Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1268/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Decizia nr. 1268/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 10-12-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._ cod operator 2711

DECIZIA PENALĂ NR.1268/A

Ședința publică de la 10 Decembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE F. I.

Judecător D. V.

Grefier V. R.

Ministerul Public este reprezentat de procuror C. M. U. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de către partea civilă apelantă ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE T., împotriva sentinței penale nr. 297 din 05.10.2015 pronunțată de Tribunalul T., în dosarul nr._ .

Mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 08.12.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când în temeiul art. 391 alin.1 C.p.p. s-a stabilit termen pentru pronunțare pentru termenul de astăzi,

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 297 din 05.10.2015 pronunțată de Tribunalul T., în dosarul nr._, în temeiul art. 386 cpp a admis cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev de art. 9 alin 1 lit b din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin 1 cp în infracțiunea prev de art. 9 alin 1 lit b din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 cp din 1969 și aplicarea art 5. cp.

În temeiul art 396 alin 6 raportat la art. 16 alin 1 lit. h cod pr penală a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului I. E. Ș., fiul lui D. și A., născut la data de 15.11.1970 în București, CNP –_, domiciliat în București, Sector 6, . infracțiunii prev de art. 9 alin 1 lit b din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 din cp 1969 și art. 5 cod penal.

In temeiul art. 10 lit. i din cpp 1968 și art. 91 alin 1 pct c cod penal 1969 art. 10 alin 1 teza III din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 5 cod penal a aplicat inculpatului o amendă administrativă în cuantum de 1000 lei .

A constatat că valoarea prejudiciului stabilit de către organele de urmărire penală în sumă de 23 556 lei a fost achitată de către inculpat în condițiile art. 10 al. 1 teza I din Legea 241/2005.

În baza art. 9 lit. b din Legea 290/2004 raportat la art. 10 al. 1 teza a III-a din Legea 241/2005, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, a dispus comunicarea unei copii a dispozitivului sentinței Inspectoratului de Poliție al Județului T. în vederea înregistrării amenzii administrative în Cazierul Judiciar.

În baza art. 6 al. 11 din OG 75/2001 la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, a dispus comunicarea unei copii a dispozitivului sentinței DGFP T., pentru efectuarea mențiunilor corespunzătoare în cazierul fiscal.

În temeiul art.275 alin 2 lit a cod pr penală a obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate de judecarea prezentei cauze.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 387/P/2013 din data de 27.01.2015 emis de P. de pe lângă Tribunalul T., înregistrat pe rolul Tribunalului T. la data de 03.02.2015 sub număr unic de dosar_, a fost trimis în judecată inculpatul I. E. Ș., în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. (2 acte materiale).

În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului I. E. Ș. că, în calitatea sa de administrator faptic al . SRL, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, cu intenție, nu a înregistrat în evidența contabilă a societății pe care a administrat-o și nu a declarat la organele fiscale nici achizițiile intracomunitare efectuate la data de 10.12.2007 de la SEC Electronics Samsa M. S.P. Slovenia (conform facturii fiscale nr.2007-506/10.12.2007) și la data de 17.12.2007 de la SEC D.O.O. Slovenia (conform facturii fiscale nr.2007-905/17.12.2007) și nici nu a înregistrat și declarat veniturile realizate din valorificarea bunurilor importate de la cele două societăți din Slovenia, fapte prin care a cauzat un prejudiciu de 23.556 lei bugetului consolidat al statului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, în modalitatea normativă privitoare la omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

Starea de fapt ce a fost reținută de acuzare

. SRL a fost înființată la data de 10.01.2002 ca societate cu răspundere limitată, având ca asociați pe inculpații I. D., I. E. și I. E. Ș., inculpatul I. D. fiind desemnat administrator. Sediul social al societății a fost stabilit, declarat și menținut, pe toată durata activității societății, la adresa din Timișoara, .-9, în baza contractului de închiriere încheiat cu . obiectul de activitate principal al societății a fost „instalarea, întreținerea și repararea echipamentelor de ridicat și manipulat lifturi”.

Pe perioada desfășurării activității, conform dispozițiilor Legii nr.82/1991 Legea contabilității, răspunderea, în plan juridic, pentru organizarea și conducerea contabilității societății revenea administratorului acesteia. După anul 2006 această răspundere îi revenea inculpatului I. E. Ș., care era administratorul de fapt, aspect pe care inculpatul și l-a asumat în cuprinsul declarației din data de 12.01.2010 unde a arătat că el era cel care se ocupa „de toate actele societății în calitate de director” și care a fost confirmat de ceilalți inculpați și de martorii P. A. și N. F.. Astfel, martora P. A. a declarat că în perioada februarie 2007-iunie 2008, în baza unui contract de prestări servicii, a condus evidența contabilă a . SRL, societate care era în fapt administrată de către inculpatul I. E. Ș., care îi furniza facturile și celelalte documente contabile și că în iunie 2008 a predate documentele contabile ale . SRL inculpatului I. E. Ș.. La rândul său, martorul N. F. a arătat că inculpatul I. E. Ș. se ocupa în fapt de administrarea societății.

La data de 24.06.2008 inculpații și-au transmis în mod fictive părțile sociale deținute la . SRL către Astaloș G. și T. E.. Tot atunci inculpatul I. D. a fost revocat din funcția de administrator, administrator fiind desemnat Astaloș G..

Din verificările efectuate cu privire la situația . SRL a rezultat în mod indubitabil faptul că acest transfer al părților sociale a fost fictiv deoarece, după data presupusului transfer al părților sociale, în numele . SRL nu s-au mai desfășurat niciun fel de activități, contractul de închiriere al spațiului unde societatea își avea sediul social a fost reziliat, la I.T.M.T. s-au făcut mențiunile privind încetarea contractele de muncă ale angajaților, nicio persoană nu s-a mai prezentat la sediul social, ultimele declarații depuse la organele fiscale au privit activitatea desfășurată în luna iunie 2008, ca și datorită faptului că la data respectivă societatea înregistra debite mari atât către bugetul de stat, inclusiv pentru sume provenite din stopajul la sursă, cât și către furnizori.

