Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 207/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 207/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 207/2015
ROMÂNIA
C. DE A. TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 207/A
Ședința publică din 15 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I.-C. B.
Judecător A. O.
Grefier D. M.
Pe rol soluționarea apelului declarat de inculpata S. L. M. (fiica lui G.-M. și L., născută la data de 12.08.1989, în prezent deținută în Penitenciarul G.) împotriva sentinței penale nr. 32 din 2 februarie 2015, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților precum și a doamnei procuror R. G. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Târgu M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Mersul dezbaterilor și cuvântul părților sunt cuprinse în încheierea de ședință din 15 aprilie 2015 când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de astăzi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta.
C. DE A.
Deliberând asupra prezentului apel:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de A. Tg-M. sub nr_ /2013 la data de 18.02.2015 inculpata S. L. M. a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 32/02.02.2015 pronunțată de Tribunalul M..
Apelul nu a fost motivat, însă în fața instanței s-a solicitat achitarea inculpatei, pentru considerentul că nu este autoarea infracțiunii de omor, iar în subsidiar s-a solicitat reducerea cuantumului pedepsei stabilită de prima instanță, inculpata arătând că recunoaște și regretă săvârșirea faptei, inclusiv prin Memoriul depus la dosar.
A fost asigurată asistența juridică prin apărător desemnat din oficiu.
Inculpata nu a dorit să facă noi declarații în fața instanței de apel.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța de control reține următoarea situație de fapt:
Prin sentința penală nr. 32/02.02.2015 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul penal nr._ /2013, s-au hotărât următoarele:
În baza art. 188 alin. 1 din Noul Cod penal, a fost condamnată inculpata S. L. M. la pedeapsa principală de 15 ani închisoare cu executare în regim de detenție pentru comiterea infracțiunii de omor.
În baza art. 72 din Codul penal s-a scăzut din durata pedepsei principale durata reținerii și a arestării preventive, de la data de 21 iulie 2014 la zi.
În baza art. 399 alin. 1 din Noul Cod de procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive față de inculpată.
Au fost respinse cererile inculpatei de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai puțin severă.
În baza art. 67 alin. 2 din Noul Cod penal coroborat cu art. 68 alin. 1 litera c din Noul Cod penal, i-a fost aplicată inculpatei S. L. M. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării, pe o durată de 5 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 literele a, b, h și j din Noul Cod penal, pedeapsă care se va executa după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
În baza art. 65 alineatele 1 și 3 din Noul Cod penal i s-au interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 literele a, b, h și j din Noul Cod penal ca pedeapsă accesorie, pedeapsă care se va executa din momentul rămânerii definitive a acestei hotărâri și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
S-a făcut aplicațiunea dispozițiilor art. 5 și art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 și a punctului 9 din Anexa la Legea nr. 76/2008, dispunând prelevarea de la inculpată de probe biologice, iar aceasta va fi încunoștințată că respectivele probe vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în SNDGJ a profilului său genetic.
Latura civilă a cauzei:
În baza art. 25 alin. 1, raportat la art. 397 alin. 1 din Noul Cod de procedură penală, a fost admisă acțiunea civilă a părții civile K. A. și a fost obligată inculpata S. L. M. la plata către aceasta a sumei de 1.500 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 112 alin. 1 litera b din Codul penal s-a dispus confiscarea specială a bâtei din lemn - corp delict aflată în plicul nr. 1 de la camera de corpuri delicte a Tribunalului M., întrucât acesta a fost folosită la comiterea infracțiunii.
Celelalte mijloace materiale de probă înaintate instanței odată cu rechizitoriu și care se găsesc menționate în procesul verbal de la fila 10 a dosarului instanței vor urma soarta dosarului.
În temeiul art. 274 alin. 1 din Noul Cod de procedură penală, a fost obligată inculpata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, în cuantum total de 7.410 lei, din care suma de 7.000 lei provine din faza de urmărire penală.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Inculpata S. L. M., împreună cu fiul său minor B. F. și fratele său S. G. M. locuiau în imobilul situat în Târnăveni, ., nr. 4, jud. M., într-o cameră pe care inculpata o închiriase de la victimă.
