuinței acesteia. (f.44-54 d.u.p.).

Fiind audiat în cursul urmăririi penale în calitate de suspect, și ulterior în calitate de inculpat, numitul G. J. a declarat că nu el a sustras gardul de la persoana vătămată ci fratele lui, numitul G. Janko.

În fața instanței, inculpatul G. J. a recunoscut săvârșirea faptei.

7. La data de 23.04.2015, în jurul orelor 15:30, persoana vătămată S. B., după ce a aflat că o căruță cu mai mulți cetățeni de etnie rromă au intrat pe ., distrugându-i plantația, s-a deplasat la fața locului și le-a atras atenția acestora împreună cu fiul său S. C., să nu mai circule cu căruța pe terenul său, moment în care s-a produs un scandal spontan, cei doi fiind fugăriți de aproximativ 20 cetățeni de etnie rromă înarmați cu diferite obiecte contondente printre care și numitul G. J. care i-a adresat cuvinte amenințătoarea persoanei vătămate S. B., încercând să-l lovească pe acesta cu toporul.

Această situație de fapt rezultă din următoarele mijloace de probă: declarația persoanei vătămate, declarațiile martorilor S. C., B. I., Eross B., Raduly A., F. J., F. J., F. I., C. A., Vizoli M., proces-verbal de vizionare imagini; înregistarea privind faptele săvârșite, planșe foto.

Astfel, din declarația persoanei vătămate S. B. rezultă că la data de 23.04.2015, în jurul orelor 14:50, peste terenul lui arabil pe care a plantat grâu a trecut o căruță în care erau mai multe persoane de etnie rromă. El s-a deplasat la fața locului cu fiul său, martorul S. C., împreună cu care au observat în curtea imobilului cu nr. 145 din loc. R., jud. Harghita o căruță cu aprox. 6-7 persoane de etnie rromă, cărora le-a atras atenția să nu mai circule cu căruța pe terenul lui. În acel moment, celor 6-7 persoane li s-au alăturat alte 20-25 de persoane printre care numitul G. J., care fiind înarmați cu topoare și furci l-au atacat pe el și pe fiul său S. C.. Persoana vătămată a arătat că a fost ajuns din urmă de numitul G. J., care fiind înarmat cu un topor a încercat să-l lovească el reușind să apere lovitura cu un leț pe care îl avea asupra lui. În continuare, datorită strigătelor și injuriilor în apărarea lor au venit alte 4-5 persoane care i-au ajutat. (f.22-25 d.u.p. nr.632/P/2015)

Martorul S. C. a declarat că nu a putut să vină în ajutorul tatălui său întrucât și el la rândul lui era atacat de mai multe persoane, recunoscându-l pe fiul lui G. Mihaly, poreclit Zorro. (f.25-33 d.u.p.)

Martorul B. I. a declarat că a auzit strigăte pe stradă, iar în momentul în care a ieșit a văzut cum persoana vătămată S. B. și fiul acestuia, martorul S. C. au fost atacați de un grup de persoane de etnie rromă printre care i-a recunoscut pe G. M., G. Jutka, G. J., G. Mihaly și soția acestuia O., G. Janko, G. J. și fiul acestuia G. M., G. J. și soția acestuia. A mai arătat martorul că sprijinit de vecinii lui, numiții F. Jano, F. Joska, C. I., F. Misi, F. J. au sărit în apărarea persoanelor alungate de grupul de rromi, care s-au refugiat în curtea numitei G. V. de unde au început să arunce cu pietre în ei. Martorul a mai declarat că în timpul altercației l-a văzut pe numitul G. J., care a încercat să-l taie cu toporul pe persoana vătămată S. C., precum și faptul că conflictul a fost aplanat numai la sosirea organelor de poliție. Martorul a arătat că în timpul altercației, grupul de persoane de etnie rromă printre care și G. J. l-au amenințat pe numiții S. B. și S. C.. (f.34-42 d.u.p.)