Caracterul fictiv al transferului părților sociale deținute de inculpați la . SRL a rezultat și din declarația martorului Astaloș G., care a arătat că societatea avea datorii către stat iar el și concubina sa, T. E., au fost de acord să preia în mod fictiv societatea, primind pentru aceasta 1.000 euro, însă nu a primit niciun document sau act al societății, nu desfășurat activitate și nu a avut angajați.

Existența datoriilor provenind din neplata chiriei pentru spațiul unde funcționa . SRL și faptul că după data transferului nu au mai fost desfășurate activități de către această societate, sunt confirmate de martora C. I., director economic la . a arătat că discuțiile privind încheierea și prelungirea contractului de închiriere au fost purtate cu inculpatul I. D.; că din vara anului 2008 reprezentanții societății nu au mai venit la sediu; că . SRL avea datorii provenind din neplata chieriei și a utilităților; că în vara anului 2008 inculpatul I. D. le-a propus încheierea unui protocol de preluare a datoriilor . SRL de către . Timișoara al cărui reprezentant era inculpatul I. E. Ș. însă acest protocol nu a fost finalizat din cauza celor de la . SRL.

La data de 02.04.2009, prin Sentința comercială nr.589, pronunțată în dosarul nr._, urmare a solicitării formulate de SEC D.O.O. Slovenia, Tribunalul T. a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență a . SRL, SCP I.T. Management Advisors SPRL Timișoara fiind desemnat administrator judiciar.

Prin Sentința comercială nr.319, pronunțată la data de 11.02.2010, Tribunalul T. a dispus închiderea procedurii de insolvență cu radierea debitoarei și a revocat din funcție lichidatorul judiciar. Prin aceeași sentință Tribunalul T. a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar de angajare a răspunderii patrimoniale a fostului administrator I. D. și a noului administrator Astaloș G., cei doi fiind obligați la plata, din averea proprie, a sumelor datorate creditorilor SEC D.O.O. Slovenia și . considerând că sunt îndeplinite condițiile cerute de art.138 din Legea nr.85/2006 și că ambii administratori au manifestat rea-credință și dezinteres în cursul administrării procedurii insolvenței, procedură cu privire la care au fost notificați de către administatorul judiciar.

Împotriva acestei Sentințe a formulat recurs inculpatul I. D., iar Curtea de Apel Timișoara, prin Decizia nr.814/R/24.06.2010, a modificat în parte Sentința comercială nr.319 în sensul că a respins cererea de atragere a răspunderii patrimoniale personale a lui I. D., considerând că prima instanță nu a avut probe pertinente, utile și concludente din care să rezulte fără putință de tăgadă că acesta ar fi contribuit la crearea stării de insolvență a debitoarei. Soluția Curții de Apel Timișoara a plecat însă de la premisa realității cesiunii părților sociale efectuate către Astaloș G. și T. E., ceea ce ar fi presupus și predarea actelor contabile, a activului și pasivului societății.

Conform informațiilor furnizate de autoritățile fiscale slovene, obținute ca urmare a solicitării de informații tip antifrauda, în perioada 2007-2008, SEC D.O.O. Slovenia a efectuat livrări intracomunitare de bunuri către . SRL în valoare totală de 35.343 euro, aferent unui număr de 5 facturi fiscale, după cum urmează:

-factura fiscală nr.2007-512/02.08.2007, în valoare de 3.556 euro,

-factura fiscală nr.2007-556/03.09.2007, în valoare de 1.409 euro,

-factura fiscală nr.2007-669/02.10.2007, în valoare de 5.008 euro,

-factura fiscală nr.2007-905/17.12.2007, în valoare de 23.700 euro,

-factura fiscală nr.2008-0435/11.04.2008, în valoare de 1.670 euro.

Conform bazei de date Fiscnet a ANAF, administratorul . SRL a depus la organul fiscal Declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile intracomunitare de bunuri, D 390, aferentă trimestrului IV 2007, în care a declarat achiziții de bunuri în valoare de 33.422 lei de la SEC D.O.O. Slovenia (anexa nr.1 a Raportului de constatare întocmit de inspectorul antifraudă detașat la P. de pe lângă Tribunalul T.), sumă ce a fost raportată și în decontul de TVA D 300, aferent lunii noiembrie 2007 (anexa nr.2 a Raportului de constatare întocmit de inspectorul antifraudă detașat la P. de pe lângă Tribunalul T.).

De asemenea, administratorul . SRL a depus la organul fiscal Declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile intracomunitare de bunuri, D 390, aferentă trimestrului II 2008, în care a declarat achiziții de bunuri în valoare de 5.586 lei de la SEC D.O.O. Slovenia (anexa nr.3 a Raportului de constatare întocmit de inspectorul antifraudă detașat la P. de pe lângă Tribunalul T.), suma a fost raportată și în decontul de TVA D 300, aferent trimestrului II 2008 (anexa nr.4 a Raportului de constatare întocmit de inspectorul antifraudă detașat la P. de pe lângă Tribunalul T.).

Din verificarea declarațiilor făcute de . SRL, prin raportare la declarațiile făcute de SEC D.O.O. Slovenia și SEC Electronics Samsa M. S.P. Slovenia, aferent semestrului II 2007- semestrul I 2008, rezultă că diferențele constatate de organele fiscale și descrise în plângerile penale formulate provin din nedeclararea de către reprezentanții . SRL a relațiilor comerciale desfășurate cu:

-SEC D.O.O. Slovenia, aferent facturii fiscale nr.2007-905/17.12.2007, în valoare de 23.700 euro, reprezentând achiziționarea unui elevator electric, respectiv cu,

-SEC Electronics Samsa M. S.P. Slovenia, aferent facturii fiscale nr.2007-506/10.12.2007, în valoare de 3.643 euro, reprezentând accesorii pentru elevatorul electric.

Din datele transmise de autoritățile slovene rezultă că elevatorul electric a fost livrat de către SEC D.O.O. Slovenia pe . Timișoara, în baza unei comenzi făcute, de către . Timișoara, în numele . SRL.

