Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 63/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 63/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 25-03-2015
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.63/CO
Ședința publică din data de 25.03.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: F. P.
GREFIER: O. IOȚCOVICI
Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror V. M..
Pe rol se află judecarea contestației formulată de contestatorul H. G. împotriva sentinței penale nr. 56 din 17.02.2015 pronunțată de Tribunalul A., secția penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul aflat în stare de deținere, asistat de avocat din oficiu B. C., care depune la dosar delegație de asistență judiciară obligatorie.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, la interpelarea instanței, contestatorul arată că menține contestația formulată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea contestației.
Avocatul din oficiu al contestatorului solicită admiterea contestației cu consecința aplicării legii penale mai favorabile condamnatului și respectiv reducerea pedepsei pe care o execută.
Procurorul solicită respingerea contestației ca nefondată iar hotărârea primei instanțe este temeinică și legală.
Contestatorul solicită admiterea contestației și aplicarea legii penale mai favorabile, astfel cum a solicitat.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 56 din 17.02.2015 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul A., în baza art. 595 Cod procedură penală, raportat la art. 6 Cod penal, a respins cererea privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată de persoana condamnată H. G., în baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală l-a obligat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat iar în baza art. 272 Cod procedură penală a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul A. a sumei de 100 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul A. la data de 02.02.2012, prin declinare în conformitate cu sentința penală nr.159/27.01.2015 a Judecătoriei A., persoana condamnată H. G., deținută în P. A., a formulat o cerere prin care a solicitat reducerea pedepsei, ca urmare a aplicării dispozițiilor din legea penală mai favorabilă.
La dosar au fost atașate copia mandatului de executare nr. 23/2007 din 09.10.2007 emis de Tribunalul pentru minori și familie B.- secția penală, în dosarul nr. 186/P/2006, precum și copii ale sentinței penale nr. 315 din data de 28.04.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._ și sentința penală nr. 370/12 mai 2014 a aceleiași instanțe, pronunțată în dosarul nr._ .
Prima instanță a constatat următoarele:
I. Prin sentința penală nr. 20/2007 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie B., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 149/2007 a Curții de Apel B. inculpatul H. G. a fost condamnat la următoarele pedepse:
- 12 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 5 ani a drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a, lit b și e Cod penal, pentru infracțiunea de tentativă de omor deosebit de grav, prev. de art. 20 rap. la art. 21alin. 2 prima teză, art 174 alin. 1,176 alin. 1 lit. a și d, cu aplic. art. 37 lit. a și act. 75 alin. 1 lit c Cod penal.
-25 de ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 10 ani a drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a, lit b și e Cod penal, pentru infracțiunea dc omor deosebit de grav, prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. d, art. 176 alin. 1 lit c și d Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a și art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal.
-câte 14 ani închisoare și pedepsele complementare a interzicerii pe o durată de 5 ani a drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a, lit. b și e Cod penal, pentru 2 infracțiuni de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 2 ind. 1 lit. a,b,c Cod penal, cu aplic, art 37 lit. a și art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal.
În baza art. 33 lit. a și b, art. 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 25 de ani închisoare, care a fost sporită cu 5 ani închisoare, rezultând o pedeapsă de 30 de ani închisoare.
În baza art. 61 alin. 1 Cod penal, a fost revocată liberarea condiționată a executării pedepsei de 4 ani închisoare, aplicata prin sentința penală nr. 392/2004 a Judecătoriei S. și a fost contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 472 zile închisoare, cu pedeapsa de mai sus, inculpatul având de executat pedeapsa principală cea mai grea de 30 de ani închisoare.
În baza art. 35 alin. 3 Cod penal, au fost contopite pedepsele complementare stabilite în pedeapsa cea mai grea de 10 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a, lit. b și e Cod penal.
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr. 23/2007, de către Tribunalul pentru Minori și Familie B..
