Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 348/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Curtea de Apel TIMIŞOARA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 348/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 25-03-2015

Dosar nr._ Operator 2711

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 348/A

Ședința publică din data de 25.03.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: F. P.

JUDECĂTOR: F. M. C. FLORENȚA

GREFIER: O. IOȚCOVICI

Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror M. V..

Pe rol se află judecarea apelurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA TIMIȘOARA și de către partea civilă A.N.A.F., D.G.R.F.P. TIMIȘOARA, DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ TIMIȘOARA, împotriva sentinței penale nr. 3837 din data de 24.10.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul R. P., personal și asistat de avocat ales B. I. iar pentru inculpatul V. V. se prezintă avocat din oficiu B. A. M., lipsă fiind acest inculpat și reprezentantul părții civile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depuse prin serviciul registratură, procesele verbale întocmite de către lucrătorii de poliție cu ocazia căutării inculpaților citați cu mandate de aducere pentru termenul anterior de judecată. De asemenea, se constată depus la dosar, procesul verbal întocmit de către Inspectoratul de Jandarmi Județean T. cu ocazia executării mandatului de aducere emis pe seama inculpatului V. V..

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.

Procurorul pune concluzii de admitere a apelului declarat de P., considerând că sentința pronunțată de prima instanță este netemeinică sub aspectul rețineri unei singure infracțiuni în sarcina inculpatului V. V. și a înlăturării reținerii formei continuate, precum și al cuantumului pedepsei aplicate acestui inculpat, prima instanță ignorând pericolul al faptei. În consecință, solicită majorarea cuantumului pedepsei aplicată de prima instanță acestui inculpat și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în temeiul art. 861 din vechiul C.pen., legea mai favorabilă inculpatului.

De asemenea, procurorul consideră că soluția primei instanțe este netemeinică sub aspectul aprecierii materialului probator existent la dosar cu consecința achitării inculpatului R. P.. În privința acestui inculpat, solicită instanței de apel rejudecarea cauzei, reevaluarea materialului probator și, să se rețină vinovăția inculpatului în comiterea faptei de care este acuzat și, în consecință să i se aplice o pedeapsă cu executare în regim de detenție, având în vedere împrejurarea că acesta a mai comis alte fapte.

Avocatul ales al inculpatului R. P. solicită respingerea apelului declarat de P. și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală raportat la materialul probator administrat în cauză. Avocatul învederează că inculpatul pe care îl asistă a fost trimis în judecată în baza unor prezumții, existând doar presupunerea că ar fi comis faptele de care a fost acuzat. De asemenea, menționează că singurul aspect concret a fost găsirea în autoturismul celuilalt inculpat din dosar a cantității de țigări. În plus, arată că toate probele administrate în dosar se referă la inculpatul V. și nici măcar acesta nu l-a indicat pe inculpatul R. ca fiind coautor.

Procurorul pune concluzii de admiterea a apelului formulat de partea civilă, desființarea sentinței apelate și menținerea sechestrului asigurător instituit de organele de urmărire penală.

Tot cu privire la apelul declarat de partea civilă, avocatul ales al inculpatului R. P. solicită să fie respins apelul, având în vedere modalitatea de estimare a prejudiciului. În acest sens, susține că organele de urmărire penală au adresat o întrebare generală părții civile referitoare la cuantumul unui prejudiciu în cazul unei cantități de țigări pe care a indicat-o și nu concret la cantitatea de țigări depistată la inculpat.

Avocatul din oficiu al inculpatului V. V. solicită respingerea celor două apeluri formulate în cauză.

Inculpatul R. P., având ultimul cuvânt, solicită respingerea apelurilor și menținerea hotărârii primei instanțe.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 3837 din data de 24.10.2014, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Timișoara, în temeiul art. 386 C.pr.pen., raportat la decizia Î.C.C.J. nr. 17/_ pronunțată în recurs în interesul legii, a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului V. V. din infracțiunile prevăzute de art.2961 alin.1 lit.l din Legea nr.571/2003 și art. 270 alin.3 teza I din Legea nr.86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. din 1969, totul cu aplicarea art.33 lit.a C.p. din 1969, în infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. 3, teza I din Legea nr.86/2006.

În temeiul art. 270 alin. 3, teza I din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 5 C. pen., a condamnat inculpatul V. V., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă simplă (varianta asimilată) în modalitatea normativă privitoare la colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă.

În temeiul art. 65 al 2 C.pen. din 1969, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea 187/2012, a dispus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit a teza a 2-a și lit. b C.pen. din 1969 pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 71 alin.2 C.pen. din 1969, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea 187/2012, a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit b C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 81 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În temeiul art. 82 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen., a stabilit un termen de încercare de 4 ani.

În temeiul art. 359 C.pr.pen. din 1968 a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83, art. 84 C.pen. din 1969 privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii în termenul de încercare a unei noi infracțiuni, având drept consecință executarea în întregime a pedepsei, care nu se va contopi cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară, precum și revocarea în cazul neîndeplinirii până la expirarea termenului de încercare a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

În temeiul art. 71 alin. 5 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen., a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 72 al 1 C.pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore începând cu data de 28.02.2012, ora 17.00.

În temeiul art.118 alin.1 lit. f C. pen. din 1969 a dispus confiscarea de la inculpat cantitatea de 50.000 țigarete marca Viceroy netimbrate cu banderole de marcaj fiscale emise de autoritățile române, țigarete sustrase de la controlul vamal și pentru care inculpatul V. V. nu a prezentat acte justificative aferente provenienței, achiziției sau transportului, menționate în adeverința de reținere bunuri nr. 671D/08.11.2008 (f. 112 dup).

În temeiul art. 397 alin. 4 C.pr.pen. a menținut sechestrul asigurător instituit la data de 10.11.2011 prin ordonanța procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr._/P/2011 asupra cantității de 50.000 fire țigarete de contrabandă marca Viceroy în vederea confiscării speciale, ordonanță care a fost pusă în aplicare de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T.- Serviciul de Investigare a Fraudelor la data de 28.02.2012.

În temeiul art.118 alin.1 lit. b C. pen. din 1969 a dispus confiscarea de la inculpat a autoutilitarei marca Mercedes, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_ .

În temeiul art. 397 alin. 4 C.pr.pen. a menținut sechestrul asigurător instituit la data de 10.11.2011 prin ordonanța procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr._/P/2011 asupra autoutilitarei marca Mercedes, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_ .

În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 4.200 lei cheltuieli judiciare către stat iar în temeiul art.272 al.1 C.pr.pen. a dispus plata sumei de 300 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, din fondul Ministerului Justiției, către Baroul T..

În temeiul art. 396 alin. 1 și 5 C.pr.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen. a achitat inculpatul R. P., zis ,,P.”, judecat în stare de libertate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă simplă (varianta asimilată) în modalitatea normativă privitoare la colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. 3, teza I din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. din 1969.

În temeiul art. 397 alin. 1, raportat la art. 25 C.pr.pen., cu aplicarea art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de către partea civilă A.N.A.F., D.G.R.F.P. Timișoara, Direcția Regională Vamală Timișoara.

În temeiul art. 397 alin. 4 C.pr.pen. a dispus ridicarea sechestrului asigurător luat în cursul urmăririi penale prin ordonanța procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr._/P/2011 din data de 12.01.2012 prin care s-a dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra cotei părți de 50% (jumătate) din bunurile imobile și mobile aparținând învinuitului R. P., constând în teren evidențiat in CF 2533/TOP 514/1/a/1/2 în suprafață de 3000 mp; autotractor Iveco 2 axe, . WJMM1VSK_, ._, dobândit la data de 28.01.2009; Seat Inca Autoutilitara . VSSZZZ9KZ3R17348, ._, dobândit la data de 20.10.2009; Seat Inca Autoutilitara . VSSZZZ9KZ3R16287, ._, dobândit la data de 20.10.2009; Seat Inca Autoutilitara . VSSZZZ9KZ3R17347, ._, dobândit la data de 20.10.2009, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 72 al 1 C.pen. a constatat că inculpatul a fost reținut 24 de ore începând cu data de 29.02.2012, ora 10,40.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. s-a stabilit că cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

În temeiul art. 273 și 272 alin. 2 C.pr.pen., raportat la art. 120 alin. 2 lit a C.pr.pen., a dispus restituirea din fondurile Tribunalului T. către martorul Ș. L. a sumei de 249, 95 lei, reprezentând cheltuieli prilejuite de chemarea în fața organelor judiciare.

Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a constatat următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr._/P/2011 din data de 03.07.2013, înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 11.09.2013, sub nr._, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților V. V. având ca obiect săvârșirea infracțiunii prev. de art. 296 ind. 1 alin 1 lit. l din Legea 571/2003 și art. 270 alin 3 teza I din Legea 86/2006 cu aplic art. 41 alin 2 C.p., totul cu aplicarea prev. art.33 lit.a din C.pen. și R. P. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 270 alin 3 teza I din Legea 86/2006 cu aplic art. 41 alin 2 C.p. În sarcina inculpatului V. V. s-a reținut în esență, că în data de 08.11.2011, în jurul orelor 1545, pe DN 6 la km 545 în localitatea Remetea M. din județul T., deținea și transporta cu autoutilitara marca Mercedes, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_, cantitatea de 50.000 țigarete marca VICEROY, producție externă, respectiv Ucraina, țigarete care erau disimulate în interiorul cabinei autoutilitarei, mai exact într-un compartiment special amenajat în plafonul cabinei destinate șoferului autocamionului, netimbrate cu banderole de marcaj fiscal emise de autoritățile române și despre care inculpatul cunoștea că provin din contrabandă, precum și faptele acesteia constând în aceea că, la data de 28.10.2011 și respectiv 08.11.2011 (dată când de altfel a și fost depistat în flagrant), a săvârșit la intervale distincte de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, două acte materiale certe care au prezentat, fiecare în parte, conținutul infracțiunii de contrabandă simplă (varianta asimilată) în modalitatea normativă privitoare la colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de deținere in afara antrepozitului fiscal pe teritoriul României, de produse accizabile supuse marcării - categoria țigarete - timbrate necorespunzător, peste limita a 10.000 de țigarete și contrabandă simplă (varianta asimilată) în modalitatea normativă privitoare la colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă, prev. de art.2961 alin.1 lit.L din Legea nr.571/2003 și art.270 alin.3 teza a-I-a din Legea 86/2006 cu aplicarea prev. art.41 alin.2 din C.P.., totul cu aplicarea prev. art.33 lit.a din C.P..

În sarcina inculpatului R. P. s-a reținut, în esență, că în perioada de referință 15.09._12, mai exact la datele de 21.09.2011; 23.09.2011- trei acte materiale; 24.09.2011; 26.09.2011; 28.09.2011; 29.09.2011; 30.09.2011;01.10.2011; 03.10.2011; 04.10.2011; 07.10.2011- două acte materiale; 09.10.2011; 10.10.2011; 11.10.2011; 12.10.2011; 15.10.2011- două acte materiale; 17.10.2011; 18.10.2011; 19.10.2011; 26.10.2011; 27.10.2011; 28.10.2011; 01.11.2011; 08.11.2011; 15.11.2011; 18.11.2011; 20.11.2011; 21.11.2011; 29.11.2011; 08.12.2011; 12.12.2011; 28.12.2011; și 19.10.2012, a efectuat prin intermediul unor persoane interpuse, veritabili mandatari (executori materiali) ai acestuia, operațiuni succesive de achiziționare prin cumpărare de pe piața neagră de mărfuri, respectiv țigarete de contrabandă care nu fuseseră anterior supuse operațiunilor de impozitare fiscală și vamală, țigarete despre care inculpatul R. P. avea pe deplin reprezentarea faptului că provin din contrabandă, precum și operațiuni de depozitare și valorificare prin vânzare a acestora pe aceeași piață paralelă, activitatea sa ilicită având pe cale de consecință un caracter continuat, săvârșind astfel la intervale distincte de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, mai multe acte materiale care au prezentat, fiecare în parte, conținutul infracțiunii de contrabandă simplă (varianta asimilată) în modalitatea normativă privitoare la colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă, faptă prev. de art.270 alin.3 teza a-I-a din Legea 86/2006 cu aplicarea prev. art.41 alin.2 din C.P..

S-a arătat că inculpatul R. P. achiziționa de pe piața neagră, preponderent de pe piața paralelă celei oficiale, existentă în județul Suceava dar și de pe cea limitrofă județului T., mărfuri din categoria țigaretelor de producție externă, anterior sustrase în mod evident controlului vamal, țigarete de contrabandă pe care le transporta și depozita prin intermediul mai multor persoane fizice, în genere persoane apropiate și de încredere ale inculpatului, în incinta unor imobile situate în județele Satu M., C. S., M., Hunediara și T., ulterior acestea fiind comercializate (vândute) direct de către inculpatul R. P. în baza unor comenzi prestabilite, în mare parte telefonice, unor beneficiari situați pe raza județelor T. (județ unde inculpatul R. P. avea reședința), S., A., Gorj, D. și O..

Judecătoria Timișoara a emis Autorizațiile cu nr. 124/19.09.2011, 154/19.10.2011,171/17.11.2011,192/15.12.2011,174/17.11._/15.12.2011,157/19.10.2011, 167/01.11.2011, pentru interceptarea și înregistrarea pe bandă magnetică sau orice alt tip de suport a convorbirilor purtate de inculpatul R. P. de la posturile telefonice cu nr._,_,_,_,_,_,_,_, precum și de la IMEI-urile_, respectiv_ (volumul IV, filele 32-47 din dosarul de urmărire penală). De asemenea, Judecătoria Timișoara a emis autorizațiile cu nr.136/30.09.2011, 158/01.11.2011, 177/29.11.2011, 196/15.12.2011, 139/03.10.2011, 161/01.11.2011, 180/29.11.2011, 199/15.12.2011 pentru interceptarea și înregistrarea pe bandă magnetică sau orice alt tip de suport a convorbirilor purtate de A.N. (identificat ulterior în cursul urmăririi penale ca fiind inculpatul R. P.) de la posturile telefonice cu nr._, 0758._,_,_, toate aceste posturi telefonice și dispozitive aparținând inculpatului R. P. (volumul IV, filele 4-29 din dosarul de urmărire penală).

S-a arătat că inculpatul R. P. a negat în cursul cercetărilor penale faptul că a mai fost depistat deținând țigarete de contrabandă mai fusese depistat și sancționat de către organele abilitate deținând și transportând țigarete sustrase controlului vamal și că la data de 26.01.2010 acesta a fost depistat pe raza loc. Zamostea din jud. Suceava în timp ce deținea și transporta cu autoturismul marca Wolswagen model Tiguan, cu nr. de înmatriculare_ cantitatea de 4.780 pachete țigări netimbrate legal toate de proveniență străină, respectiv Ucraina și Federația Rusă, fără documente aferente provenienței sau transportului (volumul I, filele 62-67 din dosarul de urmărire penală).

