Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr. 127/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 127/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 29-07-2015
ROMÂNIAoperator 2711
C. DE A. TIMIȘOARA
SECTIA PENALĂ
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 139/CO
Ședința publică din 29 iulie 2015
PREȘEDINTE: L. ANI B.
GREFIER: C. U.
Pe rol se află soluționarea contestației formulate de condamnatul H. V. I. împotriva sentinței penale nr. 127/02.04.2015 pronunțată de T. A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă contestatorul H. V. I., în stare de detenție, asistat de avocat din oficiu S. R..
P. de pe lângă C. de A. Timișoara este reprezentat de procuror C. M. U..
Procedura de citare legal îndeplinită .
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea contestației.
Apărătorul din oficiu al condamnatului, avocat S. R., solicită admiterea contestației și liberarea din măsura educativă a internării în centrul de detenție.
Procurorul solicită respingerea contestației și menținerea hotărârii pronunțată de prima instanță ca legală și temeinică, avându-se în vedere și conduita persoanei condamnate pe perioada măsurii educative.
Condamnatul H. V. I., având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii.
C.:
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria A., în data de 09.03.2015, condamnatul H. V. I., a solicitat liberarea din măsura educativă a internării în centrul de detenție.
Prin sentința penală nr. 545 din 13 martie 2015, Judecătoria A. a declinat competența de soluționare a cererii, în favoarea Tribunalului A..
Prin sentința penală nr. 127/02.04.2015 pronunțată de T. A. în dosarul nr._, a fost respinsă cererea formulată de condamnatul H. V. I., pentru liberare din măsura educativă a internării în centrul de detenție și a fost obligat petentul să plătească statului 150 lei cheltuieli judiciare
Pentru a pronunța acerastă hotărâre, T. A., verificând cererea condamnatului H. V. I., a constatat că acesta se află în executarea măsurii educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioada de 12 ani și 1 lună, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, aplicată prin sentința penală nr. 236/07.02.2014 a Tribunalului Argeș, pronunțată în dosar nr._, reținându-se totodată că executarea pedepsei a început la data de 21.03.2006 și va expira la data de 20.04.2018.
S-a reținut că potrivit art. 125 alin. 4 Cod penal, în cazul în care pe durata internării, minorul a dovedit interes constant pentru însușirea cunoștințelor școlare și profesionale și a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, după executarea a cel puțin jumătate din durata internării, instanța poate dispune liberarea din centrul de detenție, dacă persoana internată a împlinit vârsta de 18 ani.
S-a mai constatat că pe lângă aceste condiții, explicit enunțate, mai există o condiție implicită și anume, ca instanța, pe baza evaluării comportamentului condamnatului în ansamblul său, să ajungă la concluzia că liberarea acestuia va favoriza procesul de reeducare, că este oportună, prudentă, corespunzătoare cerințelor de politică penală din momentul respectiv.
Prima instanță a reținut că persoana condamnată a executat până la data discutării în comisie 3241 zile, îndeplinind fracția prevăzută de lege, de asemenea situația sa a mai fost discutată la data de 17.04.2014, în comisia de liberare condiționată din P. de minori și tineri C., fiind amânat până la data de 17.10.2014. S-a reținut de asemenea că situația acestuia a fost rediscutată la data de 23 octombrie 2014 la P. A., propunerea comisiei fiind de rediscutare a situației acestuia după data de 22 aprilie 2015, având în vedere conduita necorespunzătoare a acestuia pe parcursul executării pedepsei.
Din caracterizarea depusă la dosar, prima instanță a reținut că persoana condamnată a adoptat un comportament necorespunzătoare pe parcursul executării pedepsei, numai în anul 1015, 3 abateri disciplinare, în anul 2014 17 abateri disciplinare, la care se adaugă alte abateri săvârșite în perioada 2007-2013, în număr de aproximativ 70, numai câteva dintre ele fiind ridicate. Se evidențiază numărul mare de abateri constând în fapte de autoagresiune, lovire alți deținuți, distrugere bunuri, precum și adoptarea unei atitudini necuviincioase cu cadrele din penitenciar.
