Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 159/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 159/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 159/2015
ROMÂNIA
C. DE A. TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 159/A
Ședința publică din 26 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. O.
Judecător: F. G.
Grefier: A. M.-H.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de către P. de pe lângă Judecătoria Toplița, împotriva sentinței penale nr. 386/09.10.2014, pronunțată de Judecătoria Toplița, în dosarul nr._ /2014, privind pe inculpatul J. M. (fiul lui N. și C., născut la data de 12.11.1966 în .-S., domiciliat în ., județul C.-S., având CNP_, cetățenia română, studii 4 clase, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, recidivist, deținut în Penitenciarul Timișoara).
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților și a reprezentantei Ministerului Public.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 11 martie 2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 26 martie 2015.
C. DE A.
Deliberând asupra prezentului apel:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de A. Tg-M. la data de 23.12.2014 sub nr._ P. DE PE L. JUDECĂTORIA TOPLIȚA a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 386/09.10.2014 pronunțată de Judecătoria Toplița.
În motivarea apelului, P. de pe lângă Judecătoria Toplița critică sentința sub aspectul omisiunii revocării liberării condiționate și a contopirii pedepsei stabilite cu restul de pedeapsă rămas de executat dintr-o condamnare anterioară.
În fața primei instanțe s-a urmat procedura simplificată instituită de disp. art. 375 rap. la art. 374 alin. 4 C. pr. pen, iar inculpatul-intimat nu a dorit să facă noi declarații în fața instanței de apel.
A fost asigurată asistența juridică prin apărător desemnat din oficiu.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța de control reține următoarea situație de fapt:
Prin sentința penală nr. 386/09.10.2014 pronunțată de Judecătoria Toplița, s-au hotărât următoarele:
Potrivit art. 5 Cod penal și în baza art. 386 Cod procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 244 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. 1 Cod penal 1968.
În baza art. 215 alin. 1 Cod penal 1968, cu aplicarea art. 41 alin. 2 (șapte acte materiale) și a art. 37 lit. a) Cod penal anterior; cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul J. M. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
S-a constatat că inculpatul era arestat în altă cauză.
În baza art. 71 alin. 1 raportat la art. 64 alin. (1) lit. a), b) și c) C.pen. 1968 i s-au interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și de a presta activități de intermediere ocupare locuri de muncă în străinătate, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 19 Cod procedură penală, raportat la art. 1381, 1385 Cod civil, au fost admise acțiunile civile formulate de către părțile civile: M. I. C., Ț. D. V., P. A., M. C. D., P. C. N., împotriva inculpatului și, în consecință:
În baza art. 397 C.proc.pen., a fost obligat inculpatul să le plătească părților civile, cu titlu de daune materiale, următoarele sume de bani:
- părții civile M. I. C. – suma de 1500 euro;
- părții civile Ț. D. V. – suma de 500 euro;
- părții civile D. P. A. – suma de 1000 euro;
- părții civile M. C. D. – suma de 500 euro;
- părții civile P. C. N. – suma de 500 euro.
A fost respinsă, ca nedovedită, acțiunea civilă formulată de partea civilă M. V..
S-a constatat că persoana vătămată A. C. Ș., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătoria a reținut următoarele:
La data de 01.11.2010, numitul D. P. A. a depus plângere la Poliția municipiului Toplița, prin care solicita cercetarea numiților M. V. și C. M., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin1 vechiul Cod penal, deoarece la data de 11.10.2010, în urma unui afiș postat pe geamul unui autoturism Dacia break de culoare albă prin care se anunța faptul că se fac angajări în Anglia în diferite domenii de activitate, iar pentru detalii era afișat numărul de telefon_, persoană de contact fiind numitul M. V., apelând numărul de telefon_, M. V. i-a comunicat faptul că ar fi indicat ca în jurul orei 10 să se prezinte în parcul central din municipiul Toplița întrucât urmează a fi stabilită data de plecare și modalitatea în care se va efectua transportul înspre Anglia.
În parcul municipiului Toplița, numitul D. P. A., s-a întâlnit cu un grup de persoane care erau însoțite de două persoane de sex masculin care s-au prezentat ca fiind M. V. din Toplița și ,,C. M.” din municipiul Timișoara, C. M. anunțându-i că el îi va transporta pe toți în Anglia unde le va asigura un loc de muncă, contra sumei de 200 euro de persoană.
