Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 1147/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1147/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 09-11-2015
Dosar nr._ operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1147/A
Ședința publică din 09 noiembrie 2015
PREȘEDINTE: C. C.
JUDECĂTOR: I. P.
GREFIER: C. I.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara – este reprezentat de procuror V. F..
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul B. A. G. împotriva sentinței penale nr. 1399 din 16.06.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant, personal și asistat de avocat ales M. M., cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, în temeiul art. 420 alin. 4 Cpp procedează la ascultarea inculpatului apelant, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Procurorul invocă excepția tardivității apelului declarat de inculpat având în vedere că minuta sentinței a fost comunicată în 12 iunie 2015 iar apelul a fost declarat în 25 iunie 2015.
Nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri, punând totodată în discuție și excepția invocată.
Apărătorul ales al inculpatului apelant pune concluzii de respingere a excepției tardivității iar pe fondul cauzei solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și în rejudecare, achitarea inculpatului în temeiul art. 16 lit.b Cpp conform motivelor de apel depuse la dosarul cauzei, iar în subsidiar, aplicarea unei amenzi penale având în vedere înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei, faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii care prezintă un pericol social redus, are studii superioare, este încadrat în muncă în calitate de consilier juridic.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului ca tardiv, iar pe fond, respingerea ca nefondat și menținerea sentinței ca legală și temeinică, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.
Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului astfel cum a fost susținut de apărătorul său ales.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B. A. G., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.336 alin.1 C.pen., cu aplicarea art. 44 alin.1 și art.5 C.pen.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că, la data de 03.08.2013, organele de cercetare penală ale PMT Timișoara – Biroul Rutier s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul B. A. G., în timp ce conducea autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe . Timișoara, fiind oprit pentru un control și întrucât emana vapori de alcool, a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic Municipal Timișoara în vederea recoltării probelor biologice de sânge. Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.409/06.08.2013, rezultă că inculpatul avea la momentul recoltării primei probe de sânge, la ora 04:50, cantitatea de 1,05 g/l alcool pur în sânge, respectiv 0,85 g/l o oră mai târziu
În fața instanței inculpatul a precizat, la termenul de judecată din 03.06.2015, că dorește ca judecarea cauzei să se facă în baza art. 374 CPP, cererea acestuia fiind admisă având în vedere declarația dată în fața instanței.
Prin sentința penală nr. 1399 din 16.06.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în temeiul art.336 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.44 C.pen., art.5 C.pen. și a art. 396 alin. 10 CPP, a fost condamnat inculpatul B. A. G., la pedeapsa de
- 9 (nouă) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
În temeiul art. 67 CP s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) CP pe o perioadă de 2 ani, care se execută potrivit art.68 alin.1 lit.c C.p., după executarea pedepsei.
În temeiul art.65 din C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit. a, b din Codul penal, care se execută potrivit art. 65 alin.3 C.p., de la rămânerea definitivă a hotărârii.
S-a constatat că infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta cauză a fost săvârșită în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 10 (zece) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 122/17.01.2011 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosar nr._/325/2010, definitivă prin dec. pen. nr. 324/R/10.03.2011 a Curții de Apel Timișoara.
În temeiul art. 83 din C.pen. 1969 rap. la art. 15 alin.2 din Legea nr. 187/2012 s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a pedepsei de 10 (zece) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 122/17.01.2011 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosar nr._/325/2010, definitivă prin dec. pen. nr. 324/R/10.03.2011 a Curții de Apel Timișoara și dispune ca inculpatul sa execute această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată în cauza de față, urmând ca inculpatul sa execute in total 1 (un) an si 7 (șapte) luni închisoare, în regim de detenție.
În temeiul art. 67 CP s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) CP pe o perioadă de 2 ani, care se execută potrivit art.68 alin.1 lit.c C.p., după executarea pedepsei.