II. Prin sentința penală nr.315 din data de 28.04.2014 pronunțată de Tribunalul A. în dosar nr._, în temeiul art. 23 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 595 Cod procedură penală s-a admis în parte cererea formulată de către deținutul H. G., în ceea ce privește condamnarea dispusă de Tribunalul pentru Minori și Familie B. prin sentința penală nr. 20/2007, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 149/2007 a Curții de Apel B. și în consecință:
În temeiul art. 6 alin. 6 din Noul Cod penal, s-a redus durata pedepselor complementare aplicate deținutului H. G. prin hotărârile penale menționate mai sus și prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, b și e Vechiul Cod penal (ce au corespondent în 66 alin. 1 lit. lit a,b,f N.C.pen) de la 10 ani la 5 ani.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 20/2007 a Tribunalul pentru Minori și Familie B., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 149/2007 a Curții de Apel B..
Hotărârea a rămas definitivă prin necontestare la data de 13.05.2014.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul A. a reținut următoarele:
Potrivit art. 6 alin. (1) C. pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Conform art. 4 din Legea nr. 187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pedeapsa aplicată printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
În ceea ce privește pedeapsa de 12 ani închisoare, aplicată pentru tentativă la omor deosebit de grav, prev. de art. 20 rap. la art. 21 alin. 2 prima teză, art. 174 alin. 1, 176 alin. 1 lit. a și d, cu aplic. art. 37 lit. a și art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal, instanța a constatat că aceasta se regăsește, în prezent, în art. 32 raportat la art. 189 lit. d și h din Noul Cod Penal (omor calificat) și are un maxim special de 20 de ani (a se vedea art. 33 alin. 2 din Noul Cod penal).
De asemenea, s-a reținut că pedeapsa aplicată sub legea veche poate fi redusă numai dacă aceasta depășește maximul special prevăzut în noul cod penal, ceea ce nu se întâmplă în acest caz.
În ceea ce privește pedeapsa de 25 de ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. d, art. 176 alin. 1 lit. c și d Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a și art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal, instanța a constatat că aceasta se regăsește, în prezent, în art. 189 lit. d și e din Noul Cod penal și se pedepsește cu închisoare de la 10 la 25 de ani sau detențiune pe viață.
S-a constatat că pedeapsa aplicată sub legea veche poate fi redusă numai dacă aceasta depășește maximul special prevăzut în noul cod penal, ceea ce nu se întâmplă în acest caz.
În ceea ce privește cele două pedepse de câte 14 ani de închisoare, aplicate pentru 2 infracțiuni de tâlhărie, prevăzute de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 2 ind. 1 lit. a,b,c Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. a și art. 75 alin. 1 lit. c Cod penal, instanța a constatat că acestea se regăsesc, în art.234 lit. a, d, f din Noul Cod penal și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani.
Totodată, s-a avut în vedere că prin aplicarea tratamentului sancționator al circumstanțelor agravante, prevăzute de art. 78 din Noul Cod penal, maximul special ajunge la 12 ani și, în consecință, s-a apreciat că în acest caz, cele 2 pedepse de câte 14 ani închisoare, ar trebui reduse la 12 ani închisoare (acest lucru s-ar întâmpla efectiv doar dacă și pedeapsa rezultantă finală ar fi mai mică decât pedeapsa rezultantă aplicată de Tribunalul pentru Minori și Familie B..
S-a mai reținut că prin aplicarea tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni, prevăzute de art. 39 alin. 1 lit. b din Noul Cod penal, la pedeapsa cea mai grea de 25 de ani închisoare s-ar adăuga 12 ani închisoare (1/3 din totalul celorlalte, de 36 ani închisoare), pedeapsa rezultantă fiind de 37 ani de închisoare și că la această pedeapsă ar trebui adăugat (nu contopit) restul de pedeapsă rămas neexecutat de 472 zile închisoare din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 392/2004 a Judecătoriei S..
