Luarea de mită (art.289 NCP). Decizia nr. 414/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 414/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 4304/30/2014
Dosar nr._ operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 414/A
Ședința publică din 15 aprilie 2015
PREȘEDINTE: C. C.
JUDECĂTOR: I. P.
GREFIER: C. I.
Pe rol se află pronunțarea soluției privind apelurile declarate de D.N.A. – S. Teritorial Timișoara, partea civilă . Mărfuri S.A. și inculpatul Z. G. împotriva sentinței penale nr. 716/PI din 27.11.2014 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .
Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică de la 06.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 15.04.2015, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 104/P/2012 din data de 20.06.2014 emis de P. de pe lângă ÎCCJ, a fost trimis în judecată inculpatul Z. G., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prev. și ped. de art. 289 al. 1 și 2 C.p., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.p.
În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului Z. G. că, în cursul anului 2011, a pretins suma de 35.000 euro și primit suma de 12.000 euro și a beneficiat de efectuarea unor lucrări de renovare a unui imobil pe care în folosea, contravaloarea lucrărilor fiind de 4.000 euro, pentru ca, în calitatea sa de director executiv al Bursei Române de Mărfuri – Terminal Timișoara, să îndeplinească un act contrar îndatoririlor sale de serviciu, respectiv de a divulga informații obținute în cadrul unei proceduri de licitație.
Prin sentința penală nr. 716 din 27.11.2014 pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._, în baza art. 386 C.p., s-a respins cererea de schimbare de încadrare juridică solicitată de inculpat din infracțiunea de luare de mită prev. și ped. de art. 289 al. 1 și 2 C.p., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.p., în infracțiunea de luare de mită prev. și ped. de art. 308 al. 1 și 2 C.p., raportat la art. 289 al. 1 și 2 C.p., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.p.
În baza art. 289 al. 1 și 2 C.p., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.p., a fost condamnat inculpatul Z. G., la o pedeapsă de:
- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
În baza art.67 al.2 C.p., raportat la art. 289 al. 1 și 2 C.p., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.p., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară privind interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.66 al.1 lit.a, b, g - interzicerea exercitării profesiei de director executiv în cadrul Bursei Române de Mărfuri pe o perioadă de 2 ani după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
În baza art.65 al.1 C.p., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.66 alin.1 lit.a, b, g C.p. - interzicerea exercitării profesiei de director executiv în cadrul Bursei Române de Mărfuri pe durata executării pedepsei.
În baza art.91 C.p., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului pe o perioadă de 4 ani, termen de supraveghere stabilit în condițiile prevăzute de art.92 C.p., socotit de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În baza art.93 al.1 C.p., a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul T., la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art.93 al.3 C.p., a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Timișoara sau Atelierului de Muncă în Folosul Comunității Timișoara pe o perioadă de 70 de zile.
În baza art.404 C.p.p., s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.96 C.p.
În baza art.25 C.p.p., raportat la art.397 C.p.p., s-a luat act că . Mărfuri SA București nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art.112 lit.e C.p., s-a confiscat de la inculpat suma de 16.000 euro, sumă dobândită prin săvârșirea infracțiunii.
În baza art.274 al. 2 C.p.p., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.500 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a constatat că starea de fapt expusă în rechizitoriu a fost dovedită în totalitate, însușindu-și-o și reținând următoarele:
La începutul anului 2011, Primăria Cărpiniș a prezentat un Plan al obiectivelor de investiții cuprinse în Bugetul de venituri și cheltuieli aferent anului 2011, o sumă importantă de bani fiind alocată și capitolului „modernizare străzi” (vol.2, f.300 dup). Planul respectiv a fost aprobat și de Consiliul Local Cărpiniș, la începutul anului 2011, între obiectivele aprobate numărându-se și reabilitarea străzii din localitatea Iecea M. și . intitulat „Amenajare străzi în .”). Reprezentanții administrației locale au fost contactați de conducerea „Bursei Române de Mărfuri” – Terminal Timișoara, care, în schimbul unei sume modice, s-au arătat interesați de organizarea licitației, în vederea atribuirii contractului pentru realizarea Obiectivului „Amenajare străzi în .”. Anterior momentului respectiv, Primăria Cărpiniș mai organizase o licitație prin intermediul „Bursei Române de Mărfuri” în anul 2009.
În baza înțelegerii dintre Primăria Cărpiniș și B. R. de Mărfuri, reprezentată de inculpatul Z. G., în calitate de consultant organizator, au fost demarate procedurile necesare atribuirii contractului „Amenajare străzi în .” și care au constituit dosarul sau Procedura TTM6/2011 a Bursei Române de Mărfuri-Terminal Timișoara (în baza înțelegerii, B. obligându-se să efectueze toate demersurile necesare organizării licitației). Pe site-ul www.e-licitatie.ro (SEAP) a fost publicată la data de 29.04.2011 oferta de achiziție publică nr._, prin grija Bursei de Mărfuri, menționându-se printre altele: autoritatea contractantă (Primăria Cărpiniș), obiectul achiziției publice (lucrări de drumuri), data limită de depunere a ofertelor (17 mai 2011, orele 1000), criteriul de atribuire (oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic), adresa la care se transmit ofertele (B. R. de Mărfuri-Terminal Timișoara), inclusiv valoarea estimată a fondurilor bugetare din care se asigură finanțarea lucrării (1 680 950 RON) (vol.2, f.127 dup). Totodată, B. de Mărfuri a întocmit și Fișa de date a achiziției, în care sunt detaliate informațiile referitoare la autoritatea contractantă, obiectul contractului, criteriile de calificare ale persoanelor care intenționează să liciteze pentru atribuirea contractului (respectiv comunicarea datelor referitoare la situația personală a ofertantului, capacitatea de exercitare a activității profesionale, situația economico-financiară, standarde de asigurare a calității etc.), prezentarea ofertelor (cu documentele de înscriere la procedură), criteriul de atribuire, atribuirea contractului, garanția de participare la licitație etc. (vol.2, f.117-126 dup). Au fost detaliate, în cuprinsul fișei de date a achiziției, informațiile referitoare la modul de depunere la sediul consultantului organizator a ofertelor (documente de calificare, propunere tehnică și propunere financiară), cu menționarea pe plicul cuprinzând oferta financiară, a sintagmei „a nu se deschide înainte de data 17.05.2011, ora 1100” (data stabilită inițial pentru organizarea licitației de atribuire a lucrării).
Urmare publicațiilor efectuate, pentru licitația organizată s-au înscris la B. R. de Mărfuri-Terminal Timișoara un număr de șase (6) societăți comerciale, respectiv ., .”Superconstruct”SRL, .”Construcciones Ruiz A.”SRL și . dintre acestea fiind descalificată întrucât oferta formulată depășea valoarea estimată a contractului (vol.2, f.31-71 dup). Întrucât mai multe societăți care și-au manifestat intenția de a participa la licitație au solicitat clarificări referitoare la caietul de sarcini, prin adresa nr.80/16 mai 2011 B. R. de Mărfuri a decis decalarea termenului de depunere a ofertelor, din data de 17 mai 2011, la data de 20 mai 2011, orele 1000, urmând ca deschiderea ofertelor să aibă loc la aceeași dată, orele 1100 (vol.2, f.92).
La data de 19 mai 2011, prin dispoziția nr.114, Primarul . constituirea comisiei de evaluare „a ofertelor depuse în urma publicării în SEAP a invitației de participare nr._ din 29.04.2011 pentru achiziția publică de lucrări în cadrul Proiectului Amenajare străzi în . au făcut parte S. I.-secretar al Primăriei Cărpiniș, Bordihan F.-referent în cadrul Primăriei, P. D.-consilier, dispunându-se totodată cooptarea în cadrul comisiei de evaluare a inculpatului Z. G., în calitate de expert cooptat din partea Bursei Române de Mărfuri și a numitului A. P.-expert cooptat din partea . care a realizat documentația tehnică a lucrării (vol.2, f.82 dup).
În data de 20 mai 2011, societățile comerciale ale căror oferte de participare fuseseră depuse anterior la B. R. de Mărfuri-Terminal Timișoara, au înaintat BRM formularul intitulat „cerere de participare la procedură”, după cum urmează: . orele 0815, . la orele 0838, . orele 0915, . orele 0918, . orele 094 (neinteligibil din fotocopia de la dosar, dar în orice caz este vorba de orele 09 și 40 și ceva de minute) și .”SRL la orele 0958 (vol.2, f.35,44,49,55,60,67, 296-299 dup).
La orele 1100, în prezența membrilor comisiei desemnați prin dispoziția Primarului nr.114/19 mai 2011 și a majorității reprezentanților societăților comerciale participante, s-a procedat la deschiderea plicurilor cu ofertele depuse, fiind întocmit procesul verbal nr.89/20.05.2011 și un raport de evaluare a ofertelor nr.20/2/20.05.2011 (vol.2, f.72-80, 20-29 dup). Anterior deschiderii plicurilor, toți membrii comisiei au dat o declarație de confidențialitate și imparțialitate, obligându-se printre altele să păstreze confidențialitatea cu privire la ofertele depuse de participanți și la informațiile prezentate de aceștia (vol.2, f.83-86 dup).