Între inculpată și victimă au existat neînțelegeri din cauza neplății la zi a chiriei de către inculpată și a vieții dezorganizate pe care aceasta o ducea (pe fondul consumului de alcool devenea violentă).
În dimineața zilei de 19 iulie 2014, inculpata, însoțită de fiul său minor și de victimă, s-au deplasat împreună până la stația de autobuz din localitatea Adămuș, localitate din apropiere, și acolo s-au despărțit, inculpata luând autobuzul și deplasându-se în municipiul Târnăveni, în vizită la martora Larincz M..
În după masa aceleiași zile, inculpata a consumat băuturi alcoolice (7 beri și 50 ml cognac) la barul din Târnăveni aparținând martorului T. G., iar apoi la barul aparținând lui R. I.. Între timp la acest din urmă bar a ajuns și fratele inculpatei, numitul S. G. M..
În jurul orelor 23:30, inculpata, însoțită de fiul său minor și de fratele său, au plecat spre locuință, unde au ajuns în jurul orelor 00:15.
După ce au intrat în locuință și au mâncat, inculpata a intenționat să pornească aparatul de radio, însă nu a reușit, acesta fiind dereglat. Bănuind că victima Keszegpal I. a fost cea care a dereglat radioul, inculpata a ieșit din cameră, având asupra sa un cuțit, și s-a îndreptat spre locuința victimei cu intenția de a-i aplica o corecție. De lângă ușă a luat și un par.
În momentul în care inculpata a deschis ușa camerei sale, victima se afla pe scările de la ..
Inculpata s-a repezit la aceasta și a lovit-o cu parul în zona capului, victima căzând la pământ.
Inculpata a continuat s-o lovească cu picioarele și cu parul în zona capului și peste tot corpul până ce victima ajuns în stare de inconștiență.
Fratele inculpatei, cunoscând temperamentul violent al surorii sale și că aceasta se manifesta agresiv când consuma băuturi alcoolice, s-a refugiat la wc-ul din afara curții, de unde a observat întregul incident.
Văzând că victima nu mai mișca, inculpata a strigat la fratele ei, solicitându-i acestuia să o ajute să o transporte în locuință, iar acesta, de frică, a acceptat.
Amândoi au prins victima de mâini și de picioare și au dus-o în locuința acesteia, lăsând-o pe podeaua din bucătărie (prima încăpere din cadrul locuinței victimei) cu picioarele îndreptate spre ușă și cu capul spre aragaz, respectiv spre peretele opus ușii de acces. Fratele inculpatei a ieșit din locuința victimei iar inculpata a mai rămas circa 30 de minute, timp în care a continuat să lovească victima cu picioarele, tăind-o cu cuțitul pe care-l avea asupra sa în zona mâinii stângi și a gâtului.
Urmare a loviturilor aplicate de către inculpată, victima a suferit numeroase leziuni traumatice care au condus în mod direct și necondiționat la decesul acesteia.
Potrivit concluziilor raportului medico-legal de necropsie nr. 2921/A3/380 din data de 20 iulie 2014 emis de IML Tg-M. (filele 113-135, dos. u.p.), moartea victimei Keszegpal I. a fost violentă și s-a datorat aspiratului traheo-bronho pulmonar de sânge, în condițiile unui politraumatism cu fracturi multiple de masiv facial, fractură craniană lineară, contuzii cerebrale, fracturi costale multiple bilaterale (în dublu plan pe stânga), ruptură pulmonară, contuzie spelică, fractură triplă gambă stânga, fractură articulație coxo femurală stg., fractură humerus stâng, fractură articulație scapulară-humerală stg., plăgi contuze multiple (epicraniene, faciale, gambiene), plăgi tăiate multiple (membru superior stâng, retroauricular stg.) echimoze și excoriații multiple. Leziunile traumatice s-au putu produce la data de 19 iulie 2014 prin mecanismul de loviri directe repetate cu corp dur – contondent (posibil pumn, picior, bâtă) și posibil corp tăietor – înțepător (posibil cuțit, briceag), comprimare – călcare și lovire de suprafețe dure în condițiile unei căderi. Între leziunile traumatice descrise și decesul persoanei există legătură de cauzalitate directă necondiționată.