La data de 14.10.2010 numitul D. P. A., s-a deplasat în municipiul Timișoara la gara CFR, unde, în prezența unui grup de 28 de persoane s-a îmbarcat în trei microbuze care i-a transportat până în Oradea, fiind preluați ulterior de un autocar cu numărul de înmatriculare_ care urma să îi transporte până în Anglia. După ., numitul „C. M.” le-a solicitat suma de 210 euro de persoană, sumă ce a fost achitată de către toate persoanele ce se aflau în autocar.
La data de 15.10.2010 în jurul orei 09,00, au ajuns la Budapesta în parcarea ,,CF Kelety”, unde numitul ,,C. M.” i-a anunțat că șoferul autocarului a majorat prețul transportului, astfel fiind nevoiți să schimbe mijlocul de transport, coborând cu toții din autocar cu tot cu bagaje. După aproximativ trei ore au realizat că numitul „C. M.” i-a abandonat, astfel înșelându-i pe fiecare în parte cu suma de 210 euro.
Numitul M. V. declară în scris faptul că în cursul lunii octombrie 2010 a luat legătura cu numitul ,,M.”, fost coleg în Penitenciarul Timișoara, care i-a spus că poate să ducă la muncă în Anglia 3-4 persoane din familia sa, fără să achite vreo sumă de bani, dar în schimbul acestor servicii i-a solicitat să recruteze un număr de 30 de persoane care să fie duse la muncă în Anglia.
În cursul aceleiași luni, a postat pe autoturismul marca Dacia break de culoare albă, un afiș prin care anunța că angajează oameni pentru muncă în Anglia, iar la persoană de contact a trecut numărul său de telefon. În urma acestui anunț a fost contactat de mai multe persoane spunându-le că pentru mai multe detalii să vină la data de 11.10.2010, în Parcul Eroilor din municipiul Toplița pentru a se întâlni cu numitul ,,M.”.
La data de 11.10.2010 numitul ,,M.” a venit în Toplița unde s-a întâlnit cu un grup de oameni cărora le-a spus că plecarea în Anglia va fi pe data de 14.10.2010 din gara centrală Timișoara, fapt pentru care va fi necesar să aibă asupra lor documentele personale și suma de 200 euro. În încheierea declarației, arată că el și numitul ,,M.”, nu au fost angajații vreunei firme care se ocupă cu plasarea forței de muncă în străinătate și menționează faptul că nu a primit bani de la persoanele care au solicitat un loc de muncă în Anglia.
Din declarațiile numiților Ț. D., M. C. D., A. C. Ș., P. C. N. și M. I. C., reiese faptul că M. V. nu i-a însoțit pe traseul Timișoara – Ungaria și nici nu a pretins sau încasat bani de la aceștia.
P. constată că numitul M. V. nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, acesta nu a indus în eroare nici o persoană, nu a prezentat ca adevărată o faptă mincinoasă sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate și nici nu a pretins sau primit vreo sumă de bani de la vreo persoană, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de acesta. Astfel că, la data de 27.09.2011 a fost întocmit referatul cu propunerea de a nu începe urmărirea penală față de numitul M. V., fapt pentru care la data de 17.10.2011, P. de pe lângă Judecătoria Toplița în temeiul art. 228 alin. 6 Cod de procedură penală, cu aplicarea art. 10 lit. c Cod procedură penală, dispune neînceperea urmăririi penale față de numitul M. V..
Dosarul în cauză a fost restituit în baza ordonanței de restituire din data de 17.10.2011, în vederea continuării cercetărilor și identificării numitului ,,C. M.”, care în urma verificărilor efectuate de organele de poliție s-a constat că nu este cunoscut în baza de date națională.