În temeiul art.65 din C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit. a, b din Codul penal, care se execută potrivit art. 65 alin.3 C.p., de la rămânerea definitivă a hotărârii.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 450 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Analizând și coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 03.08.2013, ora 04:15, organele de poliție din cadrul PMT Timișoara – Biroul Rutier, în timp ce executau activități de supraveghere și control a traficului rutier pe . Timișoara, au oprit pentru control autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ în care se afla inculpatul B. A. G.. Întrucât conducătorul mașinii, inculpatul B. A. G. emana vapori de alcool, s-a trecut la testarea acestuia cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat. Pentru aceste motive, inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic Municipal Timișoara în vederea recoltării probelor biologice de sânge. Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.409/06.08.2013, rezultă că inculpatul avea la momentul recoltării primei probe de sânge, la ora 04:50, cantitatea de 1,05 g/l alcool pur în sânge, respectiv 0,85 g/l o oră mai târziu.
Procedând la analiza și evaluarea probelor administrate în cursul urmăririi penale și însușite de inculpat prin solicitarea de a fi judecat în raport de disp.art. 374 C.proc.pen., instanța a reținut că starea de fapt, așa cum a fost descrisă anterior, este confirmată de probele administrate în cauză. Astfel, declarațiile inculpatului B. A. G., prin care a recunoscut săvârșirea faptei se coroborează cu buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr.409/06.08.2013, din care rezultă că inculpatul avea la momentul recoltării primei probe de sânge, la ora 04:50, cantitatea de 1,05 g/l alcool pur în sânge, respectiv 0,85 g/l o oră mai târziu si cu declarația martorului A. C. I., probe în raport de care, instanța a considerat că fapta reținută în sarcina inculpatului prin actul de trimitere în judecată, precum și vinovăția acestuia sunt dovedite în totalitate.
Referitor la legea penală mai favorabilă aplicabilă în speță, instanța a apreciat că dispozițiile noului Cod penal sunt mai favorabile pentru inculpat, întrucât, raportat la pedeapsa anterioara de 10 luni închisoare, potrivit dispozițiilor Codului penal din 1969, instanța ar trebui să rețină starea de recidivă în sarcina acestuia, iar făcând aplicarea dispozițiilor din noua legislație în materie penală, faptele se află în pluralitate intermediară.
În drept, fapta inculpatului B. A. G. de a conduce pe drumurile publice, la data de 03.08.2013, autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_, având la momentul prelevării mostrelor biologice o alcoolemie de 1,05 g/l alcool pur în sânge la prima probă și 0,85 g/l alcool pur în sânge la cea de-a doua, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 336 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.44 alin.1 și art.5 C.p.
Având in vedere cele expuse si luând in considerare art. 53 din Codul penal, instanța a procedat la stabilirea pedepsei pentru fiecare dintre infracțiunile reținute in sarcina inculpatului. Instanța i-a aplicat pedeapsa cu închisoarea, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. de art. 336 alin.1 C.p. cu aplic. cu apl. art. 44 și art. 5 NCP, la individualizarea sancțiunii având în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal.
Instanța a ținut cont de vârsta inculpatului la data săvârșirii faptelor, care, deși are numai 29 ani, figurează cu antecedente penale, fiind condamnat anterior la o pedeapsă de 10 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pe un termen de încercare de 2 ani și 10 luni. Inculpatul a nesocotit în continuare valorile sociale ocrotite de legea penală, continuându-și activitatea infracțională, infracțiunea care face obiectul prezentei cauze fiind săvârșita înainte de împlinirea termenului de încercare. Instanța a constatat așadar perseverența infracțională a inculpatului.
Împotriva sentinței Judecătoriei Timișoara a declarat apel inculpatul B. A. G. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivare se arată că prevederile art.336 al.1 din Codul penal și-au încetat efectele întrucât prin Decizia Curții Constituționale nr.732/16.12.2014 s-a constatat că sintagma „ la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art.336 al.1 din Codul penal este neconstituțional iar Parlamentul nu a reexaminat dispozițiile respective pentru a fi pus în acord cu decizia menționată, astfel că se impune achitarea inculpatului.
În subsidiar se solicită aplicarea unei sancțiuni administrative sau a unei amenzi penale arătând că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă, este o persoană tânără cu posibilități reale de îndreptare, are studii superioare, este implicat activ în viața socială fiind încadrat în muncă în calitate de consilier juridic.