Organele de cercetare penală l-au identificat pe martorul N. F., angajat al . SRL, care a indicat locul în care a fost montat elevatorul electric evidențiat în factura aflată în litigiu, respectiv în imobilul cu nr.34 de pe . Timișoara, al cărei proprietar actual este C. M..

Urmare a verificărilor efectuate la adresa indicată de martor a fost identificat elevatorul electric furnizat de SEC D.O.O. Slovenia iar din datele existente în documentele puse la dispoziție de către . care asigură întreținerea elevatorului electric, din Raportul de inspecție nr.77/20.06.2014 al C.N.C.I.R. SA-Sucursala Timișoara, din cartea instalației echipamentului întocmită de ISCIR, din procesul verbal de verificare tehnică, din declarația martorului N. F. și a martorei G. C. (reprezentanta .) rezultă faptul că elevatorul electric existent în imobilul cu nr.34 de pe . Timișoara a fost montat de . SRL și acolo se regăsesc mărfurile evidențiate în cele două facturi aflate în litigiu.

În ceea ce privește realitatea operațiunilor comerciale aflate în litigiu și a persoanei din cadrul . SRL care a confirmat primirea mărfii, din examinarea CMR-ului aferent facturii fiscale nr.2007-905/17.12.2007 (aflat la fila 85 vol II dos.u.p.) se constată că pe acesta apare confirmarea reprezentantului . SRL pentru preluarea mărfii, confirmare efectuată la data de 19.12.2007, de către „I. E.”, care a semnat în dreptul numelui, la rubrica privind destinatarul, și a trecut, pe lângă nume, faptul că ar fi reprezentantul societății și . sale de identate, RR nr._. Referitor la cartea de identitate . nr._, se constată că aceasta a fost emisă pe numele inculpatului I. E. Ș..

Din mijloacele de probă administrate în cauză s-a stabilit și faptul că mărfurile achiziționate de . SRL de la SEC D.O.O. Slovenia și SEC Electronics Samsa M. S.P. Slovenia, evidențiate în facturile fiscale aflate în litigiu, au fost valorificate de inculpatul I. E. Ș., fiind montate în imobilul situat în Timișoara, ..34.

Referitor la valorificarea elevatorului electric și a accesoriilor evidențiate în facturile aflate în litigiu de către . SRL, pe lângă cele expuse mai sus, martora G. C., reprezentanta ., a arătat că liftul montat de . SRL la adresa de pe ..34 nu a fost achiziționat de ., că nu cunoaște nimic despre relațiile existente în anul 2008 între cele două societăți deoarece în acea perioadă director al . era I. N., care a decedat, iar în arhiva . nu există niciun document care să ateste vreo relație comercială între cele două societăți. Martora a apreciat că . figurează pe documentația tehnică deoarece ei îndeplineau condițiile cerute de ISCIR pentru montarea și autorizarea funcționării ascensorului, . SRL neavând certificatele necesare în acest sens.

Astfel, chiar dacă pe actele depuse la ISCIR pentru obținerea autorizării de funcționare a elevatorului electric montat la adresa din Timișoara, ..34, apare sigla ., în realitate, de montarea elevatorului electric s-au ocupat angajații . SRL, iar implicarea . a constat doar în oferirea sprijinului în condițiile în care doar această din urmă societate dispunea de autorizațiile cerute de lege pentru această activitate. De altfel, se constată că la data finalizării documentației necesare pentru punerea în funcțiune a elevatorului electric, în luna octombrie 2008, inculpatul I. E. Ș. nu mai desfășura activitatea prin intermediul . SRL, ci prin intermediul . Timișoara, societate care figurează pe documentația întocmită ca și societate care se ocupă de întreținerea ascensorului. Mai mult, la inspecția efectuată de inspectorii ISCIR a participat și inculpatul I. E. Ș., iar din documentația depusă la cartea instalației/echipamentului rezultă că proiectul a fost întocmit la solicitarea . SRL.

Pe parcursul urmăririi penale nu a putut fi audiat proprietarul actual al clădirii în care au fost montate mărfurile evidențiate în facturile aflate în litigiu, întrucât acesta este plecat în străinătate și nu a revenit în România până la data finalizării urmăririi penale în cauză, și nu au putut fi obținute documente prin care să se stabilească suma cu care au fost valorificate de către . SRL.

De asemenea, s-a stabilit faptul că evidența contabilă a . SRL a fost întocmită de . SRL Timișoara, reprezentantă în prezent de T. N., care a declarat că în perioada respectivă activitatea de contabilitate era desfășurată de mama sa, T. I., care nu a putut fi audiată deoarece a decedat. Aceeași situație a apărut și în cazul martorilor C. I.-proprietarul inițial al clădirii în care a fost montat ascensorul și persoana care l-a achiziționat-, T. E.-care a preluat societatea împreună cu Astaloș G.-, C. I.-care întocmea evidența contabilă primară a . SRL- și I. N.-reprezentantul . care a semnat în anul 2008 documentele care privesc punerea în funcțiune a ascensorului-, martori care au decedat pe parcursul urmăririi penale.

Martorul Astaloș G. nu a putut fi reaudiat după începerea urmăririi penale deoarece nu s-a mai prezentat la chemarea organelor judiciare.

În cauză a fost dispusă efectuarea unui Raport de constatare de către inspectorul antifraudă detașat la P. de pe lângă Tribunalul T., iar concluziile Raportului sunt următoarele:

●Referitor la relațiile comerciale desfășurate cu SEC D.O.O. Slovenia

Din examinarea declarațiilor privind livrările/achizițiile a rezultat că valoarea achizițiilor intacomunitare efectuate de . SRL de la SEC D.O.O. Slovenia, nedeclarate și neînregistrate de către . SRL, este în sumă de 23.700 euro, respectiv 84.334 lei, sumă care reprezintă contravaloarea facturii nr.2007-905/17.12.2007 (aflată la fila nr.84 vol.II dos.u.p.), factură emisă pentru livrarea unui elevator electric.

