Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 316/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 316/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 19-03-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 316/A
Ședința publică de la 19 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I. M.
Judecător G. B.
Grefier A. B.
Ministerul Public este reprezentat de procuror A. S., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de inculpatul H. M. împotriva sentinței penale nr. 754 din 16.12.2014 a Judecătoriei Lugoj, pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul personal, asistat de avocat ales M. R..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată depuse la dosar, prin registratură, motivele de apel de către inculpat însoțite de înscrisuri în circumstanțiere.
S-a luat declarație inculpatului aceasta fiind consemnată în proces verbal atașat separat la dosar.
Instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, acordă cuvântul în dezbaterea apelului, potrivit art.420 alin.6 C.p.p.
Apărătorul ales al inculpatului solicită, admitere apelului pentru motivele arătate în scris prin memoriul depus la dosar, desființarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, să se dispună renunțarea la aplicarea pedepsei, constatând că sunt îndeplinite dispozițiile art.80 – 81 C.p. consideră că prima instanță a greșit atunci când a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii penale, întrucât din probele administrate în cauză se putea cu ușurință dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, avându-se în vedere gravitatea relativ redusă a faptei săvârșite, coroborat cu împrejurarea că, atât anterior cât și ulterior săvârșirii faptei, a avut o conduită ireproșabilă în familie și societate. Inculpatul deține o societate comercială în Lugoj cu punct de lucru în Timișoara, societate ce are mai mulți angajați cărora trebuie să le asigure veniturile lunare necesare întreținerii familiilor lor, trebuind să se aprecieze că, condamnarea sa la o pedeapsă cu amenda penală, a dus și la anularea permisului de conducere, punându-l astfel în imposibilitatea de a se deplasa în mun. Timișoara, reprezentând o consecință mult prea gravă atât pentru el cât și pentru familia sa, cât și pentru persoanele ce sunt dependente financiar de societatea comercială al cărei administrator și asociat este. De asemenea, inculpatul nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe întreg parcursul procesului penal, recunoscând săvârșirea faptei, astfel că inculpatului i se poate aplica un avertisment sau renunțarea la aplicarea pedepsei.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului declarat de către inculpat, ca nefondat, nu se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, iar pedeapsa aplicată de către prima instanță nu este suficientă.
Inculpatul, având cuvântul, arată că nu au fost implicate în accident două autoturisme, a fost singur în timpul nopții, nu este un consumator de alcool.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.754/16.12.2014, pronunțată de Judecătoria Lugoj, în dosarul nr. _, în baza art. 336 al. 1 C.pen., cu aplicarea art. 61 al. 2 si 4 C.pen. și a art. 396 al.10 C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul H. M., la o pedeapsă de 1500 lei amendă penală (150 zile amenda*10 lei/zi), pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.
I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 C.pen. privind înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii în cazul neexecutării, cu rea credință, a pedepsei amenzii.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 250 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, întocmit la data de 14.10.2014 în dosarul nr. 1183/P/2014, înregistrat la data de 16.10.2014 pe rolul Judecătoriei Lugoj sub nr._, a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului H. M. si s-a dispus trimiterea acestuia în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care la momentul prelevării probelor biologice are o îmbibație alcoolică peste limita legală (peste 0,80 %o) prev. și ped. de art. 336 alin.1 C. penal.
În fapt, prin actul de inculpare, s-a reținut că în data de 02.07.2014 organele de poliție au întocmit procesul verbal de constatare, din conținutul căruia rezultă că la data respectivă, orele 00,25, au fost sesizați prin SNUAU 112 că pe DJ 592 Bacova-Buziaș, la . de podul de cale ferată, a avut loc un accident de circulație în urma căruia nu au rezultat victime, ci doar avarierea autovehiculului, astfel că s-au deplasat de îndată la fața locului. S-a procedat la identificarea mașinii implicate în accident, care se afla pe partea carosabilă, marca NISSAN, cu nr. de înmatriculare_, ce prezenta avarii și a șoferului acestuia – în persoana inculpatului H. M.. Șoferul a fost testat cu aparatul etilotest . – 0446, care a indicat o valoare de 0,43 mg/l alcool pur în aerul expirat, conform testului_ din 02.07.2014 orele 01,17, după care a fost condus la spital unde i s-au recoltat două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Din Buletinul de analiză toxicologică nr. 328/A/03.07.2014 al IML Timișoara rezultă că inculpatul H. M. a avut o îmbibație alcoolică în sânge de 1,15 %o la prima recoltare (la orele 01,40) și respectiv de 1,05 %o la cea de a doua probă (la orele 02,40).
Fiind audiat în calitate de suspect (de către organele de poliție) și apoi de inculpat (de procuror) H. M. a recunoscut fapta comisă, declarând că a consumat băuturi alcoolice în seara de 01.07.2014 în jurul orelor 23,00 la un restaurant din Timișoara, după care a condus autoturismul marca NISSAN cu nr._ pe DJ-592 îndreptându-se spre Buziaș iar în jurul orelor 00,25 a ațipit la volan și a pierdut controlul mașinii. Mai adaugă că după producerea evenimentului rutier, până la recoltarea celor două probe de sânge, nu a mai consumat băuturi alcoolice (doar anterior).