Martorul F. J. a arătat că chiar și după intervenția lor, persoanele de etnie rromă din curtea numitei G. V., au continuat să adreseze cuvinte jignitoare și îi amenințau cu moartea pe numiții S. B. și S. C.. Acesta a mai arătat că l-a auzit pe numitul G. J. cum îi spunea lui S. C. că o să-l omoare. De asemenea printre grupul de rromi care aruncau cu piatra în persoana vătămată i-a recunoscut pe G. J., G. J., G. M., G. Jutka, G. Janko și G. Joska. (55-57 d.u.p.)

Martorul Eross B. a declarat că unul din agresorii persoanei vătămate a vrut să-l lovească pe aceasta cu toporul, dar persoana vătămată a reușit să se apere cu un băț. Martorul a mai arătat că această persoană l-a amenințat pe persoana vătămată. (f.43-47 d.u.p.) O declarație similară a dat și martorul Raduly A..(f.49-53 d.u.p.)

Martorul C. A. a declarat faptul că a sosit la fața locului în momentul în care persoanele de etnie rromă erau refugiați în curtea numitei G. V., recunoscându-l printre aceștia pe numitul G. J., care îi adresa gesturi obscene, însă nu a observat ca acesta să fi avut obiecte în mână. (f.68-70 d.u.p.)

Din procesul-verbal de vizionare a înregistrării din data de 23.04.2015 rezultă că la ora 13:55, persoana vătămată S. B. vine din spatele casei cu nr.145 și împreună cu alte trei persoane se îndepărtează, moment în care din curtea imobilului cu nr. 145 din . de aproximativ 15 persoane ies și încep să arunce cu pietre în ei, iar la ora 13:55:22, inculpatul G. J., care ține în mână un obiect contondent se îndreaptă către cei patru mai sus menționați. (f.87 d.u.p.)

Din procesul-verbal de investigații din data de 13 mai 2015 rezultă că mai mulți cetățeni din zona săvârșirii faptei au fost indignați de comportamentul cetățenilor de etnie rromă din data de 23 aprilie 2015 când a fost tulburată liniștea și ordinea publică prin țipete, urlete și zarvă, fiind rezervați în privința depunerii unor plângeri de teama unor eventuale amenințări venite din partea acestora. (f.89 d.u.p.)

În cursul urmăririi penale inculpatul a declarat că nu a fost prezent cu ocazia evenimentelor, el fiind într-o curte învecinată aparținând numitului G. M. unde a stat pe toată perioada derulării evenimentelor.

În fața instanței inculpatul a dat o declarație similară. (f.90-92 d.i.) Martora Restas A. a confirmat veridicitatea susținerilor inculpatului. (f.95 d.i.)

Martora G. L. a confirmat doar parțial veridicitatea susținerilor inculpatului. Acest martor a arătat că inculpatul a ieșit din casa unchiului său în timpul derulării evenimentelor și a mers și el în curtea imobilului bunicii sale, aflat în vecinătatea lanului de grâu aparținând persoanei vătămate, însă nu știe dacă acesta avea ceva în mână sau nu, sau dacă a vorbit cu S. B. sau nu.

Susținerile inculpatului în sensul că nu a participat la scandal și nu l-a amenințat pe S. B. nu au fost însă primite, întrucât sunt contrazise de probele administrate în faza de urmărire penală, menționate mai sus (declarațiile martorilor, proces-verbal de vizionare imagini, planșe foto).

De asemenea, întrucât nu se coroborează cu restul probelor administrate, declarația martorei Restas A. a fost înlăturată în totalitate, iar declarația martorei G. L. a fost înlăturată în parte.

Din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, cu vinovăție în forma prevăzută de lege, motiv pentru care urmează a fi condamnat.

În ceea ce privește infracțiunea de lovirea sau alte violențe, cu ocazia dezbaterilor, apărătorul inculpatului a solicitat ca instanța să dispună încetarea procesului penal pornit față de inculpatul G. J. pentru această faptă, arătând că din declarația depusă la dosarul nr._ /a1 (f.8) rezultă că partea vătămată G. G. și-a retras plângerea.

Instanța a considerat însă, că prin această declarație persoana vătămată G. G. nu și-a exprimat în mod neechivoc voința în sensul că nu urmărește condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de lovirea sau alte violențe.