Referitor la marfa evidențiată în această factură se reține că, din documentele existente reiese că transportul a fost efectuat de către firma Avtoles D.O.O. Slovenia, cu autovehiculul cu numerele de înmatriculare SGD8-559/S159SG, a fost însoțit de scrisoarea de trăsură nr._ iar CMR-ul (aflat la fila 85 vol II dos.u.p.) și a fost confirmat pentru preluarea mărfii, în data de 19.12.2007, de către reprezentantul . SRL.

●Referitor la relațiile comerciale desfășurate cu SEC Electronics Samsa M. S.P. Slovenia

Din documentele puse la dispoziție de către Recupit & Asociații Societate Profesională de Recuperare Debite și Creanțe rezultă că . SRL a efectuat o achiziție intracomunitară de bunuri, diverse accesorii pentru un elevator electric (panou comandă, cutie comandă cabină, cutie comanda stația principală, cutie comandă pallere, cablu flexibil), conform facturii nr.2007-506/10.12.2007 (aflată la fila nr.127 vol.II dos. u.p.), în valoare de 3.643 euro, respectiv 12.805 lei.

Referitor la relațiile comerciale desfășurate cu SEC Electronics Samsa M. S.P. Slovenia se arată că, din examinarea declarațiilor . SRL privind livrările/achizițiile, rezultă că valoarea achizițiilor intacomunitare efectuate de la SEC Electronics Samsa M. S.P. Slovenia nu a fost raportată în Declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile intracomunitare de bunuri D 390, aferentă trimestrului IV 2007 (anexa nr.1) și nici în decontul de TVA D 300, aferent lunii decembrie 2007 ( anexa nr.6).

De asemenea, se constată că din documentele existente rezultă că . SRL nu a declarat și nu a înregistrat în evidența contabilă suma de 12.805 lei, care reprezintă contravaloarea facturii nr.2007-506/10.12.2007, iar din mijloacele de probă administrate rezultă că accesoriile pentru elevatorul electric evidențiate în această factură au fost valorificate de reprezentantul . SRL.

●Referitor la existența și cuantumul prejudiciului cert cauzat bugetului consolidat al statului ca urmare a săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală de către fostul administrator de fapt al . SRL

Inspectorul antifraudă a constatat că din documentele contabile existente și din celelalte mijloace de probă administrate în cauză rezultă că cele două achiziții intracomunitare au fost efectuate, sunt operațiuni reale și mărfurile respective au fost comercializate, iar administratorul . SRL nu a înregistrat în evidența contabilă nici achizițiile intracomunitare aflate în litigiu și nici veniturile obținute din valorificarea mărfurilor importate.

Astfel, inspectorul antifraudă a stabilit că, urmare a neînregistrarii în evidențele contabile ale . SRL a acestor operațiuni comerciale, prin neînregistrarea în evidența contabilă a facturilor care atestă efectuarea unor achiziții intracomunitare, prin neevidențierea și prin nedeclararea veniturilor realizate din vânzarea mărfurilor achiziționate, s-a produs un prejudiciu bugetului consolidat al statului.

Pentru stabilirea cuantumului prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului inspectorul antifraudă a procedat la determinarea prețului de vânzare fără TVA al mărfurilor provenite din achizițiile intracomunitare nedeclarate, prin utilizarea metodei marjei prevăzute la art.2 lit.c din OPANAF 3389/2011 privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere. Conform acestor dispoziții legale, metoda marjei se bazează pe faptul că activitățile desfășurate într-un domeniu au elemente comune care caracterizează activitatea atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere financiar. Metoda constă în estimarea venitului unui contribuabil pentru determinarea obligației fiscale, pe baza utilizării unor elemente considerate tipice, exprimate în procente sau proporții, pentru activitatea desfășurată de acesta. Această metodă constă în analiza vânzărilor și/sau a costului vânzărilor unui contribuabil și aplicarea unui procent corespunzător de marjă, pentru a obține venitul impozabil. Veniturile realizate și costul vânzărilor pot fi stabilite pornind de la anumite elemente de venit și/sau cheltuieli cunoscute care vor fi ajustate/ponderate, folosind procente sau proporții caracteristice pentru activitatea desfășurată. Procentele ori proporțiile pot fi determinate din datele cunoscute la contribuabilul verificat sau obținute de la alte entități cu activități similare ori de la instituții care calculeaza și publică astfel de procente și/sau proporții.

În absența documentelor contabile ale . SRL, pentru determinarea veniturilor realizate de . SRL urmare a operațiunilor comerciale aflate în litigiu, inspectorul antifraudă a utilizat cota de adaos de 15% practicată în perioada anilor 2007-2008 de ., societate cu activitate similară, cotă comunicată prin adresa nr.87/14.11.2014 a ..

Inspectorul antifraudă a stabilit că, aferent operațiunilor comerciale nedeclarate, . SRL a obținut venituri de 111.710 lei, pe care nu le-a înregistrat, că profitul pe care l-a realizat societatea, din comercializarea mărfurilor achiziționate intracomunitar și pe care nu le-a declarat, a fost de 14.571 lei, iar impozitul pe profit datorat pentru profitul realizat din aceste operațiuni este de 2.331 lei.

Totodată, inspectorul antifraudă a stabilit că, aferent relațiilor comerciale aflate în litigiu, desfășurate în trimestrul IV 2007, taxa pe valoarea adaugată datorată de . SRL a fost TVA 21.225 lei.

Astfel, inspectorul antifraudă a stabilit că valoarea totală a prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului ca urmare a neînregistrarii în evidențele contabile ale . SRL a achizițiilor intracomunitare efectuate în conformitate cu facturile aflate în litigiu și a neînregistrării veniturilor realizate din comercializare ulterioară a bunurilor este în sumă de 23.556 lei.

