Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 275/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 275/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 09-03-2015
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 275/A
Ședința publică de la 9 martie 2015
Completul constituit din:
Președinte: D. V.
Judecător: F. I.
Grefier: A. S.
Ministerul Public este reprezentat de procuror E. B., din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelurile declarate de inculpatul R. A. și persoana vătămată (și parte civilă) T. R. C. împotriva sentinței penale nr. 142/16.12.2014 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru inculpatul R. A. lipsă apărător ales avocat B. I., din cadrul Baroului A., cu împuternicire avocațială la dosarul de fond, lipsă persoana vătămată (și parte civilă) T. R. C. .
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care, se constată că la data de 23.02.2015 inculpatul a depus la dosar prin registratură motivele de apel.
Instanța întreabă părțile dacă au cereri prealabile.
Apărătorul ales al inculpatului R. A., avocat Bicihiș depune la dosar extras din Rechizitoriul emis de către P. de pe lângă Judecătoria Chișineu Criș în dosar nr. 824/P/2013 la data de 19.09.2014.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra apelului formulat.
Apărătorul ales al inculpatului R. A. solicit în temeiul art. 421 pct. 2 lit.a) CPP admiterea apelului, achitarea inculpatului și respingerea acțiunii civile. În motivare arată că 2 P. și instant de fond au stabilit că partea vătămată a fost lovită și de alte 2 persoane, nu numai de inculpatul R.. Numitul I. V. și P. M. au lovit și ei persoana vătămată, iar față de aceștia nu s-a dispus începerea urmăririi penale, cu toate că nu s-a constatat în mod clar contribuția inculpatului R. la provocarea leziunilor suferite de pesroana vătămată.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului formulat de către inculpat și menținerea hotărârii pronunțată de prima instanță ca fiind temeiniciă și legală, atât cu privire la latura penală cât și latura civilă, acuzațiile din rechizitoriu sunt dovedite, inculpatul R. fiind cel care a fracturat maxilarul persoanei vătămate, aspect ce rezultă din probatoriul administrat; .
C.
Deliberând asupra cauzei penale, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 142/16.12.2014 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosar nr._, s-a dispus, în baza art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal, condamnarea inculpatului R. A., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare.
În baza art. 396 alin. 4 Cod procedură penală, art. 83 Cod penal s-a amânat aplicarea pedepsei stabilite mai sus pe un termen de supraveghere de 2 ani, calculat în condițiile art. 84 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 84 alin. 2 și art. 85 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de probațiune A., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe Serviciul de probațiune A., în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice Serviciului de probațiune A. schimbarea locului de muncă;
e) să comunice Serviciului de probațiune A. informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 404 alin. 3 Cod procedură penală, și art.83 alin.4 Cod penal, s-a atras atenția inculpatului R. A. asupra dispozițiilor art.88 Cod penal; atenționând inculpatul asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce-i revin pe durata termenului de supraveghere.
În baza art.397 Cod procedură penală raportat la art.19 și art.25 Cod procedură penală și art.1357 Cod civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă T. R. C., și obligat inculpatul R. A., la plata sumei de 188,83 lei, cu titlu de despăgubiri civile materiale și la plata sumei de 3.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile morale; în favoarea părții civile T. R. C..
În baza art.397 Cod procedură penală raportat la art.19 și art.25 Cod procedură penală, art.1357 cod civil și art.313 din Legea nr.95/2006, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență A. și obligat inculpatul R. A., la plata sumei de 1.534,38 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare; către partea civilă S. C. Județean de Urgență A..
În baza art. 398, art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul R. A., la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Chișineu-Criș a constatat că prin rechizitoriul întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș la data de 19 septembrie 2014 în dosarul nr.824/P/2013 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului R. A. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Prin actul de sesizare s-a reținut că, în data în data de 23.11.2013, în jurul orei 3.00, în urma unui conflict intervenit pe fondul consumului excesiv de alcool, în localul S. din orașul Sântana, între frații T. R. C. și T. M. F., pe de o parte și suspecții I. V. C., P. I., P. M., respectiv inculpatul R. A., pe de alta parte, persoana vătămată T. R. C. a fost lovită cu pumnul în față de către suspectul I. V. C., respectiv cu picioarele în zona capului și trunchiului de către suspectul P. M. și inculpatul R. A..