La data de 03.01.2013, numitul D. P. A., a dat o declarație prin care arată faptul că, în urma unui reportaj transmis de postul de televiziune PRO TV referitor la reținerea numitului J. M. din C.-S., cu privire la comiterea mai multor înșelăciuni pe teritoriul României, privind plasarea forței de muncă în străinătate, l-a recunoscut ca fiind aceeași persoană care la data de 14.10.2010 l-a transportat din gara Timișoara până în Republica Ungară, unde a fost abandonat și înșelat cu suma de 420 euro. Având în vedere acest fapt, la data de 05.01.2012 a fost întocmită planșa foto cu un conținut de 6 fotografii numerotate de la 1 la 6, printre care și fotografia persoanei bănuite de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în vederea prezentării spre recunoaștere.
În baza unui număr de trei procese-verbale de prezentare spre recunoaștere după fotografie a persoanelor bănuite de comiterea infracțiunii de înșelăciune, numiții P. C. N., M. C. D. și M. V. au indicat fotografia numărul 6, precizând că aceasta reprezintă persoana care la data de 14.10.2010 a săvârșit infracțiunea de înșelăciune. În prezența persoanelor mai sus menționate și a martorilor asistenți s-a procedat la citirea datelor înscrise pe verso-ul planșei foto la fotografia nr. 6, J. M. - fiul lui N. și C., născut la data de 12.11.1966 în .-S., domiciliat în ., județul C.-S., posesor al CI ., nr._, CNP_.
Astfel, la data de 24.02.2012 s-a început urmărirea penală față de numitul J. M., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 215 alin1 vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 vechiul Cod penal și art. 37 alin. 1 lit. a vechiul Cod penal, constând în aceea că la data de 14.10.2010, a promis transportarea și asigurarea unui loc de muncă pe teritoriul Angliei a numiților D. P. A., M. V., Ț. D., M. C. D., A. C. Ș., P. C. N. și M. I. C. și alții, contra sumei de 210 euro/persoană, bani pe care inculpatul și i-a însușit cauzând un prejudiciu total persoanelor vătămate în sumă de 1260 euro.
În urma solicitării cazierului judiciar, precum și din corespondența purtată cu Administrația Națională a Penitenciarelor, a rezultat faptul că numitul J. M., era încarcerat la Penitenciarul Timișoara. La data de 05.08.2013, s-a solicitat Administrației Naționale a Penitenciarelor transferul deținutului J. M. de la Penitenciarul Timișoara la unul din penitenciarele din raza Județelor Harghita, M., B. sau Bistrița Năsăud în vederea audierii.
La data de 03.09.2013 numitul J. M. a fost transferat la Penitenciarul C., județul B. de unde la data de 04.09.2013 a fost prezentat la Penitenciarul Miercurea C. unde în prezența apărătorului desemnat din oficiu avocat Vasas E., a consimțit să dea prima declarație prin care recunoștea fapta pentru care era cercetat și a declarat că el era persoana care în cursul lunii octombrie 2010 a promis locuri de muncă în Anglia mai multor persoane de pe raza municipiului Toplița și pe care le-a transportat din gara Timișoara până în Republica Ungară înșelându-i cu suma de 210 euro/persoană înainte de a-i abandona. În încheierea declarației a menționat faptul că de la începutul promisiunii unui loc de muncă în Anglia, știa că acest lucru nu se va concretiza întrucât promisiunea nu era reală, scopul inițial fiind acela de a face rost de bani și de a înșela.
Examinând apelul promovat, din prisma dispozițiilor art. 417 și urm. C. pr. pen, instanța de control judiciar îl găsește fondat, pentru următoarele considerente:
Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reținută de către prima instanță – pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal – hotărârea instanței de fond nu comportă nici un fel de critică, fiind corect reținută situația de fapt.
Pentru a face o asemenea apreciere, instanța de control judiciar, consideră că din conținutul materialului probator administrat, rezultă fără putință de tăgadă faptul că inculpatul se face vinovat de comiterea faptelor în modalitatea descrisă, așa cum de altfel a și recunoscut în fața primei instanțe, prin declarația dată în baza art. 375 rap. la art. 374 alin. 4 C. pr. pen, care se coroborează cu probele administrate în cursul urmăririi penale.
De altfel situația de fapt nici nu a fost contestată.