Astfel, s-a reținut că în cursul urmăririi penale persoana vătămată a declarat că solicită trimiterea în judecată a inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de lovirea sau alte violențe, menționând că pretențiile materiale le va formula în fața instanței de judecată în cazul în care pe parcurs nu va putea ajunge la o înțelegere cu acesta, iar în declarația dată în fața notarului public persoana vătămată a menționat că „nu mai am nici o pretenție financiară sau materială, prezentă sau viitoare, față de G. J., nu voi apela la medicul legist în vederea stabilirii eventualelor lovituri cauzate de conflict și nu voi intenta nici un proces civil sau penal pentru a mi se stabili daune materiale sau morale (s.n.), având în vedere că subsemnatul și G. J. ne-am împăcat.”

La termenul de judecată din data de 09.07.2015 i s-a pus în vedere inculpatului că potrivit noului C.pen. în cazul infracțiunilor de lovirea sau alte violențe, distrugerea și amenințarea nu este posibilă împăcarea ci doar retragerea plângerii prealabile. Legal citat, partea vătămată G. G. nu s-a prezentat la niciun termen de judecată, iar la dosarul cauzei nu au fost depuse înscrisuri care să ateste că partea vătămată G. G. a înțeles să își retragă plângerea prealabilă.

În drept, având în vedere că infracțiunile de distrugere, tâlhărie calificată și conducerea unui vehicul fără permis de conducere, reținute în sarcina inculpatului au fost săvârșite înainte de . noului Cod penal, a fost pusă în discuția părților incidența în speță a prevederilor art. 5 din noul Cod penal.

Comparând cele 2 legi succesive, având în vedere că prin Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 s-a stabilit că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, se constată că prevederile noului Cod penal constituie lege penală mai favorabilă pentru situația inculpatului, ceea ce atrage reținerea în cauză a dispozițiilor art.5 C. pen.

Astfel, instanța a reținut că potrivit art.114 alin.(1) C.pen., față de minorul care la data săvârșirii infracțiunii avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani se ia o măsură educativă.

În consecință, întrucât la data săvârșirii infracțiunilor de distrugere, tâlhărie calificată și conducerea unui vehicul fără permis de conducere inculpatul era minor, instanța a apreciat că legea penală mai favorabilă, aplicată global la situația acestuia, este noul cod penal.

1. Fapta inculpatului G. J., care la data de 03.04.2013, folosindu-se de un briceag pe care îl avea asupra sa, împreună cu suspecta G. J., și minorii G. M. (12 ani) si G. J.(13 ani) a tăiat cauciucurile de la autoturismul taxi cu nr. de înmatriculare_ aparținând persoanei vătămate D. J. I., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, faptă prevăzută de art. 253 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a și art. 113 alin.3 C.pen.

În ceea ce privește elementele constitutive ale infracțiunii, instanța a constatat că, sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului s-a realizat printr-o acțiune de atingere adusă substanței bunului urmarea produsă fiind o reducere a potențialului său de utilizare și crearea în acest fel a unei pagube materiale, iar raportul de cauzalitate între acțiune și urmare rezultă ex-re, adică din însăși materialitatea faptei. Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă: astfel, el a prevăzut rezultatul faptei sale – prejudiciul material pe care l-ar cauza prin degradarea bunului – și a urmărit producerea acestui rezultat.

2. Fapta inculpatului G. J. care în noaptea de 23/24.07.2013, în jurul orei 04:00, în barul . a consumat 200 ml de coniac dar nu a achitat contravaloarea acestuia, după care a mai luat o sticlă de vodca marca Scandic de 500 ml și a amenințat-o cu un briceag pe vânzătoarea din magazin, respectiv pe persoana vătămată B. M., că dacă spune cuiva ceva îi taie gâtul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 233, art. 234 alin.1 lit. a și d cu aplicarea art.113 alin.3 C.pen.