Mijloacele de probă din dosarul de urmărire penală au fost: proces verbal de constatare a infracțiunii (f.3-4 dup), declarațiile martorilor T. C. G. (f.15-16 dup), T. P. C. (f.17-18 dup), declarația suspectului (f.13-14 dup), declarația inculpatului H. M. (f.10-11 dup), buletin de analiză toxicologică nr. 328/A/03.07.2014 al IML Timișoara (f.19 dup), rezultat alcooltest (f.20 dup), cerere de analiză, proces verbal prelevare, buletin de examinare clinică (f.21-22 dup) și fișa cazierului judiciar (f.23 dup).
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 27.11.2014, in baza art. 346 al. 2 C.pr.pen. judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
În faza de judecată a fost audiat inculpatul (filele 12-13 dosar), care a recunoscut săvârșirea faptelor și a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a constatat că starea de fapt expusă prin rechizitoriu este dovedită în întregime de probele anterior enunțate, reținând aceeași stare de fapt cu cea descrisă în rechizitoriu.
Situația de fapt reținută este întărită și de recunoașterea inculpatului prin declarația nemijlocită dată de către acesta în ședință publică (f. 32-33).
În drept, fapta inculpatului, care la data de 02.07.2014, în jurul orei 00:25, a condus pe drumurile publice (pe DJ 592 Bacova-Buziaș) autoturismul marca Nissan cu numărul de înmatriculare_, având o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv o alcoolemie de 1,15 %o la prima recoltare și de 1,05 %o la cea de a doua probă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 336 alin 1 C. pen..
Elementul material a constatat în acțiunea inculpatului care a condus autoturismul pe drumurile publice, având o alcoolemie peste limita legală.
Urmarea imediată a constat într-o stare de pericol pentru securitatea circulației pe drumurile publice, cunoscut fiind faptul că o persoană care se găsește sub influența băuturilor alcoolice nu mai este în plenitudinea aptitudinilor fizice și psihice pe care le presupune conducerea în siguranță a autovehiculelor. Fiind o infracțiune formală, de pericol, raportul de cauzalitate între urmarea imediată și acțiune se prezumă, starea de pericol fiind inerentă acțiunii.
Din perspectiva laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție indirectă întrucât, prin conducerea autoturismului după ce în prealabil a consumat alcool, a cunoscut că pune în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic, în condițiile în care o persoană aflată sub influența alcoolului are mult diminuate orice reflexe și reduse orice posibilități de preîntâmpinare a unui eventual pericol pe drumurile publice și, deși nu a urmărit un astfel de rezultat, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Pentru infracțiunea săvârșită prima instanță a aplicat inculpatului pedeapsa cu amenda, la a cărei individualizare judiciară a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C.pen. respectiv: scopul pedepsei, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, natura și împrejurările concrete în care fapta a fost comisă, nivelul mai sus arătat al alcoolemiei, raportat la limita de 0,80 g/l alcool pur în sânge, precum și împrejurarea că a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând săvârșirea faptei imediat după producerea acesteia. Prima instanță a avut în vedere si faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel cum rezultă din fișa de cazier judiciar și se bucură de o bună reputație, astfel cum rezultă din caracterizarea și scrisoarea de recomandare depuse la dosar.
Având în vedere aceste considerente, precum si faptul ca inculpatul și-a recunoscut vinovăția, prima instanță a făcut aplicarea art. 396 alin. 10C.p.p. si a redus cu o pătrime limitele de pedeapsa prevăzute de lege, respectiv de la pedeapsa cu amenda între 180 și 300 zile amendă la pedeapsa cuprinsă între 135 și 225 zile-amendă.
Pentru toate aceste motive, prima instanță a procedat la soluționarea cauzei, conform dispozitivului prezentei sentințe penale.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul H. M. arătând în motivare că, se impune admiterea acestuia pentru motivele arătate în scris prin memoriul depus la dosar, desființarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, să se dispună renunțarea la aplicarea pedepsei, constatând că sunt îndeplinite dispozițiile art.80 – 81 C.p. Consideră că prima instanță a greșit atunci când a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii penale, întrucât din probele administrate în cauză se putea cu ușurință dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, avându-se în vedere gravitatea relativ redusă a faptei săvârșite, coroborat cu împrejurarea că, atât anterior cât și ulterior săvârșirii faptei, a avut o conduită ireproșabilă în familie și societate. Inculpatul deține o societate comercială în Lugoj cu punct de lucru în Timișoara, societate ce are mai mulți angajați cărora trebuie să le asigure veniturile lunare necesare întreținerii familiilor lor, trebuind să se aprecieze că, condamnarea sa la o pedeapsă cu amenda penală, a dus și la anularea permisului de conducere, punându-l astfel în imposibilitatea de a se deplasa în mun. Timișoara, reprezentând o consecință mult prea gravă atât pentru el cât și pentru familia sa, cât și pentru persoanele ce sunt dependente financiar de societatea comercială al cărei administrator și asociat este. De asemenea, inculpatul nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe întreg parcursul procesului penal, recunoscând săvârșirea faptei, astfel că inculpatului i se poate aplica un avertisment sau renunțarea la aplicarea pedepsei.
Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.417 alin.2 C.p.p., instanța constată că apelul declarat de inculpatul H. M., este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel, instanța de fond în mod corect a stabilit starea de fapt dedusă judecății pe baza întregului material probator administrat în cauză, care se coroborează cu declarația de recunoaștere a inculpatului, care a uzat de procedura recunoașterii învinuirii, prev.de art.396 alin.10 C.p.p., respectiv aceea că, la data de 02.07.2014, în jurul orei 00,25, a condus pe drumul județean DJ nr. 592 Bacova – Buziaș, autoturismul marca Nisan, cu nr. de înmatriculare_, având o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv o alcoolemie de 1,15 %o ( prima recoltare), și de 1,05 %o ( a doua recoltare), faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr/l alcool pur în sânge, faptă prev.de art.336 alin.1 C.p., prezumția de nevinovăție fiind răsturnată în speța de față.
Având în vedere că fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul a fost dovedită fără dubiu, sancționarea penală a acestuia a intervenit într-o manieră temeinică și legală.
La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art.74 C.p., gradul de pericol social al infracțiunii, modalitatea și împrejurările comiterii faptei, circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând săvârșirea faptei și uzând de procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, prev.de art.396 alin.10 C.p.p., cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu 1/3, precum și lipsa antecedentelor penale, iar raportat la toate aceste elementele Judecătoria Lugoj a aplicat o pedeapsă de 1500 lei amendă penală ( 150 zile amendă x 10 lei pe zi), pedeapsă care în opinia instanței de control judiciar apare ca una modică.
Cu toate acestea, inculpatul a contestat chiar și această pedeapsă deosebit de redusă, apreciind că se impune renunțarea la aplicarea pedepsei, instituție de drept penal reglementată de dispozițiile art.80 – 82 C.p., inculpatul argumentând această solicitare în esență, prin prisma faptului că deține o societate comercială cu profil de confecționare monumente funerare din piatră naturală, iar anulându-se dreptul de a conduce autovehicule nu poate să-și desfășoare activitatea curentă în condiții optime.
Instanța de control judiciar apreciază că, argumentele aduse de către inculpat în sprijinul acestei solicitări sunt insuficiente, întrucât dispozițiile art.80 alin.1 lit.a C.p., arată că această instituție de drept penal, respectiv renunțarea la aplicarea pedepsei, este aplicabilă doar pentru faptele care au o gravitate redusă prin prisma naturii și întinderii urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care a fost comisă, motivul și scopul urmărit, însă văzând starea de fapt reținută în speța de față, respectiv conducerea unui autovehicul având o îmbibație alcoolică de peste 1 %o alcool pur în sânge, nu poate fi caracterizată ca fiind o faptă care are un grad redus de pericol social, astfel că acestei spețe nu-i poate fi aplicabilă instituția renunțării la aplicarea pedepsei.
Inculpatul a mai arătat că această stare de oboseală pe care a avut-o în timpul conducerii autovehiculului s-a datorat atât consumului de alcool cât și epuizării fizice după o călătorie lungă din SUA, însă nici acest argument nu este unul care să-i profite inculpatului, dimpotrivă simțind această stare de oboseală, combinat cu efectele băuturilor alcoolice inculpatul trebuia să se abțină de la conducerea unui autovehicul întrucât această stare nu putea să conducă decât la un eveniment nedorit, prezența unui conducător auto obosit și aflat sub efectele unor băuturi alcoolice neputând reprezenta decât un veritabil pericol pentru participanții la trafic pe drumurile publice.
În concluzie, instanța de control judiciar apreciază că nu se impune aplicarea dispozițiilor art.80 – 82 C.p., referitor la renunțarea aplicării pedepsei, care ar implica aplicarea doar a unui avertisment și, va menține pedeapsa amenzii penale, pe care o apreciază ca fiind una deosebit de redusă raportat la toate elementele cauzei dar și raportat la practica judiciară în materie.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul H. M. împotriva sentinței penale nr. 754 din 16.12.2014 a Judecătoriei Lugoj.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. va obliga inculpatul apelant la 100 lei cheltuieli judiciare față de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul H. M. împotriva sentinței penale nr. 754 din 16.12.2014 a Judecătoriei Lugoj.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă inculpatul apelant la 100 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19 martie 2015.
Președinte, C. I. M. | Judecător, G. B. |
Grefier,
A. B.
RED: G.B/26.03.2015
Dact: A.B.2 exempl/ 23 Martie 2015
Prima instanță: Judecătoria Lugoj
Jud: O. Ș. S.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 52/2015.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 319/2015.... → |
|---|