La data de 31 mai 2011 a fost întocmit procesul verbal nr.97 și raportul procedurii nr.98, din care rezultă că urmare analizării ofertelor depuse de operatorii economici ofertanți (., .”Superconstruct”SRL, .”Construcciones Ruiz A.”SRL) s-a constatat că aceste oferte sunt conforme cu caietele de sarcini. Mai departe, s-a trecut la evaluarea ofertelor, fiind acordate punctaje, potrivit unui algoritm prestabilit, în funcție de propunerea financiară și termenul de garanție menționate în ofertele depuse. .”SRL a primit cel mai mare punctaj, respectiv punctajul maxim (100 pct.) la secțiunea propunere financiară, având în vedere că a făcut oferta de preț cea mai scăzută. Ca urmare, s-a decis acordarea contractului de achiziție publică a lucrării „Amenajare străzi în . .”SRL.
În ceea ce privește reprezentarea .”SRL în cadrul procedurii TTM6/2011, din fotocopiile documentelor de la dosar rezultă că împuternicit să reprezinte societatea era numitul C. E. (fratele suspectului C. V. I.), potrivit împuternicirii înregistrată sub nr.276/16.05.2011 (vol.2, f.68 dup). Rezultă totodată că același C. E. a participat și la ședința din data de 20 mai 2011, când, la sediul Bursei de Mărfuri, au fost deschide ofertele depuse de societățile comerciale interesate (vol.2, f.74 dup). Însă, din formularul de ofertă depus de .”SRL la B. R. de Mărfuri rezultă că oferta de participare a fost întocmită de suspectul C. V. I. (vol.2, f.34 dup), iar potrivit declarației acestuia din urmă, el a depus oferta la sediul BRL în ziua licitației.
După comunicarea rezultatelor de către B. de Mărfuri-Terminal Timișoara, la data de 19 iulie 2011 s-a încheiat contractul de lucrări nr.2325, între Primăria . de achizitor și .”SRL, în calitate de executant, contractul având ca obiect executarea, finalizarea și întreținerea lucrărilor de amenajare străzi în . fiind de 1 401 311,05 (plus TVA de 24%) și termenul de execuție de 12 luni. La semnarea contractului, .”SRL a fost reprezentată de C. V. I. (vol.2, f.230-239 dup).
În evidențele Primăriei Cărpiniș au fost identificate două înscrisuri, respectiv o adresă înregistrată sub nr.14 din data de 07 iulie 2011 (deci anterior încheierii contractului de lucrări nr.2325), prin care .”SRL (reprezentată de suspectul C. V. I.) solicita Primăriei Cărpiniș să fie de acord cu subcontractarea contractului de execuție lucrări către ."SRL (societate la care suspectul C. V. avea calitatea de asociat și administrator) (vol.2, f.260 dup). În același sens, a mai fost identificat un contract de subantrepriză, înregistrat sub nr.9/10 mai 2011 (anterior licitației din data de 20 mai 2011 și anterior contractului de execuție lucrări nr.2325), încheiat între ."SRL, reprezentată de C. E. și ."SRL, reprezentată de suspectul C. V. I., din care rezultă că cea de a doua societate comercială subcontractează lucrările de amenajare străzi în . primei societăți (în condițiile în care nu avusese loc nici licitația de atribuire a contractului de achiziție publică și nu fusese încheiat contractul cu Primăria Cărpiniș). Contractul nu poartă, însă, semnătura terțului beneficiar, respectiv primăria Cărpiniș (vol.2, f.269-272 dup).
După încheierea contractului de lucrări nr.2325/19.07.2011, se încheie contractul de subantrepriză nr.10/22.07.2011, prin care câștigătorul licitației având ca obiect "Amenajare străzi în comuna Cărpiniș", respectiv ."SRL, reprezentată de suspectul C. V. I., "cesionează" contractul nr.2325 în favoarea ."SRL, reprezentată de numitul C. E. (vol.2, f.226-230 dup). La data respectivă, ca și în prezent, suspectul C. V. I. avea calitatea de asociat și administrator la ."SRL.
Între Primăria Cărpiniș și ."SRL a fost încheiat actul adițional nr.1 la contractul de lucrări, potrivit căruia antreprenorul ."SRL urma să încaseze un procent de 3% din prețul contractului iar subantreprenorul ."SRL un procent de 97% din prețul contractului (vol.2, f.223 dup).
Prin actul adițional nr.3 la contractul de lucrări nr.2325/19.07.2011, Primăria Cărpiniș și ."SRL au convenit încetarea contractului de execuție lucrări nr.2325, începând cu data de 26 iunie 2012, din lipsă de finanțare (vol.2, f.221 dup). La data de 12 iulie 2012 a fost efectuată recepția lucrărilor efectuate, fiind întocmit procesul verbal nr.2067/12.07.2012 (vol.2, f212-214).
Din fișele de cont pentru operațiuni diverse, puse la dispoziție de Primăria Cărpiniș, rezultă plățile făcute de această instituție publică în raporturile cu ."SRL și ."SRL, în executarea contractului nr.2325/19.07.2011. Rezultă, de exemplu, că primele plăți au fost făcute către cele două societăți la data de 15 septembrie 2011, respectiv 8 376,26 lei către ."SRL și 270 832,50 lei către ."SRL (vol.2, f.303-305 dup).
Inculpatul Z. G. nu a recunoscut învinuirile aduse. În declarația dată în fața instanței de judecată, inculpatul a arătat că a ocupat funcția de director executiv în cadrul . perioada 2007-2011; că . BRM Timișoara astfel că deținea aceeași funcție și în cadrul BRM T; că pe C. V. l-a cunoscut în anul 2008 prin intermediul prietenului său, C. M. D., mama sa încheind în 2009 un contract de igienizare a unui imobil de pe . C. căruia i-a dat suma de 6.400 euro, iar chitanțele eliberate au fost doar în valoare de 3.000 euro; că numitul C., având nevoie de bani i-a solicitat lucrarea cu privire la imobilul părinților săi pentru care i-a dat „20.000 – 30.000 lei”-valoarea lucrării; că numitul C. nu a finalizat lucrarea întrucât a plecat în Spania împreună cu familia, iar lucrările au fost finalizate de către o altă firmă; că ulterior tatăl său a încheiat o altă înțelegere cu C. privind igienizarea unui alt imobil unde locuiește el, valoarea lucrărilor fiind de 3.000 euro; că după 1 an și jumătate după abandonarea lucrării, C. V. l-a căutat la biroul său de la bursă solicitându-i informații legate de organizarea unei licitații publice: condiții de înscriere, participare și, totodată, manifestându-și intenția de a executa o altă lucrare de același gen, în contul lucrării abandonate; că criteriul de atribuire a lucrării licitate era „ cea mai avantajoasă ofertă economică” – oferta financiară și termenul de garanție; că a fixat termenul de licitare în aceeași zi la o oră distanță de la termenul limită de depunere a ofertelor, care au fost remise în plic închis împreună cu cererile de participare la procedură; că în aceste condiții, dacă ar fi intrat în posesia unor informații confidențiale, nu ar fi existat termenul fizic pentru elaborarea unei oferte mai avantajoase de către firma care se presupune că ar fi fost mai avantajată pentru a câștiga licitația; că toate cererile și ofertele au fost depuse în data de 20.05.2011, la un interval de 20 de minute una de cealaltă, iar numitele B. C. și B. A. C. treceau pe cererea de participare la procedură data și ora înregistrării lor; că acestea au fost deschise în prezența sa, a membrilor comisiei și a reprezentanților firmelor participante la licitație, fără a fi reclamată violarea vreunui plic cu oferta de participare la licitație; că a fost cooptat la procedură în calitate de expert pe partea de calificare, fără drept de vot; că BRM a perceput un comision de la participanții licitației și care era de 50.000 lei și din care firma câștigătoare a achitat 10.000 lei; că sumele de bani din interceptările telefonice se referă la comisionul bursei, iar lui C. i-a dat impresia falsă că comisionul era mult mai mare și că practic l-a avantajat prin perceperea unui comision mai mic, de 1.500 euro ( 50.000 lei ) în loc de 35.000 euro ( 50.000 lei ), prin asta urmărind să facă presiuni pentru a finaliza lucrările la al doilea apartament.
Pe de altă parte, prin procesul verbal din data de 03 august 2012, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție-S. Teritorial Timișoara, s-au sesizat din oficiu cu privire la posibilitatea comiterii unor fapte de corupție de către primarul comunei Cărpiniș, jud. T., de către o persoană cu atribuții de decizie din cadrul .”Terminal Timișoara și de către administratorul unei societăți comerciale. În concret s-a reținut că numitul S. I., primar al comunei Cărpiniș la data respectivă, ar fi încheiat o înțelegere cu suspectul C. V. I.-asociat și administrator la .”SRL, în sensul atribuirii unui contract de execuție a unor lucrări pe raza comunei, în cursul anului 2011. Pentru eludarea dispozițiilor legale privind atribuirea contractului de execuție, primarul comunei și suspectul C. V. au convenit ca atribuirea contractului de execuție să aibă loc prin intermediul . Timișoara”, SA, condusă la momentul respectiv de inculpatul Z. G., inculpat care, în virtutea funcției sale de conducere, putea furniza informații confidențiale referitoare la ofertele de participare depuse de eventualii alți participanți la licitație. În acest sens, era asigurată câștigarea licitației de către societatea comercială .”SRL, aparținând suspectului C. V.. În schimbul acestor „servicii”, primarul comunei Cărpiniș și inculpatul Z. G. ar fi beneficiat de foloase materiale, respectiv sume de bani și lucrări de renovare a unui imobil.
Sesizarea din oficiu mai privea și eventuale fapte de fals comise de suspectul C. V. care, în vederea participării la licitația sus menționată, ar fi utilizat, fără drept, documente și ștampile aparținând societății .”SRL-filiala Timișoara, fără a exista un acord din partea conducătorilor societății (aflați în Spania la data respectivă). Faptele, așa cum erau ele reținute în cuprinsul procesului verbal de sesizare din oficiu, puteau întruni elementele constitutive ale infracțiunilor de dare și luare de mită, respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată (vol.1, f.1-2 dup).