După agresarea victimei, inculpata a încercat ștergerea urmelor comiterii faptei, spălând scările și holul de acces în locuința victimei, cârpa folosită aruncând-o într-un inel de fântână situat în apropierea locului faptei, de unde, la indicațiile martorului S. G. M., a fost ridicată de organele de urmărire penală.
În dimineața zilei de 20 iulie 2014, în jurul orelor 09:00, la locuința inculpatei au sosit martorii T. G. și F. M., iar după puțin timp martorii Larincz M. și Vitez S..
Martorul T. G. a reparat yala de la ușa locuinței inculpatei (acesta fiind și motivul pentru care martorul se afla acolo, fiind solicitat de inculpată în acest sens cu o zi înainte), după care, împreună cu F. M. a urcat la etajul clădirii, unde-și avea locuința numitul M. I..
În timp ce martora Larincz M. s-a aflat în locuința inculpatei a întrebat-o de mai multe ori pe aceasta despre vecina sa, Keszegpal I., respectiv unde este aceasta și de ce nu ieșea din casă. A îndemnat-o pe inculpată chiar să meargă să o cheme afară. Inculpata a refuzat, spunând martorei că ea nu merge acolo. Martora s-a ridicat de pe scaun cu intenția de a merge ea la locuința victimei. Inculpata, văzând acest lucru a trecut iute pe lângă martoră și a deschis ușa locuinței victimei. Apoi a început să strige că victima era căzută la pământ, era plină de sânge și moartă.
Între timp, de la etajul clădirii au coborât martorii T. G., F. M. și M. I.. Primul a intrat în locuința victimei, a constatat că aceasta prezenta multiple leziuni traumatice și nu mai respira, motiv pentru care a sesizat organele de poliție.
Fiind audiată în cursul urmăririi penale, într-o primă declarație, inculpata S. L. M. a arătat că în noaptea respectivă s-a întors la domiciliu în jurul orelor 00:15 împreună cu fratele și fiul său minor și, după ce au mâncat, s-au culcat. Pe timpul nopții nu i-a atras atenția nimic. Nu a observat mișcare la locuința victimei. Dimineața au venit la locuința ei martorii T. G., F. M., Larincz M. și Vitez S.. Pentru că martorilor li s-a părut ciudat că nu au văzut-o pe Keszegpal I., pe care nici ea nu o văzute toată dimineața, s-a dus la ușa acesteia și după ce a deschis-o a văzut victima căzută pe jos și plină de sânge.
În următoarea declarație, inculpata a arătat că atunci când a ajuns acasă în noaptea respectivă, l-a văzut pe vecinul său M. I., care locuia în aceeași casă, pe scările de la . era în șezut pe scări și era legată cu ceva alb la gură, iar susnumitul o lovea peste față cu palma. În momentul în care l-a întrebat dacă îi este rău victimei, numitul M. I. a trimis-o în locuința sa. Ulterior i-a spus că dacă va striga sau va suna la poliție o să-i omoare pe toți trei. În continuare, pe geamul deschis, a auzit din locuința sa cum M. I. a continuat să lovească victima. Apoi a auzit deschizându-se și închizându-se ușa de la locuința victimei. Neputând să doarmă toată noaptea l-a auzit pe M. I. plimbându-se prin fața casei. La orele 06:00 dimineața, l-a văzut pe M. I. ieșind din locuința victimei și mergând la locuința sa, de unde s-a întors schimbat de hainele pe care le purtase până atunci și cu două găleți cu apă. Avea asupra sa și o plasă de culoare roșie, Întrebându-l ce avea în plasa respectivă susnumitul i-a spus că erau hainele cu care a fost îmbrăcat în noaptea respectivă, papucii lui și ai victimei și un cuțit. După ce M. I. a spălat scările cu apa din cele două găleți și din alte două aduse ulterior, a plecat spre stația de curent și a aruncat plasa într-una din fântânile de acolo. A și indicat cum a fost îmbrăcat M. I. în noaptea respectivă. După întoarcere, numitul M. I. i-a spus să nu plece de acolo și dacă va fi vizitată de cineva să nu spună că I. era în casă sau era moartă. L-a întrebat pe M. I. de ce a omorât-o pe I. iar acesta i-a spus că pentru faptul că aceasta l-ar fi omorât pe tatăl său în perioada în care M. I. se afla la pușcărie, precum și pentru faptul că l-ar fi păcălit atunci când victima a cumpărat de la el casa. Inculpata a mai arătat că a dat prima declarație în condițiile în care i-a fost frică de M. I., întrucât acesta a amenințat-o prin gesturi chiar și atunci când poliția a fost de față.
Într-o altă declarație, inculpata a completat că l-a văzut pe numitul M. I. luând de lângă ușă o bâtă cu care a intrat în locuința victimei și bănuia că susnumitul a lovit victima și cu acea bâtă. Ulterior a văzut bâta respectivă lângă ușa sa, plină de sânge.
În fine, într-o altă declarație, inculpata a revenit și a arătat că, încă din momentul în care a ajuns acasă și l-a văzut pe M. I. lovind-o pe victimă, l-a întrebat pe acesta de ce o face și susnumitul i-a răspuns că vrea să se descarce pentru că victima l-a omorât pe tatăl său. A mai arătat că la un moment dat, M. I. a venit la ușa locuinței sale și i-a spus că victima o vorbea de rău respectiv că nu avea grijă de copil și nu săpa grădina, motiv pentru care s-a enervat, a ieșit din casă, a luat un lemn care se afla lângă ușă și a lovit și ea victima cu acel lemn peste spate, de două ori. După aceea, M. I. a tras victima în casă și acolo a continuat s-o lovească, ea auzind loviturile de la ea din cameră.
Inculpata a fost supusă și unei constatări criminalistice. La patru dintre întrebările relevante s-au constatat modificări psihofiziologice specifice comportamentului simulat și după această constatare aceasta și-a menținut declarațiile anterioare.
În cursul judecății, inculpata S. L. M. a arătat că nu se consideră vinovată de comiterea faptei. În continuare a arătat, în general aceleași aspecte ca și în declarațiile din cursul urmăririi penale în care l-a indicat pe numitul M. I. ca fiind autorul faptei. Despre declarațiile fratelui său, inculpata a arătat că acesta a indicat-o ca autoare a faptei pentru că se temea de numitul M. I.. A menționat că, în ziua precedentă, a consumat 7 beri cu alcool. Nu a recunoscut că ar fi acuzat-o pe I. că i-ar fi stricat aparatul de radio. Despre afirmația din cursul urmăririi penale, conform căreia și ea ar fi lovit victima de două ori cu bâta, a arătat că afirmația nu era adevărată și că a dat acea declarație pentru că un polițist i-a spus că o va duce la detectorul de minciuni și va fi condamnată pe viață. Nu a recunoscut că în ziua anterioară i-ar fi spus martorului T. G. că era supărată pe victimă și că urma să meargă acasă și să o omoare pe aceasta. A mai afirmat că se afla în relații de dușmănie cu T. G. și, cu toate acestea, l-a chemat să-i repare yala de la ușă.
Examinând apelul promovat, din prisma dispozițiilor art. 416 și urm. C. pr. pen, instanța de control judiciar îl găsește nefondat, pentru următoarele considerente.
Sub aspectul stării de fapt, care a fost corect reținută – pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal în fața primei instanțe – hotărârea instanței de fond nu comportă nici un fel de critică, fiind justă soluția la care s-a oprit prima instanță, respectiv la condamnarea inculpatei la pedeapsa închisorii și a stabilirii modalității de executare în regim de detenție și a confiscării speciale.
De asemenea și sub aspectul laturii civile, prima instanță a soluționat acțiunea civilă, respectiv a admis pretențiile formulate.
Pentru a face o asemenea apreciere, instanța de control judiciar consideră că din conținutul materialului probator administrat, rezultă fără putință de tăgadă faptul că inculpata se face vinovată de comiterea faptei penale în modalitatea descrisă.