Sub aspectul laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie, instanța a reținut că elementul material este format din două acțiuni: o acțiune principală de luare și o acțiune secundară, care se poate realiza prin una din următoarele patru modalități alternative: întrebuințarea de violențe, întrebuințarea de amenințări, punerea victimei în stare de inconștiență, respectiv punerea victimei în neputință de a se apăra. Constituie infracțiunea de tâlhărie furtul săvârșit, printre altele, prin întrebuințarea de violențe sau amenințări, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat. Acțiunea inculpatului G. J. care în timpul nopții a întrebuințat amenințări, folosind un briceag pe care îl avea asupra sa, pentru păstrarea bunului sustras, realizează elementul material al infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233, art. 234 alin.1 lit. a și d.

Urmarea imediată constă, pe de-o parte, în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la posesia bunurilor mobile și producerea unei pagube, prin diminuarea patrimoniului persoanei vătămate cu valoarea bunului sustras, iar pe de altă parte, în atingerea adusă libertății psihice a persoanei vătămate. Legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită de inculpat și urmarea imediată produsă, descrisă mai sus, există, rezultând din situația de fapt expusă anterior.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin.3 lit.a Cod penal, întrucât a prevăzut rezultatul faptei și a urmărit producerea lui prin săvârșirea acesteia.

3. Fapta inculpatului G. J., în vârstă de 17 la data săvârșirii faptei, care la data de 24.07.2013, în jurul orei 06,00 a condus autoturismul marca Opel, tipul Zafira, cu numărul de înmatriculare_ pe drumurile publice - drumul european E578 - fără a avea permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, faptă prev. de art. 335 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 113 alin.3 C.pen.

În ceea ce privește latura obiectivă, elementul material al infracțiunii s-a realizat prin activitatea de conducere de către inculpat, pe drumurile publice, a autoturismului marca Opel, fără a deține permis de conducere.

Urmarea imediată a săvârșirii acestei infracțiuni a constat în crearea unei stări de pericol pe drumurile publice și, astfel, violarea relațiilor sociale care ocrotesc siguranța circulației pe drumurile publice. Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, în cauză aflându-ne în prezența unei infracțiuni de pericol.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu intenție indirectă, formă de vinovăție prevăzută de art. 16 alin. (3) pct. 1 lit. b C.pen. Astfel, inculpatul a condus autoturismul marca Opel, fără a deține permis de conducere, a prevăzut și, deși nu a urmărit, a acceptat posibilitatea ca prin fapta sa infracțională să pună în pericol siguranța circulației pe drumurile publice.

4. Fapta inculpatului G. J., care la data de 28.04.2014, l-a amenințat cu un briceag pe persoana vătămată C. A. că îi va tăia gâtul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare prev. de art. 206 alin.1 C.pen., atât sub aspectul laturii obiective, cât și al celei subiective.

5. Fapta inculpatului G. J. care la data 05.01.2015, în jurul orelor 19:00 l-a tăiat cu un cuțit în zona umărului pe persoana vătămată G. G., acesta suferind leziuni traumatice ce au necesitat un număr de 11-12 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovirea sau alte violențe, faptă prevăzută de art.193 alin. 2 C.pen.

În ceea ce privește latura obiectivă, instanța a reținut că probele administrate în cauză evidențiază realizarea elementului material specific infracțiunii, constând într-o acțiune de lovire asupra corpului unei persoane, în speță, asupra umărului părții vătămate. Săvârșirea acestei infracțiuni are ca urmare imediatăsuferința fizică, indiferent de intensitate, în speță, aceasta constând în leziunile ce rezultă din certificatul medico-legal nr. A2/16 din 14.01.2015, iar legăturade cauzalitate rezultă, în cazul lovirii, din materialitatea faptei, suferința fizică fiind prezumată.

Având în vedere că leziunile produse de inculpat prin fapta de lovire au necesitat pentru vindecare un nr. de 11-12 zile, astfel cum rezultă din certificatul medico-legal nr. A2/16 din 14.01.2015 (f. 23 d.u.p.), fapta întrunește elementele constitutive ale variantei agravate prev. de art. 193 alin. 2 C.pen.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de art. 16 alin.3 lit.a C. pen., respectiv intenție directă. Vinovăția inculpatului rezultă din ansamblul probator administrat în cauză.