Ulterior încheierii acestui proces verbal, suspectul C. V. I. depune un denunț la Direcția Națională Anticorupție-S. Teritorial Timișoara, denunț prin care aduce la cunoștința organelor de urmărire penală fapte de natura celor reținute în cuprinsul procesului verbal de sesizare din oficiu, mai sus menționat. Astfel, suspectul arată că .”SRL-filiala Timișoara a fost înființată ca o subdiviziune a societății mamă, cu același nume, din Spania, de către numitul Joaqin Belchi. În România, societatea a funcționat în domeniul construcțiilor o mică perioadă de timp, după care și-a încetat activitatea datorită contractării unor lucrări neprofitabile. La plecarea din România, numitul Joaqin Belchi a lăsat documentele societății și ștampilele suspectului C. V. I.. Suspectul arată că a folosit societatea pentru contractarea mai multor lucrări de la primării de pe raza județului T., respectiv Primăria Birda și Primăria Dudeștii Vechi. Pentru contractarea lucrărilor, suspectul arată că a colaborat cu numiții C. D. și O. („Vao”), prin intermediul cărora l-a cunoscut și pe „G.”-director la B. de Mărfuri Timișoara. În înțelegere cu primarii celor două comune, contractele de executare a lucrărilor au fost atribuite prin intermediul Bursei de Mărfuri Timișoara, întrucât s-a beneficiat de sprijinul directorului Bursei pentru ca .”SRL-filiala Timișoara să fie declarată câștigătoare a licitațiilor organizate. Pentru ambele licitații organizate, „G.”-director la B. de Mărfuri Timișoara, a primit sume de bani, în schimbul sprijinului acordat suspectului C. V. și numiților C. D. și O. („Vao”) pentru ca .”SRL-filiala Timișoara să câștige licitațiile respective.
Referitor la contractul încheiat cu Primăria Cărpiniș, suspectul C. V. a arătat, în denunțul formulat, că a negociat în mod direct cu „G.”-director la B. de Mărfuri Timișoara, pentru ca în schimbul unui comision de 10% din valoarea contractului licitat, acesta să favorizeze .”SRL-filiala Timișoara, în sensul de a ajuta această societate să câștige licitația organizată. Ajutorul consta în comunicarea ofertelor depuse de celelalte societăți care vor participa la licitație, așa încât .”SRL să facă o ofertă mai mică, având în vedere că principalul criteriu de adjudecare era prețul cel mai mic oferit. Până la data depunerii denunțului, suspectul C. V. a arătat că a remis lui „G.”-director la B. de Mărfuri Timișoara suma de 12.000 euro și a efectuat mai multe lucrări de renovare a unui apartament al acestuia din Timișoara, iar suma inițială pretinsă de „G.” a fost de 35.000 euro (vol.1, f.11-17 dup).
Susținerile inculpatului privind procedura în sine au fost confirmate de martorele B. A. C. și B. C., audiate în fața instanței de judecată.
Jurista BRM, martora B. A. C. a declarat că până la data de 17.05.2011, când a fost stabilit termenul inițial de depunere a ofertelor, nu a fost depusă la sediul bursei nicio ofertă, datorită numărului mare de solicitări din partea firmelor interesate în proiect legate de caietul de sarcini, respectiv proiectul tehnic. Toate ofertele au fost depuse în ziua licitației din 20.05.2011, când fiecare operator economic interesat primea un număr de înregistrare. Cu acea ocazie, inculpatul nu a deschis vreun plic în care se afla documentația destul de voluminoasă pentru a afla detalii legate de ofertele operatorilor economici, neexistând timpul fizic necesar, întrucât, până da deschiderea ofertelor trebuiau verificate numele firmelor, reprezentanții acestora și garanțiile de participare, verificări făcute și de către inculpat în ziua respectivă. Criteriul de departajare a operatorilor economici la procedură a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. După deschiderea ofertelor, precizează martora, se întocmea un proces-verbal cu privire la prețul și termenul de garanție menționat în fiecare ofertă și care era semnat de către împuternicitul fiecărui operator economic sau i se comunica un exemplar pe fax de pe procesul verbal în cazul în care lipsea.
Martora B. C. a arătat că a deținut funcția de consultant în achiziții publice la BRM în perioada_11 context în care l-a cunoscut pe inculpatul Z. G.. În ziua de 20 mai 2011, ea și colega sa făceau înscrierile la licitație când toți operatorii economici au depus ofertele în plic sigilat, primind un număr de înregistrare.
Ambele martore confirmă că faptul că îl cunosc pe martorul C. E. care a mai participat anterior la două licitații organizate de către BRM.
Martorul P. A. A., șef de proiect sau proiectant cu privire la documentația tehnică ce s-a întocmit în vederea licitării unor lucrări ce vizau drumurile din localitatea Cărpiniș, a menționat că în cazul respectării normelor legale, documentația tehnică ar fi trebuit să fie una stufoasă și să respecte condițiile impuse de caietul de sarcini.
Martorul C. V. I. a arătat că s-a folosit de firma spaniolă Construcciones Ruiz A., o firmă cu renume și cu un complex obiect de activitate, în procedura de licitație din data de 20.05.2011, fiind împuternicit în acest sens de Joachin Belchi, reprezentantul societății mamă din Spania. Ca urmare a înțelegerii, firma spaniolă urma să încaseze un comision de 3% din valoarea lucrării contractate, iar diferența urma să fie plătită subantreprenorului de către primărie.
Cu ocazia unei întâlniri, la care a participat fratele martorului, C. E., precum și martorii C. D. și V. O., inculpatul i-a comunicat martorului C. V. I. că îl poate ajuta să câștige licitația cu privire la lucrarea de la Cărpiniș, martorul exprimându-și interesul în acest sens. După publicarea ofertei de către BRM în data de 29.04.2011, avut loc o altă întâlnire dintre inculpat și martor când inculpatul i-a relatat martorului despre actele necesare la procedură și i-a solicitat și un comision din valoarea lucrării, inițial de 10 %, iar în final de 7%. Martorul C. V. a început să pregătească actele după indicațiile inculpatului, iar în ziua licitației, de 20.05.2011, a depus dosarul la bursă, nu înainte de a trece pe ofertă prețul comunicat în dimineața respectivă în jurul orei 07.30 de către inculpat.
După câștigarea licitației, martorul a început lucrarea și i-a dat inculpatului o parte din banii promiși, și anume suma de 50.000 lei, echivalentul a cca.12.000 euro, în două tranșe. Martorul ținea o agendă cu privire la investițiile făcute și legate de lucrarea de la Cărpiniș, precum și de comisionul pe care urma să-l dea inculpatului. Nemaiavând bani, au apărut neînțelegerile dintre el și inculpat, care a venit în final cu propunerea de a renova un alt apartament la care a contribuit financiar și inculpatul. Investiția făcută de martor în apartament se cifrează la cca. 4 000 euro. Despre igienizarea apartamentului părinților inculpatului în anul 2009, martorul a afirmat că a fost plătit și a finalizat lucrarea.
Martorul C. D. M., deținătorul firmei . al cărei obiect principal de activitate îl reprezintă construcții și consultanță în domeniul construcțiilor și material lemnos, a participat la licitații organizate de BRM cu firma sa și a lui Joachim Belchi, aceeași firmă spaniolă, însă nu și-a adus aminte despre întâlnirea dintre el, martorul C. V. I. și inculpatul Z. G., ocazie cu care să se fii discutat despre vreo licitație cu privire la drumurile publice din Cărpiniș, întâlnire despre care a pomenit martorul C..
Din fișa de cont a clientului Construcciones Ruiz A., rezultă că această societate, câștigătoare a licitației nu a plătit niciun comision către BRM pentru procedura de licitație pentru lucrările privind străzile din Cărpiniș ( filele 237-240 dos.instanță ).
La dosarul de urmărire penală și cel al instanței se regăsește documentația înaintată de către BRM București privind procedura de licitație nr.TTM/6/2011. De aici rezultă, printre altele, că ofertele puteau fi depuse până la data 17.05.2011, ora 10.00, iar criteriul de atribuire a fost cea mai avantajoasă ofertă economică după prețul ofertei, în pondere de 70 % și după perioada de garanție, în pondere de 30%, cu precizarea că garanția maxim acceptată este de 10 ani. BRM publică o adresă în data 16.05.2011 prin care anunță decalarea termenului de depunere a ofertelor până la data de 20.05.2011, datorită imposibilității transmiterii în timp util a răspunsurilor la solicitările de clarificări ce vizează caietul de sarcini.
BRM București, prin înscrisul depus la filele 30-31 din dosarul instanței, susține că nu s-a respectat procedura de licitație de către BRM Timișoara, întrucât nu există contract de consultanță cu Primăria Cărpiniș și nici dovada încasării vreunui comision de către BRM în urma procedurii reclamate.
Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice rezultă că martorul C. V., "folosindu-se" în principal de societatea .”SRL, cu sprijinul numiților C. D. M. și V. O., aveau angajate mai multe lucrări cu primării de pe raza județului T. (Cărpiniș, Săcălaz, Birda, Dudeștii Vechi). În schimbul "folosirii" societății, reprezentanții acesteia din Spania încasau un comision din lucrările angajate de către societate (a se vedea în acest sens discuția în mediu ambiental din data de 07 august 2012, dintre martorul C. V. și numiții C. D. și V. O., martorul arătând acestora că intenționează că plece în Spania pentru a negocia cu patronatul societății mamă „ei mi-au dat împuternicire să semnez pentru ei… le-am promis, nu, că le dăm, cât am spus, 3% sau…? Că am negociat cu ei acolo….”). Totodată rezultă practica acestora de a remite persoanelor cu funcții de conducere și decizie din cadrul acestor instituții publice diferite foloase, respectiv sume de bani pentru a fi agreați în câștigarea și executarea de contracte de lucrări de achiziții publice. În acest sens, cu ocazia aceleași discuții ambientale din data de 07 august 2012, martorul C. V. își arată temerea vis-a-vis de faptul că numitul V. O. nu ar fi remis suma "cuvenită" unui primar („eu m-am gândit că tu nu i-ai dat la ala”), împrejurare în care numitul V. O. arată că, dacă nu ar fi dat banii primarului respectiv „…mai încasai banii? mai luai 800 milioane vreodată…îmi semna cineva mie vreun contract?”, aspecte completate de numitul C. D., care arată că „ne dădea el dacă nu-i dădeam?”. Rezultă totodată că cei trei se găseau la momentul respectiv într-un impas financiar, datorită nealocării de la bugetul de stat, către administrațiile locale, a fondurilor necesare plății lucrărilor contractate, aspect cumulat cu faptul că erau folosite inițial sume importante de bani pentru câștigarea licitațiilor.
Pe acest fond al lipsei lichidităților financiare, au apărut și neînțelegeri între martorul C. V. I. și inculpatul Z. G., referitoare la remiterea sumelor de bani și efectuarea lucrărilor, la care suspectul se angajase în schimbul sprijinului oferit de inculpat pentru câștigarea licitației din data de 20 mai 2011, organizate de B. R. de Mărfuri, Terminal Timișoara. Rezultă din convorbirile purtate în mediu ambiental că negocierile inițiale dintre inculpat și suspect au plecat de la darea, cu titlu de mită, a unei sume de 10% din valoarea contractului adjudecat în favoarea .”SRL, respectiv suma de 35.000 euro. În urma negocierilor purtate, inculpatul a fost de acord să reducă pretențiile la suma de 25.000 euro (sumă care să îi fie remisă cash, în tranșe), urmând ca suspectul să execute și lucrări de renovare a unui apartament folosit de inculpat. Totodată, rezultă că inculpatul Z. G. a primit efectiv suma de 12.000 euro și, la data interceptării convorbirilor telefonice, lucrările de renovare ale apartamentului folosit de inculpat erau în curs de desfășurare. Relevante sub acest aspect sunt mai multe discuții purtate la următoarele date, al căror conținut este redat în cuprinsul procesului verbal din data de 19 mai 2014:
-în data de 07 august 2012 „Z. G. : - Și unde-i ăia 10 mii de euro? Deci … Am înțeles … Hai! Lăsăm 10 mii, n-am zis nimic, da’ hai că nu mai îi mult. Ce naiba!? Mai îi de pus parchet și de zugrăvit și de ăsta. Mai îs … ăăă … trei din alea de … ăsta … Am luat și baterie la baie acum … la ăsta. Deci … Nu mai îi mult! Aia e! Hai o dată să terminăm!.................
Z. G. : - Păi cum nu?! Dar cum nu!? Dar cum nu!? De la 35 de mii de euro mi-ai băgat… mi-ai dat 12 mii până acum! Am tăiat 10 mii! Am tăiat 10 mii! Am zis, mă, fă, numai să fie o dată făcut. Acum nici așa, da’ nu pot! Crede-mă pe cuvântu’ meu că dacă nu faci nimic, eu îți scot toate actele și … o să vezi! Că ți-am zis! E_ nu-s din astea, ameninț … eu nu-s cămătar și nu știu ce. Eu le scot … Eu am toate actele la mine acasă, eu le scot să vedem dacă îs o.k. toate actele ce-ai …”……………
Z. G. : - Mă! Ne-am înțeles la 35. Am fost … Hai că te-o luat, că … Na! N-o mai fost chiar așa, am înțeles, am tăiat 10 mii, am ăsta … acum hai! Măcar … Deci lucrarea asta, tu dacă mai bagi 3.000, să ajungi la 5.000 asta atâta costă. Nu mai te costă mai mult. Și am lăsat la 10 mii………………….
Z. G. : - Păi na, vorbește și tu cu el și na … hai să vedem! Dă-o dracu’ de treabă! Nu îi … Ți-am zis, am lăsat la 10 mii la cât ai făcut. Devizu’. Nu era 10 mii. O.k.! Îi … cât mai îi de băgat, dacă mai îi încă 3.000, să zic. Să fie 5.000, total. Fie cum îi, așa, numai … hai … (suma de 5 000 euro se referă la contravaloarea lucrărilor de renovare a apartamentului folosit de inculpat-n.n.).
-în data de 24 septembrie 2012: Z. G.: - Mă’ nu știu de Deni, nu mă interesează, eu cu tine am vorbit, ți-am tăiat 10.000 (zece mii) de euro, ți-am tăiat de acolo. Dar nu se poate! Nu se poate! Deci nu, nu …! Acum ce ? Adică dacă eu îți vând o mașină și după aia tu o lovești și o faci praf … păi dar e vina mea după aia? E vina mea că tu te încurci cu toți?.............................
Z. G.: - Păi dar nu-i vina mea! Eu ți-am dat cum ne-am înțeles, ți-am dat lucrarea, ți-am pus 200 de milioane, sau cât ți-am pus în plus, 300! Nu se poate! Chiar îi prea de tot!.....................
Z. G.: - Na, păi .. nu-s eu de vină. Nu-i … nu, mă eu pe … pe banii mei care … plus că mai trebuia încă 10.000, ți-am tăiat zece mii ăia … Nu se poate! Deci eu toată ziua îmi fac nervi așa în halul ăsta! Nu se poate! (vol.1, f.148-158, 228-233).
Exasperat de faptul că suspectul C. V. I. nu reușește să finalizeze lucrările de renovare a apartamentului, inculpatul Z. G. nu ezită să profereze amenințări la adresa suspectului („….Crede-mă pe cuvântu’ meu că dacă nu faci nimic, eu îți scot toate actele și … o să vezi! Că ți-am zis! E_ nu-s din astea, ameninț … eu nu-s cămătar și nu știu ce. Eu le scot … Eu am toate actele la mine acasă, eu le scot să vedem dacă îs o.k. toate actele ce-ai…”, „…Îi păcat de copiii tăi! O să ai, na, dacă ai … probleme, eu aia zic! Deci eu mi-am … Na!...” – afirmații făcute de inculpatul Z. G. cu prilejul unei discuții în mediu ambiental, la data de 07 august 2012 și cu prilejul unei discuții telefonice, la data de 10 octombrie 2012).
Tot din discuțiile în mediu ambiental rezultă că suspectul C. V. suportă cheltuielile de renovare a apartamentului, cât și costul materialelor necesare (cu mici excepții, când acestea au fost cumpărate de inculpat). Astfel, cu prilejul discuției în mediu ambiental din data de 07 august 2012 rezultă că, până la acel moment, suspectul C. V. efectuase lucrări de renovare în cuantum de aproximativ 8.500 lei („…85 de milioane…”, vol.1, f.159 dup), deci aproximativ 2 000 euro la cursul valutar din luna respectivă (vol.1, f.281 dup). Inculpatul Z. G. cere suspectului să depună diligențele necesare pentru finalizarea lucrării, arătându-i totodată că „… …deci lucrarea asta, tu dacă mai bagi 3.000, să ajungi la 5.000 asta atâta costă. Nu mai te costă mai mult. Și am lăsat la 10 mii…” (vol.1, f.161 dup).
Ulterior acestui moment, rezultă din discuțiile în mediu ambiental purtate de suspect și inculpat, că suspectul a achiziționat gresia necesară renovării apartamentului, ușile interioare și o fereastră, gletul, instalații sanitare, parchet și vopsea lavabilă pentru pereți, prizele și întrerupătoarele, plata muncitorilor și a electricianului, a asigurat transportul deșeurilor de construcție. De exemplu, în data de 20 august 2012, inculpatul se deplasează împreună cu suspectul la magazinul „Dedeman” din Timișoara, unde achiziționează gresie, glet și accesorii pentru montarea gresiei, plata fiind făcută de suspectul C. V., care comunică vânzătoarei codul unic de înregistrare al societății .” pentru a-l menționa pe factura de vânzare, prețul facturii fiind de 500 lei (inculpatul Z. G. apostrofându-l pe suspect „acum cinci milioane o fost așa mare efort?”, vol.1, f.183). În data de 06 septembrie 2012, cei doi se deplasează la un magazin de pe raza mun. Timișoara, unde achiziționează prize și întrerupătoare, care sunt plătite tot de suspectul C. V., inculpatul cerându-i acestuia bani pentru plata electricianului. De asemenea, în data de 13 septembrie 2012, are loc o discuție în mediu ambiental între suspectul C. V., inculpatul Z. G. și tatăl inculpatului, din care rezultă că suspectul este cel care trebuie să achite curățarea și montarea caloriferelor, cumpărarea și montarea parchetului, cumpărarea și montarea unui geam și a ușilor interioare, vopsea lavabilă și obiecte sanitare. Inculpatul cere suspectului să cumpere toate acestea (mai puțin geamul) de la societatea „Psioreli”, întrucât are posibilitatea aici de a plăti la un anumit interval de timp (Z. G. – fiul: - Dacă tot plătești la nu știu cât timp, hai să luăm parchetul, vopseaua și astea, dacă le au și gata! Nu mai ai nimic de luat!
C. V.: - Deci mâine trebuie să iau parchetul …
Z. G. – fiul: - Și ușile care merg acolo.
Z. G. – tatăl: - Aia și geamul.
Z. G. – fiul: - Dar ușile ultima.
C. V.: - Deci dacă dăm … numai bine, peste 4 – 5 zile când vine parchetul, că el aduce din ăla nemțesc, că așa aduce el acum, din aia, ăsta are timp să facă toate astea.) (vol.1, f.222 dup). La data de 10 octombrie 2012, inculpatul Z. G. are o discuție telefonică cu martorul C. D. din care rezultă că suspectul C. V. a plătit contravaloarea geamului pentru apartament, respectiv 1.100 lei, urmând să suporte ulterior costul ușilor interioare și a unor obiecte sanitare (vol.1, f.264-265 dup).
Rezultă totodată că inculpatul Z. G. urmărește ca, prin plățile făcute de suspect, valoarea îmbunătățirilor aduse apartamentului să fie de 5 000 euro („…Păi na, vorbește și tu cu el și na … hai să vedem! Dă-o dracu’ de treabă! Nu îi … Ți-am zis, am lăsat la 10 mii la cât ai făcut. Devizu’. Nu era 10 mii. O.k.! Îi … cât mai îi de băgat, dacă mai îi încă 3.000, să zic. Să fie 5.000, total. Fie cum îi, așa, numai … hai …, vol.1, f.162 dup) și, pe de altă parte, inculpatul reamintește în repetate rânduri suspectului că toate acestea reprezintă retribuția pentru ajutorul dat în câștigarea licitației (Z. G. : - Deci … Nu! Încă o dată îți spun! Eu am vorbit cu tine, n-am vorbit nici cu Deni, nici cu Vao. Nu mă mai interesează nici un Deni, nici un Vao. Păi ce? Eu … I-am dat lucrarea la altu’ și i-am zis, bă, știi … Na! Asta. Ți-am dat ție și acum ce naiba?! Hai să vedem! Încearcă … să aibă măcar de lucru până … ăsta …(vol.1, f.159); …Eu ți-am dat cum ne-am înțeles, ți-am dat lucrarea, ți-am pus 200 de milioane, sau cât ți-am pus în plus, 300! Nu se poate! Chiar îi prea de tot!,(vol.1, f.232), ; tot din discuțiile purtate între cei doi, rezultă că inculpatul Z. G. obișnuia să primească sume de bani pentru a favoriza operatorii economici care participau la licitațiile organizate prin intermediu Bursei de Mărfuri. Relevant sub acest aspect este discuția din data de 05 septembrie 2012, când suspectul C. V. cere sprijinul inculpatului pentru câștigarea unei licitații, pentru a depăși impasul financiar („..mă mai ajuți, mă, cu așa, vreo lucrare, cu licitația, așa cum ai mai făcut?”), inculpatul arătând că „da bun da tot eu?Ce să fac?Să ajut și…pe gratis?...Nu pot acum toată ziua să-ți dau lucrări și tu nimic…Dau la cineva de la care primesc..și atunci cum? Dau alta și tu zici că n-ai bani. Așa, dau la unul care-mi dă bani…Dau la unul care-mi dă banii. Nu? nu-i logic? Că am și eu nevoie de bani…eu dacă nu dau la cineva care-mi dă banii, dau la tine care numai mă povestești și mă aburești” (vol.1, f.199-200).
Aspectele sus arătate, așa cum rezultă ele din procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice și în mediu ambiental, se coroborează cu declarația suspectului C. V. I., din data de 19 mai 2014, dată în faza de urmărire penală. Suspectul arată că l-a cunoscut pe inculpatul Z. G. prin intermediul martorilor C. D. M. și V. O., inculpatul ocupând funcția de director executiv la B. de Mărfuri Timișoara. Relativ la licitația având ca obiect „Amenajare străzi în . că inculpatul i-a dat sfaturi utile, referitoare la procedura de licitație, arătându-i totodată că poate să afle prețul cu care vor oferta ceilalți participanți, în așa fel încât suspectul să ofere un preț mai mic, având în vedere că principalul criteriu de adjudecare al lucrării era prețul cel mai mic oferit. Inculpatul Z. G. a solicitat suspectului, în mod expres, o sumă de bani, în schimbul ajutorului oferit, respectiv 10% din valoarea sumei din contractul de execuție (care a fost de 1.401 311 lei, la un curs valutar de aproximativ 4,2 lei în luna iulie 2011, rezultă un preț al lucrării de aproximativ 333 000 euro). Suspectul C. V. arată că a negociat scăderea acestui comision la suma de 25 000 euro (bani ce urmau a fi remiși cash), plus efectuarea unor lucrări de renovare a unui apartament aparținând părinților inculpatului.
În baza înțelegerii anterioare și beneficiind de consiliere din partea inculpatului Z. G., suspectul a înscris în oferta făcută de .”SRL prețul ce i-a fost comunicat de inculpat, fiind declarat câștigător al licitației și încheind contractul de achiziție publică lucrări cu Primăria Cărpiniș. După efectuarea primelor plăți de către beneficiarul lucrării, suspectul a remis inculpatului suma de 50.000 lei (respectiv echivalentul a 12 000 euro la momentul respectiv), în două tranșe (din fișa de cont pentru operațiuni diverse, comunicată de Primăria Cărpiniș, rezultă că au fost virate în contul .”SRL sume importante, din care suspectul putea face plata sumei de arătate). Totodată, a efectuat lucrările de renovare a apartamentului părinților inculpatului, lucrări care au fost evaluate de suspect la suma de 4.000 euro (aspecte ce se coroborează și cu procesul verbal de redare a discuțiilor în mediu ambiental, din care rezultă că inculpatul pretindea ca valoarea lucrărilor de renovare a apartamentului să fie de 5.000 euro) (vol.1, f.272-277 dup).
Suspectul C. V. a predat organelor de urmărire penală o agendă personală, pe care sunt făcute mențiuni referitoare la plata unor sume de bani către „G.”- porecla inculpatului Z. G.. Astfel, pe pagina corespunzătoare zilei de 26 iunie 2011 sunt înscrise mențiunile „Cheltuieli+investiții pentru Cărpiniș” și „8400 lei pentru grasu”; aceeași sumă este menționată și pe pagina dedicată zilei de 23 iunie 2011, unde sunt înscrise mențiunile „i-am folosit” și „8400 pentru grasu” (fiind vorba probabil de aceeași cheltuială înscrisă și pe pagina zilei de 26 iunie); pe pagina corespunzătoare zilei de 15 iulie 2011 se face referire la plata unei sume de 9 000 lei pentru „grasu”; suma de 2000 lei, dată inculpatului este menționată și pe pagina dedicată zilei de 27 iulie 2011; pe pagina dedicată zilei de 07 septembrie 2011 este înscrisă mențiunea „plată grig 10 000 lei” („G.” fiind o altă poreclă a inculpatului), și o altă mențiune este făcută pe pagina corespunzătoare zilei de 22 septembrie 2011, respectiv „pt. G. 25 000 lei”. Din lecturarea agendei personale a suspectului, rezultă că acesta avea o evidență strictă a sumelor de bani cheltuite, pe fiecare zi.
În faza de urmărire penală au fost audiați și martorii S. I., S. I. E., B. F. și P. D. M., primarul . comisiei de licitație. Aceștia au arătat că toate procedurile necesare desfășurării licitației au fost îndeplinite de B. R. de Mărfuri, terminalul din Timișoara și aceștia s-au deplasat la sediul Bursei doar în ziua în care a avut loc deschiderea ofertelor și, ulterior, când a fost desemnat câștigătorul licitației. Aceștia au mai declarat că, la deschiderea ofertelor, plicurile cu oferte au fost aduse de inculpatul Z. G. și că toate ofertele au fost depuse direct la B. de Mărfuri, așa încât nu au cunoștință despre comiterea vreunor nereguli legate de organizarea și desfășurarea licitației (vol.1, f.290-304 dup).
Martorii C. D. M. și V. O. au declarat în faza de urmărire penală că nu au cunoștință de remiterea unor sume de bani de către suspectul C. V. I. către inculpatul Z. G. (vol.1, f.305-312 dup).
A fost audiat ca martor numitul Z. G., tatăl inculpatului, care arată în faza de urmărire penală că în cursul anului 2009 a încheiat un contract cu societatea administrată de suspect, respectiv ."SRL, având ca obiect efectuarea unor lucrări de renovare a locuinței sale din mun. Timișoara, .. Martorul arată că valoarea contractului a fost de 6 400 euro, și a fost efectuată în mare parte de către suspect. Pentru finalizarea lucrării, martorul susține că a angajat alți muncitori, acreditând ideea că suspectul a rămas cu o restanță față de el. Pentru stingerea acestei datorii, suspectul s-a oferit, în anul 2012, să efectueze "lucrări de igienizare" la un alt imobil al martorului, din mun. Timișoara, ..90, . la data respectivă de inculpatul Z. G.. Martorul susține că respectivele lucrări au constat în înlocuirea căzii de baie, a gresiei și faianței din baie, montarea parchetului laminat și lucrări de zugrăvit. Martorul mai arată că el a cumpărat marea parte a materialelor necesare lucrărilor de igienizare, iar o mică parte din aceste materiale și manopera au fost suportate de suspectul C. V. (vol.1, f.319-320 dup).