Având în vedere cele de mai sus se constată că din mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat în mod indubitabil că inculpatul I. E. Ș. în calitate de administrator de fapt al . SRL, în luna decembrie 2007, a derulat activități ilicite, care au vizat diminuarea veniturilor datorate bugetului de stat, venituri constând atât din impozite indirecte (TVA) cât și din impozite directe (impozit pe profit), că nu a declarat și nu a înregistrat în evidența contabilă achizițiile intracomunitare de bunuri de la furnizorii din Slovenia, reprezentând un elevator electric și accesorii necesare elevatorului electric, în valoare de 97.139 lei, din care 84.334 lei, reprezentau contravaloarea unui elevator electric furnizat de SEC D.O.O. Slovenia conform facturii nr.2007-905/17.12.2007 și 12.805 lei reprezentau contravaloare accesoriilor pentru un elevator electric furnizate de SEC Electronics Samsa M. S.P. Slovenia conform facturii nr. 2007-506/10.12.2007, mărfuri care ulterior au fost comercializate fără a se declara veniturile obținute, fapte prin care a produs un prejudiciu de 23.556 lei bugetului consolidate al statului.

Probele propuse de acuzare:

-plângerea penală formulată de către D.G.F.P.T. împreună cu Procesul verbal din data de 09.06.2009 și anexele acestuia referitor la controlul efectuat la . SRL, Situațiile privind estimarea bazei impozabile, Situația facturilor privind achizițiile intracomunitare, raportul VIES, dispoziția privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală, procesul-verbal nr.623/19.05.2009, invitații de prezentare la sediul A.F.P.T., confirmări de primire a corespondenței: filele 62-84: filele 13-25; 50-60;

-Raportul VIES și Raportul de inspecție fiscală din data de 09.06.2009 efectuat la . SRL: filele 26-41;

-sesizarea formulată de Recupit&Asociații-Societate Profesională de Recuperare Debite și Creanțe împreună cu copii ale facturilor nr.2007-512, nr.2007-556, nr.2007-669, nr.2007-905, nr.2008-0435: filele 42-49;

-situația declarațiilor depuse de către . SRL:filele 85-88;

-Sentința comercială nr.589/02.04.2009 a Tribunalului T., Sentința Comercială nr.319 a Tribunalului T., Decizia nr.814/R/24.06.2010 a Curții de Apel Timișoara: filele 89-90,170-171; 182-190;

-declarațiile inculpatului I. E. Ș.: filele 91-99, 102-103;

-declarațiile inculpatului I. D.: filele 109, 111-114, 117-118;

-declarațiile inculpatei I. E.: filele 124-127, 134-135;

-declarația martorului P. A.: filele 140-143;

-declarațiile martorului N. F.: filele 144-149;

-declarația martorei C. I. M. împreună cu documentele depuse de aceasta, adresa . de reziliere a contractului de închiriere, contractul de închiriere nr.242/17.06.2005 împreună cu Actul adițional, cerere de deschidere a procedurii insolvenței: filele 153-162, 163-164, 173-177;

-declarația martorei T. N.: fila 181;

-istoricul . SRL:filele 274-278;

-contractul de cesiune a părților sociale ale . SRL, Hotărârea A. nr.1/23.06.2008, certificatul de înregistrare a mențiunilor împreună cu Încheiere ORC T. nr._/27.06.2008, Certificat constatator privind . SRL: filele 191-202;

-procese-verbale de citare telefonică, procese-verbale de îndeplinire a procedurii de citare, citații, procese-verbale de căutare, înștiințări: filele 203-218, 221-232;

-adresa Primăriei Sectorului 6 București și adresa Primăriei Municipiului Timișoara referitor la situația bunurilor mobile și imobile impozabile aparținând inculpatului I. E. Ș.: filele 233-236;

-datele existente la ORC privind societățile comerciale la care Astaloș G. și T. E. au deținut calitatea de asociat sau administrator: filele 237-272;

-datele existente la ORC privind . SRL Timișoara: filele 282-285;

-lista angajaților . SRL: file 286-288.

Volumul II

-ordonanța din data de 07.11.2014 împreună cu Raportul de constatare întocmit de inspectorul antifraudă detașat în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul T., împreună cu anexele Raportului: filele 1-20;

-adresele . privind adaosul practicat: filele 23-25;

-declarațiile 390 depuse în perioada 2007-2008 de . SRL, bilanțurile contabile din 30.06.2007 și 31.12.2007, documentele depuse de autoritățile slovene privind tranzacțiile intracomunitare aflate în litigiu și actele existente la SEC D.O.O. Slovenia: filele 27-95;

-proces-verbal de identificare a imobilului în care funcționează ascensorul achiziționat de la SEC D.O.O. Slovenia împreună cu documente privind întreținerea și reparația ascensorul aflat în litigiu, avizul ISCIR de funcționare împreună cu documentația aferentă: filele 96-121, 137-145;

-documente privind operațiunile comerciale desfășurate între SEC D.O.O. Slovenia și . SRL: filele 122-137;

-documentele contabile ale . SRL (bilanțuri contabile, fișe sintetice, fișe fiscale, balanțe de verificare analitice, ordine de plată, foi de vărsământ, chitanțe, act constitutiv al societății și certificatul de înmatriculare al societății): filele 146-151, 159-276;

-procese verbale și citații:153-156;

-acte privind dosarul de insolvență al . SRL: filele 280-287;

-acte care privesc transferul părților sociale de la . SRL, acte de la ORC referitoare la . SRL și soluțiile dispuse de P. de pe lângă Tribunalul T. față de inculpații I. D. și I. E. Ș.: filele 289-301, 308-330;

-acte de la ORC referitoare la .: filele 302-307.