Urmare a interceptărilor telefonice realizate și înregistrate și care au fost efectuate de inculpatul R. P. la data de 08.11.2011, în jurul orelor 1545, inculpatul V. V. a fost depistat în flagrant, pe DN 6 la km 545 în localitatea Remetea M. din județul T., de către organele de poliție din cadrul Poliției Municipiului Timișoara - Serviciul Rutier, în timp ce deținea și transporta cu autoutilitara marca Mercedes, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_, cantitatea de 50.000 țigarete marca VICEROY, producție externă, respectiv Ucraina, țigarete care erau disimulate în interiorul cabinei autoutilitarei mai exact într-un compartiment special amenajat în plafonul cabinei destinate șoferului autocamionului respectiv (volumul I, filele 4-6 și 41-46 din dosarul de urmărire penală). Întreaga cantitate de 50.000 țigarete marca VICEROY, producție externă, respectiv Ucraina, netimbrate corespunzător a fost ridicată și depusă la camera de corpuri delicte a Directiei Regionale pentru Accize și Operatiuni Vamale T. la data de 08.11.2011, conform adeverinței de reținere a bunurilor . nr._ (volumul I, fila 73 din dosarul de urmărire penală).

Prin procesul-verbal din 24.01.2012, organul de urmărire penală (procurorul de caz) a procedat la transcrierea CD-ului cu nr. 20/TM/19.01.2012 inscripționat „IMATION” CD-R/1x-52x, SIPI T. care conținea nr. de telefon utilizate de terminalele mobile având IMEI_, respectiv IMEI_ în perioada de referință 16.09._12, sens în care din conținutul procesului-verbal din data de 24.01.2012 a rezultatul că în telefonul mobil marca Nokia, cu ._ au fost utilizate nr. de telefon_;_ și_, iar în telefonul mobil marca Nokia, cu ._ au fost utilizate nr. de telefon_;_ și_ (volumul I, fila 86 din dosarul de urmărire penală).

Având în vedere faptul că numerele de telefon anterior menționate au fost folosite prin intermediul terminalelor mobile cu seriile IMEI_/_/4 si_/03/_/9 identificate de către organele de poliție asupra inculpatul V. V. la momentul depistării sale în flagrant de către organele de poliție judiciară în timp ce deținea și transporta cu autoutilitara marca Mercedes de culoare albă cu nr. de înmatriculare_, cantitatea de 50.000 țigarete marca VICEROY, provenite din contrabandă (respectiv data de 08.11.2011), s-a apreciat că rezultă mai presus de orice dubiu că discuțiile telefonice purtate de la aceste terminale și de la aceste nr. de telefon (discuții interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de instanță) au avut ca titular pe inculpatul V. V..

S-a reținut că din conținutul convorbirilor telefonice purtate de la terminalul mobil cu nr. de telefon_ (convorbiri telefonice interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de instanță) la data de 08.11.2011 de către învinuitul V. V., transpare mai presus de orice dubiu că inculpatului V. V. i-a fost solicitat (practic a fost mandatat) de către inculpatul R. P. să realizeze o livrare de 5 baxuri „până dincolo de Lugoj”, evident de țigarete de contrabandă. Ulterior, inculpatul V. V. l-a întrebat, evident telefonic pe inculpatul R. P. dacă să depoziteze țigaretele ,,sus în pat”, adică în plafonul dublat din cabina șoferului autoutilitarei marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_, sens în care a stabilit de conivență cu acesta să le depoziteze în acel loc. Întreaga cantitate de țigarete de contrabandă cu care a fost depistat inculpatul V. V., respectiv 5 baxuri țigarete (50.000 fire țigarete) a fost găsită în partea de sus a autoutilitarei, așa cum lesne se poate observa și din planșa foto criminalistică întocmită cu prilejul flagrantului.

În cuprinsul rechizitoriului au fost redate următoarele convorbiri telefonice:

1. convorbirea din data de 08.11.2011, la ora 10:56:55, când postul_, „V. V.” contactează pe_ (prepaid) și discută cu un bărbat notat cu „X”;

2. convorbirea din data de 08.11.2011, la ora 12:16:23, postul_, „V. V.” este contactat de_ (neidentificat) și discută cu un bărbat notat cu „X”;

  1. convorbirea din data de 08.11.2011, la ora 12:39:48, postul_, „V. V.” este contactat de_ (identificat ca fiind inculpatul R. P.) și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  2. convorbirea din data de 08.11.2011, la ora 12:50:34, postul_, „V. V.” este contactat de_ (identificat ca fiind inculpatul R. P.) și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  3. convorbirea din data de 08.11.2011, la ora 13:22:26, postul_, „V. V.” este contactat de_ (identificat ca fiind inculpatul R. P.) și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  4. convorbirea din data de 08.11.2011, la ora 13:24:59, postul_, „V. V.” contactează pe_ (identificat ca fiind inculpatul R. P.) și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  5. convorbirea din data de 08.11.2011, la ora 13:25:42, postul_, „V. V.” este contactat de_ (identificat ca fiind inculpatul R. P.) și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  6. convorbirea din data de 08.11.2011, la ora 15:09:59, postul_, „V. V.” contactează pe_ (identificat ca fiind inculpatul R. P.) și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  7. convorbirea din data de 08.11.2011, la ora 15:11:16, postul_, „V. V.” este contactat de_ (identificat ca fiind inculpatul R. P.) și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  8. convorbirea din data de 08.11.2011, la ora15:12:04, postul_, „V. V.” este contactat de_ (identificat ca fiind inculpatul R. P.) și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  9. convorbirea din data de 08.11.2011, la ora 20:37:18, postul_, „V. V.” este contactat de_ (identificat ca fiind inculpatul R. P.) și discută cu un bărbat notat cu „X”:

S-a menționat că la data de 08.11.2011, ulterior, momentului la care inculpatul R. P. a aflat telefonic că ,,mandatarul” său, inculpatul V. V. a fost depistat în flagrant de către organele de poliție judiciară în timp ce deținea și transporta cu autoutilitara marca Mercedes de culoare albă cu nr. de înmatriculare_, cantitatea de 50.000 țigarete marca VICEROY provenite din contrabandă, sens în care inculpatul V. V. a fost condus la sediul organelor de poliție pentru verificări suplimentare, inculpatul R. P. a apelat de pe terminalul mobil cu nr. de telefon_ pe un anume „F.” la nr. de telefon_ căruia i-a spus să mute țigaretele, în contextul în care, probabil resimțea un sentiment de panică și de temere cu privire la iminența depistării altor cantități de țigarete de contrabandă.

12. discuțiile purtate de inculpatul R. P. la data de 08.11.2011, la ora 15:40:52, sens în care la postul_, ,,R. P.,, este contactat de postul telefonic_ Prepaid; Operator: S.C. ORANGE ROMANIA S.A. și discută cu un bărbat pe nume de F. (notat în dialog cu „X”);

13. convorbirea din data de 08.11.2011, la ora 16:20:45, la postul_, „R. P.” este contactat de_ (soția) și discută cu o femeie notat cu „X”:

S-a precizat faptul că în contextul prezentării convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate în prezentul dosar penal, inculpatul R. P. a susținut, în mod neveridic, faptul că singurele convorbiri telefonice care îi aparțin sunt cele efectuate de la terminalul mobil cu nr. de telefon_, conștient de faptul că aceste convorbiri care îl incriminau relevau pe de o parte modul său de operare, persoanele pe care le însărcina să efectueze transporturile repetate de țigarete de contrabandă și mai presus de tot faptul că inculpatul R. P. era factorul principal, elementul cheie în circuitul ilegal al contrabandei cu țigarete, mai exact persoana care se ocupa de achiziția, plata și destinația fiecărui transport al țigaretelor de contrabandă.

S-a constat faptul că inculpatul R. P. utiliza un limbaj codificat, quasi disimulat, în ceea ce privește tipul de țigări care urmau să facă obiectul vânzării-cumpărării, limbaj pe care îl utiliza în comunicarea sa cu furnizorii cât și cu clienții acestuia, individualizare mărcilor de țigarete de contrabandă fiind efectuată prin indicarea în genere a culorilor pachetelor, ca de exemplu ,,galbene”, ,,roșii”, iar cantitățile fiind individualizate prin substantive cum ar fi ,,geci” ,,,baloți”, etc., surprinzător fiind însă faptul că în majoritatea cazurilor prețurile de achiziție sau vânzare a țigaretelor de contrabandă sau negocierea prețurilor acestora se efectua telefonic după un veritabil mercurial prestabilit, în mare parte convorbirile inculpatului R. P. fiind interceptate și înregistrate:

  1. convorbirea din data de 28.09.2011, la ora 17:43:21, când postul_, „AN” (identificat ca fiind inculpatul R. P.) contactează pe_ și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  2. convorbirea din data de 28.09.2011, la ora18:48:50, când postul_, „AN” (identificat ca fiind inculpatul R. P.) este contactat de_ și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  3. convorbirea din data de 14.10.2011, la ora 20:11:53, când postul_, „AN” este contactat de_ (Prepaid; Adresa: Conectare:Jun 15 2010 3:07PM; Data actualizării:_ ; Operator:S.C. ORANGE ROMANIA S.A. - (identificat ca fiind inculpatul R. P.) și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  4. convorbirea din data de 10.11.2011, la ora 17:21:40, când postul_, „AN” (identificat ca fiind inculpatul R. P.) este contactat de_ (Prepaid) și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  5. convorbirea din data de 07.11.2011, la ora 20:19:46, când postul_, „AN” este contactat de_ (V. G.; Adresa: . PONOARELE MEHEDINTI C.P._; CNP:_; Conectare: Oct 4 2006 2:21PM; Data actualizarii:_ ; Operator: S.C. ORANGE ROMANIA S.A.) și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  6. convorbirea din data de 05.01.2012, la ora 11:18:55, când de la postul_ ,,AN,, se transmite la postul_ (prepaid) următorul sms: „trimite ceva si hai ca am 8 din alea”;
  7. convorbirea din data de 06.01.2012, la ora 10:26:50, când postul_, „AN” (identificat ca fiind inculpatul R. P.) este contactat de_ (prepaid) și discută cu un bărbat notat cu „X”;
  8. convorbirea din data de 01.10.2011, la ora 08:45:35, când de la postul_, ,,A.N.” (identificat ca fiind inculpatul R. P.), contactează postul telefonic_ și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  9. convorbirea din data de 08.10.2011, la ora 11:00:23, la postul_, „A.N.” (identificat ca fiind inculpatul R. P.) este contactatat de_ (prepaid) și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  10. convorbirea din data de 20.10.2011, la ora 20:11:29, la postul_, „A.N.” este contactat de_ (prepaid) și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  11. convorbirea din data de 20.10.2011, la ora 20:13:23, când de la postul_, „A.N.” contactează_ (prepaid) și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  12. convorbirea din data de 22.09.2011, la ora 14:34:46, când de la postul_, ,,R. P.,, este contactat de postul telefonic_ și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  13. convorbirea din data de 18.11.2011, la ora 14:24:51, când de la postul_, ,,R. P.,, contactează postul telefonic_, Nume: R. M., Adresa: ..37, . C.P._ și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  14. convorbirea din data de 29.10.2011, la ora 15:14:17, la postul_, ,,R. P.,, este contactat de postul telefonic_ neidentificat și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  15. convorbirea din data de 29.10.2011, la ora 16:14:59, de la postul_, ,,R. P.,, contactează postul telefonic_ neidentificat și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  16. convorbirea din data de 29.10.2011, la ora 16:51:25, de la postul_, ,,R. P.,, contactează postul telefonic_ neidentificat și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  17. convorbirea din data de 29.10.2011, la ora 17:05:11, la postul_, ,,R. P.,, este contactat de postul telefonic_ neidentificat și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”).

S-a menționat că în urma discuțiilor purtate de inculpatul R. P. a rezultat faptul că acesta cunoștea că autoutilitara marca Mercedes, cu nr. de înmatriculare_ pe care o conducea inculpatul V. V. se încarcă prin partea de sus a acestuia pe dinafară, iar în urma discuției purtate în data de 16.10.2011, ora 14:50:38 a rezultat faptul ca autoutilitara marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_ îi aparține în fapt acestuia (fiind vorba despre autoutilitara cu care inculpatul V. V. a fost depistat în trafic, în flagrant, deținând și transportând țigarete de contrabandă), astfel:

  1. convorbirea din data de 20.09.2011, la ora 10:11:10, de la postul_, ,,R. P.,, este contactat de postul telefonic_ și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  2. convorbirea din data de 21.09.2011, la ora 12:16:14, de la postul_, ,,R. P.,, contactează postul telefonic_ și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  3. convorbirea din data de 21.09.2011, la ora 16:42:08, de la postul_, ,,R. P.,, este contactat de postul telefonic_ și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  4. convorbirea din data de 24.09.2011, la ora 17:31:39, de la postul_, ,,R. P.,, contactează postul telefonic_ și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  5. convorbirea din data de 24.09.2011, la ora 17:34:44, de la postul_, ,,R. P.,, contactează postul telefonic_ și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  6. convorbirea din data de 24.09.2011, la ora 18:33:38, de la postul_, ,,R. P.,, este contactat de postul telefonic_ și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  7. convorbirea din data de 26.09.2011, la ora 11:05:37, de la postul_, ,,R. P.,, este contactat de postul telefonic_ și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  8. convorbirea din data de 01.10.2011, la ora 18:20:57, de la postul_, ,,R. P.,, contactează postul telefonic_ și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  9. convorbirea din data de 16.10.2011, la ora 14:50:38, de la postul_, ,,R. P.,,este contactat de postul telefonic_; Prepaid; Operator:S.C. ORANGE ROMANIA S.A. și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);
  10. convorbirea din data de 30.09.2011, la ora 09:54:50, postul_, ,,R. P.,, este contactat de postul telefonic_ Prepaid; Adresa: ; Conectare: Sep 28 2011 8:27PM; Data actualizării:_ ; Operator: S.C.ORANGE ROMANIA S.A și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”)

S-a mai arătat că urmare a actelor de cercetare penală, la data de 19.10.2012, în jurul orelor 1640, în timp ce se deplasa cu autoturismul marca Audi 100, cu numarul de inmatriculare BP-9843-BB, de culoare gri, pe autostrada A1, în dreptul bornei kilometrice 515, pe sensul de mers A. - Timișoara, numitul B. N.-C. a fost semnalizat cu semnalele luminoase pentru a opri, moment în care acesta a mărit viteza de deplasare, motiv pentru care lucrătorii de politie rutiera au pornit in urmărirea acestuia reușind să-l oprească pe DN 691 la ieșirea de pe autostrada D1. Sub bancheta spate a autoturismului au fost depistate mai multe cartușe de țigarete, marca Viceroy, timbrate necorespunzător (banderole de marcaj străine), disimulate sub bancheta spate, în locul rezervat rezervorului unde se afla un locaș și unde au fost identificate câteva sute de pachete de țigarete marca Viceroy, provenite din contrabandă. De asemenea, sub capota autoturismului au fost identificate țigarete purtând aceeași marca si fiind timbrate necorespunzător, iar cu ocazia inventarierii țigaretelor care erau ascunse în autoturismul respectiv, constatându-se că în acesta se afla cantitatea de 2500 pachete țigarete marca Viceroy, timbrate necorespunzător (timbre Ucraina), respectiv cantitatea de 2 pachete țigarete marca Marble, netimbrate.