6. Fapta inculpatului G. J. care în seara zilei de 20/21.03.2015, prin smulgere a sustras 8 m de gard din scândură, din gardul persoanei vătămate M. A., creându-i un prejudiciu de 200 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat faptă prev, de art. 228 alin.1 – art. 229 alin.1 lit. b C.pen.

În ceea ce privește elementele constitutive ale infracțiunii, instanța a constatat că, sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului s-a realizat printr-o acțiune de sustragere a unor bunuri din posesia altei persoane, fără consimțământul acesteia.

Urmarea imediată a constat, în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la posesia bunurilor mobile. Raportul de cauzalitate rezultă din aceea că, în lipsa activității infracționale a inculpatului paguba nu s-ar fi produs.

Pe latură subiectivă, inculpatul a săvârșit fapta cu vinovăție în forma intenției directe, deoarece a prevăzut rezultatul păgubitor și a urmărit producerea lui prin sustragerea bunurilor. Totodată, fapta a fost săvârșită în scopul însușirii pe nedrept a bunurilor.

7. Fapta inculpatului G. J., care la data de 23.04.2015, l-a amenințat cu moartea pe persoana vătămată S. B., încercând să-l lovească pe acesta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare, faptă prev. de art. 206 alin.1 C.pen. atât sub aspectul laturii obiective, cât și al celei subiective.

8. Fapta inculpatului G. J., care la data de 23.04.2015, împreună cu alte aproximativ 15-20 de persoane rămase neidentificate, a tulburat ordinea și liniștea publică prin fapte de amenințare și violență îndreptate împotriva persoanei vătămate S. B., și a martorului S. C., pe care i-a alungat pe DJ 124 din . constitutive ale infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice, faptă prev. de art. 371 C.pen. atât sub aspectul laturii obiective, cât și al celei subiective.

Instanța a reținut că infracțiunile la care s-a făcut referire mai sus au fost comise de inculpat în condițiile unui concurs real de infracțiuni, prevăzut de art.38.alin.(1) C.pen.

La individualizarea măsurii educative, respectiv a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74 C.pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În concret, instanța a reținut că inculpatul nu are studii, nu are loc de muncă și nu se află la primul conflict cu legea penală. Astfel s-a reținut că, prin Sentința penală nr. 599/2014 a Judecătoriei M. C., inculpatului i s-a aplicat măsura educativă a stagiului de formare civică pe o durată de 3 luni, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.193 alin.(2), art.224 alin.(2) C.pen. cu aplicarea art.113 alin.3 C.pen. De asemenea, s-a reținut că inculpatul a mai fost sancționat cu caracter administrativ de 6 ori în perioada 2011-2014, pentru fapte ce nu prezintă gradul de pericol al unor infracțiuni, prev. de art.208, art.209 C.pen. art.99 C.pen. Aceste împrejurări relevă faptul că, deși a beneficiat de clemența organelor judiciare, inculpatul nu și-a schimbat conduita socială și nu a înțeles imperativul de a nu mai fi implicat în fapte antisociale.

Potrivit mențiunilor din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune Harghita, inculpatul este apreciat de comunitatea locală (. un comportament necorespunzător, chiar agresiv.

În ceea ce privește gradul de pericol concret al infracțiunilor, instanța a apreciat că acesta este destul de ridicat prin prisma locului și modului săvârșirii infracțiunilor.

Deși inculpatul a depus unele diligențe pentru repararea prejudiciului creat prin săvârșirea unora dintre infracțiunile reținute în sarcina sa, și într-un final a declarat că regretă săvârșirea faptelor, analizând modalitatea concretă de comitere a faptelor și mijloacele folosite, dar având în vedere și concluziile referatului de evaluare și practica judiciară constantă potrivit căreia circumstanțele atenuante pot fi reținute în favoarea unui inculpat numai în măsura în care caracterizează într-o asemenea măsură persoana acestuia încât pot justifica un tratament sancționator sub minimul legal, instanța a apreciat că în cauză nu se poate reține în mod justificat vreuna dintre circumstanțele atenuante prevăzute de art.75 alin.2 C. pen.

Aspectele susmenționate au fost avute în vedere de instanță, și s-au regăsit în stabilirea pedepselor aproape la minimul prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite de inculpatul G. J..