Volumul III

-sesizarea Gărzii Financiare-Comisariatul Regional T. împreună cu sesizarea făcută de Recupit&Asociații, copii ale documentelor depuse o dată cu sesizarea (facturi, schiță tehnică ascensor, CMR nr._), cu Nota de constatare . nr._, anexa 1 la Nota de constatare și anexe care cuprind declarația martorei C. I., istoricul de la O.R.C.T. al . SRL: filele 2-38;

-cererea de constituire ca parte civilă a A.J.F.P.T. împreună cu anexe (buletinul procedurilor de insolvență, decizie de impunere, situația depunerii declarațiilor lunare, fișă sintetică totală): filele 40-73;

-istoricul de la O.R.C.T. al . SRL: filele 75-78;

-procese verbale de îndeplinire a procedurii de citare: filele 79-80, 150-151;

-declarația lui I. E. Ș. împreună cu actele depuse de acesta: filele 81-87;

-fișa sintetică pe plătitor și situația depunerii declarațiilor privind obligațiile de plată către bugetul de stat ale . SRL: 89-149;

-declarația lui Astaloș G.: fila 152;

-copie de pe factura nr.2007-669 și de pe CMR-ul nr._, împreună cu traducerea: filele 153-156;

-plângerea penală și soluția dispusă față de inculpatul I. E. Ș. în dosarul nr.292/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T.: filele 158-164;

-fișele de cazier judiciar ale inculpaților I. E. Ș., I. D., I. E.: filele 165-172;

-declarația martorei G. C.: filele 173-174;

-proces-verbal de verificare și extrase de pe portalul DEPAB: filele 175-177.

Tribunalul

A fost sesizat cu judecarea prezentei cauze la data de 03 02 2015.

Prin încheierea de cameră preliminară din data de 03 04 2015, s-a constatat legalitatea actului de sesizare și s-a dispus începerea judecății întrucât nu au fost invocate excepții în conformitate cu cerințele art. 344 și urm cod pr penală.

Înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul, prin apărători, a depus la dosar chitanțe din care reiese achitarea prejudiciului stabilit prin rechizitoriu. Aceste chitanțe sunt însoțite de un memoriu, prin care solicită a se face aplicarea prevederilor mai favorabile din Legea 241/2005 în forma ei care era in vigoare la momentul săvârșirii faptelor.

Totodată, inculpatul a solicitat continuarea procesului penal, în temeiul art. 18 cod pr penală, pentru a se constata că este nevinovat și a dispune in principal achitarea sa in temeiul art. 16 alin 1 lit. b cod pr. penală.

În cursul cercetării judecătorești s-a luat declarație inculpatului, s-au administrat doar probele noi solicitate de apărare, respectiv probe cu înscrisuri, audierea nemijlocită a martorei P. A., persoană care a avut calitatea de contabil la societatea administrată de inculpat.

Inculpatul, audiat la data de 21 09 2015 ( decl. fila 118) a arătat că, nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunii. Susține că, el in calitatea de administrator al ., a contractata lucrări către SEC G. România, societate care are sediul in Timișoara. Menționează că nu a avut relații contractuale directe cu SEC DOO Slovenia, întrucât comenzile erau efectuate prin acea reprezentanță din Timișoara. Faptul că societatea din Slovenia trimitea mărfurile direct către A. se datora împrejurării că, societatea SEC G. din Timișoara nu avea un depozit pentru aceste componente.

Susține că materialele care au făcut obiectul primei facturi au fost instalate in baza unui contract încheiat cu . această operațiune se regăsește in contabilitate in declarația 394. Menționează că nu a fost înregistrată factura de intrare a bunurilor, provenind de . nu a primit acea factură Inculpatul mai arată că același circuit l-a avut și facura numărul 2, a fost recepționat ascensorul primit și montat in baza unui contract încheiat cu o persoană fizică care nu era plătitoare de TVA. A susținut că operațiunea de ieșire a fost înregistrată în contabilitate, însă nu poate demonstra că a fost evidențiată exact factura ce face obiectul cercetărilor, ci doar suma generală.. De asemenea a arătat că nu există factura de intrare a mărfii întrucât nu a primit această factură.

Tribunalul a făcut o analiză a probatoriului administrat atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești urmând a se pronunța în debut asupra incidentei cauzei de încetarea a procesului penal, invocată de apărarea.

Se impune a se stabili care este legea aplicabilă, având in vedere că de la momentul săvârșirii infracțiunii și până la momentul judecării cauzei au intervenit modificări atât în ce privește unele dispoziții ale Legii 241/2005, cât și în ce privește codul penal, cu privire la instituția formei continuate a infracțiunii aplicabilă în speță.

În examinarea legii incidente cu privire la acuzația formulată față de inculpat, instanța urmează să analizeze:

- Influența modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii pentru care inculpatul este acuzat. În examinarea acestui criteriu, instanța a verificat dacă fapta mai este încriminată de legea nouă

- Consecințele produse de acuzație cu privire la sancțiune la data săvârșirii faptei și consecințele la data judecării.

În examinarea acestui criteriu instanța va avea în vedere caracterul unitar al dispozițiilor referitoare la pedeapsă și circumstanțele de individualizare în raport de încadrarea juridică dată faptei. Influența modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii pentru care inculpatul este trimis in judecată și asupra cauzei de reducere a pedepsei în acest caz.

Text legea veche:

ART. 9

„ Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:

b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; „

Cauze de nepedepsire și cauze de reducere a pedepselor

ART. 10

(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.

Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.

(2) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1)”

ART. 41

Unitatea infracțiunii continuate și a celei complexe

În cazul infracțiunii continuate și al infracțiunii complexe nu există pluralitate de infracțiuni.

Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni ART. 42

Pedeapsa pentru infracțiunea continuată

Infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, la care se poate adăuga un spor, potrivit dispozițiilor art. 34 sau, după caz, art. 40^1 alin. 1.

Text legea nouă

Art. 9.

(1) Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:

b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

ART. 10

(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretențiile părții civile, limitele prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.

(2) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).

ART. 35

Unitatea infracțiunii continuate și a celei complexe

(1) Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

ART. 36

Pedeapsa pentru infracțiunea continuată și infracțiunea complexă

(1) Infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii.

Tribunalul reține că, de la momentul săvârșirii infracțiunii reclamante, conținutul infracțiunii prev de art. 9, alin 1, lit. b din Legea 241/2005 nu s-a modificat, nici cu privire la condițiile răspunderii penale, nici cu privire la cuantumul pedepsei.

Prin Legea nr. 255/2013 de punere în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, de la 1 februarie 2014 s-au modificat dispozițiile art.10 din legea 241/2005.

Reglementarea veghe, cuprindea atât cauze de reducere a pedepsei cât și cauze de nepedepsire, în timp ce legea nouă, reglementează doar ipoteza reducerii cuantumul pedepsei în cazul în cazul achitării prejudiciului.