Numitul B. N.-C. a precizat organelor de politie ca în data de 18.10.2012, in jurul orelor 2200 a venit la domiciliul său din . exact la barul din comună un bărbat de aproximativ 40 ani care a declarat ca îl cheamă ,,N.” si care l-a întrebat daca vrea sa-l ajute sa aducă o mașină de la Satu-M. în schimbul sumei de 100 euro pentru a tracta o mașină. Acesta a declarat că acceptând propunerea, s-a deplasat împreună în Satu-M. cu prietena sa P. N. și acel ,,N.” cu un vehicul marca L., iar odată ajuns în jud. Satu-M. i-a înmânat cheile autoturismului Audi 100 cu care s-a deplasat spre Timișoara, fiind opriți de un echipaj de politie rutiera pe autostrada în apropriere de G. din județul T. și conduși la sediul IPJ T. (volumul V, filele 2-79 din dosarul de urmărire penală). S-a arătat că numitul B. N. C. a recunoscut în fața organelor de anchetă penală faptul că știa că țigaretele de contrabandă cu care a fost depistat în flagrant provin din contrabandă, dar în mod evident ca și învinuitul V. V. s-a obstinat în a ascunde numele celui care la desemnat să efectueze respectivul transport de țigarete.

S-a mai arătat că din convorbirile telefonice interceptate și înregistrate de la terminalul mobil în care a fost folosit nr. de telefon_ (care a aparținut învinuitului R. P.) și nr._ (care a aparținut numitului B. N. C.) a rezultat mai presus de orice îndoială că numitul B. N. C. efectua transportul din data de 19.10.2012 pentru învinuitul R. P. care și de această dată s-a folosit de anumite persoane interpuse, veritabili mandatari (executori materiali) ai acestuia, cum este cazul numitului B. N. C.. La câteva ore după momentul la care numitul B. N. C. a fost depistat de către organele de cercetare penală ale poliției judiciară din cadrul I.P.J. T.- Serviciul de Investigare a Fraudelor transportând cantitatea de 50.040 fire țigarete sustrase de la controlul vamal, inculpatul R. P. a contactat o persoana necunoscută de sex masculin, rămasă neidentificată, utilizatoare a postului telefonic cu nr._ și a prevenit-o pe aceasta că țigaretele de contrabandă din autoturism au fost găsite, spunându-i să aibă grija în zonă.

Această stare de fapt a fost probată de convorbirile telefonice interceptate și înregistrate și care au fost purtate între inculpatul R. P. și numitul B. N. C. (numerotare efectuată de instanță):

41. convorbirea din data de 19.10.2012, la ora 18:36:18, postul_, „AN” este contactat de_ (Prepaid) și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);

42. convorbirea din data de 19.10.2012, la ora 21:57:19, postul_, „AN” este contactat de_ (Prepaid) și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);

43. convorbirea din data de 14.11.2012, la ora 12:02:14, postul_, (celula de început - celula de sfârșit - Parta, Intravilan, langa groapa de gunoi ) „AN” este contactat de postul_ (Prepaid) și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”);

44. convorbirea din data de 19.10.2012, la ora 21:00:34, postul_, „R. P.” contactează pe_ (Prepaid) și discută cu un bărbat (notat în dialog cu „X”).

Partea vătămată, A. Națională a Vămilor, prin reprezentantul său regional Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara a declarat în faza de urmărire penală că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 54.684 lei față de inculpatul V. V. lei și respectiv cu suma de 2.105.694 lei față de inculpatul R. P. (volumul I, filele 74 și 76 din dosarul de urmărire penală).

Situația de fapt reținută în rechizitoriu a fost probata cu următoarele mijloace de probă existente în dosarul de urmărire penală (dup):

Volumul I - proces-verbal de sesizare din oficiu din data de 15.09.2011 întocmit de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T. - Serviciul de Investigare a Fraudelor; proces-verbal de sesizare din oficiu din data de 08.11.2011 întocmit de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T. - Serviciul de Investigare a Fraudelor; proces-verbal de depistare în flagrant din data de 08.11.2011 întocmit de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T. - Serviciul de Investigare a Fraudelor; declarațiile inculpatului R. P.; declarațiile inculpatului V. V.; planșa fotografică nr.1269/08.11.2011 întocmită cu ocazia depistării în flagrant a inculpatului V. V.; note privitoare la supravegherile operative autorizate efectuate cu privire la învinuiții P. C. M. și R. P.; proces-verbal de sancționare contravențională a inculpatului R. P. nr._ din data de 03.08.2011 întocmit de către inspectorii vamali; proces-verbal de constatare preliminară încheiat la data de 09.11.2011 de către inspectorii vamali din cadrul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara; adeverința reținere bunuri . nr._ din 08.11.2011; adresa nr.5304/15.02.2012 a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara; adresa nr.8329/05.12.2011 a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara; procese-verbale ridicare și verificare serii IMEI terminale mobile,întocmite de organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T. - Serviciul de Investigare a Fraudelor; proces-verbal de transcriere nr. de telefon utilizate cu terminale mobile întocmit de procuror, la data de 24.01.2012; proces-verbal de transcriere nr. de telefon utilizate cu terminale mobile întocmit de procuror, la data de 18.04.2012; adresa nr._ din 08.03.2012 privind localizarea postului telefonic cu nr._ utilizat de inculpatul V. V.; adresa nr._ din 12.10.2011 privind comunicarea unor coduri IMEI; procesele-verbale de investigație din datele de 15.09.2011, 16.09.2011, 28.09.2011, 30.09.2011, 31.10.2011; 07.11.2011, 17.11.2011, 11.07.2012, 16.07.2012, 28.02.2012, 29.02.2012, 24.02.2012, 23.02.2012, 14.02.2012, 14.02.2012, 25.01.2012, 09.01.2012, 16.12.2011, 08.12.2011, 31.10.2011, 31.10.2011, 10.10.2011, 28.02.2012, 22.02.2012 întocmite de organele de cercetare penală ale poliției judiciare; declarațiile martorilor Ș. L. și B. F.; procese-verbale de percheziții domiciliare; raport de expertiză fonocriminalistică nr._ din data de 29.06.2012; procese-verbale de constatare a efectuării unor acte premergătoare încheiate la datele de 15.09.2011 și 08.11.2011 de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T. - Serviciul de Investigare a Fraudelor; proces-verbal de identificare a autorului încheiat la data de 11.07.2012 de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T. - Serviciul de Investigare a Fraudelor;

Volumul II - procesul – verbal din data de 15.02.2012 privitor la redarea scrisă a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate, convorbiri care au fost purtate de către inculpații V. V., R. P. și P. M. C. cu alte persoane;

Volumul III - procesul – verbal din data de 14.06.2011 privitor la redarea scrisă a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate, convorbiri care au fost purtate de către inculpatul R. P. cu numitul M. V. I. și anexat la prezenta cauză în temeiul criteriilor procedurale statuate în art.912 alin.5 C.Pr.P.; adresa nr.6480/24.02.2012 a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara; adresa nr.6481/24.02.2012 a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara; adresa nr.7176/29.02.2012 a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara; adresa nr.5304/15.02.2012 a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara; adresa nr.2784/16.02.2012 a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj;

Volumul IV - ordonanțele cu titlu provizoriu, autorizațiile emise de judecătoria Timișoara, cererile de reînnoire a autorizațiilor de interceptare și încheierile instanței care au sta la baza interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice, convorbiri care au fost purtate de către învinuiții V. V., R. P. și P. M. C. cu alte persoane;

Volumul V - proces-verbal de sesizare din oficiu din data de 17.10.2012 întocmit de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T. - Serviciul de Investigare a Fraudelor; procesele-verbale de investigație din datele de 17.10.2012, 19.10.2012, și 07.11.2012, întocmite de organele de cercetare penală ale poliției judiciare; declarația martorului B. N.-C.; procesul – verbal din data de 24.01.2013 privitor la redarea scrisă a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate, convorbiri care au fost purtate de către învinuitul R. P. cu numitul B. N.-C.,și anexat la prezenta cauză în temeiul criteriilor procedurale statuate în art.912 alin.5 C.Pr.P.; procesele-verbale de ridicare a unor mijloace de probă din datele de 22.02.2013 și 24.02.2013, întocmite de organele de cercetare penală ale poliției judiciare; procesele-verbale de sesizare din oficiu și de depistare în flagrant a numitului B. N.-C. din data de 19.09.2012 întocmite de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T.; planșa fotografică nr.1113/2012 întocmită cu ocazia depistarii în flagrant a numitului B. N.-C.; proces-verbal de constatare preliminară nr._ încheiat la data de 20.10.2012 de către inspectorii vamali din cadrul Directia Regionala pentru Accize și Operatiuni Vamale Timișoara; suporturile de stocare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate precum și a imaginilor înregistrate.

La data de 12.11.2014 prin serviciul Registratură a fost atașată la dosarul cauzei cererea de constituire de parte civilă a părții vătămate A.N.A.F. prin reprezentantul său în teritoriu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara - Direcția Regională Vamală care a arătat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 54.684 lei față de inculpatul V. V. și 2.105.694 lei față de inculpatul R. P. (f. 58-61).

La termenul din data de 22.01.2014 s-a luat act de constituirea ca parte civilă a A.N.A.F. – Direcția Generală a Finanțelor Publice Timișoara.

La termenul din data de 08.10.2014, față de conținutul proceselor verbale cu privire la imposibilitatea executării mandatelor de aducere a martorului B. N. C., în temeiul art. 383 alin. 3 C.p.p. s-a constatat că nu este posibilă audierea acestuia și în temeiul art. art. 381 alin. 7 C.p.p au fost luate în considerare declarațiile martorului aflate în dosarul de urmărire penală (f. 8, 48-51, 54, 55 din vol. 5 d.u.p.).

La termenul din data de 30.04.2014 a fost prezent și inculpatul V. V., care nu a fost audiat deoarece a formulat o cerere de amânare pentru a-și angaja apărător ales, după care nu s-a mai prezentat.

Sub aspectul probatoriului, în temeiul art. 100 C.p.p. a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri și proba cu martori, respectiv fișele de cazier ale inculpaților (f. 37, 39, 262, 266), adresa nr._/29.10.2014 a Administrației Naționale a Finanțelor Publice (f. 47-48), a fost audiat inculpatul R. P. (f. 98, 294), adresa nr. 8474/04.03.2014 a A. (f. 110-134), au fost audiați martorii B. F. (f. 141), Ș. L. (f. 166), adresa nr._/03.07.2014 a Secției 4 Poliție Rurală P. Nou (f. 249-251), adresa nr._/22.09.2014 a Secției 4 Poliție Rurală P. Nou (f. 287-293), dosarul_ .

Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele:

1. În ceea ce îl privește pe inculpatul V. V., din procesul-verbal de depistare în flagrant din data de 08.11.2011 întocmit de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T. - Serviciul de Investigare a Fraudelor, coroborat cu declarațiile martorilor B. F. (f. 141, f. 294 dup), Ș. L. (f. 166, f. 295 dup), procesul-verbal de verificare serii IMEI terminale mobile întocmit la data de 08.11.2011 de organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T. - Serviciul de Investigare a Fraudelor; procesul-verbal de verificare serii IMEI terminale mobile întocmit la data de 08.11.2011 de organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T. - Serviciul de Investigare a Fraudelor ( f. 123 dup), procesul-verbal de transcriere nr. de telefon utilizate cu terminale mobile întocmit de procuror la data de 24.01.2012 (f. 125 dup), cu transcrierile convorbirilor telefonice menționate în rechizitoriu și numerotate de instanță cu nr. 8, 9, 11, 28, 29 și 30, procesul verbal contravențional . nr._ din data de 29.10.2011, ora 15,20, întocmit de IPJ Hunedoara, Poliția mun. Petroșani (f. 121 dup), precum și planșa fotografică nr.1269/08.11.2011 întocmită cu ocazia depistării în flagrant a inculpatului V. V. (f. 80-85) s-a constatat că în data de 08.11.2011, în jurul orelor 1545, inculpatul V. V. deținea și transporta cu autoutilitara marca Mercedes, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_ pe DN 6 la km 545 în localitatea Remetea M., jud. T. cantitatea de 50.000 țigarete marca VICEROY, producție externă, respectiv Ucraina, netimbrate cu banderole de marcaj fiscal emise de autoritățile române. Țigaretele erau disimulate într-un compartiment special amenajat în plafonul cabinei destinate șoferului autocamionului în cinci saci de plastic de culoare neagră, iar inculpatul V. V. cunoștea că acestea provin din contrabandă.

Astfel, s-a reținut că martorul B. F. a declarat (f. 141) că nu își amintește exact anul, a fost solicitat de un prieten care era director economic la Poliția Județeană T. să fie martor asistent cu privire la găsirea unor pachete de țigări într-o autoutilitară; că deși nu își amintește ce a declarat în faza de urmărire penală, apreciază că a declarat adevărul; că nu a văzut personal compartimentul în discuție, era între cabină și partea din spate a autoutilitarei, . se făcea prin partea de sus a cabinei. Martorul a mai precizat că în opinia sa acest compartiment era o ascunzătoare neputând fi observat fără să se cerceteze și că polițistul care s-a urcat să vadă compartimentul a menționat că exista un compartiment în care ar fi putut fi ascunse țigări, dar nu își amintește să le fi găsit în acel moment.