În urma actelor de agresiune, persoana vătămată T. R. C. a suferit leziuni necesitând pentru vindecare un număr de 65-70 zile de îngrijiri medicale.
În aceeași împrejurare R. A. i-a aplicat un pumn în față persoanei vătămate T. M. F., care a suferit leziuni necesitând 4-5 zile de îngrijiri medicale.
La data de 09.12.2013 persoanele vătămate T. R. C. și T. M. F. au formulat plângeri penale, depunând la dosarul cauzei certificate medico-legale, emise de SJML A..
Din certificatul medico-legal nr.795/A2/27.11.2013 rezultă că în urma agresiunii numitul T. M. F. a suferit leziuni traumatice ce necesită un număr de 4-5 zile de Îngrijiri medicale.
Potrivit certificatului medico-legal nr.796/A2/29.11.2013, numitul T. R. C. a suferit leziuni traumatice care s-ar fi putut produce prin lovire cu și/sau corpuri dure,necesitând un număr de 65-70 zile de îngrijiri medicale.
Persoana vătămată T. R. C. a fost internată la S. C. Județean de Urgență A., secția Chirurgie maxilo-faciala, în perioada 23.11._13, prezentând ca diagnostic: traumatism cranio-cerbral, contuzie forte orbito-malara regiunea temporo-zigomatica și corp mandibular stang cu . orbito-sinusala stanga, . subcondiliana joasa stanga si paramentoniera dreapta, echimoze palpebrale, policontuzii.
Din certificatul medico-legal mai rezultă ca persoana vătămată T. R. C. a fost adusa la UPU A. în stare de ebrietate, prezentând halena etalonică intensă.
Audiat în cauza in calitate de suspect, R. A. a recunoscut că în noaptea respectivă a consumat o cantitate mare de alcool și că l-a lovit cu pumnul în față doar pe numitul T. M. F., negând agresarea persoanei vătămate T. R. C..
Analizând actele și probele administrate în cauză: în faza de urmărire penală:plângeri penale(f.9-12); certificat medico-legal nr.795/A2/27.11.2013 (f.18); certificat medico-legal nr.796/A2/29.11.2013 (f.19-20); acord încheiat între persoana vătămată T. R. C. și suspectul P. M. (f. 37); declarație persoană vătămată T. R. C. (f.13-14); declarație persoană vătămată T. M. F. (f.15-17); declarații martori H. T. B. (f. 25-26), B. A. R. (f.27-28), C. S. (f.35-36), J. M. R. (f. 29-31), C. A. I. (f.32-34); declarații suspect/inculpat R. A. (f.47-48); declarație suspect I. V. C. (f.50-51); declarație suspect P. I. (f.53); declarație olografă suspect P. M. (f.54); cazier judiciar inculpat R. A. (f.56) și în faza judecății: constituire parte civilă S. C. Județean de Urgență A. (f.17-20); constituire parte civilă T. R.-C. (f.23-26); declarații martori (f.55-58, 108-109), declarație inculpat (f.106-107); prima instanță a reținut următoarele:
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Chișineu Criș la data de 23.09.2014, sub nr._ .
Prin încheierea camerei de consiliu din 21.10.2014 s-a constatat, în procedura camerei preliminare, legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 824/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Chișineu-Criș, precum și legalitatea actelor de urmărire penală și a urmăririi penale efectuate în cauză.
În fapt.
Audiat în cauză, în fața instanței inculpatul (f.106-107 dosar instanță) a arătat că nu recunoaște acuzațiile din rechizitoriu, menținându-și declarațiile date anterior. A arătat că, nu a lovit partea civilă, iar când a ieșit din local aceasta era căzută jos.