În condițiile în care norma specială care reglementează actul de conduită sancționat de art. 9 alin 1 lit. b din Legea 241/2005 este nemodificată, însă norma care reglementează regimul individualizarea a pedepsei sub aspectul aplicării circumstanței atenuante legale a achitării prejudiciului, respectiv condițiile de existență și sancționare a unei clauze de reducerea a pedepsei, s-au modificat, legea mai favorabilă este stabilită raportat la această instituție, astfel că, se va reține că este mai favorabilă Legea 241/2005 în varianta sa nemodificată.

Se observă că Legea nr. 241/2005 nu face referire la dispozițiile privind aplicarea unei amenzi administrative și în cauză nu se poate aprecia că devine aplicabilă norma tranzitorie din cuprinsul art. 19 din Legea nr. 255/2013, care face trimitere la modul de aplicare a legii mai favorabile in cazul sancțiunii administrative. Astfel că instanța a fost pusă în situația de a analiza, in baza cărui temei va aplica sancțiunea administrativă.

Se observă că vechiul cod penal, prevede la art. 91 lit. c, sancțiunile cu caracter administrativ, sancțiuni care nu mai sus preluate in noua reglementare.

Raportat la aplicabilitatea acestui text care stabilește natura și cuantumul sancțiunilor administrative, dar și necesitatea de a, aplica legea mai favorabilă in mod global, atât sub aspectul normei de incriminare aplicabile, dar și a celor sancționatorii, tribunalul, în temeiul art 386 cod pr penală, a dispus schimbarea încadrării juridice, potrivit vechii reglementări, în modalitatea prevăzută de art. 9 alin 1 lit. b din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin 2 cp din 1969.

Se observă că inculpatul a solicitat să se dispună încetarea procesului penal, întrucât înainte de începerea cercetării judecătorești a achitat întregul prejudiciu, în ipoteza in care va fi considerat vinovat în urma continuării procesului penal.

La dosarul cauzei, filele, 59-66 există recipise de consemnare la CEC și chitanțe CEC care demonstrează achitarea sumei totale de 23 556 lei, reprezentând cuantumul prejudiciului stabilit prin rechizitoriu.

În prezenta cauză a fost necesar a fi analizate și prev. de art. 10 alin 2 din Legea 241/2005, față de împrejurarea că, prin ordonanța din 16 10 2010, pronunțată în dosar 292/p/2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul T., inculpatului i s-a aplicat o amendă administrativă pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 6 din Legea 241/2005.

Se observă ( din conținutul ordonanței de la fila 163, vol 3 dup) faptul că, deși procurorul de caz, la soluționarea cauzei a făcut referire la dispozițiile art. 10 din Legea 241/2005, ca o circumstanță care a condus la reținerea unui pericol social scăzut al faptelor, nu și-a întemeiat in drept soluția pe dispozițiile prev. de art. 10 alin 1 din Legea 241/2006 ci pe dispozițiile art. 10 lit. b prin raportat la art.11 pct, 1 lit. b din codul de procedură penală 1969.

Pe de altă parte, raportat la momentul săvârșirii faptelor, cercetate in dosarul indicat, respectiv 2005-2008, se observă că nu poate fi aplicabil textul art. 10 alin 2 din Legea 241/2005, întrucât cerința acestui text, este ca „ făptuitorul să mai fi săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1).” Or, așa cum reiese din materialul probator, faptele fost săvârșite concomitent, deși au fost cercetate la o distanță mare de timp intre ele.

Față de aceste motive, instanța arată că nu este incidentă interdicția prev de art. 10 alin 2 din Legea 241/2005 și că inculpatul, poate beneficia de clauza de nepedepsire prev de art. 10 alin 1 teza III din Legea 241/2005, în forma ei de la momentul săvârșirii faptelor întrucât: prejudiciul este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale și a fost achitat, o parte în cursul urmăririi penale și o altă parte până la primul termen de judecată.

Inculpatul a solicitat aplicarea art. 18 cod pr penală.

Potrivit acestui text

„ În caz de amnistie, de prescripție, de retragere a plângerii prealabile, de existență a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori în cazul renunțării la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal”

Față de această solicitare, instanța a analizat existenta motivului de achitare prev de art 16 alin 1 lit b cod pr penală, invocat de apărare.

Inculpatul este acuzat că „ a efectuat în numele . SRL 2 importuri intracomunitare pe care nu le-a înregistrat în evidențele contabile ale societății, nu a declarat organului fiscal teritorial relațiile comerciale desfășurate cu SEC D.O.O. Slovenia și SEC Electronics Samsa M. S.P. Slovenia, aferent facturilor fiscale nr.2007-905/17.12.2007, respectiv nr.506/10.12.2007 și nu a declarat veniturile obținute din valorificarea mărfurilor evidențiate în cele două facturi, prejudiciind astfel bugetul consolidat al statului” .

Acesta a negat săvârșirea faptelor, arătând în primul rând că el nu a primit facturile de societatea din Slovenia, întrucât relația comercială se desfășura prin intermediul unei reprezentanțe din Timișoara, încercând să acrediteze ideea că, ieșirile din contabilitate au fost înregistrate la o altă rubrică, respectiv declarația nr. 394 ce reglementează livrările pe teritoriul României și nu livrarea intracomunitară

Inculpatul a depus la dosar, contract nr. MDS 15 07 2007, facturi cu data de 25 07 2007 și 18 02 2008, anexe, declarații fiscale privind livrările pe teritoriul României, decont privind TVA, contul de profit și pierderi pentru anul 2007

Examinând înscrisurile depuse de către apărare, instanța constată, pe de o parte că acestea nu sunt noi, o parte dintre ele, respectiv documentele fiscale, fiind preluate din evidențele DGFP și fiind avute în vederea la întocmirea rapoartelor de control fiscal.

În ce privește facturile care ar demonstra vânzarea de componente către . observă că, înregistrarea acestora se regăsește în declarațiile fiscale depuse, însă nu demonstrează că este o operațiune de vânzarea a componentelor provenite din Slovenia întrucât în conținutul facturilor este indicat un număr de contract MDS 15 07 2007, care este depus la dosar, dar in conținutul căruia nu sunt individualizate in nici un mod componentele.