De asemenea, s-a reținut că martorul Ș. L. a declarat (f. 166) că: în cazul microbuzului țigările erau în spatele mașinii în aproprierea scaunelor din spate sau pe scaunele din spate, în saci negri; după ce s-au scos sacii din mașină a văzut că în aceștia se aflau țigări, că de fiecare dată când a fost martor asistent șoferul autoturismului era de față; uitându-se la cei doi inculpați prezenți a afirmat că nu îl recunoaște pe nici unul și nu crede că i-a mai văzut și că de fiecare dată țigările au fost numărate și trecute în procesele verbale.

Totodată s-a avut în vedere declarațiile inculpatului V. V., respectiv faptul că acesta a susținut la data de 08.11.2011 în fața organelor de poliție (f. 64-65 vol. I dup) că întreaga cantitate de țigarete de contrabandă a găsit-o la marginea Pădurii Verzi din Timișoara și că a încărcat țigaretele respective în cabina șoferului și le-a ascuns în locul din spate, după care în data de 28.02.2012 a declarat (f. 66-67 vol. I dup) că dacă ar fi cunoscut faptul că deținerea de țigarete netimbrate sau timbrate necorespunzător constituie infracțiune nu le-ar mai fi încărcat în mașina pe care o conducea și că nu a avut cunoștință despre faptul că în cabina destinată șoferului autoutilitarei se afla un locaș unde se ajunge cu ajutorul unei scări instalate în acel loc și unde se afla un spațiu larg de depozitare.

Prima instanță a constatat că aceste declarații sunt contrazise de conținutul convorbirilor telefonice menționate în rechizitoriu și numerotate cu nr. 8, 9, 11 în care inculpatul V. V. a utilizat numărul de telefon_.

Cu privire la utilizatorul numărului de telefon_ s-a reținut că din procesul verbal din data de 08.11.2011 încheiat de polițiștii din cadrul IPJ T., Serviciul de Investigare a Fraudelor (f. 123 vol I dup) reiese faptul că în prezența inculpatului V. V. și a martorului asistent Ș. L. s-a procedat la verificarea celor două telefoane pe care inculpatul le avea asupra sa, rezultatul fiind după cum urmează: telefonul mobil marca Nokia, de culoare albastră având codul IMEI_/_/4, având în acesta cartela telefonică cu seria_ și telefonul mobil marca Nokia, de culoare neagră, având codul IMEI_/03/_/9, fără a avea cartelă telefonică.

Instanța de fond a mai reținut că din procesul verbal din data de 24.01.2012 (f. 125 vol I dup), reiese că s-a procedat la transcrierea CD-ului nr. 20/TM/19.01.2012, pus la dispoziție conform adresei nr._/P/11.01.2012 prin care au fost comunicate numerele de telefon utilizate cu terminalele mobile având IMEI_ și respectiv_, în perioada 16.09._12, rezultând că pe IMEI_, IMSI_ a fost utilizat numărul de telefon MSISDN +_, iar pe IMEI_, IMSI_ a fost utilizat numărul de telefon MSISDN_, aceste două numere de telefon fiind reținute ca relevante în cuprinsul rechizitoriului.

Din aceste înscrisuri prima instanță a reținut că numărul de telefon_ a fost utilizat de terminalul mobil IMEI_, găsit asupra inculpatului la data surprinderii sale în flagrant.

De asemenea, s-a reținut că din conținutul convorbirilor telefonice menționate în rechizitoriu și numerotate cu nr. 28, 29 și 30 reiese că în data de 29.10.2011, în jurul orelor 15,00, deținătorul postului telefonic cu nr._ a fost sancționat contravențional în apropierea localității Târgu J., iar procesul verbal contravențional . nr. 9520461din data de 29.10.2011, ora 15,20, întocmit de IPJ Hunedoara, Poliția mun. Petroșani (f. 121 dup) reiese că inculpatul V. V. a fost sancționat contravențional, astfel s-a constatat că se confirmă încă odată faptul că postului telefonic cu nr._ îi aparține inculpatului V. V..

Față de cele arătate mai sus prima instanță a respins ca neîntemeiate apărările inculpatului V. V. cu privire la numărul de telefon nr._, care a declarat (f. 61 vol I dup) că în tot cursul anului 2011 a folosit doar un număr de orange, însă pe care nu îl cunoaște, iar cu privire la faptul că în aparatul său telefonic au fost folosite cartele telefonice cu nr._,_,_,_,_, respectiv_, a arătat că bănuiește că de pe acest număr de telefon s-a vorbit în perioada în care era la reparat.

S-a mai constatat că din conținutul convorbirii telefonice menționate în rechizitoriu și numerotate cu nr. 8, reiese că în data de 08.11.2011, la ora 15:09:59, inculpatul V. Vaile a contactat de pe postul_ postul telefonic_ și a afirmat: „Hai P. că m-a prins”, după care la ora 15:11:16 reapelează același număr de telefon (convorbirea nr. 9), din discuție reieșind că afirmă că a fost prins de Poliție și Registrul Auto, iar la interpelarea interlocutorului „Păi și ce te-o găsit cu alea, nu?” inculpatul V. V. afirmă că da. Ulterior, în data de 08.11.2011, la ora 20:37:18, postul inculpatului V. V. cu nr._ este contactat de numărul_ (convorbirea nr. 11), iar după ce inculpatul V. V. arată: „Eu acu traversez . interlocutorului „ Și ce ți-o zis?” afirmă: „Ce să-mi zică, o venit, o intrat în mașină m-o căutat, m-o dus la poliție, desfăcu toată mașina să mai caute. Și asta e”.

Din conținutul acestor convorbiri s-a dedus, de prima instanță că inculpatul V. V. știa că cele 50.000 țigarete marca VICEROY care au fost descoperite în data de 08.11.2011, în jurul orelor 15, 45, în autoutilitara pe care o conducea marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_ sunt deținute ilegal și că provin fie din săvârșirea contrabandei, fie sunt destinate săvârșirii acesteia, fiind conștient că deținerea acelor țigări era ilegală.

Nu a fost reținută săvârșirea faptei în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. din 1969, pe considerentul că din materialul probator administrat nu reiese că inculpatul ar fi săvârșit, la intervale distincte de timp, respectiv în data de 08.11.2014 și în data de 28.10.2011, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, două acte materiale certe care au prezentat, fiecare în parte, conținutul infracțiunii de contrabandă simplă (varianta asimilată), concluzionându-se că în cauză poate fi reținută doar fapta săvârșită la data de 08.11.2014.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, raportat la cele arătate mai sus cu privire la forma continuată și la decizia Î.C.C.J. nr. 17/_ pronunțată în recurs în interesul legii, în temeiul art. 386 C.p.p., instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiunile prevăzute de art. 2961 alin.1 lit.l din Legea nr.571/2003 și art. 270 alin.3 teza I din Legea nr.86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. din 1969, totul cu aplicarea art.33 lit.a C.p. din 1969, în infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. 3, teza I din Legea nr.86/2006.

În ceea ce privește legea penală aplicabilă, prima instanță a reținut că în privința modalităților de individualizare a executării pedepsei, față de gravitatea faptei nu este suficientă renunțarea la aplicarea pedepsei, iar în ceea ce privește pedeapsa închisorii dispozițiile Codului penal din 1969 sunt mai favorabile, suspendarea condiționată a executării pedepsei putând fi dispusă fără a fi însoțită de nicio obligație în sarcina inculpatului de a respecta anumite măsuri de supraveghere sau de a executa una sau mai multe obligații, astfel că în temeiul art. 5 alin. 1 C.pen. vor fi aplicate în cauză dispozițiile Codului penal din 1969, în vigoare la data săvârșirii faptei.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului V. V. care la data de 08.11.2011, în jurul orelor 15, 45, pe DN 6 la km 545 în localitatea Remetea M. din jud. T., deținea și transporta cu autoutilitara marca Mercedes, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_, cantitatea de 50.000 țigarete marca VICEROY, producție externă, respectiv Ucraina, disimulate într-un compartiment special amenajat în plafonul cabinei destinate șoferului autocamionului în cinci saci de plastic de culoare neagră, netimbrate cu banderole de marcaj fiscal emise de autoritățile române, despre care cunoștea că provin din contrabandă, țigaretele fiind mărfuri accizabile supuse unui regim vamal, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă simplă (varianta asimilată) în modalitatea normativă privitoare la colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă, faptă prevăzută în art.270 alin.3 teza a-I-a din Codul Vamal al României (Legea nr.86/2006).

În acest sens, s-a constatat că între elementul material al laturii obiective a infracțiunii și urmarea imediată, constând în producerea unei pagube patrimoniului părții civile, există un raport de cauzalitate iar sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârșit fapta sub forma vinovăției în modalitatea intenției directe, conform art.19 al.1 pct.1 lit. a C.pen. din 1969, întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei.

Prima instanță a avut în vedere că pentru existența laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art. 270 alin.3 din Legea nr.86/2006 este necesară pe lângă realizarea elementului material și îndeplinirea unei condiții constând în cunoașterea faptului că bunurile fie provin din săvârșirea contrabandei, fie sunt destinate săvârșirii acesteia. S-a reținut astfel că, țigaretele care au fost descoperite asupra inculpatului erau producție externă, respectiv Ucraina, netimbrate cu banderole de marcaj fiscal emise de autoritățile române, iar inculpatul le transporta ascunse într-un compartiment special amenajat în plafonul cabinei destinate șoferului autocamionului, iar convorbirile mai sus menționate pe care le-a purtat de la numărul de telefon_ demonstrează că acesta cunoștea că țigările respective sunt deținute ilegal, nefiind supuse controlului vamal.

Pentru infracțiunea săvârșită instanța de fond a aplicat inculpatului pedeapsa cu închisoarea, la a cărei individualizare a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C.pen. din 1969, respectiv limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, natura și împrejurările concrete în care fapta a fost comisă și împrejurarea că inculpatul a avut o atitudine sinceră în faza de urmărire penală, astfel că în temeiul art. 270 alin. 3, teza I din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României, a condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă simplă (varianta asimilată) în modalitatea normativă privitoare la colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă.

În temeiul art. 65 al 2 C.pen. din 1969, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea 187/2012, prima instanță a dispus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit a teza a 2-a și lit. b C.pen. din 1969 pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În ceea ce privește pedepsele accesorii, instanța anterioară a făcut aplicarea art.71 C.pen. din 1969, raportat la art. 12 alin. 1 din Legea 187/2012, aplicând inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a și lit.b Cod penal, în acord cu Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată în Cauza S. și P. împotriva României. În acest context, a apreciat că se impune interzicerea numai a drepturilor prevăzute la art.64 lit.a teza a II a și b Cod penal, față de natura infracțiunii săvârșite de către inculpat.

Cât privește individualizarea executării pedepsei, față de cuantumul acesteia, de persoana inculpatului, de periculozitatea socială a acestuia, prima instanță a apreciat că reeducarea sa, precum și scopul sancționator și de prevenție generală al pedepsei pot fi atinse chiar fără executare în regim de detenție. Astfel, văzând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 C.penal din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Totodată, în temeiul art. 82 C.penal din 1969, cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen., a stabilit în sarcina inculpatului un termen de încercare cu durata de 4 ani, iar în temeiul art. 359 C.proc.penală din 1968 i s-a atras atenția asupra dispozițiilor art.83, art. 84 C.pen. din 1969 privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii în termenul de încercare a unei noi infracțiuni, având drept consecință executarea în întregime a pedepsei, care nu se va contopi cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară, precum și revocarea în cazul neîndeplinirii până la expirarea termenului de încercare a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale prima instanță, în temeiul art.71 al. 5 C.pen., cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen., a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii stabilite în cauză.

În temeiul art. 72 al 1 C.pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore începând cu data de 28.02.2012, ora 17,00.

În temeiul art.118 alin.1 lit. f C. pen. din 1969 a dispus confiscarea de la inculpat a cantității de 50.000 țigarete marca VICEROY netimbrate cu banderole de marcaj fiscale emise de autoritățile române, țigarete sustrase de la controlul vamal și pentru care inculpatul V. V. nu a prezentat acte justificative aferente provenienței, achiziției sau transportului, menționate în adeverința de reținere bunuri nr. 671D/08.11.2008 (f. 112 dup).

În temeiul art. 397 alin. 4 C.pr.pen., prin hotărârea apelată s-a menținut sechestrul asigurător instituit la data de 10.11.2011 prin ordonanța procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr._/P/2011 asupra cantității de 50.000 fire țigarete de contrabandă marca Viceroy în vederea confiscării speciale, ordonanță care a fost pusă în aplicare de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T.- Serviciul de Investigare a Fraudelor la data de 28.02.2012.

În temeiul art.118 alin.1 lit. b C. pen. din 1969 a dispus confiscarea de la inculpat a autoutilitarei marca Mercedes, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_, aceasta fiind amenajată special pentru ascunderea țigaretelor provenite din contrabandă într-un compartiment special amenajat în plafonul cabinei destinate șoferului.

În temeiul art. 397 alin. 4 C.pr.pen. a fost menținut sechestrul asigurător instituit la data de 10.11.2011 prin ordonanța procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr._/P/2011 asupra autoutilitarei marca Mercedes, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_ .

În temeiul dispozițiilor art. 274 alin.1 C.pr.pen., reținând că este în culpă cu privire la declanșarea procesului, instanța de fond l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 4.200 lei către stat, reprezentând cuantumul cheltuielilor judiciare ocazionate de soluționarea cauzei, din care 4.000 lei cheltuieli efectuate în faza de urmărire penală și 200 lei în faza de judecată în primă instanță iar în temeiul art. 272 al.2 C. proc. pen. a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 300 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu.

2. În ceea ce îl privește pe inculpatulR. P., prin hotărârea atacată s-a reținut că potrivit dispozițiilor art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin 1 colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.

Din procesul verbal de percheziție domiciliară din data de 23.02.2012 efectuat la domiciliul inculpatului R. P. în . (f. 200 vol I dup) s-a constatat că în urma controlului efectuat în camerele și dependințele menționate nu au fost descoperite produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător sau alte bunuri interzise de lege la deținere. Asupra inculpatului R. P. au fost găsite două telefoane mobile marca Nokia având următoarele serii IMEI_/_/9 cu . Vodafone_ și_/03/_/7 fără a deține cartelă telefonică. Nu au fost ridicate bunuri, înscrisuri, valori și nu au fost distruse sau deteriorate astfel de bunuri.

Față de conținutul procesului verbal de percheziție domiciliară mai sus menționat și de restul materialului probator administrat în cauză, s-a apreciat că nu se poate reține colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal în mod direct de către inculpatul R. P..

