Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 110/2014. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 110/2014 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 110/2014
ROMÂNIA
C. DE A. T. M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 110/A
Ședința publică din 09 Aprilie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. C. B.
Judecător M. R. C.
Grefier G. C.
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpatul Z. I. (fiul lui D. și R., născut la data de 13.09.1987 în mun. M. C., jud. Harghita, domiciliat în mun. M. C., ..4, jud. Harghita, cu reședința în Ungaria, localitatea Palmonostor, ._, de cetățenie română), de către partea vătămată M. Z. (cu domiciliul în mun. M. C., ., jud. Harghita) și de către partea civilă S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ T.-M. (cu sediul în T.-M., ..50, jud.M.) împotriva sentinței penale nr.1196 din 10 septembrie 2013, pronunțată de Judecătoria M.-C., în dosarul nr._ .
numărul
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților și lipsa reprezentantei Ministerului Public, doamna procuror V. O., din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. T.-M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 31 Martie 2014, - încheiere, ce face parte integrantă din prezenta decizie,- prin care s-a dispus amânarea pronunțării asupra căilor de atac promovate în cauză, pentru data de azi, respectiv 9 Aprilie 2014.
C. DE A.
Prin sentința penală nr. 1196/10.09.2013, Judecătoria M. C. a dispus după cum urmează:
În baza art.334 Cod pr. pen., schimbă încadrarea juridică a faptei comise față de partea civilă M. Z., pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, din infracțiunea de "vătămare corporală" prevăzută de art.181 alin.1 Cod penal, în infracțiunea de "vătămare corporală gravă", prevăzută de art.182 alin.2 Cod penal.
În baza art.182 alin.2 Cod penal, condamnă pe inculpatul Z. I., fiul lui D. și R., născut la data de 13.09.l987 în mun. M. C., jud. Harghita, domiciliat în mun. M. C., ..4, jud. Harghita, cu reședința în Ungaria, localitatea Palmonostor, ._, de cetățenie română, 8 clase, muncitor agricol în Ungaria, necăsătorit, fără antecedente penale, la pedeapsa de un 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de "vătămare corporală gravă" față de partea civilă M. Z..
În baza art.180 alin.2 Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de "lovire sau alte violențe" față de partea vătămată M. R..
În baza art.33 lit.a Cod penal, raportat la art.34 alin.1 lit.b Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art.88 Cod penal scade din durata pedepsei aplicate perioada reținerii de 24 de ore din data de 07.12.2011.
În baza art.71 Cod penal, interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit.b și c Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
În baza art.81 Cod penal, suspendă condiționat executarea pedepsei pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 Cod penal, de la rămânerea definitivă a hotărârii, compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani.
În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, suspendă și executarea pedepsei accesorii.
În baza art.359 Cod pr. pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art.346 Cod pr. pen., admite în parte acțiunea civilă a părții civile M. Z., cu domiciliul în mun. M. C., ., jud. Harghita și, în consecință, obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 20.000 lei, cu titlul de daune morale și a sumei de 400 lei lunar cu titlu de despăgubiri pentru pierderea parțială a capacității de muncă.
Constată că partea vătămată M. R., cu domiciliul în mun. M. C., ., jud. Harghita nu, s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art.346 Cod pr. pen., admite acțiunea civilă a părții civile S. C. DE URGENȚĂ T. M., cu sediul în mun. T. M., ..50, jud. M. și, în consecință, obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 3367,22 lei, cu titlul de despăgubiri.
În baza art.346 Cod pr. pen., admite acțiunea civilă a părții civile S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ M. C., cu sediul în mun. M. C., .. 2, jud. Harghita și, în consecință, obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 2282 lei, cu titlul de despăgubiri.
În baza art.118 alin.1 lit.b Cod penal dispune confiscarea specială a briceagului cu plăsele de culoare maro, cu capete de metal de culoare galben, ce a fost folosit de inculpat la comiterea infracțiunilor.