De altfel, nici valoarea acestora nu poate fi coroborată cu cea care rezultă din livrarea intracomunitară ce face obiectul cercetărilor.

Tribunalul a reținut, deci, că neînregistrarea documentelor contabile de mai sus și nedeclararea veniturilor obținute din valorificarea mărfurilor, rezultă din:

- plângerile formulate de SEC D.O.O. Slovenia

- informațiile cuprinse în declarațiile depuse de . SRL la organele fiscale, corespondenței purtate în luna martie 2008 de SEC D.O.O. Slovenia cu inculpatul I. E. Ș., inclusiv o comandă lansată de inculpat în numele . SRL;

- din faptul că pe CMR-ul nr._ apare numele inculpatului, semnătura sa, datele cărții sale de identitate și ștampila societății;

- din concluziile raportului de constatare efectuat de inspectorul antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalului T.

- din declarația martorei,P. A., persoană care a lucrat ca și contabil la societatea administrată de inculpat. Aceasta a confirmat faptul că, a exista o relația comercială intre societatea administrată de . SRL și SEC D.O.O. Slovenia, în ciuda celor afirmate de inculpat și că își amintește, că a înregistrat în trecut facturi provenind de la aceștia. Aceeași martora, susține că nu este posibil ca operațiunea să fi fost înregistrată în contabilitate în alt mod, respectiv ca o livrare de mărfuri pe teritoriul României.

De altfel așa cum se poate observa in declarația dată de inculpat la acest termen, acesta recunoaște că nu a înregistrat cele două facturi de la SEC D.O.O. Slovenia ( cu motivația că nu le-a primit) fapt contrazis de societatea emitentă SEC D.O.O. Slovenia și de faptul că a semnat documentul însoțitor al facturii CMR.

Pe de altă parte, inculpatul, prin declarația sa și înscrisurile depuse, nu a putut demonstra, înregistrarea în contabilitate a veniturilor realizate in urma punerii in vânzare sau instalării bunurilor achiziționate din Slovenia. Susținerile sale că a vândut bunurile rezultate din prima factură către ., nu sunt de natură a face dovada acestei vânzări, cu atât mai mult cu cât una din facturile depuse este anterioară momentului livrării produselor.

În ce privește vânzarea bunurilor, ce au făcut obiectul celei de-a doua livrări intracomunitare, respectiv a elevatorului, inculpatul însuși arată că nu poate face dovada operațiunii.

Concluzionând, instanța a reținut că probele administrate atât în cursul urmăririi penale cât și în etapa cercetării judecătorești, la solicitarea apărării, conduc la concluzia existenței infracțiunii de evaziune fiscală și a vinovăției inculpatului cu privire la săvârșirea acesteia, fiind înlăturată prezumția de nevinovăție care operează în favoarea inculpatului, impunându-se în ipoteza neintervenirii unei clauze de reducere a pedepsei sau de nepedepsire, condamnarea acestuia.

Insă, față de reținerea situația prev de art 16 alin 1 lit h cod pr penală, existența clauzei de nepedepsire prev. de 10 alin 1 teza III din Legea 241/2005, în forma ei de la momentul săvârșirii faptelor, respectiv achitarea prejudiciului, instanța a fost datoarea a face aplicarea acestui text coroborat cu prevederile, art. 10 lit. i din cpp 1968 și art. 91 alin 1 pct c cod penal 1969.

În limitele de mai sus, s-a aplicat inculpatului o amendă administrativă in cuantum de 1000 lei.

În consecință, s-a constatat că valoarea prejudiciului stabilit de către organele de urmărire penală în sumă de 23 556 lei a fost achitată de către inculpat în condițiile art. 10 al. 1 teza I din Legea 241/2005.

În baza art. 9 lit. b din Legea 290/2004 raportat la art. 10 al. 1 teza a III-a din Legea 241/2005, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, s-a dispus comunicarea unei copii a dispozitivului sentinței Inspectoratului de Poliție al Județului T. în vederea înregistrării amenzii administrative în Cazierul Judiciar.

În baza art. 6 al. 11 din OG 75/2001 la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, a dipsus comunicarea unei copii a dispozitivului sentinței DGFP T., pentru efectuarea mențiunilor corespunzătoare în cazierul fiscal.

În temeiul art.275 alin 2 lit a cod pr penală a obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate de judecarea prezentei cauze.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea civilă Administrația Județeană a Finanțelor Publice T..

Apelul este tardiv.

Comunicarea minutei către partea civilă s-a făcut la data de 08.10.2015 (f. 146 dosar fond), în raport de care termenul de apel s-a împlinit la data de 19.10.2015, însă declarația de apel a fost depusă la data de 06.11.2015 (f. 3 dosar apel), fiind tardivă.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1) lit. a) Cod procedură penală va respinge, ca tardiv, apelul declarat de partea civilă Administrația Județeană a Finanțelor Publice T. împotriva Sentinței penale nr. 297/P.I./05.10.2015 pronunțată de Tribunalul T., Secția penală în dosarul nr._ .

Va menține sentința apelată.

În baza art. 275 alin. (2) Cod procedură penală va obliga apelanta să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Va dispune plata sumei de 70 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariul parțial al avocatului desemnat din oficiu în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 1) lit. a) Cod procedură penală respinge, ca tardiv, apelul declarat de partea civilă Administrația Județeană a Finanțelor Publice T. împotriva Sentinței penale nr. 297/P.I./05.10.2015 pronunțată de Tribunalul T., Secția penală în dosarul nr._ .

Menține sentința apelată.

În baza art. 275 alin. (2) Cod procedură penală obligă apelanta să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Dispune plata sumei de 70 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., onorariul parțial al avocatului desemnat din oficiu în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 10.12.2015.

Președinte, Judecător,

F. I. D. V.

Grefier,

V. R.

Red.F.I./10.12.2015

Tehnored.V.R./14.12.2015

Tribunalul T.

Judecător: M. B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1268/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA