Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 321/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 321/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 19-03-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 321/A
Ședința publică de la 19 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I. M.
Judecător G. B.
Grefier A. B.
Ministerul Public este reprezentat de procuror A. S., din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de inculpatul A. E. E. împotriva sentinței penale nr.104 din 21.01.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul personal, asistat de avocat ales B. S..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, s-a luat declarație inculpatului, aceasta fiind consemnată în proces – verbal atașat separat la dosar.
Apărătorul ales al inculpatului depune la dosar note de ședință și arată că nu are alte cereri de formulat.
Instanța, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, acordă cuvântul în dezbaterea apelului, potrivit art.420 alin.6 C.p.p.
Apărătorul ales al inculpatului solicită, admiterea apelului, pentru motivele arătate în scris prin memoriul depus la dosar, desființarea sentinței primei instanțe și procedând la o nouă judecată în fond, reanalizarea sancțiunii aplicabile prin prisma criteriilor de individualizare prev.de art.74 C.p. și aplicarea prevederilor art.80 C.p.
Susține că, prima instanță nu a acordat suficientă eficiență datelor care caracterizează persoana inculpatului, care este student, are un nivel de educație și pregătire ridicate, fiind corespunzător integrat socio–familial. Nu mai puțin, din momentul depistării, a recunoscut sincer comiterea infracțiunii, vădind regret pentru aceasta. Mai arată că, inculpatul a absolvit cursurile unei școli de conducere auto, promovând examenul și obținând carnetul de conducere la data de 02.10.2014, deci imediat după sesizarea instanței de judecată. Și din acest punct de vedere inculpatul avea dobândite deprinderile specifice conducătorului auto, cât și cunoștințele de legislație necesare, însă nu susține și nu promovase examenul pentru dobândirea dreptului conferit de lege de a conduce autovehicule pe drumurile publice. Aceste aspecte statuează acțiunea inculpatului la un nivel scăzut de pericol pentru valorile sociale ocrotite de lege.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului declarat de către inculpat, ca nefondat, menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală. Inculpatul nu poseda permis de conducere și nu a oprit la semnalele organelor de poliție.
Inculpatul având cuvântul arată că își însușește concluziile apărătorului său ales.
C.,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. nr.104 din 21.01.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, în temeiul dispozițiilor art. 335 alin. 1 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, s-a stabilit în sarcina inculpatului A. E. E. pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.
În temeiul dispozițiilor art. 83 alin. 1 Cod penal, a fost amânată aplicarea pedepsei de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului, pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În temeiul dispozițiilor art. 85 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune A., la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c) - e) Cod penal, vor fi comunicate Serviciului de Probațiune A..
În temeiul dispozițiilor art. 85 alin. 2 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatului următoarea obligație: să nu conducă nici un autovehicul.
În baza art. 404 alin. 3 Cod procedură penală a fost atrasă atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A., emis în dosar nr.3700/P/2014 la data de 24.09.2014, înregistrat la primă instanță la data de 26.09.2014 a fost trimis în judecată inculpatul A. E. E. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art.335 al.1 Cod penal.
Prin rechizitoriu s-a reținut că în data de 12.06.2014, la orele 01.40, inculpatul A. E. E. a fost depistat pe . A., de către un echipaj de poliție din cadrul Poliției Municipiului A. - Secția 2 Micălaca, în timp ce conducea autoturismul proprietate personală marca VW B. cu numărul de înmatriculare_, refuzând să oprească la semnalele organelor de poliție, continuându-și deplasarea cu autoturismul pe . blocurilor ANL, încercând să se ascundă, fiind prins de către organele de poliție.
Din verificările efectuate s-a stabilit că inculpatul A. E. E. nu deține permis de conducere pentru nici un fel de autovehicule, acesta fiind motivul pentru care a fugit de organele de poliție și a încercat să se sustragă de la efectuarea actelor de cercetare penală
Văzând probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale: proces verbal de constatare; procese verbale de verificare; copii acte de identitate inculpat; declarații martor; declarații inculpat; în cursul judecății: declarație inculpat (f.16); înscrisuri în circumstanțiere (f.17-21), prima instanță a reținut, în fapt următoarele:
La termenul de judecată din data de 21 ianuarie 2015 inculpatul A. E. E. s-a prevalat de dispozițiile art. 375 Cod procedură penală, recunoscând săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaște și le-a însușit.
Prima instanță și-a însușit în totalitate starea de fapt descrisă în rechizitoriu și reprodusă în aliniatele precedente față de poziția inculpatului de recunoaștere integrală a faptelor în modalitatea descrisă în actul de sesizare al instanței.
Vinovăția inculpatului rezultă din procesul-verbal de constatare de la fila 10 dosar urmărire penală și procesul verbal de verificare de la fila 11 dosar urmărire penală, coroborate cu declarațiile martorului T. B. A. de la fila 19 dosar urmărire penală, precum și cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului atât din faza de urmărire penală cât și din faza de judecată.
Prima instanță a reținut de asemenea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale după cum rezultă din fișa de cazier judiciar de la fila 22 dosar urmărire penală.
În drept, fapta inculpatului de a conduce în data de 12 iunie 2014, în jurul orelor 140, autoturismul marca VW B. cu numărul de înmatriculare_, pe . A., fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
La individualizarea sancțiunilor aplicabile inculpatului s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal. Prima instanță a avut în vedere în favoarea inculpatului atitudinea sinceră a acestuia în fața instanței și organelor de urmărire penală, recunoașterea faptelor reținute în sarcina sa și de asemenea împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.