La termenul de azi procurorul de ședință a invocat excepția tardivității apelului arătând că minuta sentinței a fost comunicată de către instanța de fond la data de 12.06.2015 iar apelul a fost înregistrat la data de 25 iunie 2015, după expirarea termenului de 10 zile prevăzut de art.410 Cpp.
Se constată că excepția invocată nu este fondată și apelul a fost înregistrat în termen având în vedere că sentința apelată a fost pronunțată la data de 16.06.2015, astfel că minuta nu putea fi comunicată anterior, la data de 12.06.2015.
Analizând fila de comunicare de la dosar se constată că minuta sentinței a fost comunicată inculpatului la data de 19.06.2015 ceea ce rezultă din ștampila aplicată de factorul poștal și din mențiunea făcută pe fila respectivă (f.34 dosar instanță).
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 al.2 Cpp, se constată că apelul inculpatului este fondat pentru următoarele considerente:
Referitor la primul motiv de apel se constată că într-adevăr, prin Decizia Curții Constituționale nr.732/16.12.2014 s-a constatat că sintagma „ la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art.336 al.1 din Codul penal este neconstituțională. Din conținutul deciziei menționate mai sus se reține că prin decizia menționată mai sus nu s-a constatat că sunt neconstituționale toate dispozițiile cuprinse în art.336 Cp ci doar acele dispoziții referitoare la momentul la care poate fi constatată alcoolemia pe care o are în sânge o persoană în timp ce conduce un autovehicul pe drumurile publice.
Din conținutul normei cuprinse în art.336 Codul penal, anterior adoptării deciziei menționate de către Curtea Constituțională, rezultă că momentul de referință pentru constatarea alcoolemiei îl constituia cel al prelevării mostrelor biologice însă prin declararea ca neconstituționale a sintagmei„ la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art.336 al.1 din Codul penal, va a fi avut în vedere gradul de alcoolemie care va fi constatat la momentul depistării în trafic.
În cauza de față alcoolemia inculpatului a fost stabilită în raport cu momentul depistării acestuia în trafic în timp ce conducea un autovehicul pe drumurile publice.
Din actele de la dosar se reține că inculpatul a fost oprit în trafic în data de 03.08.2013, la ora 04:15 și, fiind testat cu testul alcoolscop, s-a stabilit că avea valoarea de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat iar la ora 04:50, momentul recoltării primei probe de sânge, avea o alcoolemie de 1,40 g/l alcool pur în sânge iar peste o oră, la a doua probă, avea o alcoolemie de 0,85g/l.
Din coroborarea datelor menționate mai sus rezultă fără nici un dubiu că inculpatul avea, la momentul depistării în trafic, o alcoolemie peste limita legală.
Argumentele din motivele de apel ale inculpatului pe baza cărora se solicită achitarea ar fi putut fi luate în considerare doar dacă din probele administrate ar fi rezultat că nivelul alcoolemiei a fost stabilit de organele de urmărire penală la momentul prelevării mostrelor biologice, fără posibilitatea de a se mai stabili valoarea alcoolemiei avută de inculpat la momentul în care se afla în trafic.
Apelul inculpatului este fondat în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei.
Din analiza sentinței apelate se reține că instanța de fond avut în vedere la stabilirea pedepsei și a cuantumului acesteia doar antecedentele penale ale inculpatului, fără a analiza în ansamblu toate criteriile generale prevăzute de art.74 Cp.
Se observă însă că nu s-a ținut seama de circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea, de împrejurarea că nivelul alcoolemiei era apropiat de limita minimă de încadrare a unei asemenea fapte ca infracțiune.
De asemenea, din actele depuse la dosar rezultă că inculpatul este implicat activ în viața socială, desfășurând activități de voluntariat în cadrul Asociației Creștine: „FOR H.”- Centru de consiliere și sprijin pentru părinți și copii, este încadrat în muncă și din caracterizările depuse la dosar rezultă că sunt apreciate calitățile lui profesionale, corectitudinea și comportamentul la locul de muncă sau modul în care se implică în acțiuni cu caracter social și educațional, în lucrul cu copii cu risc de abandon școlar și familial, copii victime ale violenței domestice și familiile acestora.