Este evident că declarația este dată pro causa de către martor, fiind contrazisă de ansamblul materialului probator administrat în prezenta cauză penală. Apărătorul inculpatului a depus la dosar fotocopia contractului de prestări servicii din data de 06.11.2009, dintre .”SRL și Z. S., precum și fotocopii ale unor chitanțe de plată, emise în executarea contractului, dar nu rezultă de niciunde din aceste înscrisuri aspectele declarate de martorul Z. G. (că lucrarea nu a fost executată, că în contul datoriei rămase din această lucrare au fost executate alte lucrări la imobilul de pe ..). De asemenea, au mai fost puse la dosar și fotocopii ale unor bonuri și facturi fiscale din perioada octombrie-noiembrie 2011 (eliberate martorului Z. G.), depuse la dosar în ideea de a proba cumpărarea materialelor de construcție de către acesta (vol.1, f.333-342 dup). Ori, chiar din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul reproșa suspectului faptul că a fost nevoit el să facă unele cheltuieli cu renovarea apartamentului, contrar înțelegerii inițiale avute de cei doi. Din examinarea acestor înscrisuri rezultă, de altfel, cumpărarea unor bunuri cu valoare redusă sau a unor bunuri cu privire la care suspectul nu-i asumase obligația de cumpărare (garnituri, țeavă, oglinda, ventilator etc.).
Așadar, dincolo de toate apărările inculpatului, care vizează în esență faptul că procedura de licitare a fost respectată și că inculpatul nu a avut timpul fizic necesar pentru a afla ofertele financiare ale operatorilor economici pe care să le transmită în timp util martorului C. V., datorită documentației relativ voluminoase pe care o implica întreaga procedură, iar în dimineața licitației la ora 7.30 când susține martorul C. că s-a întâlnit cu inculpatul nu avea cum să știe de sumele oferite de ceilalți participanți, întrucât ofertele nu erau încă depuse, din toate elementele cauzei rezultă cu certitudine următoarele: formularele de ofertă au fost întocmite în perioada 12-19.05.2011, ultima fiind întocmită de . la 19.05.2011, pe când . își datează oferta 16.05.2011, la fel ca și . condițiile în care licitația a fost amânată de pe 17 pe 20 mai; clarificările pe partea tehnică privind caietul de sarcini au fost trimise de BRM ofertanților la data de 16.05.2011; în aceeași dată se postează pe site-ul de licitație că termenul de depunere a ofertelor se decalează până la data de 20.05.2011, ora 10, deschiderea lor se face la ora 11.00, ca urmare a imposibilității transmiterii în timp util a răspunsurilor la solicitările de clarificare ce vizează aspecte ale caietului de sarcini; potrivit fișei de date a achiziției, garanția maxim acceptată pentru lucrare este de 10 ani, ceea ce înseamnă că acest factor de calificare era cert de la bun început pentru potențialul câștigător al licitației; oferta mai avantajoasă economic se putea întocmi anterior zilei de licitație, rămânând de completat doar rubricile privind prețul total și prețurile defalcate; inculpatul a recunoscut că a avut o întrevedere cu martorul C. cu privire la licitație; inculpatul a menționat că mai organizat 3000 licitații anterior, ceea ce însemnă că avea experiență în domeniu; și martorul C. a mai participat la licitații organizate prin intermediul bursei, astfel că avea cunoștiință de comisioanele reale ale bursei, în special de cel perceput pentru licitația din 20.05, care era de 1,5% din valoarea lucrării contractate și era publicat pe site; în discuțiile cu martorul C. din data de 07.08.2012 inculpatul însuși a recunoscut că a primit de la martorul C. suma de 12.000 euro, care în mod evident nu avea de ce să o primească, decât pentru ajutorul dat în scopul câștigării licitației; firma spaniolă a depus ultima oferta, cu două minute înainte de expirarea termenului de depunere a acesteia; inculpatul nu a dovedit că lucrările de la apartamentul părinților au fost finalizate de o altă firmă, cu facturi sau chitanțe în acest sens, ceea ce înseamnă că și martorul C. putea finaliza lucrările fără a mai emite alte facturi sau chitanțe, astfel că nu mai exista o obligație a acestuia pentru renovarea altui apartament în contul unei datorii stinse.
În drept, faptele inculpatului Z. G. de a pretinde și primi sume de bani și de a beneficia de efectuarea unor lucrări de renovare a unui imobil pe care în folosea, pentru ca, în calitatea sa de director executiv al Bursei Române de Mărfuri – Terminal Timișoara, să îndeplinească un act contrar îndatoririlor sale de serviciu (respectiv de a nu divulga informații obținute în cadrul unei proceduri de licitație), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prev. de art.289 al.1,2 C.p. texte de lege care incriminează „fapta funcționarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri…” (alin.1), respectiv „fapta prevăzută în alin.1, săvârșită de una din persoanele prevăzute în art.175 alin.2 constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri”.
Față de dispozițiile din Legea nr.357/2005 privind bursele de mărfuri, instanța a apreciat că inculpatul Z. G., avea la data comiterii faptelor (față de noile dispoziții penale) calitatea de persoană asimilată funcționarului public, în sensul prev. de art.175 al.2 C.p., care prevede că „este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”. Astfel, potrivit art.1 lin.4 din Legea nr.357/2005, „bursele de mărfuri înființate în temeiul prezentei legi administrează piețe de interes public și asigură membrilor și clienților condiții centralizate de negociere pentru operațiuni de…c) vânzări și achiziții de mărfuri, servicii sau lucrări pe piața licitațiilor…”, iar art.3 lit.c din același act normativ definește bursa de mărfuri ca „societate comercială pe acțiuni, constituită conform prevederilor Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, …autonomă în raport cu participanții la piață și care prestează servicii de utilitate publică pentru membrii și clienții săi…”. De asemenea, în Regulamentul de organizare și funcționare a Bursei Române de Mărfuri se prevede în mod expres că „BRM are ca principal obiect de activitate administrarea unor piețe organizate, de interes public…” (vol.2, f.144 dup).
Cât privește atribuțiile directorului executiv, în Regulamentul de organizare și funcționare a Bursei Române de Mărfuri se prevede, printre alte multe atribuții, că acesta „aprobă perfectarea contractelor cu beneficiarii și alți prestatori…monitorizează tranzacțiile desfășurate ..procedurile de atribuire a contractelor de achiziție și licitațiile de vânzare…avizează contractele încheiate de către participanți în urma desfășurării acestor ședințe…supraveghează respectarea procedurilor prevăzute în regulamentele operaționale..” (vol.2, f.147-148 dup), iar în Anexa nr.2 la Contractul de Administrare a punctului de lucru BRM Terminal Timișoara sunt detaliate atribuțiile directorului executiv al BRM terminal Timișoara (amintim dintre acestea atribuțiile referitoare la respectarea reglementărilor BRM, de a asigura organizarea și derularea în condiții optime a procedurilor, gestionarea garanțiilor de participare, primirea ofertelor, desfășurarea ședințelor de licitație, etc., vol.2, f.135-143 dup).
Pe de altă parte, obligația de confidențialitate a inculpatului Z. G., cu privire la ofertele și informațiile de care a luat cunoștință în virtutea funcției sale, rezidă și din declarația de confidențialitate și imparțialitate pe care a semnat-o (vol.2, f.83 dup), dar și din dispozițiile legale (OUG nr.34/2006 și HG nr.925/2006).
Probele administrate în cauză dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul Z. G. a pretins și a primit sume de bani și alte foloase (lucrări de renovare a unui imobil) pentru a încălca obligația de confidențialitate ce îi revenea, precum și obligațiile de respecta reglementările privind corecta desfășurare a procedurilor de licitație, respectiv de a efectua un act contrar îndatoririlor de serviciu, în sensul prev. de art.289 alin.1,2 C.pen., comunicând unui participant la licitație ofertele financiare depuse de alți competitori, pentru a favoriza câștigarea licitației de către acel participant.
Faptele comise de inculpat realizează elementul material al infracțiunii de luare de mită sub două din modalitățile normative alternative, respectiv pretindere și primire.
Față de aceste argumente, instanța a respins cererea de schimbare de încadrare juridică solicitată de inculpat din infracțiunea de luare de mită prev. și ped. de art. 289 al. 1 și 2 C.p., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.p., în infracțiunea de luare de mită prev. și ped. de art. 308 al. 1 și 2 C.p., raportat la art. 289 al. 1 și 2 C.p., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.p., așa cum a fost solicitat în apărare, întrucât art. 308 C.p. se referă la faptele săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art.175 al.2 ori în cadrul oricărei persoane juridice, fiind, așadar, vorba, de o persoană care exercită o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice publice, ori în cadrul oricărei persoane juridice care nu privește autoritățile publice. Ori inculpatul, chiar dacă a avut contract de muncă cu ., a exercitat aceeași funcție de director executiv și în cadrul BRM-Terminal Timișoara, potrivit înscrisurilor de la dosar și chiar propriilor susțineri, deservind în cadrul acesteia un interes public, efectuând un act contrar îndatoririlor sale de serviciu.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată, instanța a avut în vedere prevederile art. 74 C.p., respectiv gravitatea infracțiunii și periculozitatea infractorului.
Fapta inculpatului prezintă un pericol social deosebit, prin acțiunea lui acesta aducând o atingere gravă relațiilor sociale referitoare la încrederea cetățenilor în corectitudinea, în legalitatea înfăptuirii lucrărilor pentru achizițiile publice.
Totodată, instanța a avut în vedere și persoana inculpatului. Acesta are 31 ani, studii superioare, ocupând în prezent funcția de șef serviciu investiții în cadrul DGASPC T.. Conform fișei de cazier, nu are antecedente penale. În cursul urmăririi penale s-a prevalat de dreptul la tăcere, iar în fața instanței de judecată n-a recunoscut săvârșirea faptei.