Față de aceste considerente prima instanță a apreciat că pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, este de natură a realiza scopul pedepsei.
În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, prima instanță a constatat că, în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 83 Cod penal, pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii; acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
De asemenea, s-a constatat faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat este de 5 ani închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 alin. 2 Cod penal iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților.
Față de aceste considerente, prima instanță a procedat la soluționarea cauzei conform dispozitivului prezentei sentințe penale.
Împotriva sentinței penale nr.104 din 21.01.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ a declarat apel inculpatul A. E. E. înregistrat pe rolul Curții de A. Timișoara la data de 4.02.2015, sub nr._ .
În motivarea apelului inculpatul a solicitat, în esență, desființarea sentinței primei instanțe și procedând la o nouă judecată în fond, reanalizarea sancțiunii aplicabile prin prisma criteriilor de individualizare prev.de art.74 C.p. și aplicarea prevederilor art.80 C.p.
Susține că, prima instanță nu a acordat suficientă eficiență datelor care caracterizează persoana inculpatului, este student, are un nivel de educație și pregătire ridicate, fiind corespunzător integrat socio–familial. Nu mai puțin, din momentul depistării, a recunoscut sincer comiterea infracțiunii, vădind regret pentru aceasta. Mai arată că, a absolvit cursurile unei școli de conducere auto, promovând examenul și obținând carnetul de conducere la data de 02.10.2014, deci imediat după sesizarea instanței de judecată. Și din acest punct de vedere avea dobândite deprinderile specifice conducătorului auto, cât și cunoștințele de legislație necesare, însă nu susținuse și nu promovase examenul pentru dobândirea dreptului conferit de lege de a conduce autovehicule pe drumurile publice. Aceste aspecte statuează acțiunea sa la un nivel scăzut de pericol pentru valorile sociale ocrotite de lege.
Din analiza sentinței apelate, prin prisma motivelor de apel invocate și analizate din oficiu, în limitele prev. de art.417 al. 2 C.p.p., C. reține următoarele:
Instanța de apel își însușește starea de fapt reținută de prima instanță, precum și raționamentele de interpretare a probatoriului administrat folosite în ambele faze ale procesului penal, respectiv urmărire penală și judecată și din care rezultă vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
Vinovăția inculpatului cu privire la fapta reținută prin actul de sesizare al instanței rezultă din declarațiile inculpatului, declarațiile martorului T. B. A., procese verbale de verificare și de constatare din care rezultă faptul că la data de 12.06.2014 inculpatul a fost depistat conducând un autoturism în municipiul A. fără a poseda permis de conducere și refuzând să se oprească la semnalele organelor de poliție. De asemenea inculpatul a încercat să se ascundă, dar a fost prins de organele de poliție.
De altfel, starea de fapt, vinovăția și încadrarea juridică a faptei nu au fost contestate de către apelant, acesta beneficiind de aplicarea dispozițiilor art. 375 C.p.p. privind recunoașterea de vinovăție, motiv pentru care instanța de apel va analiza criticile inculpatului privind aplicarea dispozițiilor art.80 C.p. și a individualizarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia .
C. constată că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.80 C.p. privind renunțarea la aplicarea pedepsei, deoarece infracțiunea săvârșită nu este de o gravitate redusă având în vedere împrejurările în care a fost comisă, inculpatul refuzând să se oprească la semnalele organelor de poliție, deoarece conducea un vehicul fără a avea permis de conducere. De asemenea acesta a încercat să se ascundă, dar a fost prins de organele de poliție, motiv pentru care instanța constată că doar aplicarea unei pedepse este de natură să determine evitarea săvârșirii unei alte fapte penale. În ceea ce privește aspectele favorabile inculpatului precum recunoașterea faptei, lipsa antecedentelor penale, acestea au fost avute în vedere la individualizarea pedepsei.
Faptul că ulterior săvârșirii faptei inculpatul a urmat cursurile unei școli de conducere auto și a promovat examenul nu este de natură să înlăture răspunderea penală pentru fapta săvârșită.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 74 cod penal .
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.
Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea săvârșirii altor fapte penale.
La stabilirea pedepsei s-a avut în vedere gravitatea faptei, pericolul social care a adus atingere relațiilor sociale referitoare la circulația pe drumurile publice, faptul că inculpatul a refuzat să oprească la semnalul organelor de poliție și a încercat să se ascundă, dar și aspectele favorabile acestuia precum recunoașterea faptei potrivit art.396 alin.10 C.p.p., lipsa antecedentelor penale motiv pentru care nu se impune reducerea pedepsei de un an închisoare, aceasta fiind corect individualizată.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul A. E. E. împotriva sentinței penale nr.104 din 21.01.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va obliga pe inculpat la plata sumei de 100 lei cheltuielile judiciare avansate de stat .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct.1 lit.b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul A. E. E. împotriva sentinței penale nr.104 din 21.01.2015 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 100 lei cheltuielile judiciare avansate de stat .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.03.2015.
Președinte, C. I. M. | Judecător, G. B. |
Grefier,
A. B.
RED: CIM/24.03.2015
Dact: A.B. 2 exempl/25 Martie 2015
Primă instanță: Judecătoria A.
Jud: B. L.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 299/2015. Curtea de... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 172/2015. Curtea... → |
|---|