Instanța de fond a reținut că în cuprinsul rechizitoriului i-au fost atribuite inculpatului R. P. posturile telefonice cu nr._,_,_,_,_,_,_,_, precum și posturile telefonice cu nr._, 0758._,_,_.

În ceea ce privește numerele de telefon_,_,_,_,_ s-a reținut că din Raportul de expertiză fonocriminalistică nr._./ 29.06.2012 și anexele acestuia (f. 240-276 vol I dup) reiese că nu s-a putut stabili dacă înregistrările audio prezentate puse la dispoziție sunt autentice, sunt copii sau contrafăcute, dacă au fost modificate/alterate prin înlocuirea unor cuvinte, sunete sau propoziții cu altele aparținând aceleiași persoane, dar rostite în alte împrejurări sau în alt context, sau dacă eșantioanele de voce și vorbire înregistrate aparțin aceluiași vorbitor.

De asemenea, prima instanță a constatat că, în ceea ce privește numărul_ inculpatul recunoaște că îi aparține, iar în ceea ce privește numerele_ și_, că utilizatorul acestor numere de telefon se identifică în convorbirea nr. 25 din data de 22.09.2011, ora 14:34:46, precum și în convorbirea nr. 40 din data de 30.09.2011, ora 09:54:50, ca fiind R. P.. Astfel, s-a concluzionat că acesta a fost utilizatorul acestor numere de telefon.

În ceea ce privește celelalte numere de telefon care i-au fost atribuite inculpatului R. P. instanța de fond a constatat că nu există nicio probă din care să reiasă presupunerea rezonabilă că inculpatul a fost utilizatorul acestor numere de telefon.

De asemenea, prima instanță a constatat că în convorbirile nr. 14, 15, 16 numărul de telefon_ este reținut în rechizitoriu ca „AN” (identificat ca fiind inculpatul R. P.), iar din procesul verbal din data de 24.01.2012 (f. 125 vol I dup), reiese că s-a procedat la transcrierea CD-ului nr. 20/TM/19.01.2012, pus la dispoziție conform adresei nr._/P/11.01.2012 prin care au fost comunicate numerele de telefon utilizate cu terminalele mobile având IMEI_ și respectiv_, în perioada 16.09._12, care au fost ridicate de la inculpatul V. V., la punctul 4 menționându-se IMEI_, MSISDN_ (...). Față de conținutul celor de mai sus, s-a apreciat că, în condițiile în care orice dubiu profită celui acuzat, există o îndoială în plus că numărul de telefon_ ar fi fost utilizat de inculpatul R. P..

În ceea ce privește convorbirea din data de 08.10.2011, ora 11:00:23, la postul_, „A.N.” (identificat în rechizitoriu ca fiind inculpatul R. P.), prima instanță a constatat că s-a reținut că a fost contactat de nr._ (prepaid), deși utilizatorul numărului de telefon_ s-a identificat în convorbirea nr. 40 din data de 30.09.2011, ora 09:54:50, ca fiind același R. P., de unde, în opinia primei instanțe, rezultă o incertitudine în plus cu privire la utilizarea numărului de telefon_ de către inculpatul R. P..

În ceea ce privește reținerea existenței elementului material al infracțiunii prevăzute de art.270 alin.3 din Legea nr.86/2006 în cazul inculpatului R. P., prin persoane interpuse sau mandatari, astfel cum s-a reținut în rechizitoriu, instanța de fond a constatat că în ceea ce privește faptele reținute ca fiind săvârșite la datele de 21.09.2011; 23.09.2011- trei acte materiale; 24.09.2011; 26.09.2011; 28.09.2011; 29.09.2011; 30.09.2011;01.10.2011; 03.10.2011; 04.10.2011; 07.10.2011- două acte materiale; 09.10.2011; 10.10.2011; 11.10.2011; 12.10.2011; 15.10.2011- două acte materiale; 17.10.2011; 18.10.2011; 19.10.2011; 26.10.2011; 27.10.2011; 28.10.2011; 01.11.2011; 15.11.2011; 18.11.2011; 20.11.2011; 21.11.2011; 29.11.2011; 08.12.2011; 12.12.2011 și 28.12.2011 nu a fost dovedită în niciun fel pe bază de probe existența bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, nici prin descoperirea acestor bunuri asupra presupușilor mandatari, care nici nu au fost identificați și că nu a fost dovedită pe bază de probe natura bunurilor, cantitatea acestora, locul în care s-ar fi aflat, cu atât mai puțin faptul că ar fi fost vorba de bunuri sau mărfuri care ar fi fost sustrase de la controlul vamal, sau că inculpatul R. P. ar fi fost în realitate deținătorul acestor bunuri.

În opinia primei instanțe, deși convorbirile nr. 31-39 au fost efectuate de la numărul de telefon_, existând posibilitatea să fie vorba de aceeași persoană care în convorbirea nr. 25 din data de 22.09.2011, ora 14:34:46, care s-a identificat ca fiind R. P., față de cele mai sus arătate în cauză nu există probe din care să reiasă că acesta ar fi deținut în una din formele prevăzute de lege, chiar și prin persoane interpuse sau mandatari, bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal care să fi fost sustrase de la controlul vamal.

Din procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ din data de 03.08.2011, ora 15,00, întocmit de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Suceava (f. 102-106 vol I dup) s-a constatat că inculpatul R. P. a fost depistat la data de 26.01.2010 pe raza loc. Zamostea din jud. Suceava în timp ce deținea și transporta cu autoturismul marca Wolswagen model Tiguan, cu nr. de înmatriculare_ cantitatea de 4.780 pachete țigări netimbrate legal toate de proveniență străină, respectiv Ucraina și Federația Rusă, fără documente aferente provenienței sau transportului.

De asemenea, s-a observat că din fișa de cazier actualizată a inculpatului R. P. (f. 282) rezultă că acesta a fost arestat în data de 21.05.2014 pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 367 alin. 1 C. pen. și art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006, fiind eliberat la data de 27.05.2014 sub control judiciar.

Instanța de fond a reținut că nici procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ din data de 03.08.2011 și nici faptul că inculpatul a fost arestat la data de 21.05.2014 sub suspiciunea că a săvârșit fapte aceeași natură nu poate dovedi în vreun fel, mai presus de orice îndoială rezonabilă, faptul că inculpatul R. P. ar fi deținut la datele mai sus menționate (21.09.2011; 23.09.2011- trei acte materiale; 24.09.2011; 26.09.2011; 28.09.2011; 29.09.2011; 30.09.2011;01.10.2011; 03.10.2011; 04.10.2011; 07.10.2011- două acte materiale; 09.10.2011; 10.10.2011; 11.10.2011; 12.10.2011; 15.10.2011- două acte materiale; 17.10.2011; 18.10.2011; 19.10.2011; 26.10.2011; 27.10.2011; 28.10.2011; 01.11.2011; 15.11.2011; 18.11.2011; 20.11.2011; 21.11.2011; 29.11.2011; 08.12.2011; 12.12.2011 și 28.12.2011), chiar și prin persoane interpuse, bunuri sau a mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal sustrase de la controlul vamal.

În ceea ce privește fapta reținută ca fiind săvârșită de inculpatul R. P. în data de 08.11.2011, prin persoana interpusă inculpatul V. V., instanța anterioară a concluzionat, raportat la cele reținute mai sus, că acesta din urmă a fost surprins în data de 08.11.2011, în jurul orelor 15, 45, pe DN 6 la km 545 în localitatea Remetea M. din jud. T., în timp ce deținea și transporta cu autoutilitara marca Mercedes, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_, cantitatea de 50.000 țigarete marca VICEROY, producție externă, respectiv Ucraina, netimbrate cu banderole de marcaj fiscal emise de autoritățile române.

Prin hotărârea de condamnare, s-a mai reținut faptul că, inculpatul R. P. a declarat în data de 29.02.2012 (f. 57 vol I dup) că îl cunoaște pe inculpatul V. V., întrucât a fost șoferul său acum aproximativ 4-5 ani, sens în care acesta efectua transporturi interne de materiale de construcții, menționând că ultima dată când s-a întâlnit cu inculpatul V. V. a fost în urmă 3-4 zile în Piața Josefin din Timișoara pentru a bea o cafea, declarație din care, în opinia primei instanțe reiese legătura dintre cei doi inculpați, legătură care reiese și din conținutul convorbirilor telefonice menționate în rechizitoriu și numerotate cu nr. 28, 29 și 30 între deținătorul postului telefonic cu nr._ (V. V.) și deținătorul postului telefonic cu nr._(R. P.) cu privire la sancțiunea contravențională care i-a fost aplicată inculpatului V. V. în data de 29.10.2011 în jurul orelor 15 în apropierea localității Târgu J..

Din coroborarea faptului că inculpatul V. V. a fost surprins în data de 08.11.2011, în jurul orelor 15,45, în timp ce deținea și transporta cu autoutilitara marca Mercedes, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_, cantitatea de 50.000 țigarete marca VICEROY, producție externă, respectiv Ucraina, netimbrate cu banderole de marcaj fiscal emise de autoritățile române, țigarete care se aflau în cinci pungi de plastic ascunse în plafonul autoutilitarei, cu conținutul convorbirii nr. 4 din data de 08.11.2011, ora 12:50:34, când postul telefonic al inculpatului V. V. cu nr._ a fost contactat de numărul de telefon_ și i s-a spus „Stai acolo că vine M. și îți aduce 5 bucăți din alea și te trimit până dincolo de Lugoj cu ele, bine?”, precum și cu conținutul convorbirii nr. 6 din data de 08.11.2011, ora 13:24:59, când postul telefonic al inculpatului V. V. cu nr._ a contactat de numărul de telefon_ și a întrebat „Mă, tu ce zici să le pun sus în pat?”, instanța de fond a reținut că inculpatul V. V. a fost trimis de utilizatorul numărului de telefon_ să transporte cele cinci pungi de plastic în care se aflau cele 50.000 țigarete marca VICEROY sustrase controlului vamal.

În opinia primei instanțe, faptul că în convorbirea cu nr. 3 din data de 08.11.2011, ora 12:39:48, inculpatul V. V., de la postul_, i se adresează interlocutorului de la postul telefonic cu nr._ cu numele „P.”, iar după ce a fost surprins de organele de poliție în convorbirea nr. 8 din data de 08.11.2011, la ora 15:09:59, i se adresează aceluiași interlocutor spunând: „Hai P. că m-a prins.”, nu poate fi reținut ca o probă certă din care să reiasă că utilizatorul postului telefonic cu nr._ a fost inculpatul R. P., având în vedere că numele „P.” este un nume comun și nu există nicio altă probă din care să reiasă că inculpatul R. P. ar fi fost utilizatorul postului telefonic cu nr._.

În ceea ce privește convorbirea nr. 11 din data de 08.11.2011, la ora 20:37:18, când postul inculpatului V. V. cu nr._ este contactat de numărul_, număr de telefon care, s-a observat că aparținea inculpatului R. P., iar după ce inculpatul V. V. arată: „Eu acu traversez . inculpatului R. P. „ Și ce ți-o zis?” afirmă: „Ce să-mi zică, o venit, o intrat în mașină m-o căutat, m-o dus la poliție, desfăcu toată mașina să mai caute. Și asta e”. Astfel, s-a reținut că din această convorbire nu reiese că inculpatul R. P. l-ar fi mandatat pe inculpatul V. V. să transporte cele 50.000 țigarete marca VICEROY, iar în condițiile în care cei doi se cunoșteau această convorbire poate fi reținută doar ca o discuție în care inculpatul V. V. îl informează pe un cunoscut, respectiv pe inculpatul R. P., cu privire la modalitatea în care s-a desfășurat cercetarea de către organele de poliție.

În ceea ce privește conținutul convorbirii nr. 12 din data de 08.11.2011, ora 15:40:52, în care postul_ al inculpatului R. P. este contactat de postul telefonic_ prepaid, precum și conținutul convorbirii nr. 13 din data de 08.11.2011, ora 16:20:45, în care postul inculpatului R. P. cu nr._ este contactat de soția sa de la nr._, prima instanță a opiniat că într-adevăr discuțiile au loc după ce inculpatul V. V. a fost prins de organele de poliție și au ca subiect mutarea unor bunuri, însă nu există nicio probă din care să reiasă că bunurile respective ar fi fost țigări de contrabandă pe care le-ar fi deținut inculpatul R. Peru.

Față de cele arătate mai sus instanța de fond a constatat că în cauză nu există probe din care să reiasă, mai presus de orice îndoială rezonabilă, că cele 50.000 țigarete marca VICEROY netimbrate cu banderole de marcaj fiscal emise de autoritățile române care au fost găsite în data de 08.11.2011, în jurul orelor 15,45, în autoutilitara marca Mercedes, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_ condusă de inculpatul V. V. i-ar fi aparținut inculpatului R. P., în timp ce inculpatul V. V. ar fi fost doar un mandatar al acestuia.

În ceea ce privește fapta reținută ca fiind săvârșită de inculpatul R. P. în data de 19.10.2012, prin persoana interpusă martorul B. N. C., s-a reținut că prin sentința penală nr. 1642/19.06.2013 pronunțată de Judecătoria Timișoara, definitivă prin nerecurare la data de 01.07.2013, acesta a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pedepsele componente fiind pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător peste limita a 10.000 țigarete prev. de art. 2961 alin. 1 lit. l din Legea 571/2003 și ped. de art. 2961 alin. 2 lit. a din Legea 571/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. 4 și alin. 7 C. pr.pen., respectiv pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere și transport de mărfuri- categoria țigarete- care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă, asimilată infracțiunii de contrabandă prev. și ped. de art. 270 alin. 3 teza I din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 3201 alin. 4 și alin. 7 C. pr.pen..

În fapt, în sarcina inculpatului Bratoiu N. C. s-a reținut, în esență, că la data de 19.10.2012, în jurul orelor 1640, a fost depistat în flagrant, pe DN 691, la ieșirea de pe autostrada D1 de către organele de poliție din cadrul I.G.P.R., Secția de Poliție Autostrăzi - Biroul de Poliție Autostrăzi Vest, în timp ce transporta cu autoturismul marca „Audi" model 100 cu nr. de înmatriculare BP9843BB, de culoare gri (înmatriculat în Bulgaria), cantitatea de 50.040 fire țigarete (40 țigarete mărcile Marble - netimbrate și 50.000 țigarete Viceroy -timbrate cu timbre de proveniență ucraineană), toate firele de țigarete fiind de producție externă, respectiv Ucraina, țigarete care erau disimulate în interiorul autoturismului, respectiv sub bancheta din spate, în lăcașul destinat rezervorului de combustibil, precum și sub capota din față a mașinii.