Deși instanța de fond a făcut o corectă apreciere și o justă interpretare a disp. art. 5 alin. 1 C. pen privind aplicarea legii penale mai favorabile, în lumina Deciziei nr. 265/2014 a CCR, a omis să se pronunțe și asupra menținerii sau revocării liberării condiționate a inculpatului, cu toate că s-a avut în vedere starea de recidivă postcondamnatorie în care acesta a săvârșit faptele reținute în sarcina sa.
Constatăm de asemenea că în cadrul dezbaterilor pe fond, s-a făcut referire la starea de recidivă a inculpatului, astfel încât era previzibilă pronunțarea unei soluții și sub acest aspect.
Pentru aceste considerente, vom complini omisiunea judecătorului de prim grad.
Inculpatul J. M. săvârșit infracțiunea din prezenta cauză, aceea de înșelăciune în formă continuată, în cursul lunii octombrie 2010. Astfel, s-a observat că în raport de această faptă, inculpatul se afla în stare de recidivă post condamnatorie, prev.de ar.37 alin.1 lit.a din vechiul Cod penal, față de condamnarea de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.497 din 13.12.2007 a Judecătoriei Reșița, rămasă definitivă și decizia penală nr.591/R din 05,.06,.2007 a Curții de A. Timișoara. Inculpatul s-a liberat condiționat din executarea pedepsei de 5 ani închisoare, la data de 30.03.2010 din Penitenciarul T. S., astfel încât i-au rămas neexecutate un rest de 693 zile închisoare.
Facem precizarea că în cauză sunt aplicabile disp. art. 61 alin. 1 teza finală din vechiul C. pen, cu aplic. art. 5 alin. 1 C. pen și nu disp. art. 39 alin. 1 din vechiul C. pen, așa cum susține procurorul prin motivele de apel.
Față de antecedența penală a inculpatului, de modalitatea concretă în care a acționat și de natura faptelor, de prejudiciul cauzat părților civile, nerecuperat, constatăm că se impune revocarea liberării condiționate, însă, ținând seama de cuantumul pedepsei stabilite de prima instanță, apreciem că nu se impune aplicarea unui spor în urma contopirii restului de 693 zile închisoare cu pedeapsa stabilită de 5 ani închisoare, aceasta fiind una suficientă pentru atingerea scopului ei.
Așadar, prin prisma considerentelor mai sus expuse, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen, vom admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Toplița împotriva sentinței penale nr. 386/09.10.2014 pronunțată de Judecătoria Toplița.
În temeiul art. 423 alin. 1 C. pr. pen vom desființa parțial sentința atacată și rejudecând cauza:
În baza art. 61 alin. 1 teza finală rap. la art. 34 lit. b și art. 33 lit. a din vechiul C. pen, cu aplic. art. 5 alin. 1 C. pen, vom revoca liberarea condiționată a inculpatului J. M. și vom contopi restul de 693 zile închisoare rămase de executat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 497/13.12.2007 a Judecătoriei Reșița, cu pedeapsa de 5 ani închisoare stabilită prin sentința atacată și vom aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
Vom menține celelalte dispoziții din hotărârea atacată, care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen, cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen, admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Toplița împotriva sentinței penale nr. 386/09.10.2014 pronunțată de Judecătoria Toplița.
În temeiul art. 423 alin. 1 C. pr. pen desființează parțial sentința atacată și rejudecând cauza:
În baza art. 61 alin. 1 teza finală rap. la art. 34 lit. b și art. 33 lit. a din vechiul C. pen, cu aplic. art. 5 alin. 1 C. pen, revocă liberarea condiționată a inculpatului J. M. (fiul lui N. și C., născut la data de 12.11.1966 în .-S., domiciliat în ., județul C.-S., având CNP_, cetățenia română, studii 4 clase, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, recidivist, deținut în Penitenciarul Timișoara) și contopește restul de 693 zile închisoare rămase de executat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 497/13.12.2007 a Judecătoriei Reșița, cu pedeapsa de 5 ani închisoare stabilită prin sentința atacată și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții din hotărârea atacată, care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen, cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26 martie 2015.
Președinte Judecător
A. O. F. G.
Grefier
A. M.-H.
Red.AO/27.03.2015
Thnred./CC/3 exp./03.04.2015
Jd.fd. M. C.
| ← Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr.... | Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 164/2014. Curtea de... → |
|---|