Potrivit art.129 alin.1 C.pen. în caz de concurs de infracțiuni săvârșite în timpul minorității se stabilește și se ia o singură măsură educativă pentru toate faptele, în condițiile art.114, ținând seama de criteriile prevăzute în art.74.

În consecință, având în vedere toate circumstanțele reale și personale prezentate anterior, instanța, în baza art.114, art.129 alin.1 C.pen., art. 253 alin 1 C.pen. cu aplicarea art.77 lit. a și art. 113 alin.3 C.pen., art. 233, art.234 alin.1 lit.a și d cu aplicarea art.113 alin.3 C.pen., art. 335 alin.1 C.pen., cu aplicarea art. 113 alin.3 C.pen. și art.5 C.pen., a aplicat inculpatului măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 2 ani și 8 luni, pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere, tâlhărie calificată și conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În raport de circumstanțe reale și personale prezentate mai sus, și gravitatea concretă a faptelor săvârșite după majorat, având în vedere faptul că sancțiunile aplicate inculpatului până în prezent (amenzi administrative) nu și-au atins scopul, ținând seama și de concluziile raportului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune Harghita, potrivit cărora inculpatul prezintă un risc crescut de a săvârși noi infracțiuni, instanța a apreciat că se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea pentru fiecare dintre infracțiunile de amenințare (persoana vătămată C. A.), lovirea sau alte violențe, furt calificat, amenințare (persoana vătămată S. B.) și tulburarea liniștii și ordinii publice.

În consecință, în baza art.396 alin.2 C.proc.pen., art. 206 alin.1 C.pen., instanța l-a condamnat pe inculpatul G. J. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare față de persoana vătămată C. A..

În baza în baza art.396 alin.2 C.proc.pen., art.193 alin.2 C.pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de lovirea sau alte violențe.

În baza în baza art.396 alin.2 C.proc.pen., art. 228 alin.1 - 229 alin.1 lit. b C.pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza în baza art.396 alin.2 C.proc.pen., art. 206 alin.1 C.pen., instanța l-a condamnat pe inculpatul G. J. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare față de persoana vătămată S. B..

În baza art.396 alin.2 C.proc.pen., art. 371 C.pen. instanța l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice.

Infracțiunile fiind concurente, s-a făcut aplicarea art.39 alin.(1) lit.b C.pen. Astfel, s-a aplicat pedeapsa ce mai grea de 1 an și 2 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 6 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.

În baza art. 129 alin.(2) lit.b C. pen., instanța a majorat pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare cu o durată egală cu o pătrime (8 luni) din durata măsurii educative, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare, în regim de detenție.

Apărătorul inculpatului a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Instanța a reținut însă, că potrivit art.129 alin.(5) C.pen., pedeapsa stabilită conform dispozițiilor alin.(2) lit.b nu poate face obiectul amânării aplicării pedepsei sau al suspendării executării sub supraveghere.

În baza art.129 alin. (3) C.pen., art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta, durata reținerii și arestării preventive, de la data de 24.04.2015 ora 17,10 până la zi.

În baza art. 399 alin.(1) C.proc.pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, deoarece temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive subzistă.

Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că s-au constituit părți civile în procesul penal: persoana vătămată D. J. I., persoana vătămată M. A. și S. Județean de Urgență M. C..

Persoana vătămată D. J. I. s-a constituit parte civilă cu suma de 2520 lei. Ulterior, în cursul judecății, înainte de terminarea cercetării judecătorești, a precizat că solicită obligarea inculpatului la plata sumei de 1934,75 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat prin fapta produsă la 03.04.2013, prejudiciu rămas nereparat. În dovedirea pretențiilor formulate, persoana vătămată a depus factura fiscală nr._/17.04.2013 și chitanța nr._/17.04.2013 emise de . M. C..

La termenul de judecată din data de 09.07.2015 inculpatul s-a arătat de acord cu pretențiile acestei părți civile.

În consecință, instanța, în baza art. 397 alin. 1 rap. la art. 25 alin. 1, art.23 alin.3 C.proc.pen, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă D. J. I. și l-a obligat pe inculpatul G. J. la plata către această parte civilă a sumei de 1934,75 lei, reprezentând daune materiale.