De asemenea, s-a avut în vedere că martorul B. N. C. a declarat (f. 18-19 dup nr._/P/2012) că în seara zilei de 18.10.2012, un anume ,,N.” l-a sunat să meargă cu el la Satu M. unde avea un autoturism stricat, cel în care a fost depistat de organele de poliție pentru a-l repara, că nu știa de cantitatea de țigarete de contrabandă pe care a transportat-o întrucât țigaretele erau ascunse și că pentru serviciul pe care trebuia să i-l facă numitului ,,N.” urma să primească 50-100 euro.

Totodată, s-a observat că ulterior, martorul B. N. C. a declarat (f. 8 vol V dup) că a avut cunoștință despre țigaretele pe care la transporta în autoturismul marca Audi A4 cu nr. de înmatriculare BP 9843BB în data de 19.10.2012 și că urma să le transporte în municipiul Timișoara la o persoană de sex masculin al cărui nume nu îl cunoaște, dar pe care urma să îl contacteze telefonic, pentru transport urmând să primească 100 euro. A mai arătat faptul că îl cunoaște pe inculpatul R. P., însă nu acesta este persoana pentru care efectua acel transport de țigarete.

Instanța de fond a constatat că nici din declarațiile martorului B. N. C. și nici din conținutul convorbirilor nr. 41-44 nu reiese că cele 50.040 fire țigarete găsite la data de 19.10.2012 în jurul orelor 1640 asupra martorului B. N. C. ar fi fost deținute de inculpatul R. P., în condițiile în care, pe de o parte, nu există nicio probă că inculpatul R. P. ar fi fost utilizatorul numărului de telefon_ care îi este atribuit, iar pe de altă parte din conținutul convorbirilor nu reiese că martorul B. N. C. ar fi fost mandatat de cineva să transporte țigările mai sus menționate, acest lucru reieșind doar din declarația martorului, care însă a declarat că nu inculpatul R. P. este persoana pentru care efectua acel transport de țigarete.

Instanța de fond a ținut cont de dispozițiile art. 99 alin. 2 C. proc. pen. potrivit cărora inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția precum și de dispozițiile art. 103 alin. 2 teza a II-a C. proc. pen., în conformitate cu care condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Având în vedere că îndoiala profită celui acuzat (in dubio pro reo), respectiv inculpatului R. P., instanța de fond a apreciat că în cauză nu există probe din care să reiasă mai presus de orice îndoială că la datele de 21.09.2011; 23.09.2011- trei acte materiale; 24.09.2011; 26.09.2011; 28.09.2011; 29.09.2011; 30.09.2011;01.10.2011; 03.10.2011; 04.10.2011; 07.10.2011- două acte materiale; 09.10.2011; 10.10.2011; 11.10.2011; 12.10.2011; 15.10.2011- două acte materiale; 17.10.2011; 18.10.2011; 19.10.2011; 26.10.2011; 27.10.2011; 28.10.2011; 01.11.2011; 08.11.2011; 15.11.2011; 18.11.2011; 20.11.2011; 21.11.2011; 29.11.2011; 08.12.2011; 12.12.2011; 28.12.2011 și 19.10.2012, inculpatul R. P. ar fi efectuat prin intermediul unor persoane interpuse, între care inculpatul V. V. și martorul B. N. C., veritabili mandatari (executori materiali) ai acestuia, operațiuni succesive de achiziționare prin cumpărare de pe piața neagră de mărfuri, respectiv țigarete de contrabandă care nu fuseseră anterior supuse operațiunilor de impozitare fiscală și vamală, țigarete despre care inculpatul R. P. ar fi avut pe deplin reprezentarea faptului că provin din contrabandă, sau operațiuni de depozitare și valorificare prin vânzare a acestora pe aceeași piață paralelă, respectiv că ar fi săvârșit la intervale distincte de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, mai multe acte materiale care au prezentat, fiecare în parte, conținutul infracțiunii de contrabandă simplă (varianta asimilată) în modalitatea normativă privitoare la colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă.

În consecință, în baza prezumției de nevinovăție de care beneficiază inculpatul R. P., în temeiul art. 396 alin. 1 și 5 C.pr.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., instanța anterioară a dispus achitarea acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă simplă (varianta asimilată) în modalitatea normativă privitoare la colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. 3, teza I din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen. din 1969.

În temeiul art. 397 alin. 1, raportat la art. 25 C.pr.pen., cu aplicarea art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.pen., a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de către partea civilă A.N.A.F., D.G.R.F.P. Timișoara, Direcția Regională Vamală Timișoara.

În temeiul art. 397 alin. 4 C.pr.pen., prin aceeași hotărâre s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător luat în cursul urmăririi penale prin ordonanța procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr._/P/2011 din data de 12.01.2012 prin care s-a dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra cotei părți de 50% (jumătate) din bunurile imobile și mobile aparținând învinuitului R. P., constând în teren evidențiat în CF 2533/TOP 514/1/a/1/2 in suprafața de 3000 mp; autotractor Iveco 2 axe, . WJMM1VSK_, ._, dobândit la data de 28.01.2009; Seat Inca Autoutilitara . VSSZZZ9KZ3R17348, ._, dobândit la data de 20.10.2009; Seat Inca Autoutilitara . VSSZZZ9KZ3R16287, ._, dobândit la data de 20.10.2009; Seat Inca Autoutilitara . VSSZZZ9KZ3R17347, ._, dobândit la data de 20.10.2009, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 72 al 1 C.pen. s-a constatat că inculpatul a fost reținut 24 de ore începând cu data de 29.02.2012, ora 10,40, iar în temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Față de cererea martorului Ș. L. de decontare a cheltuielilor efectuate pentru deplasarea sa la instanță la termenul din data de 02.04.2014 și de cele două bonuri fiscale atașate în dovedire (f. 192-194), în temeiul art. 273 și 272 alin. 2 C.pr.pen., raportat la art. 120 alin. 2 lit a C.pr.pen., instanța de fond a dispus restituirea din fondurile Tribunalului T. către martorul Ș. L., a sumei de 249, 95 lei, reprezentând cheltuieli prilejuite de chemarea în fața organelor judiciare.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. DE PE L. JUDECĂTORIA TIMIȘOARA și partea civilă A.N.A.F., D.G.R.F.P. TIMIȘOARA, DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ TIMIȘOARA.

P. de pe lângă Judecătoria Timișoara a solicitat admiterea apelului și desființarea sentinței penale nr. 3837/24.10.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara ca fiind netemeinică cu privire la achitarea inculpatului R. P. și cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului V. V. iar în rejudecare să se pronunțe o nouă hotărâri, în sensul înlăturării circumstanțelor atenuante.

Astfel, se consideră că sentința penală este netemeinică sub aspectul reținerii unei singure infracțiuni în sarcina inculpatului V. V. și a înlăturării reținerii formei continuate, precum și cuantumului pedepsei și a modalității de executare a pedepsei aplicate acestui inculpat, respectiv că instanța de fond a ignorat pericolul social al faptei.

S-a susținut că prima instanță nu a reținut săvârșirea faptelor inculpatului V. V. în formă continuată, apreciind că, deoarece din materialul probator administrat nu reiese că inculpatul ar fi săvârșit, la intervale distincte de timp, respectiv în data de 08.11.2014 și în data de 28.10.2011, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, două acte materiale certe care au prezentat, fiecare în parte, conținutul infracțiunii de contrabandă simplă (varianta asimilată), în cauză putând fi reținută doar fapta săvârșită la data de 08.11.2014. În acest sens, s-a apreciat ca netemeinică această soluție a instanței, relevante cu privire la săvârșirea faptei din 28.10.2011 fiind convorbirile purtate de V. V. în data de 29.10.2011, filele 20-22 din rechizitoriu.

De asemenea, s-a apreciat ca fiind netemeinică pedeapsa aplicată inculpatului V. V. și modalitatea de executare a acesteia, respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei, instanța ignorând pericolul social al faptei. În acest sens, s-a considerat că se impunea aplicarea unui cuantum mai mare al pedepsei, precum și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, cu stabilirea unui termen de încercare orientat spre maxim.

În ceea ce privește soluția de achitare a inculpatului R. P., se arată că reținerea de către prima instanță a faptului că numerele de telefon_,_ si_ au fost utilizate de către inculpat, fără a mai face referire și la alte numere de telefon, putea fi apreciată ca fiind dovedită activitatea infracțională a inculpatului R. P..

De asemenea, în ceea ce privește convorbirea nr. 11 din data de 08.11.2011, la ora 20:37:18, fila nr.9 din rechizitoriu, când postul inculpatului V. V. cu nr._ este contactat de numărul_, număr de telefon care aparținea inculpatului R. P., cu privire la care prima instanță a apreciat că în condițiile în care cei doi se cunoșteau această convorbire poate fi reținută doar ca o discuție în care inculpatul V. V. îl informează pe un cunoscut, respectiv pe inculpatul R. P., cu privire la modalitatea în care s-a desfășurat cercetarea de către organele de poliție, s-a considerat că aceasta nu este o simplă discuție și nu poate fi interpretată în acest sens, precizându-se că din cuprinsul convorbirii rezultă faptul că inculpatul V. V. știa că telefoanele sunt ascultate, motiv pentru care cei doi au stabilit o întâlnire ulterioară. S-a subliniat că acest aspect ce nu mai ține de conținutul unei simple discuții de informare a unui cunoscut, așa cum a reținut instanța de fond.

În continuare, s-a arătat că prima instanță a reținut, având la dosar transcrierea convorbirilor nr. 12 din data de 08.11.2011, ora 15:40:52, în care postul_ al inculpatului R. P. este contactat de postul telefonic_ prepaid, precum și conținutul convorbirii nr. 13 din data de 08.11.2011, ora 16:20:45, în care postul inculpatului R. P. cu nr._ este contactat de soția sa de la nr._, că deși aceste discuții au avut loc după ce inculpatul V. V. a fost prins de organele de poliție și au ca subiect mutarea unor bunuri, nu există nicio probă din care să reiasă că bunurile respective ar fi fost țigări de contrabandă pe care le-ar fi deținut inculpatul R. Peru. Opinia reprezentantului Parchetului cu privire la acest aspect a fost în sensul că, în condițiile în care inculpatul R. P. știa că telefoanele îi sunt ascultate, discuțiile nu puteau fi purtate explicit cu privire Ia țigarete, dar din discuții rezultă clar faptul că este vorba despre ascunderea unor bunuri și nu doar despre o mutare a acestora, discuțiile fiind foarte clare în acest sens (Le-am băgat în cameră, le-am acoperit acolo în colț după dulap.” „Auzi, urcă-le în P. sau bagă-le între BALOȚI undeva acolo, știi?” „Văd eu unde, le sui în pod colo sus și arunc ceva pe ele și gata.”)

S-a mai învederat că din întregul material aflat la dosarul de urmărire penală rezultă faptul că inculpatul R. P. utiliza un limbaj codificat, quasi disimulat, în ceea ce privește tipul de țigări care urmau să facă obiectul vânzării-cumpărării, limbaj pe care îl utiliza în comunicarea sa cu furnizorii cât și cu clienții acestuia, individualizare mărcilor de țigarete de contrabandă fiind efectuată prin indicarea în genere a culorilor pachetelor, ca de exemplu „galbene”, „roșii”, iar cantitățile fiind individualizate prin substantive cum ar fi „geci”, „baloți”, etc.

În cuprinsul motivelor de apel s-a mai arătat: cu privire la numărul de telefon_, activitatea infracțională rezultă din cuprinsul transcrierilor de la filele 23-29 din rechizitoriu, cu toate că și aici exprimarea este una codificată, specifică unor astfel de acte în condițiile în care inculpatul știa că telefoanele sunt ascultate.

De asemenea, s-a criticat faptul că, în ceea ce privește fapta reținută ca fiind săvârșită de inculpatul R. P. în data de 19.10.2012, prin persoana interpusă martorul B. N. C., prima instanță a apreciat că nici din declarațiile martorului B. N. C. și nici din conținutul convorbirilor nr. 41-44 nu reiese că cele 50.040 fire țigarete găsite la data de 19.10.2012 în jurul orelor 16.40 asupra martorului B. N. C. ar fi fost deținute de inculpatul R. P., în condițiile în care, pe de o parte, nu există nicio probă că inculpatul R. P. ar fi fost utilizatorul numărului de telefon_ care îi este atribuit, iar pe de altă parte din conținutul convorbirilor nu reiese că martorul B. N. C. ar fi fost mandatat de cineva să transporte țigările mai sus menționate, acest lucru reieșind doar din declarația martorului, care însă a declarat că nu inculpatul R. P. este persoana pentru care efectua acel transport de țigarete. S-a apreciat de către reprezentantul Parchetului că, deși martorul B. N. C. nu a putut fi audiat de către instanță în prezentul dosar, prin faptul că acesta a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa în dosarul penal nr._/P/2012, dosar în care a fost condamnat, a recunoscut și poate fi considerat martor cu privire la fapta inculpatului R. P. din data de 19.10.2012.

Referitor la împrejurarea că prima instanță a apreciat că nu poate fi reținut de instanță ca o probă certă din care să reiasă că utilizatorul postului telefonic cu nr._ a fost inculpatul R. P., având în vedere că numele „P.” este un nume comun și nu există nicio altă probă din care să reiasă că inculpatul R. P. ar fi fost utilizatorul postului telefonic cu nr._, se consideră că, deși numele de P. este un nume relativ comun, coroborând conținutul tuturor convorbirilor telefonice, rezultă fără dubiu că apelantul numărului de telefon de mai sus este R. P..

În susținerea opiniei că numerele de telefon aparțin inculpatului R. P. și că discuțiile se purtau de către acesta, s-a învederat și cu privire la formulele de adresare așa cum rezultă din rechizitoriu, adresarea față de acesta fiind aceeași, „bosu”.

De asemenea, s-a solicitat a se avea în vedere și susținerea inculpatului R. P. în fața instanței de judecată când, având ultimul cuvânt, a afirmat că „nu a fost prins” dar nu a afirmat că nu el a comis faptele.

În fine, s-a învederat că din fișa de cazier actualizată a inculpatului R. P. reiese că acesta a fost arestat în data de 21.05.2014 pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 367 alin. 1 C. pen. si art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006, fiind eliberat la data de 27.05.2014 sub control judiciar.

Partea civilă A.N.A.F., D.G.R.F.P. Timișoara, Direcția Regională Vamală Timișoara apreciază că sentința apelată este netemeinică și nelegală în ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei. Astfel, partea civilă solicită instanței de apel să dispună obligarea inculpaților la plata sumei solicitată precum și a dobânzilor și penalităților de întârziere aferente începând cu data săvârșirii infracțiunii până la data plății integrale a prejudiciului.

În motivare, se arată că în mod neîntemeiat a fost achitat inculpatul R. P. de către instanța de fond, pe considerentul că îndoiala profită celui acuzat, neexistând suficiente probe. De asemenea, se învederează că prejudiciul comunicat de către Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara reprezentând obligația fiscală principală (drepturi vamale: taxe vamale, accize și TVA), cuprins în actul de sesizare al instanței și cererea de mărire a întinderii pretențiilor civile, s-a calculat în funcție de numărul de pachete de țigări constatate ca aparținând inculpaților, constatare efectuată pe baza capturilor, a convorbirilor telefonice, a mărturiilor și declarațiilor persoanelor implicate.

De asemenea, se precizează că prejudiciul solicitat întrunește elementele esențiale ale atragerii răspunderii civile ale inculpaților, fiind cert și nereparat.

Se opiniază că nu poate fi eludat scopul avut în vedere de inculpați în momentul săvârșirii infracțiunilor, respectiv prejudicierea bugetului de stat prin neplata drepturilor vamale.

În fine, în susținerea apelului, se face trimitere la dispozițiile art. 202 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului vamal.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate în raport de actele și lucrările dosarului, dar și în raport de criticile invocate de apelanți, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.417 Cod procedură penala, Curtea constată că apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nu este fondat iar apelul părții civile este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:

În ceea ce privește starea de fapt, aceasta a fost corect reținută de prima instanță. Astfel, din probațiunea administrată în cauză, în mod corect prima instanță a reținut că inculpatul V. V. în data de 08.11.2011, în jurul orelor 1545 deținea și transporta cu autoutilitara marca Mercedes, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare_ pe DN 6 la km 545 în localitatea Remetea M., jud. T. cantitatea de 50.000 țigarete marca VICEROY, producție externă, respectiv Ucraina, netimbrate cu banderole de marcaj fiscal emise de autoritățile române, care erau disimulate într-un compartiment special amenajat în plafonul cabinei destinate șoferului autocamionului în cinci saci de plastic de culoare neagră, iar inculpatul V. V. cunoștea că acestea provin din contrabandă.

Raportat la analiza declarațiilor martorilor B. F., Ș. L., procesul-verbal de verificare serii IMEI terminale mobile întocmit la data de 08.11.2011 de organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T. - Serviciul de Investigare a Fraudelor; procesul-verbal de verificare serii IMEI terminale mobile întocmit la data de 08.11.2011 de organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. T. - Serviciul de Investigare a Fraudelor, procesul-verbal de transcriere nr. de telefon utilizate cu terminale mobile întocmit de procuror la data de 24.01.2012, cu transcrierile convorbirilor telefonice, procesul verbal contravențional . nr._ din data de 29.10.2011, ora 15,20, întocmit de IPJ Hunedoara, Poliția mun. Petroșani, în mod corect prima instanță a înlăturat apărările inculpatului V. V., în sensul că întreaga cantitate de țigarete de contrabandă a găsit-o la marginea Pădurii Verzi din Timișoara și că a încărcat țigaretele respective în cabina șoferului și le-a ascuns în locul din spate, precum și apărările acestuia cu privire la numărul de telefon nr._, constatând în final că inculpatul V. V. știa că cele 50.000 țigarete marca VICEROY care au fost descoperite în data de 08.11.2011, în jurul orelor 15, 45, în autoutilitara pe care o conducea marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_ sunt deținute ilegal și că provin fie din săvârșirea contrabandei, fie sunt destinate săvârșirii acesteia, fiind conștient că deținerea acelor țigări era ilegală.

Cu privire la forma continuată a infracțiunii reținută în sarcina inculpatului V. V. prin actul de sesizare, în mod corect prima instanță a constatat că din materialul probator administrat nu reiese că inculpatul ar fi săvârșit, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, două acte materiale certe, care să prezente, fiecare în parte, conținutul infracțiunii de contrabandă simplă, la data de 08.11.2011 și la data de 28.10.2011.

În probațiunea actului material din 28.10.2011 în actul de sesizare al instanței și în motivele de apel se invocă rezultatul convorbirilor telefonice purtate de inculpat în data de 29..10.2011. Din conținutul convorbirilor telefonice menționate, reiese că în data de 29.10.2011, în jurul orelor 15,00, deținătorul postului telefonic cu nr._, și-a anunțat interlocutorul că a fost urmărit pe traseu de la Orăștie, că a reușit să scape și s-a întors de lângă Târgu J., dar și că a fost sancționat contravențional în apropierea localității Târgu J., în discuție făcându-se referire și la un mandat de percheziție. Această convorbire în mod corect a fost avută în vedere de către instanță la dovedirea faptului că inculpatul V. V. a fost deținătorul postului telefonic cu nr._, coroborând conținutul acestei convorbiri cu procesul verbal contravențional . nr. 9520461din data de 29.10.2011, ora 15,20, întocmit de IPJ Hunedoara, Poliția mun. Petroșani din care reiese că inculpatul V. V. a fost sancționat contravențional pentru două contravenții la regimul rutier.

Singură această convorbire nu dovedește mai presus de orice dubiu rezonabil că la acea dată inculpatul a deținut și transportat vreo cantitatea de țigarete marca netimbrate cu banderole de marcaj fiscal emise de autoritățile române, despre care cunoștea că provin din contrabandă, în sensul în art.270 alin.3 teza a-I-a din Legea nr.86/2006. Aceasta cu atât mai mult cu cât, deși este evident că a fost oprit de organele de poliție care i-au aplicat și o sancțiune contravențională, în autovehiculul pe care îl conducea nu s-au găsit țigarete iar mandatul de percheziție care rezultă din convorbirea inculpatului nu rezultă că s-a materializat.

În cazul în care probele referitoare la vinovăție nu sunt certe, sigure, complete, ci există îndoială cu privire la vinovăția inculpatului, se aplică regula in dubio pro reo, potrivit căreia orice îndoială operează în favoarea inculpatului, prin urmare, în mod corect prima instanță nu a constatat întrunită forma continuată a infracțiunii prev. de art. 270 alin. 3, teza I din Legea nr.86/2006 pentru care a pronunțat condamnarea inculpatului V. V..

Cu privire la individualizarea pedepsei, Curtea de Apel constată că pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită pentru infracțiunea dedusă judecății, a fost just individualizată.

La individualizarea și proporționalizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a dat eficiență deplină tuturor criteriilor prevăzute de art.72 Cp, respectiv limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, gradului de pericol social al acesteia, apreciat în raport de împrejurările concrete în care a fost comisă, dar și cu urmările produse. Instanța a avut în vedere, totodată, circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv conduita acestuia și faptul că nu are antecedente penale.

În raport de toate aceste împrejurări, prima instanță i-a aplicat inculpatului o pedeapsă la minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsă pe care Curtea de apel, în baza propriei aprecieri, o consideră ca fiind just proporționalizată și de natură a contribui la realizarea scopului educativ și coercitiv prev.de art.52 C.penal, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni prin reeducare și îndreptare și nu numai prin constrângere. Chiar dacă pentru infracțiunea de contrabandă simplă (varianta asimilată) sunt prevăzute limite mari de pedeapsă, aceasta nu împiedică, în situația concretă, stabilirea unei pedepse orientate spre minim sau chiar la minimul special prevăzut de lege dacă, față de circumstanțele concrete ale săvârșirii faptei, coroborate cu circumstanțele persoanele ale inculpatului, minimul special al pedepsei corespunde scopului pedepsei. Or, în cauza de față, din combinarea acestor criterii, reiese că pedeapsa de 2 ani închisoare realizează scopul preventiv și educativ al pedepsei, având în vedere că circumstanțele personale ale inculpatului (fără antecedente penale și atitudinea sa procesuală), permit concluzia că acesta a înțeles deplin importanța valorilor sociale încălcate prin infracțiunea săvârșită.

Prima instanță a făcut și o justă individualizare a executării pedepsei, aplicând suspendarea condiționată a executării, iar față de circumstanțele personale ale inculpatului, nu se justifică modificarea acestei modalități de individualizare.

Astfel, în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prev. de art. 83 din C.pen., ținând cont că pedeapsa aplicată este de 2 ani închisoare, inculpatul nu are antecedente penale, dar și conduita sa anterioară și posibilitățile inculpatului de îndreptare scopul pedepsei putând fi atins chiar prin amânarea pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În ceea ce privește soluția de achitare a inculpatului R. P., apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nu poate fi admis.

În sarcina inculpatului R. P. s-a reținut prin actul de sesizare a instanței că în perioada de referință 15.09._12, mai exact la datele de 21.09.2011; 23.09.2011- trei acte materiale; 24.09.2011; 26.09.2011; 28.09.2011; 29.09.2011; 30.09.2011;01.10.2011; 03.10.2011; 04.10.2011; 07.10.2011- două acte materiale; 09.10.2011; 10.10.2011; 11.10.2011; 12.10.2011; 15.10.2011- două acte materiale; 17.10.2011; 18.10.2011; 19.10.2011; 26.10.2011; 27.10.2011; 28.10.2011; 01.11.2011; 08.11.2011; 15.11.2011; 18.11.2011; 20.11.2011; 21.11.2011; 29.11.2011; 08.12.2011; 12.12.2011; 28.12.2011; și 19.10.2012, a efectuat prin intermediul unor persoane interpuse, veritabili mandatari (executori materiali) ai acestuia, operațiuni succesive de achiziționare prin cumpărare de pe piața neagră de mărfuri, respectiv țigarete de contrabandă care nu fuseseră anterior supuse operațiunilor de impozitare fiscală și vamală, țigarete despre care inculpatul R. P. avea pe deplin reprezentarea faptului că provin din contrabandă, precum și operațiuni de depozitare și valorificare prin vânzare a acestora pe aceeași piață paralelă, activitatea sa ilicită având pe cale de consecință un caracter continuat, săvârșind astfel la intervale distincte de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, mai multe acte materiale care au prezentat, fiecare în parte, conținutul infracțiunii de contrabandă simplă (varianta asimilată) în modalitatea normativă privitoare la colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă, faptă prev. de art.270 alin.3 teza a-I-a din Legea 86/2006 cu aplicarea prev. art.41 alin.2 din C.P..

S-a arătat că inculpatul R. P. achiziționa de pe piața neagră, preponderent de pe piața paralelă celei oficiale, existentă în județul Suceava dar și de pe cea limitrofă județului T., mărfuri din categoria țigaretelor de producție externă, anterior sustrase în mod evident controlului vamal, țigarete de contrabandă pe care le transporta și depozita prin intermediul mai multor persoane fizice, în genere persoane apropiate și de încredere ale inculpatului, în incinta unor imobile situate în județele Satu M., C. S., M., Hunediara și T., ulterior acestea fiind comercializate (vândute) direct de către inculpatul R. P. în baza unor comenzi prestabilite, în mare parte telefonice, unor beneficiari situați pe raza județelor T. (județ unde inculpatul R. P. avea reședința), S., A., Gorj, D. și O..

Inculpatul a negat în mod constat săvârșirea faptelor imputate prin actul de sesizare, dar și împrejurarea că el ar fi folosit o parte din posturile telefonice reținute. Dintre posturile telefonice atribuite inculpatului R. P. prin rechizitoriu, ( nr._,_,_,_,_,_,_,_, nr._, 0758._,_,_.), în mod corect prima instanță a constatat că din probațiunea administrată se poate reține cu certitudine că doar numerele de telefon_,_ si_ au fost utilizate de către inculpatul R. P..

Cu privire la celelalte numere de telefon în mod corect prima instanță a constatat lipsa unor probe care să ateste că inculpatul R. P. este utilizatorul acestora, Raportul de expertiză fonocriminalistică nr._./ 29.06.2012 nefiind concludent în această privință. Mai mult, în privința postului telefonic_ atribuit inculpatului R. P., suplimentar s-a mai constatat și împrejurarea că terminalele mobile având IMEI_ și respectiv_, cu care s-a utilizat acest număr în perioada 16.09._12 au fost ridicate de la inculpatul V. V., aspect care, în lipsa unor probe suplimentare, atrage un dubiu care trebuie să îi profite inculpatului R. P.. În același sens, un dubiu care îi profită inculpatului rezultă și din împrejurarea constatată de instanță în sensul că postul nr._ atribuit acestuia, la data de 08.10.2011, ora 11:00:23, a fost contactat de nr._, atribuit tot inculpatului R. P.. Acest din urmă număr, a fost reținut de către instanță ca fiind folosit de către inculpatul R. P. întrucât acesta s-a identificat ca atare în cuprinsul unei convorbiri din data de 30.09.2011.

Probațiunea în sprijinul acuzațiilor se reduce astfel la interceptările convorbirilor ambientale purtate de inculpatul R. de la posturile telefonice_,_ si_.

Din analiza acestor convorbiri nu se poate reține ca fiind dovedită latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă simplă, respectiv colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă.

În condițiile în care în sarcina inculpatului s-a reținut că a efectuat prin intermediul unor persoane interpuse, operațiuni succesive de achiziționare prin cumpărare de pe piața neagră de țigarete de contrabandă care nu fuseseră anterior supuse operațiunilor de impozitare fiscală și vamală, despre care avea reprezentarea faptului că provin din contrabandă, precum și operațiuni de depozitare și valorificare prin vânzare a acestora, probațiunea actelor materiale de contrabandă cu țigări reținute în sarcina inculpatului trebuia să stabilească efectuarea acțiunilor alternative ale elementului material cu privire la țigaretele de contrabandă, ca bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, obiect al infracțiunii prev. de art. de art.270 alin.3 teza I din Legea 86/2006, ceea ce în cauză nu s-a realizat. Simplele convorbiri telefonice ale inculpatului cu diferite persoane, care nu fac referire la obiectul material al infracțiunii și nici nu sunt coroborate cu o altă probă care să confirme obiectul convorbirilor, nu sunt apte să dovedească mai presus de orice dubiu efectuarea de către inculpat a acțiunilor de achiziționare, depozitare și valorificare cu privire la bunuri care constituie obiectul material al infracțiunii de contrabandă simplă, respectiv bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, asemenea bunuri nefiind găsite nici asupra inculpatului, nici cu prilejul percheziției efectuate, și nerezultând nici din alte probe.

Având în vedere modalitatea de operare imputată inculpatului, prin intermediul unor mandatari, respectivii mandatari erau cei care realizau efectiv acțiunile care formau elementul material al infracțiunii prev. de art.270 alin.3 teza a-I-a din Legea nr.86/2006, aceștia fiind autorii materiali ai infracțiunii. Cu toate acestea, mandatarii nu au fost identificați, nefiind stabilit nici numărul acestora, cu atât mai puțin relațiile dintre inculpat și acești mandatari, sau care dintre acțiunile alternative ale elementului material au fost săvârșite de fiecare în parte.

Cu privire la relația inculpatului R. P. cu inculpatul V. V., deși prin actul de sesizare se arată că inculpatul V. V. a săvârșit infracțiunea de contrabandă din data de 08.11.2011 în calitate de mandatar al inculpatului R. P., probațiunea administrată nu confirmă că autorul direct, inculpatul V. V. ar fi acționat dirijat sau sub coordonarea inculpatului R. P., din conținutul convorbirii nr. 11 din data de 08.11.2011, la ora 20:37:18, putându-se aprecia, cum a făcut și prima instanță că inculpatul V. V. îl informează pe inculpatul R. P., că a fost prins de către poliție și îi relatează modul în care s-a desfășurat cercetarea de către organele de poliție, nerezultând că inculpatul R. P. l-ar fi coordonat pe inculpatul V. V..

P. critică această apreciere a primei instanțe, învederând că din cuprinsul convorbirii rezultă faptul că inculpatul V. V. știa că telefoanele sunt ascultate, motiv pentru care cei doi au stabilit o întâlnire ulterioară, dar și faptul că, din conținutul convorbirilor ulterioare ale inculpatului R. Petrucu o persoană necunoscută și cu soția sa, rezultă că acesta a coordonat ascunderea țigărilor de contrabandă, acesta discutând codificat întrucât era conștient că telefoanele îi pot fi ascultate, dar din conținutul convorbirilor ar rezulta clar faptul că este vorba despre ascunderea unor bunuri. De asemenea, din întregul material aflat la dosarul de urmărire penală rezultă faptul că inculpatul R. P. utiliza un limbaj codificat

Critica nu poate conduce la schimbarea soluției de achitare a inculpatului întrucât această acuzație se bazează exclusiv pe interceptările discuțiilor purtate de inculpat sau atribuite inculpatului, analizate pe text, fără însă ca acestea să fie coroborate cu vreo altă probă care să dea consistență indiciilor rezultate din interceptări.

Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovăție, fiind consacrată ca atare în art. 4 alin 2 C. pr. pen. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești penale nu-și pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să-l achite.

În acest sens, simplele discuții codate ale inculpatului R. P., chiar dacă par a conține elemente care să conducă la suspiciunea existenței unor activități cu caracter infracțional, nu pot fundamenta o condamnare dacă nu sunt coroborate cu o altă probă care să confirme sensul atribuit al acestora, având în vedere că trebuie să fie în măsură să dovedească latura obiectivă a infracțiunii, prev. de art.270 alin.3 teza a-I-a din Legea nr.86/2006. Simpla existența a unor discuții cu conotații ilegale care nu sunt concretizate prin administrarea și a altor probe care să le confirme nu este suficientă pentru stabilirea existenței faptelor și a vinovăției inculpatului.

Deși prin conținutul lor, în contextul celorlalte discuții purtate de către inculpat, rezultatul interceptărilor ridica suspiciuni rezonabile, probațiunea care conturează suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea unei infracțiuni poate fundamenta doar o măsură preventivă întrucât astfel de date nu trebuie să aibă aceeași forță cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare, nefiind necesar ca persoana respectivă să fie într-un final acuzată sau trimisă în judecată, cum s-a arătat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze ca Gujinski c. Rusia, Jecuis c. Lituania Durmus c. Turcia.

Contrar acestei situații, pentru pronunțarea unei soluții de condamnare instanța trebuie să aprecieze dacă probele administrare sunt suficiente pentru a stabili vinovăția acuzatului, și orice dubiu rezultat din acest proces trebuie să profite celui acuzat.

Criticile parchetului privind fapta reținută ca fiind săvârșită de inculpatul R. P. în data de 19.10.2012, prin persoana interpusă martorul B. N. C., sunt nefondate pentru aceleași argumente.

Și cu privire la acest act material, probațiunea se rezumă la conținutul convorbirilor nr. 41-44, convorbiri care nu dovedesc mai presus de orice dubiu că țigaretele găsite la data de 19.10.2012 asupra martorului B. N. C. ar fi fost deținute în realitate de inculpatul R. P., care îl coordona pe martor. Cum corect a reținut și prima instanță, din probațiunea administrată nu rezultă cu certitudine nici împrejurarea că inculpatul R. P. ar fi fost utilizatorul numărului de telefon_. Această împrejurarea nu poate fi desprinsă din coroborarea conținutului acestor convorbiri cu conținutul tuturor convorbirilor telefonice, așa cum se solicită în apel, întrucât conținutul acestora este neconcludent, în lipsa coroborării cu alte probe. Astfel, martorul B. N. C. deși a arătat că îl cunoaște pe inculpatul R. P. a negat că acesta ar fi persoana pentru care efectua transportul de țigarete cu care a fost surprins la data de 19.10.2012 și nici din alte probe nu rezultă participarea inculpatului mai presus de orice dubiu.

Prin urmare, dispozițiile art. 4 alin 2 C. pr. pen., nu permit interpretarea dubiului împotriva inculpatului, astfel încât, în lipsa unor probe suplimentare care, prin coroborare cu aceste convorbiri telefonice interceptate să confirme că inculpatul discuta cu coinculpatul V. V. despre țigări de contrabandă și îl coordona pe coinculpat în activitatea sa, sau că inculaptul este cel care a discutat la data de 19.10.2012 cu martorului B. N. C., pe care îl coordona în transportul de țigări de contrabandă cu care acesta a fost prins, nu se poate reține vinovăția acestuia mai presus de orice dubiu. Numai certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății) poate forma convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă (fapta supusă judecății) este, fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

Dubiul care profită inculpatului în urma administrării probațiunii în prezenta cauză nu este înlăturat nici de împrejurarea că acesta a fost supus unei măsuri preventive pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 367 alin. 1 C. pen. si art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006, vinovăția cu privire la săvârșirea unei infracțiuni putând rezulta doar din probe, astfel încât, raportat la toate aceste considerente, în mod corect prima instnață a disapus achitarea inculpatului în baza art. 16 alin 1 lit. c C. pr. pen.

Analizând apelul formulat de către partea civilă A.N.A.F., D.G.R.F.P. Timișoara, Direcția Regională Vamală Timișoara se constată că acesta este fondat doar în privința modalității de soluționare a laturii civile față de inculpatul V. V..

Criticile privind respingerea acțiunii civile față de inculpatul R. P. nu pot fi primite în condițiile în care prima instanță a dispus în mod corect achitarea inculpatului în baza art. 16 alin 1 lit. c C. pr. pen, pentru considerentele deja arătate în analiza apelului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.

În ceea ce privește acțiunea civilă, față de inculpatul V. V., se constată că în mod greșit prima instanță a dispus doar confiscarea în temeiul art.118 alin.1 lit. f C. pen. din 1969 a cantității de 50.000 țigarete marca VICEROY netimbrate cu banderole de marcaj fiscale emise de autoritățile române, țigarete sustrase de la controlul vamal și pentru care inculpatul V. V. nu a prezentat acte justificative aferente provenienței, achiziției sau transportului, menționate în adeverința de reținere bunuri nr. 671D/08.11.2008, fără a-l obliga pe inculpat și la plata sumei de 54.684 lei și accesorii, sumă cu care apelanta s-a constituit parte civilă la data de 12.11.2013, reprezentând taxe vamale, accize și TVA, la care se vor adăuga accesorii calculate de la data săvârșirii faptei și până la data plăți integrale a debitului principal datorat bugetului de stat

Curtea de apel reține că potrivit art.202 din Regulamentul CEE nr.2913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, o datorie vamală la import ia naștere prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al Comunității a mărfurilor supuse drepturilor de import; debitor vamal este orice persoană care a dobândit sau deținut mărfurile in cauză si care știa, sau ar fi trebuit să știe, în mod normal, în momentul achiziționării sau primirii mărfurilor că ele provin din contrabandă.

Referitor la noțiunea de datorie vamală, Curtea apreciază că in conformitate cu art.4 pct.13 din Legea 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare, datorie vamală reprezintă obligația unei persoane de a plăti cuantumul drepturilor de import sau de export, iar in conformitate cu art.4 pct.14 lit. a din aceeași lege, drepturi de import reprezintă taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de mărfuri.

Hotărârea Curții Europene de Justiție dată în cauza 24-68 din data de 1 iulie 1969, având ca părți Comisia Comunității Europene împotriva Italiei, a statuat că: toate taxele, indiferent de modul lor de aplicare, care sunt impuse în mod unilateral asupra mărfurilor ce traversează frontierele, fără a avea regimul strict al taxelor vamale, reprezintă taxe cu efect echivalent. Orice obligație pecuniară, indiferent de mărimea, destinația și modul de aplicare, care este impusă în mod unilateral asupra mărfurilor autohtone sau străine, pentru simplul motiv că acestea traversează o frontieră și care nu este o taxă vamală în sensul strict al cuvântului, este o taxă cu efect echivalent.

D. urmare, rezultă că hotărârea Curții Europene de Justiție se referă si la acciză si TVA-ul percepute asupra mărfurilor care traversează frontiera României și reprezintă taxe cu efect echivalent cu al taxelor vamale, fiind incluse în drepturile de import.

În conformitate cu art.2065 lit. b din Legea 571/2003 privind Codul fiscal produsele accizabile sunt supuse accizelor în momentul importului acestora pe teritoriul Comunității, iar conform art.2066 si 2067 lit. d din aceeași lege, accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum, iar eliberarea pentru consum reprezintă și importul de produse accizabile chiar si neregulamentar. La art.131 lit. a din Legea 571/2003 privind Codul fiscal se prevede că importul de bunuri reprezintă . a unor bunuri care nu se află în libera circulație în înțelesul art.24 din Tratatul de Înființare a Comunității Europene.

Conform art.136 alin.1 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal: „în cazul in care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care apare faptul generator si exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.

Faptul confiscării bunurilor ce au făcut obiectul infracțiunii nu echivalează cu stingerea datoriei vamale, născute ca urmare a introducerii acestora pe teritoriul României și implicit pe cel al Comunității Europene.

În acest sens, potrivit art.224 din Legea 86/2006 privind Codul vamal a României rezultă că datoria vamală la import ia naștere prin introducerea ilegală pe teritoriul României a mărfurilor supuse drepturilor de import. Potrivit alin.2 al aceluiași articol „datoria vamală se naște în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal”. Aceste prevederi legale se regăsesc și în Codul vamal Comunitar, care la art.202 arată că „o datorie vamală la import poate să ia naștere prin: introducerea ilegală pe teritoriul vamal al Comunității a mărfurilor supuse drepturilor de import”.

Prin Hotărârea din 2.04.2009 dată in cauza C-459/7 Curtea Europeană de Justiție a statuat că „pentru a determina stingerea datoriei vamale, punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunității, trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situat in interiorul acestui teritoriu”. Astfel, datoria vamală la import ia naștere în momentul introducerii bunurilor pe teritoriul Comunității, indiferent dacă ulterior acestea au fost sechestrate.

Având în vedere aceste dispoziții rezultă că prejudiciul constând în taxa vamală, accize și TVA a devenit exigibil de la data săvârșiri faptei ca fiind data certă când mărfurile au fost introduse nelegal pe teritoriul Comunității.

Potrivit at. 119 din OG 92/2003: „pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere.” Dobânzile reprezintă echivalentul prejudiciului creat titularului creanței fiscale ca urmare a neachitării de către debitor a obligațiilor de plată la scadență și se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv (art. 120 alin. 1 din OG 92/2003). Penalitățile de întârziere reprezintă sancțiunea pentru neîndeplinirea obligațiilor de plată la scadență și se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv…Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor (art. 121 alin. 1 și 3 din OG 92/2003).

Regimul juridic al acestor sume este tocmai de a sancționa nerespectarea termenului prevăzut pentru onorarea obligațiilor de plată către stat și pentru a compensa prejudiciul produs prin întârzierea în plata sumelor datorate, ele având caracterul unor obligații fiscale accesorii și sunt justificate ținând cont că în materie procesual-fiscală, prin derogare de la regulile de drept comun, este permisă calcularea atât de dobânzi, cât și de penalități de întârziere, astfel că se impune a fi acordate și aceste sume, apelul părții civile fiind fondat.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 421 pct.1, lit. b C.pr.pen., se va respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentinței penale nr. 3837 din 08.08.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ .

În baza art. 421 pct.2, lit. a C.pr.pen., va fi admis apelul declarat partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice-Timișoara, împotriva aceleași sentințe și, rejudecând:

În consecință, curtea va desființa sentința penală apelată numai sub aspectul laturii civile și rejudecând:

În baza art. 394 C.pr.pen, raportat la art. 19 C. pr. pen raportat la art. 1357 din codul civil, va admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice-Timișoara, și va obliga inculpatul V. V. la plata sumei de 56.684 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând taxe vamale, accize și TVA, la care se vor adăuga accesorii calculate de la data săvârșirii faptei și până la data plăți integrale a debitului principal datorat bugetului de stat.

Va fi menținută în rest sentința penală apelată.

În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., parte din cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, vor rămâne în sarcina acestuia.

De asemenea, va dispune plata sumei de 300 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. cu titlu de onorariu avocat oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct.1, lit. b C.pr.pen., respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentinței penale nr. 3837 din 08.08.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ .

În baza art. 421 pct.2, lit. a C.pr.pen., admite apelul declarat partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice-Timișoara, împotriva aceleași sentințe și, rejudecând:

Desființează sentința penală apelată numai sub aspectul laturii civile și rejudecând:

În baza art. 394 C.pr.pen, raportat la art. 19 C. pr. pen raportat la art. 1357 din codul civil, admite acțiunea civilă exercitată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice-Timișoara, și obligă pe inculpatul V. V. la plata sumei de 56.684 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând taxe vamale, accize și TVA, la care se adaugă accesorii calculate de la data săvârșirii faptei și până la data plăți integrale a debitului principal datorat bugetului de stat.

Menține în rest sentința penală apelată.

În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., din cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, rămân în sarcina acestuia.

Dispune plata sumei de 300 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. cu titlu de onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.03.2015.

Președinte Judecător

F. P. F. M. C. FLORENȚA

GREFIER,

O. IOȚCOVICI

Red. F.F.M./24.04.2015

Tehnored.O.I. 7 ex- 31.03.2015

Prima instanță– Judecătoria Timișoara- jud. T. L. M.

← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr....  Omor calificat. At. 175 C.p.. Decizia nr. 351/2015. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 348/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA