Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 108/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 108/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 108/2014
ROMÂNIA
C. DE A. TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr.108/A
Ședința publică din 09 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. C. B.
Judecător M. R. C.
Grefier G. C.
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de către inculpatul B. J. (fiul lui J. și E., născut la data de 30.11.1979, în Sighișoara, jud.M., domiciliat în Sighișoara, ., ., județul M., CNP:_) și de către partea civilă I. P. D. (domiciliat în ., ., județul M.), împotriva sentinței penale nr. 174 din 12 decembrie 2013 a Tribunalului M..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților și lipsa reprezentantei Ministerului Public, doamna procuror V. O., din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Târgu-M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 31 Martie 2014, - încheiere, ce face parte integrantă din prezenta decizie,- prin care s-a dispus amânarea pronunțării asupra căilor de atac promovate în cauză, pentru data de azi, respectiv 9 Aprilie 2014.
C. DE A.
Prin sentința penală nr. 174 din 12 decembrie 2013, Tribunalul M. a dispus după cum urmează:
Respinge ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B. J. prin rechizitoriul Parchetului din infracțiunea de trafic de influență privind pe partea civilă I. P. D., prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal raportat la art. 37 litera a Cod penal, în infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 Cod penal raportat la art.37 litera a Cod penal,cerere formulată de partea civilă enunțată, prin apărător ales, în baza art.334 Cod proc. penală.
1.Condamnă inculpatul B. J. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal, raportat la martorul Fulica M..
2.Condamnă inculpatul B. J. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal, raportat la martorul B. F..
Dispune anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani și 3 luni închisoare, aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 186/20.12.2010 a Tribunalului M., rămasă definitivă prin neapelare, conform art. 85 Cod penal și conform Deciziei nr.42/2008 a Î.C.C. J., Secțiile Unite.
Contopește pedepsele stabilite cu cea a cărei suspendare a fost anulată, de 2 ani și 3 luni închisoare, în temeiul art.34 alin.1 litera b Cod penal, inculpatul urmând să o execute pe cea mai grea dintre acestea, cea de 3 ani închisoare .
3 .Condamnă inculpatul B. J. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 litera a Cod penal( raportat la partea civilă I. P. D.).
Contopește pedeapsa rezultantă indicată anterior, de 3 ani închisoare, cu pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru infracțiunea comisă în intervalul termenului de încercare, în temeiul art.34 alin.1 litera b Cod penal, a art. 39 alin. 1 Cod penal, inculpatul urmând să o execute pe cea mai grea dintre acestea, cea de 4 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1 an închisoare, acesta urmând să execute în final, pedeapsa de 5 ani închisoare.
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 71 Cod penal constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. la art.64 alin. 1 lit. a teza 2, b, c Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
Respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de partea civilă I. P. D., în temeiul art. 346 alin. 1 Cod procedură penală.
Dispune confiscarea de la inculpat a sumelor obținute prin infracțiunile de trafic de influență ,conform art. 257 alin. 2 Cod penal raportat la art. 256 alin. 2 Cod penal, după cum urmează:
- suma de 100 lei, primită de la martorul Fulica M., suma de 1490 de euro primită de la partea civilă I. P. D., eventual în contra-echivalent în lei la data plății, conform cursului oficial.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală și a cercetării judecătorești, de 880 lei vor fi suportate de inculpat, conform art.191 alin.1 Cod procedură penală, din care suma de 200 lei, onorariul avocatului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul M..