S-a mai constatat că în concluzia evaluării psihologice a condamnatului s-a evidențiat că, pe parcursul executării pedepsei privative de libertate, acesta a prezentat o conduită inadecvată, în dezacord cu normele instituției și s-a adaptat situațional mediului carceral, agresivitatea persoanei putând fi ușor declanșabilă de un stimul redus, nesemnificativ.
T. a reținut că prin sentința penală nr. 823 din 11 decembrie 2014 T. A. a respins cererea de liberare din executarea măsurii educative a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 12 ani și o lună formulată de condamnatul H. V. I..
Prin sentința penală nr. 841 din 16 decembrie 2014 a Tribunalului A., a fost respinsă o nouă cerere a condamnatului H. V. I. privind liberarea din executarea măsurii educative a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 12 ani și o lună.
De asemenea, s-a reținut că prin sentința penală nr. 96 din 11 martie 2015, pronunțată în dosar nr._, T. A. a respins cererea de liberare din executarea măsurii educative a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 12 ani și o lună, formulată de condamnatul H. V. I..
Prin urmare, întrucât s-a reționut că termenul de rediscutare fixat pentru data de 22 aprilie 2015, termen necontestat, nu a fost împlinit până la data introducerii prezentei cereri, instanța de fond a respins cererea de liberare din executarea măsurii educative a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 12 ani și o lună, formulată de persoana condamnată H. V. I..
Împotriva sentinței penale nr. 127/02.04.2015 pronunțată de T. A. în dosarul nr._ a formulat contestație, în termen legal, condamnatul H. V. I. criticând-o ca netemeinică.
Analizând contestația formulată de condamnat prin prisma dispozițiilor art. 598 C.p.p., instanța constată că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Așa cum în mod temeinic a reținut și T. A. în cauză nu se justifică liberarea condamnatului H. V. I. din măsura educativă a internării în centrul de detenție întrucât nu a dat dovadă de interes constant pentru reintegrare socială, adoptând un comportament necorespunzător pe parcursul executării, fiind stabilite un număr de aproximativ 70 de abateri disciplinare. Susținerile condamnatului în sensul că trebuie avută în vedere conduita sa actuală sunt contrazise să însuși faptul că și în anul 2015 i s-au reținut abateri disciplinare constând tot în acțiune cu violență (lovire alt deținut și distrugere de bunuri) în condițiile în care măsura educativă este aplicată pentru infracțiunea de omor. De asemenea, în caracterizarea nr. B_/12.03.2015 a Penitenciarului A. la evaluarea domeniului educațional s-a menționat: „conduită necorespunzătoare în perioada executată. Pentru nonconformism față de prevederile regulamentare, atitudine necuviincioasă față de personalul unității și ceilalți deținuți, distrugere de bunuri, autoagresiune, deținere de obiecte interzise, lovirea altor deținuți și stabilire de legături pe căi ilegale a înregistrat multiple sancțiuni disciplinare”; iar la evaluarea psihologică s-a menționat: „Pe parcursul executării pedepsei privative de libertate deținutul a prezentat o conduită inadecvată, în dezacord cu normele instituției și s-a adaptat situațional mediului carceral. Prezintă o personalitate cu tendințe schizoide, caracterizată prin instabilitate psihocomportamentală, impulsivitate, limbaj sărăcăcios”. C. constată că potrivit art. 125 alin. 4 C.p. liberarea din centrul de detenție este o posibilitate și nu operează de drept, ci se impune ca acest beneficiu să fie justificat de dovezile temeinice de îndreptare care să conducă la concluzia că persoana în cauză nu mai prezintă un pericol pentru societate, ceea ce nu este situația în speță.
Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. se va respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul H. V. I. împotriva sentinței penale nr. 127/02.04.2015 pronunțată de T. A. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. va fi obligat condamnatul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în contestație, constatându-se culpa sa procesuală în formularea unei căi de atac nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul H. V. I. împotriva sentinței penale nr. 127/02.04.2015 pronunțată de T. A. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă condamnatul la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în contestație.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 100 lei, onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29.07.2015.
PREȘEDINTE,
L. ANI B.
GREFIER,
C. U.
Red. L.B.- 30.07.2015
Tehnored. C.U-04.08.2015
Prima inst.- jud. .T. D.– T. A.
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 768/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 15/2015. Curtea... → |
|---|