În baza art.191 alin.1 Cod pr. pen., obligă pe inculpat, la plata sumei de 811 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului numit din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
În motivare, prima instanță arată că la data de 06.l2.2011 în jurul orei 20.00, inculpatul Z. I. aflându-se în locuința părții vătămate M. R., în urma unui conflict spontan, l-a înțepat pe acesta de mai multe ori cu briceagul. În conflict a intervenit și partea vătămată M. Z. care a fost tăiat la mâna dreaptă cu un topor de către inculpat. În urma agresiunii partea vătămată M. Z. a suferit "cvasi-amputație traumatică nivel carpian mâna dreaptă, fracturi cominutive oase carpiene", iar partea vătămată M. R. a suferit următoarele leziuni "plagă înțepată nepenetrantă hemitorace stg., plagă tăiată braț stg. cu secționarea mușchiului triceps, plagă tăiată mănă stg. cu secționarea tendon extensor deget II măna stg." Pentru vindecarea leziunilor suferite partea vătămată M. Z. a avut nevoie de 40-45 de zile de îngrijiri medicale, iar partea vătămată M. R. 12-14 de zile de îngrijiri medicale.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel inculpatul Z. I., partea civilă M. Z. și de partea civilă S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ T.-M.
În motivare, S. solicită plata dobânzii legale de la data externării victimei până la data plății efective.
Partea civilă M. Z. susține că autorul loviturii nu este inculpatul, ci partea civilă M. R..
Inculpatul a criticat modul de individualizare a pedepsei, prin avocat.
Apelul părții civile M. Z. este nefondat, iar celelalte două apeluri sunt fondate, pentru următoarele considerente:
În apel, partea civilă apelantă și-a susținut poziția, în timp ce partea vătămată M. R. a arătat că nu el, ci inculpatul a lovit-o cu toporul pe partea civilă apelantă.
Cea care se coroborează cu ansamblul probatoriului și prezintă credibilitate este declarația părții vătămate M. R.. Aceasta se coroborează cu declarațiile din faza de urmărire penală și cu cvasi-totalitatea declarațiilor martorilor din fața primei instanțe, ba chiar cu declarațiile din faza urmăririi penale ale părții civile M. Z. și cu prima declarație a acesteia din fața primei instanțe.
Schimbarea ulterioară a declarațiilor sale nu este motivată decât prin susținerea că M. R. l-a amenințat, susținere prin nimic dovedită.
Poziția părții civile apelante este sprijinită doar pe declarația martorei G. E.-Ottilia. Dar declarația, mai ales în prima ei versiune, cea extrajudiciară (f. 83), are un aspect absurd: Inculpatul lovește cu cuțitul, și fuge cu toporul. În fața primei instanțe, martora se explică, în sensul că inculpatul a luat toporul căzut din mâna lui M. R.. Explicația poate fi logică, esențial este că declarația martorei este, așa cum s-a arătat, singulară.
Apelul inculpatului este fondat doar în măsura în care, prin . noului Cod penal, fapta sa a fost recalificată în art. 194 lit. a Cod penal, care constituie lege mai favorabilă în raport cu art. 182 alin. 2 din Codul penal din 1969.
Pedeapsa aplicată se încadrează, totuși, în noile limite și este justificată prin prisma sechelelor cu care partea civilă a rămas.
În latura civilă, solicitarea Spitalului C. Județean de Urgență Tg. M. este întemeiată.
Potrivit art. 1381 din Codul civil, în vigoare la data faptei,
(1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparație.
(2) Dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.
Potrivit art. 1523 alin. 2 lit. e Cod civil, debitorul se află de drept în întârziere atunci când obligația se naște din săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale.
Potrivit art.1535 alin. 1 Cod civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.
Potrivit art. 2 din OG nr. 13/2011, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.
În cazul neplății cheltuielilor de spitalizare, nu sunt aplicabile dispozițiile Codului de procedură fiscală, inclusiv cele referitoare la majorările de întârziere aplicabile în cazul obligațiilor fiscale, deoarece potrivit art. 1 din Codul de procedură fiscală, acest Cod este aplicabil impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal, sau drepturilor vamale, creanțelor provenind din contribuții, amenzi și alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel.
Cheltuielile de spitalizare nu se încadrează în nici una dintre aceste categorii, iar Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății nu conține vreo dispoziție care să prevadă aplicabilitatea dispozițiilor Codului de procedură fiscală în cazul cheltuielilor de spitalizare. Dispoziția, dacă ar fi existat, ar fi avut caracter de excepție. Excepțiile sunt de strictă interpretare. Așa încât, ele nu pot fi deduse prin interpretarea extensivă a anumitor termeni legali, în lipsa oricărui text expres de lege, așa cum încearcă să o facă partea civilă în apelul formulat.