Astfel, inculpatul în declarația sa în fața instanței a arătat că, își menține declarațiile date anterior. Este de acord să presteze o muncă în folosul comunității dacă va fi vinovat. Nu este adevărat că a lovit partea civilă. Când el a ieșit din local partea civilă era deja căzută jos. El este ceva rudă cu T. mai de departe. După părerea sa T. M. a declanșat conflictul. Frații T. stăteau lângă masa lor. La un moment dat cum se dansa pe acolo P. a dat peste masa fraților T.. Frații T. s-au ridicat de la masă, P. a zis că le plătește consumația. P. le-a și adus ce aveau pe masă din nou, respectiv ce le-a răsturnat el din greșeală. În local s-au certat după care au ieșit afară și nu știe ce s-a întâmplat. I. cu P. au stat cu el la masă. Nu este adevărat că el a lovit partea civilă cu piciorul în zona capului. Nu este adevărat ce spune I. și P.. El când a ieșit afară I. nu mai avea tricoul pe el, ulterior i l-a arătat că este rupt. El l-a luat pe T. M. la o parte să aplaneze conflictul, l-a luat în brațe, el a dat cu pumnul după el și i-a tras o palmă după cap. T. M. a plecat la poliție a înțeles. L-a văzut pe T. R. jos în afara localului. Ulterior a auzit că I. l-ar fi lovit pe T. R.. În mod vizibil T. R. este mai bine făcut ca I. și mult mai mare ca el. Nu a mai avut conflicte cu frații T.. I-a căutat pe frații T. ieri dar nu i-a găsit pe nici unul, a auzit că au plecat pe dincolo. Nu a răspuns nimeni la casa lor. Nu este de acord să plătească despăgubiri civile părților civile pentru că nu s-a atins de T. R.. El este prieten și cu P. și cu I. dar nu știe de ce l-a indicat ca cel care a lovit cu piciorul pe T. R.. În mod cert nu a lovit partea civilă așa cum susțin martorii. La fața locului a fost și martorul H. Tomas atât în interiorul localului cât și în exterior. Nu știe de ce și H. l-a indicat ca una dintre persoanele care a lovit victima. Când a ieșit afară din local și T. M. era afară. Prima oară din local a ieșit T. M. împreună cu I., P., H. T.. Ulterior a ieșit și T. R. din local. El nu l-a lovit pe M. în acea noapte. Când el a ieșit din local lângă T. R. se afla I., H., P.. Nu își mai aduce aminte dacă erau și alții lângă el. P. se afla lângă T. M.. El nu a văzut la fața locului obiecte contondente. El nu a văzut pavele pe acolo. E adevărat că era în construcție drumul. El nu a văzut să se dea cu pavele. C-am la vrei 10 m de ei se aflau pavele de pus pe drum. La masa fraților T. se aflau și două fete prietenele lor. După conflict au ieșit și ele din local. A ieșit toată lumea din local, s-a oprit și muzica. Nu a văzut persoane indignate sau speriate la fața locului. El duminică a venit din Germania. A vorbit cu tatăl său duminică. După incident a venit poliția la fața locului care l-a dus pe R. la spital, avea sânge pe față nu știe ce leziuni avea. Nici azi nu a vorbit cu el. L-a văzut după 3-4 săptămâni mergea, i s-a părut normal. Era vânăt la față. Nu a vorbit cu R. când s-au întâlnit.
S. C. Județean de Urgență A. s-a constituit parte civilă cu suma de 1.534,38 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate de asistența medicală acordată părții vătămate T. R. C. (f.17-20). Depune la dosar decontul de cheltuieli aferent spitalizării și copia biletului de ieșire din spital.
Persoana vătămată T. R. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 70.000 euro ce reprezintă prejudiciu moral pentru suferințele sale și respectiv suma de 188,83 lei cheltuieli pentru vindecare (f.23, 24 dosar instanță). Depune la dosar un număr de 5 chitanțe care atestă plata cheltuielilor reprezentând medicamente, tratamente și transport (f.25, 26 dosar instanță).
Martorul P. M. în depoziția luată de către prima instanță confirmă altercația din bar între persoana vătămată T. M. F. și suspectul P. I. între care a avut loc un schimb de replici. La un moment dat, a ieșit afară din local și i-a văzut pe I. și T. R. cum se îmbrânceau, apoi T. R. a fost lovit cu pumnul, acesta căzând jos. Susține că în T. R. care se afla căzut jos au dat mai mulți. A dat și el cu piciorul ușor în partea civilă. A dat părții vătămate T. R. suma de 7.000 lei să se împace cu el (f. 55, 56).