Astfel, s-a concluzionat că în cauză nu erau incidente prevederile art. 6 alin. 1 din Noul Cod penal, întrucât pedeapsa aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 20/2007, a Tribunalul pentru Minori și Familie B., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 149/2007 a Curții de Apel B., este mai mică decât maximul special prevăzut de noul cod penal
În ceea ce privește pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 10 ani, a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, b și e C.pen., s-a constatat că în noul cod penal acestea se regăsesc la art. 66 alin. 1 lit. a, b, f N.C.pen., însă durata maximă pe care pot fi interzise este de 5 ani (art. 66 alin. 1 C.pen.).
Prin urmare, în temeiul art. 6 alin. 6 din Noul Cod penal, Tribunalul A. a redus durata pedepselor complementare menționate mai sus, de la 10 ani la 5 ani.
III. Urmare a formulării de către persoana condamnată H. G. a unei noi cereri prin care a solicitat reducerea pedepsei, ca urmare a aplicării dispozițiilor din legea penală mai favorabilă, a mai fost pronunțată o hotărâre de către Tribunalul A., prin sentința penală nr. 370/12 Mai 2014, pronunțată în dosarul nr._, prin care a fost respinsă cererea acestuia.
Raportat la dispozițiile hotărârilor penale susamintite, Tribunalul A. a respins cererea privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată de persoana condamnată H. G., deținut în P. A., reținând că în cauză există autoritate de lucru judecat, raportat la sentința penală nr. 315/28.04.2014 a Tribunalului A., hotărâre judecătorească prin care a fost soluționată cererea de aplicare a legii penale mai favorabile, formulată de persoana condamnată și în considerentele căreia, s-a reținut că reducerea celor două pedepse de câte 14 ani închisoare ar opera efectiv doar dacă și pedeapsa rezultantă finală ar fi mai mică decât pedeapsa aplicată de Tribunalul pentru minori și familie B.-Secția penală.
Împotriva acestor dispoziții a formulat contestație condamnatul solicitând reducerea pedepsei față de intervenirea unei legi mai favorabile.
Examinând contestația formulată de petent potrivit prevederilor art. 4251 alin. 4 rap. la art. 416, 418 C.pr.pen., instanța constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Cererea de aplicarea a legii penale mai favorabile, după condamnarea definitivă, formulată de petentul H. G. a fost soluționată definitiv prin sentința penală nr. 315 din 28 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul_ .
Petentul a formulat o nouă cerere de aplicare a legii penale mai favorabile, soluționată prin respingerea cererii prin sentința penală nr. 370 din 12 mai 2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul_ .
Apoi petentul s-a adresa cu altă cerere Tribunalului A., cerere ce face obiectul prezentului dosar. O astfel de cerere apare ca fiind inadmisibilă de vreme ce aplicarea dispozițiilor art. 6 C.pen. a fost analizată cu putere de lucru judecat prin sentința penală nr. 315 din 28 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul A. în dosarul_, astfel că Tribunalul A. în mod corect a respins cererea
Așa fiind, se impune respingerea contestației formulate de contestatorul H. G. împotriva sentinței penale nr. 56 din 17.02.2015 pronunțată de Tribunalul A., secția penală în dosarul nr._, ca nefondată.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat și având în vedere faptul că acesta a fost asistat de avocat din oficiu va dispune plata sumei de 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge contestația formulată de contestatorul H. G. împotriva sentinței penale nr. 56 din 17.02.2015 pronunțată de Tribunalul A., secția penală în dosarul nr._, ca nefondată.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Dispune plata sumei de 100 din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T., cu titlu de onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.03.2015.
PREȘEDINTE
F. P. GREFIER,
O. IOȚCOVICI
Red. F. P./14.04.2015
Tehnored.O.I. 5 ex-02.04.2015
Prima instanță – Tribunalul A. – jud. C. V. L.
| ← Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 351/2015. Curtea de... | Punere în circulaţie / conducere autovehicul neînmatriculat.... → |
|---|