Împotriva sentinței Tribunalului T. au declarat apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Anticorupție - S. Teritorial Timișoara, inculpatul Z. G. și partea civilă . Mărfuri București.
P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Anticorupție - S. Teritorial Timișoara a criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivare se arată că sentința apelată este nelegală în ce privește aplicarea prevederilor art.65 al.1 Cp la pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi, întrucât această pedeapsă se aplică doar persoanei fizice căreia i se aplică pedeapsa privativă de libertate și nu la pedeapsa față de care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării.
Sentința mai este nelegală și în ce privește omisiunea instanței de a impune inculpatului una sau mai multe obligații pe durata termenului de supraveghere, în conformitate cu prevederile art.93 al.1 Cp.
Se mai susține că sentința este netemeinică pe motiv că instanța a aplicat inculpatului suspendarea executării pedepsei sub supraveghere deși față de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, stare de pericol pentru valoarea creată, natura și gravitatea rezultatului produs ori alte consecințe al infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal se impunea aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu executarea efectivă.
Partea civilă a criticat sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.
Sub aspectul laturii civile s-a solicitat să se constate calitatea de parte civilă și că s-a constituit parte civilă în condițiile legale, urmând a fi obligat inculpatul la plata comisionului datorat de câștigătoarea licitației .
În ce privește latura penală se solicită schimbarea de încadrare juridică din infracțiunea de luare de mită prev. de art. 289 al1 și 2 Cp rap. la art.6 din Legea 78/2000, infracțiunea de luare de mită prev. de art. 308 al.1 teza II și al.2 rap. la art.289 al.1 Cp și art.6 din Legea 78/2000. Cu privire la această solicitare se arată că inculpatul nu a avut calitatea de funcționar public întrucât B. de Mărfuri nu desfășoară activități specifice noțiunii de interes public așa cum acesta este definit prin Legea 554/2004 în care se arată că acesta este interesul care vizează ordinea de drept, democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorității publice.
Prin urmare, salariații Bursei Române de Mărfuri nu au calitatea de funcționari publici și nici de funcționari asimilați funcționarilor publici, astfel că în speță pot fi reținute doar dispozițiile art.308 Cpp cu referire la persoanele care exercită permanent ori temporar cu, sau fără remunerație, o însărcinare de orice natură …în cadrul oricărei persoane juridice.
Inculpatul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare se arată că în perioada în care a fost cercetat penal a fost încadrat în muncă la . nu a avut calitatea de director executiv în cadrul Bursei Române de Mărfuri, astfel că nu avea calitate de funcționar public, considerent pentru care se impunea schimbarea de încadrare în infracțiunea prev. de art. 308 al.1 teza II și al.2 rap. la art.289 al.1 și 2 Cp și art.6 din Legea 78/2000.
Se mai arată că, urmare a administrării probelor în fața instanței de judecată, s-a dovedit nevinovăția sa pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.
Se susține că în fața instanței s-a dovedit că procedura de organizare a licitației era alta decât cea descrisă în rechizitoriu, dovedindu-se că era imposibil să se culeagă informații de la competitori în timpul scurs de la momentul depunerii ofertelor și până la cel al deschiderii acestora. Data înscrisă pe formularele de ofertă nu are caracter cert, fiind dovedit cu probele testimoniale că formularele de ofertă împreună cu actele anexă au fost depuse deodată la sediul Bursei de Mărfuri în ziua licitației
În instanță s-a dovedit reaua credință a martorului denunțător care a susținut că i-a pus la dispoziție informații cu privire la ceilalți competitori la ora 7 dimineața, deși ofertele se depuneau începând cu ora 9, a susținut în mod mincinos că a participat la licitație, deși din documente a rezultat că fratele său a fost prezent.
Reaua credință a denunțătorului reiese și din aceea că în faza de urmărire penală a omis să arate că îl cunoștea pe inculpat dintr-o perioadă anterioară a organizării licitației și a efectuat un denunț doar pentru a beneficia de un tratament mai favorabil din partea organelor judiciare.
Se mai critică și modul în care instanța de fond a apreciat materialul probator administrat în cauză, supradimensionând valoarea probatorie a interceptărilor audio, video și telefonice și a potențat excesiv declarația martorului denunțător.
Cu privire la înregistrările ambientale, audio, video și cele telefonice se arată că acestea au avut loc după depunerea denunțului de către martor și ar fi trebuit să fie privite cu rezervă de către instanță. Sumele despre care se vorbea în înregistrări vizau datoriile înregistrate de denunțător față de B. de Mărfuri, respectiv sumele plătite de părinții săi și neonorate de lucrările pe care denunțătorul și le-a asumat.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele, de fapt și drept, în conformitate cu prevederile art. 417 al.2 Cpp, se constată că apelul parchetului este fondat iar apelurile părții civile și al inculpatului sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Analizând întregul material probator administrat în cauză, se reține că instanța de fond a reținut în mod întemeiat vinovăția inculpatului Z. G. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art.289 al.1, 2 Cp rap. la art.6 din Legea 78/2000, cu apl. art.5 Cp.
Se reține în primul rând denunțul formulat de martorul C. V. în care se arată că a negociat direct cu inculpatul, în calitate de director la B. de Mărfuri Timișoara, pentru ca în schimbul unui comision de 10% din contravaloarea contractului licitat, acesta să favorizeze firma . SRL, pentru care avea împuternicire de reprezentare, în sensul de a ajuta această societate să câștige licitația organizată pentru atribuirea uni contract de execuție a unor lucrări pe raza comunei Cărpiniș, în cursul anului 2011. Ajutorul consta în comunicarea ofertelor depuse de celelalte societăți care vor participa la licitație, așa încât . SRL să facă o ofertă mai mică, având în vedere că principalul criteriu de adjudecare era prețul cel mai mic oferit. În denunț se afirmă că suma pretinsă de inculpat pentru ajutorul dat a fost de 35.000 de euro din care a remis suma de 12.000 de euro și a efectuat mai multe lucrări de renovare a unui apartament al acestuia din Timișoara.
Susținerea de către denunțător că a predat inculpatului sume de bani pentru ajutorul oferit în obținerea licitației se coroborează și cu mențiunile din agenda personală a denunțătorului, predată organelor de urmărire penală, din care rezultă sumele de bani date inculpatului și cheltuielile efectuate cu amenajarea unui apartament.
Inculpatul a depus la dosarul de urmărire penală unele chitanțe eliberate pentru plata achiziționarea unor materiale de construcții în perioada octombrie –noiembrie 2011, în ideea de a dovedi că în realitate el a suportat cheltuielile cu amenajarea locuinței însă, așa cum se poate observa, sumele plătite sunt relativ mici și se situează în jurul sumei de 3000 de lei. Această împrejurare nu este relevantă sub acest aspect în condițiile în care din probele administrate rezultă că inculpatul îi reproșa martorului faptul că a fost nevoit să facă unele cheltuieli cu achiziționarea unor bunuri pentru amenajarea apartamentului, contrar înțelegerii inițiale avute de cei doi.
Atât denunțul formulat de martor, cât înscrisurile menționate mai sus se coroborează cu înregistrările unor convorbiri telefonice și din mediul ambiental din care rezultă neînțelegerile dintre martor și inculpat cu privire la imposibilitatea martorului de a achita inculpatului întreaga sumă la care s-a angajat pentru sprijinul oferit în obținerea licitației în care inculpatul arată că din 35.000 de euro a primit 12.000 de euro iar lucrarea de renovare l-ar mai costa pe martorul denunțător încă 5000 de euro în total.
De asemenea, din discuțiile purtate în mediul ambiental se reține că suspectul a achiziționat materiale de construcții necesare pentru amenajarea apartamentului și a asigurat și transportul acestora. În data de 20 august 2011 cei doi se deplasează la magazinul Dedeman din Timișoara unde se cumpără gresie, glet accesorii pentru montarea gresiei, plata fiind făcută de denunțător care comunică casierei codul unic de înregistrare a . SRL pentru a-l menționa pe factura de vânzare( vol I p183 UP).
În alte înregistrări inculpatul îi reamintește martorului în repetate rânduri că toate aceste cheltuieli reprezintă retribuția pentru ajutorul dat în câștigarea licitației („ Eu ți-am dat cum ne-am înțeles, ți-am dat lucrarea, ți-am pus 200 de milioane, sau cât ți-am pus în plus, 300!Nu se poate ! Chiar îi prea de tot (vol.I,p.232 UP)).
Tot din aceste înregistrări, redate de instanța de fond în motivarea sentinței, rezultă că inculpatul, exasperat că martorul nu reușește să finalizeze lucrarea de renovare a apartamentului, nu ezită să profereze amenințări la adresa acestuia, arătând că dacă nu face nimic îi scoate actele(„ Crede-mă pe cuvântu,meu că dacă faci nimic, eu îți scot actele și…o să vezi! Că ți-am zis ! E_ nu-s din astea, ameninț..eu nu-s cămătar și nu știu ce. Eu le scot …Eu am toate actele la mine acasă, eu le scot să vedem dacă îs o.k. toate actele ce ai…, ..Îi păcat de copii tăi! O să ai, na dacă ai probleme eu aia zic!”(vol. lI p.148-158, 228-233 UP).
Din conținutul acestor înregistrări rezultă fără nici un dubiu că discuțiile care se purtau între cei doi nici într-un caz nu se refereau la comisionul cuvenit Bursei de Mărfuri, așa cum susține inculpatul.