Martorul I. V. C. a declarat în fața primei instanțe că, confirmă actele de violențe, arătând că el l-a lovit primul pe T. R., acesta a căzut jos, apoi a mai fost lovit de R. și de către P. cu piciorul. Când R. a dat să se ridice de jos a fost lovit cu piciorul în față de către R. și a rămas jos. Arată că a lovit partea civilă pentru că anterior aceasta s-a repezit la gâtul său și a spus că îl mănâncă de viu. Totodată partea civilă l-a prins de bluză, și i-a rupt-o, ridicând pumnul să îl lovească, atunci spunându-i că îl mănâncă de viu. În acel moment arată că s-a tras în spate și i-a aplicat părții civile o lovitură în zona tâmplei, aceasta căzând jos. Arată că el are o înălțime de 1,75 m și 83 kg, iar partea civilă este mai solidă ca el, are în jur de 25 de ani și este mai înalt cu un cap ca el. Conflictul a fost unul spontan și nepreditat. Confirmă că și martorul P. a lovit partea civilă în piept. Când a fost mai tânăr a practicat ca sport iocușino. Arată că conflictul a plecat de la faptul că P. I. fiind în local l-a stropit cu bere pe fratele părții civile, respectiv pe T. M. F., iar ulterior a avut loc o altercație între cei doi în local și apoi în afara sa, iar la un moment dat, în afara localului M. la împins pe P. care a căzut jos, după care M. s-a dus după partea civilă, fratele său în local, pe care l-a chemat afară.
Din declarația martorului Santa V. T.-propus de partea civilă, care a venit în vizită la persoana vătămată la puțin timp după altercație, rezultă că partea civilă avea fața umflată într-o parte și vorbea răgușit din cauza maxilarului. Confirmă că partea civilă este mai bine făcut ca inculpatul.
Martorul C. S. a declarat în fața primei instanțe că, confirmă altercația din bar între persoana vătămată T. M. F. și P. I.. Ulterior a plecat la baie, iar la reîntoarcere a ieșit afară din local întru-cât erau doar 2-3 persoane în local. Când a ieșit din local, T. R. și P. I. erau pe jos. Afară se afla și R. A.. Nimeni nu a mai dat în T. R.. Parcă I. avea bluza pe el ruptă. Apreciază că T. M. a fost cauza conflictului. Arată că conflictul a plecat de la faptul că anterior în local P. l-a stropit accidental pe fratele părții civile, când au închinat. Cei doi s-au luat la ceartă. Ulterior partea civilă i-a zis lui P. să iasă afară ,,la interval dacă este tare”, dar P. nu s-a dus pentru că era mai mic de statură. După părerea sa cauza conflictului este fratele părții civile care de când a intrat în local a căutat să creeze conflict. Cei doi frați T. erau însoțiți de două fete.
În cursul urmării penale martorul H. T. B. a arătat în esență că la un moment dat în afara localului a avu loc o altercație între T. M. și P. I., în urma căreia P. a căzut jos. În acel moment martorul I. V. l-a trimis pe T. M. la o parte să nu îl mai lovească pe P.. Atunci T. M. s-a dus după fratele său în local. T. R. C. când a ieșit din local s-a dus la I. și a spus că îl mănâncă și l-a prins de piept. I. a spus să îl lase, l-a lăsat după care iar la prins de piept, rupându-i bluza de pe el și a încercat cu cealaltă mână să îl lovească. În acel moment I., probabil de frică, i-a aplicat un pumn în zona feței părții civile, aceasta căzând jos pe spate. În acel moment ieșeau din local P. M. și R. A. care văzându-l pe R. că vrea să se ridice l-au lovit cu picioarele.
Martora B. A. R., barmană la localul unde a avut loc incidentul a arătat în esență că, l-a auzit la un moment dat pe T. R. spunându-i lui I. V. ,,hai atinge-mă”, dar acesta din urmă nu l-a băgat în seamă. La un moment dat T. R. a cerut o altă sticlă de vin pentru că cei de la masă i-au răsturnat sticla, situație pentru care martora pentru a evita un conflict a deschis o altă sticlă dându-i-o părții civile. La un moment dat a observat că s-a golit localul și când a ieșit afară a auzit că a avut loc un conflict. A văzut cum mașina poliției când a luat partea civilă de la fața locului. Arată că după ce a fost contactată de către organele de poliție s-a prezentat la ea, la bar partea civilă care a întrebat-o ce a spus la poliție și a i-a propus 10% din câștig dacă declară cum îi va spune avocatul său.
Martora J. M. R. arată că este prietenă cu T. M. F.. A fost împreună în local la momentul incidentului. La un moment dat a văzut că localul se golește, inclusiv frații T. nu erau în local. Când a ieșit afară a văzut că martorul I. se ceartă cu partea civilă și se îmbrânceau. A văzut cum la un moment dat partea civilă este lovită de I. cu pumnul, iar T. R. a căzut la pământ. În acel moment martora s-a speriat și a fugit de acolo. Nu a văzut când T. M. a fost bătut.