Ca urmare, inculpatul datorează dobânda legală, calculată de la data scadenței obligației de plată a acestor cheltuieli până la data plății efective.
În constituirea de parte civilă, S. C. Județean de Urgență Tg. M. a considerat că termenul de la care începe să curgă dobânda legală, cu alte cuvinte data scadenței în limbajul Codului civil, este data externării victimei M. Z.. Poziția părții civile nu este lipsită de logică, atât timp cât de la acea dată inculpatul a putut cunoaște întinderea obligației sale și a fost, astfel, în măsură să și-o îndeplinească. Inculpatul, oricum, nu a contestat stabilirea datei externării victimei ca dată a scadenței obligației de plată a cheltuielilor de spitalizare.
Partea civilă nu a indicat ziua anume pe care o consideră dată a externării. Data concretă de la care se socotește dobânda legală se va putea stabili de către organul de executare, în conformitate cu art. 628 alin. 2 din Codul de procedură civilă.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod pr. pen. apelurile declarate de inculpatul Z. I. și de partea civilă S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TG. M. împotriva sentinței penale nr. 1196/10.09.2013 a Judecătoriei M. C., și în consecință:
Va desființa parțial sentința atacată și în rejudecare, în conformitate cu art. 5 Cod penal va constata recalificarea faptei de vătămare corporală gravă din art. 182 alin. 2 din Codul penal din 1969 în art. 194 lit. a Cod penal.
Va menține dispoziția primei instanțe de condamnare a inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă la pedeapsa de 2 ani închisoare, precum și restul dispozițiilor sentinței atacate.
În baza art.19, 397 alin. 1 C.pr.pen., art.1357 C.civ. și art. 313 din Legea nr. 95/2006 îl va obliga pe inculpatul Z. I. să plătească părții civile S. C. Județean de Urgență T. M., pe lângă suma de 3367,22 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate părții vătămate M. Z., și dobânda legală calculată de la data externării părții vătămate la data plății efective.
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod pr. pen. va respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă M. Z. împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 275 alin. 2, 3 Cod pr. pen. o va obliga pe partea civilă M. Z. să plătească statului suma de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, urmând ca restul cheltuielilor cu acest titlu să rămână în sarcina statului, iar suma de 200 de lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu să se avanseze Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod pr. pen. admite apelurile declarate de inculpatul Z. I. (fiul lui D. și R., născut la data de 13.09.1987 în mun. M. C., jud. Harghita, domiciliat în mun. M. C., ..4, jud. Harghita, cu reședința în Ungaria, localitatea Palmonostor, ._, de cetățenie română) și de partea civilă S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TG. M. (cu sediul în T.-M., ..50, jud.M.) împotriva sentinței penale nr. 1196/10.09.2013 a Judecătoriei M. C., și în consecință:
Desființează parțial sentința atacată și rejudecă în limitele de mai jos cauza:
În conformitate cu art. 5 Cod penal constată recalificarea faptei de vătămare corporală gravă din art. 182 alin. 2 din Codul penal din 1969 în art. 194 lit. a Cod penal.
Menține dispoziția primei instanțe de condamnare a inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă la pedeapsa de 2 ani închisoare, precum și restul dispozițiilor sentinței atacate.
În baza art.19, 397 alin. 1 C.pr.pen., art.1357 C.civ. și art. 313 din Legea nr. 95/2006 obligă inculpatul Z. I. să plătească părții civile S. C. Județean de Urgență T. M., pe lângă suma de 3367,22 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate părții vătămate M. Z., și dobânda legală calculată de la data externării părții vătămate la data plății efective.
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod pr. pen. respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă M. Z. (domiciliat în mun. M. C., ., jud. Harghita) împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 275 alin. 2, 3 Cod pr. pen. obligă partea civilă M. Z. să plătească statului suma de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, urmând ca restul cheltuielilor cu acest titlu să rămână în sarcina statului, iar suma de 200 de lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu să se avanseze Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9.04.2014.
Președinte, Judecător
I.-C. B. M. R. C.
Grefier,
C. G.
Red./tehnr: I.B./14.05.2014
Jud.fond: A.D.R.
Listat: Cs.G/2 ex./14.05.2014
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 112/2014.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 9/2015.... → |
|---|