La toate acestea se adaugă conduita și comportamentul inculpatului în cursul procesului, atitudinea sa sinceră de recunoaștere a faptei și de colaborare cu organele de anchetă.
Din analiza fișei de cazier a inculpatului se constată că într-adevăr, el a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă de 10 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării, însă infracțiunea din prezenta cauză a fost comisă în termenul de încercare prevăzut de art.83 Cp, ceea ce atrage revocarea suspendării condiționate a executării acestei pedepse și executarea acesteia în detenție.
Coroborând toate datele menționate mai sus, Curtea apreciază că executarea pedepsei de 10 luni închisoare în detenție, de către o persoană care este bine integrată în societate, este suficientă pentru realizarea scopului pedepsei de prevenire și reeducare.
Aplicarea unei pedepse cu închisoarea și în prezenta cauză ar duce la executarea unei pedepse cu executarea în detenție pe o durată excesiv de mare și nejustificată față de circumstanțele în care s-a comis infracțiunea și față de conduita de ansamblu a inculpatului în societate, ceea ce ar avea un impact negativ în procesul de reeducare și resocializare a acestuia.
Prin urmare, în baza art. 421 alin. 1 pct.2 lit. a C.p.p. va fi admis apelul declarat de inculpatul B. A. G., se va desființa sentința apelată și rejudecând cauza:
În temeiul art.336 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.44 C.pen., art.5 C.pen. și a art. 396 alin. 10 CPP, va fi condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală, la pedeapsa de 2000 (douămii) lei amendă penală.
Se va stabili în sarcina inculpatului un număr de 200 de zile amendă penală și un cuantum a sumei corespunzătoare unei zile amendă de 10 lei.
În temeiul art. 83 din C.pen. 1969 rap. la art. 15 alin.2 din Legea nr. 187/2012 se va revoca beneficiul suspendării condiționate a pedepsei de 10 (zece) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 122/17.01.2011 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosar nr._/325/2010, definitivă prin dec. pen. nr. 324/R/10.03.2011 a Curții de Apel Timișoara și dispune ca inculpatul sa execute pedeapsa de :10(zece) luni închisoare în regim de detenție și 2000(douămii) lei amendă penală, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, lit.b Cod penal anterior, pe durata prev. de art. 71 Cod penal anterior.
Se vor menține dispozițiile sentinței apelate în ceea ce privește plata cheltuielilor judiciare către stat.
În baza art. 275 alin.3 Cpp cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția tardivității apelului formulată de Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
În baza art. 421 alin. 1 pct.2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de inculpatul B. A. G. împotriva sentinței penale nr. 1399 din 16.06.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
Desființează sentința apelată și rejudecând cauza:
În temeiul art.336 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.44 C.pen., art.5 C.pen. și a art. 396 alin. 10 CPP, condamnă inculpatul B. A. G., fiul lui M. și V., născut la data de 10.09.1984 în București, cu domiciliul în Timișoara, ..10, ., CNP:_, cu antecedente penale, la pedeapsa de:
- 2000 (douămii) lei amendă penală.
Stabilește în sarcina inculpatului un număr de 200 de zile amendă penală și un cuantum a sumei corespunzătoare unei zile amendă de 10 lei.
În temeiul art. 83 din C.pen. 1969 rap. la art. 15 alin.2 din Legea nr. 187/2012 revoca beneficiul suspendării condiționate a pedepsei de 10 (zece) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 122/17.01.2011 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosar nr._/325/2010, definitivă prin dec. pen. nr. 324/R/10.03.2011 a Curții de Apel Timișoara și dispune ca inculpatul sa execute pedeapsa de:
-10(zece) luni închisoare în regim de detenție și 2000(douămii) lei amendă penală, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, lit.b Cod penal anterior, pe durata prev. de art. 71 Cod penal anterior.
Menține dispozițiile sentinței apelate în ceea ce privește plata cheltuielilor judiciare către stat.
În baza art. 275 alin.3 Cpp cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 09.11.2015.
Președinte, Judecător,
C. C. I. P.
Grefier,
C. I.
Red. C.C./18.11.15
Tehnored. C.I./27.11.15
PI. – A. B. – Jud. Timișoara
| ← Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1109/2015.... | Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006.... → |
|---|