Persoana vătămată M. A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 200 lei, reprezentând prejudiciul material produs prin comiterea faptei de furt calificat.

La termenul de judecată din data de 22.07.2015, partea civilă M. A. a declarat că a primit suma solicitată de la inculpat, și nu mai are nicio pretenție față de acesta.

D. urmare, instanța a lua act că partea civilă M. A. a renunțat la judecarea acțiunii civile exercitate în cauză, prejudiciul fiind acoperit integral prin echivalent.

S. Județean de Urgență M. C. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 299,00 lei (f.24 d.u.p.), reprezentând contravaloarea tratamentelor și materialelor sanitare folosite în cadrul îngrijirii persoanei vătămate G. G..

Astfel cum rezultă din mijloacele de probă administrate în cauză, prin fapta săvârșită (lovirea sau alte violențe), inculpatul i-a adus prejudicii și daune sănătății părții vătămate, devenind incidente dispozițiile art. 313 alin.(1) din Legea nr. 95/2006.

Potrivit art.313 din Legea nr.95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și sunt obligate să suporte cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată.

Cu privire la despăgubirile solicitate de S. Județean de Urgență M. C., instanța a constatat că acestea au caracter cert și lichid, fiind dovedite de fișa de decont (fila 25 d.u.p.), motiv pentru care în temeiul art. 397 alin.(1) coroborat cu art.19, art.25 alin.(1) C.proc.pen., cu aplicarea art.313 din Legea nr.95/2006 raportat la art.1357 C.civ. a admis acțiunea formulată de această parte civilă, și în consecință, a obligat inculpatul la plata, către această parte civilă, a sumei de 299,00 lei cu titlu de daune materiale.

Instanța a luat act că persoanele vătămate B. M., G. G., C. A. și S. B. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., a obligat pe inculpat la plata sumei de 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul G. J., solicitând reindividualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate, în sensul ca pedeapsa rezultantă stabilită să fie suspendată sub supraveghere.

Examinând apelul promovat, prin prisma materialului aflat la dosarul nr. 2._ al Judecătoriei M. C., a motivelor invocate, precum și din oficiu, în limitele efectului devolutiv și neagravării situației în propria calea de atac, potrivit dispozițiilor art. 417 și art. 418 Cod procedură penală, instanța de control judiciar găsește calea de atac declarată nefondată pentru următoarele considerente:

Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reținută – pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal în fața primei instanțe – hotărârea instanței de fond nu comportă nici un fel de critică, fiind justă soluția la care s-a oprit prima instanță, relativ la condamnarea inculpatului-apelant, sub aspectul comiterii infracțiunilor pentru care a fost deferit justiției.

Pentru a face o asemenea apreciere, considerăm că din conținutul materialului probator administrat, rezultă fără putință de tăgadă faptul că inculpatul se face vinovat de comiterea faptelor penale, în modalitatea descrisă, iar aspectele prezentate în considerente, de instanța de prim grad, au fost corect reținute pe baza coroborării materialului probator administrat și cele menționate nu necesită alte adăugiri.

Așadar, constatăm și noi alături de instanța de fond că din materialul probator administrat se confirmă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că acuzatul a comis infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea lui în judecată.

Referitor la încadrările juridice ale infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, raportat la starea de fapt expusă în actul de sesizare și implicit reținută de prima instanță, apreciem că acestea sunt corecte.

De asemenea, pentru faptele comise, inculpatului i s-au aplicat măsuri educative și pedepse corect individualizate, prima instanță a ținut seama atât de circumstanțele reale ale comiterii faptei, cât și de cele personale ale inculpatului, făcând așadar o riguroasă interpretare și aplicare a prevederilor art. 74 Cod penal referitoare la criteriile de individualizare a pedepsei și prin urmare cuantumul pedepsei rezultante stabilite reprezentă un tratament penal just, fiind respectat totodată și principiul proporționalității directe a sancțiunii, oglindit în cuantumul pedepsei stabilite.

În ceea ce privește solicitarea inculpatului, referitoare la suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante aplicate, arătăm că, în speță acuzatul a comis mai multe infracțiuni, fiind incidentă așadar, instituția concursului de infracțiuni, dintre care unele au fost comise în timpul minorității, iar altele după ce acuzatul a devenit major și pentru infracțiunile comise în timpul minorității s-a luat o măsură educativă privativă de libertate, în cazul pedepsei rezultante stabilite în conformitate cu prevederile art. 129 alin. 2 lit. b Cod penal, instanța de judecată nu poate să dispună nici amânarea și nici suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, aspect stipulat expres în economia prevederilor art. 129 alin. 5 Cod penal.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, vom respinge, ca nefondat apelul declarat de apelantul – inculpat G. J., împotriva sentinței penale nr. 774 din 30 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria M. C., în dosarul penal nr. 2._ .

În baza art. 421 pct. 1 teza finală Cod procedură penală, vom menține hotărârea penală atacată.

Observăm că prin încheierea penală nr. 432 din 24 aprilie 2015 pronunțată în dosarul penal nr. 1._, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei M. C., a admis propunerea formulată de P. de pe lângă Judecătoria M. C. și a dispus, în baza prevederilor art. 215 alin. 7, coroborat cu art. 223 alin. 2, raportat la art. 238 Cod procedură penală, înlocuirea măsura controlului judiciar dispusă față de inculpat cu măsura arestării preventive pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 24.04.2015 și până în data de 23.05.2015, inclusiv.

Ulterior măsura privativă de libertate a fost menținută succesiv, inițial de judecătorul de cameră preliminară, apoi de către instanță, în prezent inculpatul fiind judecat în stare de arest preventiv.

La data de astăzi, data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, în baza art. 241 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, măsura arestării preventive încetează de drept, în condițiile în care inculpatul intră în executarea pedepsei de 2 ani și 4 luni închisoare care i-a fost aplicată.

Deoarece, pe parcursul desfășurării procedurilor referitoare la soluționarea căii de atac, inculpatul a fost suspus măsurii arestului preventiv, în temeiul art. 422 teza finală Cod procedură penală, raportat la art. 424 alin. 3 Cod procedură penală și la art. 72 alin. 1 Cod penal, vom deduce din pedeapsa aplicată inculpatului și durata arestării preventive din data de 30 iulie 2015 – data pronunțării sentinței penale atacate - până la zi.

Pornind de la soluția ce urmează să fie pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, vom obliga apelantul-inculpat să plătească în favoarea statului suma de 460 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în procedura soluționării prezentului apel, din care din care suma de 260 lei, reprezentând contravaloarea onorariului avocatului desemnat din oficiu, se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției în favoarea Baroului M..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondat apelul declarat de apelantul – inculpat G. J. (fiul lui J. și H., născut la data de 08.04.1996, în mun. M. C., jud. Harghita, domiciliat în ., jud. Harghita, fără forme legale în .) nr.194, necăsătorit, cetățean român, fără profesie, fără loc de muncă, fără studii, posesor al actului de identitate CI . nr._, C.N.P._), în prezent deținut în Penitenciarul Tg. M., împotriva sentinței penale nr. 774 din 30 iulie 2015 pronunțată de Judecătoria M. C., în dosarul penal nr. 2._ .

În baza art. 421 pct. 1 teza finală Cod procedură penală, menține hotărârea penală atacată.

În temeiul art. 422 teza finală Cod procedură penală, raportat la art. 424 alin. 3 Cod procedură penală și la art. 72 alin. 1 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului și durata arestării preventive din data de 30 iulie 2015 (data pronunțării sentinței penale atacate) până la zi.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă apelantul-inculpat să plătească în favoarea statului suma de 460 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în procedura soluționării prezentului apel, din care suma de 260 lei, reprezentând contravaloarea onorariului avocatului desemnat din oficiu, se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției în favoarea Baroului M..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2015.

Președinte, Judecător,

D. C. U. S. B.

Grefier,

R. A. I.

Red./tehnored. Sz.B.

4 ex./29.10.2015

Jud. fond. C. I.M./Jud. M. C.

← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 2/2016....		Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 201/2015. Curtea... →

Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 492/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 492/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