În motivare, prima instanță arată că:
1.Inculpatul, cunoscând faptul că martorii B. F. și Fulica M., instructori auto autorizați, urmează să efectueze vizite medicale periodice necesare desfășurării profesiei, s-a întâlnit cu aceștia și cu martora B. J., soția primului martor în localitatea Mediaș, la policlinica de acolo, la data de 2.04.2010, și le-a promis că le poate aranja obținerea adeverințelor medicale contra sumei de 200 lei de persoană, fără să mai fie nevoiți să aștepte la cozi și fără prezența lor fizică. Inculpatul le-a trezit încrederea ,cunoscându-i pe soții B. (a fost chiar elevul martorei B. J.) de mai multă vreme și lucrând ca asistent medical la Centrul de Integrare prin Terapie Ocupațională Mediaș, însă și-a declinat o calitate falsă celor doi martori, pentru a-i convinge și mai mult de influența pe care ar avea-o în rândul personalului medical de la acea clinică, aceea de paramedic. Cei doi martori au fost de acord, remițându-i inculpatului sumele de bani solicitate, i-a dus pe aceștia la cabinetul oftalmologic pentru consult, după care le-a spus să aștepte afară, el intrând în policlinică. După câteva ore de așteptare, inculpatul s-a reîntors la cei doi și le-a spus că șefa policlinicii nu mai vine și că le rezolvă fișele medicale a doua zi, iar în drum spre Sighișoara, inculpatul le-a cerut martorilor și cărțile de identitate, pretinzând că are nevoie de acestea ca să ridice fișele medicale. După ce a obținut și aceste acte de la martori, inculpatul nu a mai răspuns apelurilor telefonice repetate ale acestora, martorii, prezentându-se din nou la acea policlinică, au constatat că fișele lor medicală erau în stadiul în care le-au lăsat, având înscrise doar rezultatele analizelor oftalmologice, fără achitarea taxelor aferente, fiind necesar ca cei doi să efectueze din nou analizele medicale. Dată fiind lipsa de orice comunicare cu inculpatul, martorii au formulat plângeri penale împotriva acestora și teama de represiunea penală doar, l-a determinat pe inculpat să le restituie cărțile de identitate și suma de 100 lei martorului Fulica M. și suma de 200 lei, martorului B. F.. Starea de fapt descrisă, care probează eficient vinovăția inculpatului sub forma intenției directe, reiese din declarațiile inculpatului de recunoaștere a faptelor din faza de urmărire penală( filele 38,55,56) și din declarațiile martorilor indicați anterior din ambele etape procesuale.
2.Din coroborarea declarațiilor de recunoaștere a inculpatului din faza de urmărire penală (filele 79,80), cu declarația părții civile I. P.-D. din ambele etape procesuale, cu declarațiile martorilor I. A. S. ( fila 75), I. G. I.( fila 76), G. N.-A. (fila 98, 99) din faza de cercetare judecătorească și din etapa urmăririi penale, din discuțiile purtate între inculpat și partea civilă, reproduse în cuprinsul procesului-verbal din data de 23.08.2011 (fila93 dosar urm. penală), rezultă că, în perioada 16.05.2011-8.06.2011, inculpatul B. J., declinându-și din nou o calitate falsă, de medic, a pretins și primit de la partea civilă I. P.-D. mai multe sume de bani, în euro, promițându-i acestuia că va interveni, în schimb, la domnul comisar P., seful Biroului Rutier al Poliției mun. Târgu-M., cu care e prieten, la personalul medical din cadrul IML Târgu-M., pentru a-l ajuta să obțină restituirea permisului de conducere ridicat acesteia cu ocazia depistării sale în trafic la data de 14.05.2011, în loc. Sighișoara, conducând sub influența alcoolului. De remarcat este că, în căutare de noi persoane pe care să le escrocheze, inculpatul s-a recomandat anterior vărului părții civile, martorului I. G. I., ca fiind medic și că ar cunoaște anumite proceduri care l-ar determina să rezolve orice problemă legală, pentru orice persoană, astfel fiindu-i prezentat părții civile. De fapt aceasta din urmă era convinsă și că inculpatul ar avea calitatea de avocat, după cum a declarat. Cert este că inculpatul i-a solicita în total părții civile suma de 1200-1500 euro care l-ar fi ajuta să plătească taxele necesare la poliție, chiar P., aceasta având un dosar penal, la medicină legală, însă chiar dacă inculpatul ar fi uzitat termenul de „taxe” sau ar fi menționat că va elibera chitanțe pentru sumele primite, rezultă din ansamblul stării de fapt că, în realitate se urmărea recompensarea unor funcționari de la aceste instituții la care inculpatul pretindea că are relații și influență, pentru ca partea civilă să obțină, evident, pe căi ilegale, restituirea permisului de conducere care i-a fost ridicat. Astfel, pentru a trezi și mai mult încrederea părții civile pentru a obține cât mai multe sume de bani de la aceasta, în scopul de a-și completa veniturile în mod ilicit, deși în realitate nu a efectuat vreun demers concret la vreun funcționar, contrar susținerilor sale din declarațiile date la urmărire penală, inculpatul s-a deplasat personal, cu autoturismul său și cu partea civilă la Târgu-M., la IML, la Poliția Rutieră, chiar a intrat în clădirile respective susținând că discută cu acel comisar P. I. F. sau cu anumiți medici (în acest scop chiar a îmbrăcat un halat alb cu un ecuson pe care apărea mențiunea falsă ” medic rezident și numele inculpatului”) pentru recalcularea alcoolemiei părții civile, fără a se putea stabili datele exacte la care s-au efectuat aceste deplasări repetate, motiv pentru care nu putem reține forma continuată a infracțiunii. Cert este că, urmare a acestor deplasări, a pretins și primit de la partea civilă, sume cuantificate la câte 200-500 de euro(chiar martorul I. A. S. i-a dat împrumut părții civile suma de 500 lei, în cursul lunii mai 2011, în fața porții casei sale, cu acea ocazie fiind și inculpatul de față care conducea mașina sa ), în total circa 1660 euro, conform susținerilor acesteia, chiar inculpatul recunoscând primirea sumei de 1500 de euro de la partea civilă. Din acești bani, partea civilă a obținut restituirea doar a 170 de euro de la inculpat, prin intermediul unui coleg de muncă al acesteia. Referitor la ultima solicitare telefonică a inculpatului de a-i fi remisă suma de 200 de lei sau euro, nu s-a stabilit exact, de partea civilă, din cursul lunii iunie 2011, avem declarațiile martorilor I. A. S., G. N. A. care participau la o petrecere la grătar organizată de partea civilă și care au asistat la discuția telefonică, ba mai mult, a fost chemat inculpatul și acel comisar P. I. F., pe care îl cunoștea și martorul G., ocazie cu care, inculpatul a recunoscut tacit că datorează bani părții civile și a fost admonestat de comisarul P. că se folosea de numele lui și sfătuit de acesta să restituie toți banii părții civile.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel inculpatul B. J. și partea civilă I. P. D..
În motivare, partea civilă își reiterează susținerile din primă instanță, inclusiv solicitarea de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracțiunea de înșelăciune și restituirea sumelor date inculpatului.
Acesta din urmă invocă necompetența primei instanțe, care ar fi trebuit să dispună reunirea cauzei cu o altă cauză, judecată de altă instanță, iar pe fond solicită reindividualizarea pedepsei.
Apelul inculpatului este fondat, iar al părții civile nefondat, pentru următoarele considerente:
În ce privește nelegalitatea sentinței primei instanțe, aceasta nu poate fi dedusă din omisiunea conexării cauzei cu o cauză având ca obiect altă faptă a inculpatului. Susținerea inculpatului este că acea faptă ar constitui un act material, care împreună cu actele materiale din prezenta cauză ar forma o unică infracțiune continuată, dar această susținere nu este prin nimic motivată, neexistând vreun element care să ducă la concluzia că inculpatul a acționat cu o unică rezoluție infracțională.
În ce privește starea de fapt, aceasta a fost în mod temeinic stabilită. Pe fond, ea nu este contestată de apelanți, care pun probleme doar sub aspectul calificării ei juridice. În special, partea civilă apelantă susține că inculpatul a comis o infracțiune de înșelăciune, nu una de trafic de influență. Instanța de apel are în vedere că inculpatul a pretins, iar partea civilă a dat, sume de bani în vederea influenței pe care inculpatul ar fi avut-o asupra unor funcționari publici, parte dintre ei identificați. Fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, iar sumele de bani date în scopul coruperii funcționarilor trebuie confiscate.
În drept, față de . noului Cod penal, se impune În conformitate cu art. 5 Cod penal recalificarea faptelor de trafic de influență, din art. 257 alin. 1 Cod penal în art. 291 alin. 1 Cod penal, care constituie lege mai favorabilă inculpatului.
Pedepsele de 3 ani, 3 ani și respectiv 4 ani închisoare, se încadrează în noile limite și vor fi menținute, având în vedere în special perseverența infracțională a inculpatului.
Vor fi menținute dispozițiile privind anularea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate prin s.p. 186/20.12.2010 a Tribunalului M., contopirea pedepselor și aplicarea pedepsei rezultante de 5 ani închisoare. În mod corelativ, va fi respinsă cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptelor într-o singură infracțiune continuată, epuizată la data săvârșirii faptei de la punctul 2, întrucât în acest caz nu ar mai fi posibilă anularea suspendării condiționate aplicate prin s.p. 186/20.12.2010 a Tribunalului M., definitivă prin neapelare, ci s-ar impune revocarea suspendării și adiționarea pedepsei la pedepsele din prezenta cauză. Or, în apelul inculpatului nu i se poate îngreuna acestuia situația. Partea civilă nu a formulat, în apelul ei, o astfel de cerere, și oricum, prin efectul pe care tinde să îl obțină, apelul părții civile este declarat în favoarea inculpatului.
Vor fi menținute și restul dispozițiilor primei instanțe.
Ca urmare, instanța va admite în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod pr. pen. apelul declarat de inculpatul B. J., va desființa în parte sentința atacată și în rejudecare va proceda conform celor de mai sus.
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod pr. pen., va respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă I. P. D..
Cu privire la cheltuielile judiciare din apel, se vor aplica dispozițiile art. 275 alin. 2, 3 Cod pr. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod pr. pen. admite apelul declarat de inculpatul B. J. (fiul lui J. și E., născut la data de 30.11.1979 în Sighișoara, jud.M., domiciliat în Sighișoara, ., ., județul M., CNP:_) împotriva sentinței penale nr. 174 din 12 decembrie 2013 a Tribunalului M., și în consecință:
Desființează parțial sentința atacată și rejudecă în limitele de mai jos cauza:
În conformitate cu art. 5 Cod penal constată recalificarea faptei de trafic de influență, din art. 257 alin. 1 Cod penal în art. 291 alin. 1 Cod penal.
Menține dispozițiile primei instanțe privind condamnarea inculpatului pentru cele trei infracțiuni de trafic de influență reținute în sarcina sa la pedepsele de 3 ani, 3 ani și respectiv 4 ani închisoare, anularea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate prin s.p. 186/20.12.2010 a Tribunalului M., contopirea pedepselor și aplicarea pedepsei rezultante de 5 ani închisoare.
Menține restul dispozițiilor primei instanțe.
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod pr. pen. respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă I. P. D. (domiciliat în com.Albești, ., jud.M.) împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 386 alin. 1 Cod pr. pen. respinge ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată de inculpat, în sensul reținerii dispozițiilor art. 41 alin. 2 din Codul penal din 1969.
În baza art. 275 alin. 2, 3 Cod pr. pen. obligă partea civilă apelantă să plătească statului suma de 100 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, urmând ca restul cheltuielilor cu acest titlu să rămână în sarcina statului, iar suma de 100 de lei, reprezentând parte din onorariul avocatului din oficiu, să se avanseze Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9.04.2014.
Președinte, Judecător
I.-C. B. M. R. C.
Grefier,
C. G.
Red./tehnr: I.B./14.05.2014
Jud.fond: E. H.
Listat: Cs.G/2 ex./14.05.2014
| ← Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 107/2014. Curtea de... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 112/2014.... → |
|---|