Martora Cicârlău A. I. arată că partea civilă s-a dus la I. V. la un moment dat în stradă. Nu știe ce au discutat. Afară mai erau și alte persoane printre care și R. A.. A văzut când inculpatul R. A. l-a lovit pe T. M. și a văzut momentul în care partea civilă a dat să intervină în favoarea fratelui său. În acel moment a fost lovit de către I. V., iar mai apoi de către P. M.. Ulterior T. R. a căzut jos. Pe T. R. C. l-au lovit mai multe persoane.
Martorul P. I.-M. a arătat în declarația sa la urmărirea penală că, stătea la masă cu mai multe persoane, respectiv cu P., I., R., H. și alții. El era destul de băut. La un moment dat a avut o altercație cu T. M. pe considerentul că l-a stropit cu bere, dar el nu își aduce aminte. La un alt moment a avut o altercație cu T. M. în urma căreia martorul a căzut jos, pe iarbă, lângă trotuar. Când s-a ridicat de jos l-a văzut pe T. R. C. căzut la pământ, iar în jurul lui mai multe persoane, iar apoi a apărut poliția.
Față de proba testimonială administrată și a înscrisurilor depuse, prima instanță a reținut că, în data de 23.11.2013, în jurul orelor 3,00 pe fondul consumului de alcool al celor din local a avut loc un conflict spontan între frații T. R. și T. M., pe de o parte, iar pe de altă parte inculpatul R. A., I. V., P. I. și P. M.. Anterior toți cei implicați în conflict au stat chiar la aceleași mese. Conflictul a plecat de la faptul că din greșeală P. I. ar fi vărsat o sticlă cu băutură ce aparținea fraților T.. T. M. l-a agresat pe P. I. în afara localului. Ulterior au ieșit afară și cei implicați în conflict, situație în care T. M. a apelat la fratele său, partea civilă. Partea civilă a ieșit din local și pe fondul unei amenințări la prins de o bluză pe martorul I., cu intenția de al lovi. Acesta însă a reacționat mai repede și i-a aplicat o lovitură în urma căreia partea civilă a căzut jos. Ulterior partea civilă a fost lovită de mai multe persoane când era căzută jos, inclusiv de către inculpatul R. A.. Probatoriul indică că lovitura la nivelul feței în urma căreia a avut loc fracturarea maxilarului părții civile a fost aplicată de către inculpat.
De menționat este că partea civilă are o constituție fizică net superioară celorlalte părți implicate în conflict și aparent pe fondul consumului de alcool aceasta a fost și motivația în baza căreia partea civilă s-a implicat într-un conflict știind că are de înfruntat mai multe persoane; pentru că acesta știa că martorul I. face parte dintr-un grup de mai multe persoane. Conflictul a fost unul spontan și nepremeditat. În acest sens s-a reținut că inculpatul i-a aplicat o lovitură când a ieșit din local pentru ca partea civilă să nu se mai poată ridica de jos, la nivelul feței, după care nu a mai continuat să o lovească.
Ca urmare, prima instanță a apreciat ca dovedite acuzațiile din rechizitoriu, inculpatul fiind cel care în urma loviturii aplicate i-a fracturat maxilarul părții civile, fapt ce a necesitat pe lângă celelalte lovituri aplicate părții civile un număr de 65-70 zile îngrijiri medicale. Celelalte leziuni au fost inferioare fracturi ca și gravitate. La momentul prezentării părții civile la spital aceasta se afla sub influența alcoolului. Cei implicați în conflict au fost sancționați și contravențional, respectiv I., R. și P. (procese verbale de contravenție f. 22-24 dosar u. p.).
În urma agresiunii partea civilă T. R. C. a suferit leziuni vindecabile în 65-70 zile îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr. 796/A2/29.11.2013 (f.19-20 dosar u.p.).
Față de cele de mai sus, din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cauză – plângerea și declarațiile părții civile, declarațiile martorilor, certificatul medico-legal, declarațiile suspect/inculpat, prima instanță a reținut că a fost stabilită vinovăția inculpatului.
Din analiza fișei de cazier judiciar, prima instanță a reținut împrejurarea că, inculpatul are antecedente penale, dar care nu atrag reținerea stării de recidivă, intervenind reabilitarea de drept (f.56 dosar u.p.).
În drept, fapta inculpatului R. A., care în data de 23.11.2013, în jurul orei 3.00, i-a aplicat lovituri părții civile T. R. C., care a suferit leziuni ce necesită pentru vindecare un număr de 65-70 zile îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzute de art.193 al.2 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal. Respectiv chiar dacă fapta este săvârșită sub legea veche, legea penală nouă este mai favorabilă sub aspectul pedepsei principale, în contextul în care vechea reglementară prevedea pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani (art. 182 alin. 1 Cod penal din 1969), iar noua reglementare prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani sau amendă.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. S-a avut în vedere totodată împrejurarea că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală.
Față de împrejurările concrete ale faptei, reținând și atitudinea părții civile care a fost una ostilă față de cei din jur, respectiv față de părțile implicate în conflict, respectiv reținând că conflictul s-a produs pe fondul consumului de alcool, într-un local prima instanță l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare în baza de 193 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, reținând că inculpatul nu a recunoscut acuzațiile din rechizitoriu, dar acuzațiile sunt dovedite conform celor de mai sus.
În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, prima instanță a constatat că, în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 83 Cod penal, pentru amânarea aplicării pedepsei; pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare, respectiv 6 luni închisoare; inculpatul are antecedente penale, dar care nu atrag reținerea stării de recidivă, intervenind reabilitarea de drept; acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, prima instanță a apreciat că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată situație în care dispune amânarea aplicării pedepsei de 6 luni închisoare.
De asemenea, s-a constatat faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat este de 5 ani închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 alin. 2 Cod penal iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților.
Față de aceste considerente, a amânat aplicarea pedepsei stabilite mai sus pe un termen de supraveghere de 2 ani, calculat în condițiile art. 84 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 84 alin. 2 și art. 85 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de probațiune A., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe Serviciul de probațiune A., în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice Serviciului de probațiune A. schimbarea locului de muncă;
e) să comunice Serviciului de probațiune A. informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 404 alin. 3 Cod procedură penală, și art.83 alin.4 Cod penal, a atras atenția inculpatului R. A. asupra dispozițiilor art.88 Cod penal; atenționând inculpatul asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce-i revin pe durata termenului de supraveghere.
Cu privire la latura civilă a cauzei, prima instanță a constatat că persoana vătămată T. R. C. s-a constituit parte civilă cu suma de 70.000 euro cu titlu de daune morale și respectiv suma de 188,83 lei cu titlu de daune materiale (f.25-26 dosar instanță).
Sub aspectul daunelor materiale, prima instanță, în echitate raportat la vătămările părții civile și la înscrisurile de la filele 25, 26 dosar apreciază a fi dovedite pretențiile, partea civilă efectuând o . cheltuieli pentru obținerea certificatului medical, medicamente și transport; situație în care acestea vor fi acordate.
Sub aspectul acordării daunelor morale, prima instanță a reținut că, acordarea acestor daune morale trebuie să păstreze un just echilibru între prejudiciul suferit și suma acordată. Astfel, s-a reținut că, partea civilă în urma agresiunii a suferit leziuni traumatice pentru a căror vindecare a necesitat 65-70 zile îngrijiri medicale, principala leziune care au generat zilele de îngrijire medicală fiind fracturarea maxilarului. Raportat la modul concret de derulare a agresiunii reținând că . a avut loc în fața unui local, că inculpatul a lovit partea civilă fără o justificare rezonabilă, în echitate i-a acordat părții civile cu titlu de daune morale suma de 3.000 lei pentru că, este cert că, partea civilă a suferit un prejudiciu fizic și de imagine atunci când a fost lovită de către inculpat fiindu-i încălcat astfel dreptul la integritate fizică și psihică precum și demnitate garantat de art.252 Cod civil.
S-a reținut că anterior partea civilă a primit de la martorul P. M. suma de 7000 lei (f. 37 dosar u. p.), cu titlul de despăgubiri pentru că, a fost lovită la aceeași dată când a fost lovită și de către inculpat. În concret partea civilă a fost lovită de mai multe persoane, respectiv de P. M., de I. V., precum și de către inculpat. Conflictul în care a fost implicat partea civilă i se datorează în mare parte și acesteia care în loc să aplaneze conflictul în care a fost implicat fratele său T. M. a încercat prin forță să își impună propria dreptate. Nu este de ignorat nici declarația martorei B. A. care a arătat că i s-a promis 10% din câștig de către partea civilă dacă va declara cum va fi sfătuită de avocatul părții civile.