Susținerile inculpatului că nu a avut posibilitatea să cunoască ofertele celorlalte firme participante la licitație și că nu i-a furnizat nici o informație martorului cu privire la ofertele celorlalți participanți nu au fost reținute în mod întemeiat de instanța de fond.
Așa cum rezultă din actele de la dosar, firmele participante la licitație și-au înaintat ofertele până la data de 17 mai 2011, criteriul de atribuire fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Acest termen a fost prelungit până la data de 20 mai 2011 întrucât mai multe societăți care și-au manifestat intenția de a participa la licitație, au solicitat clarificări referitoare la caietul de sarcini.
La data stabilită societățile comerciale care și-au depus ofertele de participare anterior la B. de Mărfuri au înaintat cererile de participare la procedură și care au fost înregistrate între orele 8,00 și 10,00 ultima fiind cea prezentată de firma . SRL, la orele 9,58, potrivit mențiunilor făcute pe aceste înscrisuri.
Rezultă din cele expuse mai sus că ofertele în care erau trecute criteriile esențiale pentru atribuirea licitației inclusiv prețul de executare a lucrării au fost depuse până la data de 17 mai 2011 și nu în intervalul de 2 ore la data de 20 mai 2011, așa cum a susținut inculpatul pentru a dovedi că nu avea timp pentru a se informa cu privire la ofertele celorlalți participanți.
Prin urmare, Curtea observă că instanța de fond a evaluat în mod corespunzător probele administrate și a stabilit că nu există nici un dubiu cu privire la vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, astfel că nici criticile inculpatului cu privire la netemeinicia probelor nu pot fi reținute.
Nu pot fi reținute nici criticile inculpatului cu privire la lipsa calității sale de director executiv al Bursei Române de Mărfuri și implicit și a calității de funcționar public.
S-a dovedit fără nici un dubiu că inculpatul a coordonat activitatea licitației în calitate de director executiv al Bursei de Mărfuri în urma căreia societatea comercială administrată de martorul denunțător a încheiat contractul de execuție a unor lucrări pe raza comunei Cărpiniș, în cursul anului 2011, acest aspect rezultând din înscrisurile de la dosar și chiar potrivit susținerilor inculpaților.
Este adevărat că inculpatul avea un contract de muncă cu ., însă, în același timp a desfășurat activitatea și în cadrul Bursei Române de Mărfuri - Terminalul Timișoara, în calitate de director executiv.
Și în opinia Curții inculpatul a săvârșit infracțiunea de luare de mită în calitate de funcționar public, în sensul prevederilor art.175 al. 2 Cp, calitate care derivă din natura serviciilor pe care le exercită bursele de mărfuri și a atribuțiilor pe care inculpatul, în calitate de director, executiv le desfășura în cadrul acesteia.
Potrivit Legii 357/2005, bursele de mărfuri administrează piețe de interes public și asigură membrilor și clienților condiții centralizate de negociere pentru operațiuni de vânzări și achiziții de mărfuri, servicii sau lucrări pe piața licitațiilor . Același act normativ definește bursa de mărfuri ca „ societate comercială pe acțiuni, constituită conform prevederile Legii 31/1990 privind societățile comerciale, autonomă în raport cu participanții la piață și care prestează servicii de utilitate publică pentru membrii și clienții săi”.
Inculpatul a fost investit de B. de Mărfuri, în calitate de director executiv, să coordoneze activitatea de organizare și derulare în condiții optime a licitației descrisă în cauza de față, în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare a Bursei Române de Mărfuri exercitând astfel un serviciu de interes public având calitatea de funcționar public, în sensul prevederilor art. 175 al.2 Cp.
Reținând această calitate a inculpatului, instanța de fond în mod întemeiat a dispus respingerea cererii de schimbare a în cadrării juridice în infracțiunea prev. de art.289 al.1,2 Cp rap. la art.308 al.1,2 Cp și art.6 din Legea 78/2000.
În ce privește apelul parchetului, se constată că este fondat doar în ce privește omisiunea instanței de a impune inculpatului una sau mai multe obligații pe durata termenului de supraveghere, în conformitate cu prevederile art.93 al.1 Cp.
Dispunând suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în conformitate cum prevederile art.91 Cp, instanța este obligată să instituie în sarcina inculpatului, pe perioada termenului de încercare, respectarea unor obligații prevăzute de art.93 al.1,2 și 3 Cp.
Instanța de fond a dispus respectarea de către inculpat a obligațiilor prevăzute de art.93 al.1 și 3 Cp omițând să impună inculpatului și una sau mai multe obligații prevăzute și de art.93 al.2 Cp.
Dintre obligațiile prevăzute de aceste text, Curtea apreciază că cea mai potrivită cu situația inculpatului este obligarea acestuia să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul T..
În ce privește celelalte motive de apel, se constată că nu sunt fondate.
Referitor la critica formulată cu privire la nelegalitatea sentinței apelate în ce privește aplicarea prevederilor art. 65 al.1 Cp întrucât în cauză s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării, se constată că aceasta este nefondată.
În conformitate cu prevederile art.65 al.1 Cp pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al.1 lit.a,b și d-o Cp a căror exercitare a fost interzisă de instanță.
Din conținutul acestui text rezultă așadar că pedeapsa accesorie se aplică întotdeauna în situația în care se aplică și pedeapsa complementară, indiferent dacă pedeapsa principală este închisoare cu executare în detenție sau a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere.
Se apreciază că pedeapsa accesorie se aplică, în condițiile prev. de art. 65 al.1 Cp, și atunci când se dispune suspendarea sub supraveghere a executării și din considerente de ordin practic avându-se în vedere ipoteza în care se dispune revocarea acestei măsuri și executarea efectivă a pedepsei. În această situație, prin executarea pedepsei închisorii, se execută și pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi, în conformitate cu prev. art.65 al.3 Cpp, or, dacă instanța de fond nu ar fi dispus prin sentința de condamnare și aplicarea acestei pedepse, instanța care revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu mai are posibilitate legală de a se pronunța cu privire la aplicarea pedepsei accesorii.
În ce privește individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare, se constată că instanța de fond a ținut seama de toate criteriile generale prev. de art. 74 Cp, având în vedere atât gravitatea infracțiunii, a modalității și împrejurărilor în care a fost comisă, cât și periculozitatea inculpatului stabilită pe baza conduite procesuale a inculpatului, a conduitei avută anterior săvârșirii infracțiunii a vârstei acestuia, apreciind în mod întemeiat că pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere va constitui un avertisment pentru inculpat pentru a nu mai săvârși alte infracțiuni.
Curtea apreciază că executare de către inculpat a pedepsei în detenție reprezintă o sancțiune prea severă care nu va reuși să răspundă nevoilor de apărare socială și scopului pedepsei și că sunt mult mai mari posibilitățile de îndreptare prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere.
Dispunând o asemenea modalitate de executare a pedepsei se vor impune în sarcina inculpatului respectarea unor obligații, pe perioada termenului de încercare, care îi vor stimula eforturile de autoeducare și care pot constitui garanții suficiente că el va conștientiza gravitatea faptei și pe viitor nu va mai comite alte infracțiuni.
Referitor la modul se soluționare a acțiunii civile, se constată că în mod întemeiat instanța de fond a luat act că . Mărfuri nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Prin apelul formulat, . Mărfuri a recunoscut că la instanța de fond nu a indicat natura și întinderea pretențiilor civile întrucât nu a deținut datele necesare pentru a formula pretenții și a solicitat obligarea inculpatului la plata comisionului datorat de câștigătoarea licitației.
Curtea apreciază că prin infracțiunea săvârșită de inculpat nu s-a produs nici un prejudiciu în patrimoniul părții civile pentru ca aceasta să fie îndreptățită la plata unor sume de bani
Se reține, din actele de la dosar, că în urma organizării licitației, societatea declarată câștigătoare trebuia să fie obligată la plata comisionului cuvenit pentru organizarea licitației de către B. R. de Mărfuri și nu inculpatul în calitatea pe care o avea în cadrul . Mărfuri.
Față de aceste considerente, în baza art.421 pct.2 lit. a Cpp va fi admis apelul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Anticorupție - S. Teritorial Timișoara, se va desființa în parte sentința apelată și rejudecând cauza:
În baza art.93, al.2, lit. b Cp va fi obligat inculpatul Z. G. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul T..
Se vor menține în rest dispozițiile sentinței apelate.
În baza art.421 pct.1 lit. b Cpp se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Z. G. și partea civilă . Mărfuri București, împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 275 al.2 Cpp vor fi obligați inculpatul și partea civilă apelantă la plata sumei de câte 100 de lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.421 pct.2 lit. a Cpp admite apelul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Anticorupție - S. Teritorial Timișoara împotriva Sentinței penale nr.716/P/2014, pronunțată de Tribunalul T. în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința apelată și rejudecând cauza:
În baza art.93, al.2, lit. b Cp obligă inculpatul Z. G. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul T..
Menține în rest dispozițiile sentinței apelate.
În baza art.421 pct.1 lit. b Cpp respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Z. G. și partea civilă . Mărfuri București, împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 275 al.2 Cpp obligă inculpatul și partea civilă apelante la plata sumei de câte 100 de lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.04.2015.
Președinte, Judecător,
C. C. I. P.
Grefier,
C. I.
Red. C.C/28.04.15
Tehnored. C.I./05.05.15
PI. – D. C. – Trib. T.
| ← Ucidere din culpă (art.178 C.p.). Decizia nr. 413/2015. Curtea... | Redeschiderea procesului penal (la judecarea în lipsă)... → |
|---|