În fața instanței de apel, inculpata a manifestat o atitudine oscilantă, în sensul că, dacă prin memoriul depus arată că recunoaște și regretă săvârșirea faptei, cu ocazia dezbaterilor și-a susținut din nou nevinovăția, pentru ca în subsidiar să regrete iarăși săvârșirea faptei, solicitând reducerea cuantumului pedepsei stabilite de judecătorul fondului.
Analizând principalul motiv de apel, acela că nu inculpata ar fi autoarea faptei, constatăm că, pe de o parte, în calea de atac aceasta nu a adus probe noi care să conducă la reținerea unei alte situații de fapt decât cea redată în actul de sesizare și în sentință.
Pe de altă parte, reanalizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al judecății în prim grad, C. constată că vinovăția inculpatei este dovedită fără nicio îndoială, astfel încât nu vom primi susținerile apărătorului inculpatei cu privire la existența unor puternice dubii, care ar profita inculpatei.
Inculpata a susținut că autorul omorului ar fi numitul M. I., care între timp s-ar fi sinucis.
Nu putem primi această apărare deoarece, așa cum a reținut și judecătorul fondului, din nicio probă nu rezultă că între numitul M. I., decedat și el între timp, și victima Keszegpal I. ar fi existat vreun conflict. Dimpotrivă, martorii care s-au referit la acest aspect, au arătat că între M. I. și victima Keszegpal I. au existat relații normale, de respect, primul spunându-i victimei „mamă” (a se vedea declarația martorului T. G. – fila 97, dos. instanței) iar decesul prin spânzurare al numitului M. I. s-a datorat singurătății și faptelor pe care le comisese în trecut acesta potrivit opiniei aceluiași martor.
Ori, este greu de acceptat că, în lipsa unor asemenea relații tensionate ori a oricăror alte elemente, numitul M. I. să fi acționat spontan.
În sens contrar se poate accepta că inculpata S. L. M. avea motive să agreseze victima, pe de o parte, datorită stării conflictuale în care se aflau cele două din pricina plății întârziate sau a neplății chiriei și a presupusei defectări a aparatului de radio de către victimă, aspecte reieșite din declarațiile martorilor T. G., V. M. și S. G. M., iar pe de altă parte, datorită atitudinii violente a inculpatei atunci când consuma băuturi alcoolice, aspect reieșit din declarațiile acelorași martori, precum și a altora. Nu este lipsit de interes nici faptul că inculpata a fost implicată în trecut într-un alt incident violent, victimă fiind numita M. L., fiind trimisă în judecată sub acuza comiterii infracțiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal, lovire sau alte violențe și instigare neurmată de executare la infracțiunea de viol (filele 354-363, dos. u.p.).
Declarația martorului S. G. M. este edificatoare cu privire la modul de comitere a faptei și la autorul acesteia.
Un alt element important care vine în susținerea vinovăției inculpatei este acela că, deși în dimineața zilei următoare aceasta a fost vizitată de patru martori, respectiv T. G., F. M., Larincz M. și Vitez S., iar aceștia s-au aflat, pe rând, perioade destul de lungi în locuința inculpatei și au discutat cu acesta, nici unuia din martorii respectivi inculpata nu le-a pomenit nici de agresarea victimei Keszegpal I. și nici de autorul acestei agresiuni.
Mai mult, fiind întrebată expres, în repetate rânduri, de către martora Larincz M. despre victimă, s-a făcut că nu știe nimic și s-a opus în prima fază să meargă să vadă de soarta acesteia. În final, neavând ce face, s-a dus și a constatat starea victimei.
Ori, în condițiile date, în care numitul M. I. nu era de față, este greu de acceptat că inculpata se temea în continuare de acesta.
Faptul că, cârpa cu care inculpata a șters urmele de sânge de pe scări a fost identificată de organele de urmărire penală la indicația martorului S. G. M., reprezintă un alt element important în stabilirea veridicității spuselor martorului S. G. M..
De asemenea, prezintă importanță și declarația martorului T. G. conform căreia inculpata din locul în care a afirmat că se afla, adică în camera sa sau afară, în fața acesteia, nu putea observa dacă cineva agresa victima în locuința acesteia, datorită obstacolelor existente și așezării topografice a celor două locuințe.
Același martor a mai afirmat în fața instanței că, încă din momentul efectuării cercetării locului faptei, inculpata i-a spus martorei F. M. că numai M. I. a putut s-o omoare pe Keszegpal I.. În aceste condiții se pune întrebarea de ce inculpata nu a spus același lucru și organelor de poliție prezente la locul evenimentului.
Relevant este și comportamentul ulterior al inculpatei care, potrivit aceluiași martor, la momentul sosirii unei mașini de poliție la locul evenimentului, inculpata a afirmat că au venit să o aresteze.
Nici încadrarea în drept nu comportă critici, deoarece, fapta inculpatei S. L. M. care, în noaptea de 19/20 iulie 2014, în timp ce se afla în curtea locuinței situată în municipiul Târnăveni, iar apoi în bucătăria locuinței victimei, cu intenția de a-i suprima viața, a aplicat victimei Keszegpal I. mai multe lovituri cu un obiect contondent în zona capului, spatelui, mâinilor și picioarelor, apoi a lovit-o pe aceasta cu picioarele și a tăiat-o în zona mâinii stângi, cauzându-i decesul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor – prevăzută și pedepsită de art. 188 alin. 1 din Noul Cod penal.
Așadar, o soluție de achitare a inculpatei de sub acuza săvârșirii infracțiunii de omor nu poate fi dispusă în temeiul disp. art. 17 alin. 2 rap. la art. 16 C. pr. pen.
Instanța de fond a analizat criteriile prevăzute de art. 74 C. pen, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractoarei.
Față de modalitatea concretă în care a fost săvârșită fapta, de mențiunile din fișa de cazier judiciar și în lipsa oricăror circumstanțe atenuante legale sau judiciare, pedeapsa stabilită de prima instanță este una suficientă dar și necesară pentru reeducarea inculpatei, iar faptul că aceasta are un copil de 6 ani ori că familia nu o mai vizitează la penitenciar, nu pot fi reținute ca argumente pentru reducerea cuantumului pedepsei.
D. fiind cuantumul pedepsei, modalitatea de executare a acesteia nu poate fi decât cea în regim de detenție, stabilit de prima instanță.
Așadar, prin prisma considerentelor mai sus expuse, urmează ca, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C. pr. pen, să respingem ca nefondat apelul declarat de inculpata S. L. M. împotriva sentinței penale nr. 32/02.02.2015 pronunțată de Tribunalul M..
În baza art. 421 alin. 1 teza finală C. pr. pen, vom menține hotărârea atacată.
În baza art. 422 teza finală și art. 424 alin. 3 C. pr. pen rap. la art. 72 alin. 1 C. pen, vom deduce din pedeapsa aplicată inculpatei și durata arestării preventive din 02.02.2015 până la zi.
Vom menține starea de arest a inculpatei.
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen, vom obliga inculpata la 500 lei cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C. pr. pen, respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata S. L. M. (fiica lui G.-M. și L., născută la data de 12.08.1989, în prezent deținută în Penitenciarul G.) împotriva sentinței penale nr. 32/02.02.2015 pronunțată de Tribunalul M..
În baza art. 421 alin. 1 teza finală C. pr. pen, menține hotărârea atacată.
În baza art. 422 teza finală și art. 424 alin. 3 C. pr. pen rap. la art. 72 alin. 1 C. pen, deduce din pedeapsa aplicată inculpatei și durata arestării preventive din 02.02.2015 până la zi.
Menține starea de arest a inculpatei.
În baza art. 275 alin. 2 C. pr. pen, obligă inculpata la 500 lei cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată Baroului M. din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22 aprilie 2015.
Președinte Judecător
I.-C. B. A. O.
Grefier
D. M.
Red.AO/24.04.2015
Thnred./CC/3 exp./29.04.2015
Jd.fd. V.O.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 18/2015.... | Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 199/2015. Curtea de... → |
|---|