Față de leziunile suferite, circumstanțele concrete ale faptei, văzând răspunderea civilă delictuală, solidară reglementată de art. 1357 și art. 1382 Cod civil a celor care au lovit partea civilă prima instanță a apreciat că în final suma totală de 10.000 lei pe care o va încasa partea civilă este rezonabilă, în raport cu vătămările suferite.
Față de cele de mai sus, în baza art. 397 Cod procedură penală raportat la art.19 și art.25 Cod procedură penală și art.1357 Cod civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă T. R. C., și a obligat inculpatul R. A., la plata sumei de 188,83 lei, cu titlu de despăgubiri civile materiale și la plata sumei de 3.000 lei, cu titlu de despăgubiri civile morale; în favoarea părții civile T. R. C..
S-a reținut că, partea civilă S. C. Județean de Urgență A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.534,38 lei, cu titlul de cheltuieli de spitalizare ale părții vătămate T. R. C.. Cheltuielile de spitalizare au fost dovedite cu decontul de cheltuieli de la f.18 dosar instanță, prin care s-a făcut dovada prestațiilor medicale, drept pentru care, prima instanță, în baza art.397 Cod procedură penală raportat la art.19 și art.25 Cod procedură penală, art.1357 Cod civil și art.313 din Legea nr.95/2006, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență, și a obligat pe inculpatul R. A., la plata sumei de 1.534,38 lei, cu titlu de cheltuieli de spitalizare; către partea civilă S. C. Județean de Urgență A..
În baza art. 398, art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a obligat pe inculpatul R. A., la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termenul legal, inculpatul R. A. și persoana vătămată (constituită parte civilă) T. R. C..
Inculpatul a solicitat, în esență, să fie achitat întrucât el nu a exercitat acte de violență asupra părții civile și, totodată, să fie respinsă acțiunea civilă formulată împotriva sa de partea civilă T. R. C. și de partea civilă S. C. Județean de Urgență A..
Partea civilă nu și-a motivat calea de atac.
Apelurile sunt nefondate.
Implicarea inculpatului R. A. în lovirea părții civile T. R. C. (este vorba de lovituri puternice, repetate, aplicate cu picioarele, în partea superioară a corpului părții civile, inclusiv la nivelul capului) este confirmată de martorul ocular H. T. (f. 26 dup), declarație credibilă, care se coroborează cu declarațiile martorilor (făptuitori): I. V. C. (f. 51 verso dup, f. 57 verso dosar fond) și P. M. (f. 55 verso dosar fond). Prin urmare, solicitarea inculpatului R. A., de a se dispune achitarea, nu poate fi primită.
În contextul în care s-a stabilit implicarea sa în comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, inculpatul R. A. este obligat să răspundă civilmente pentru repararea prejudiciului material și moral generat de fapta sa, astfel încât, în mod legal și temeinic, prima instanță a dispus obligarea acestuia la plata de daune materiale și morale față de părțile civile.
În ce privește cuantumul daunelor materiale și morale, se observă, sub aspectul daunelor materiale, că acestea au fost acordate pe baza înscrisurilor și evidențelor prezentate de părțile civile iar suma acordată cu titlu de daune morale (3000 lei) reprezintă o compensație echitabilă pentru suferința cauzată părții civile (cu precizarea că partea civilă a primit în cursul procesului suma de 7000 lei daune morale, de la martorul P. M. – implicat și el în lovirea părții civile, sumă care trebuie avută în vedere la evaluarea daunelor morale ce urmează a mai fi plătite de inculpatul R. A.).
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul R. A. și persoana vătămată (și parte civilă) T. R. C. împotriva sentinței penale nr. 142/16.12.2014 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ .
Va menține sentința apelată.
În baza art. 275 alin. 2 și 4 Cpp va obliga pe fiecare dintre apelanți la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul R. A. și persoana vătămată (și parte civilă) T. R. C. împotriva sentinței penale nr. 142/16.12.2014 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ .
Menține sentința apelată.
În baza art. 275 alin. 2 și 4 Cpp obligă pe fiecare dintre apelanți la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 09.03.2015.
Președinte Judecător
D. V. F. I.
Grefier
A. S.
Red. F.I./23.03.2015
Tehnored. A.S./18.03.2015/5ex
Judecătoria Chișineu Criș: F. M. D.
| ← Contestarea măsurii asigurătorii. Art.250 NCPP. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 38/2015.... → |
|---|
