Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 1240/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1240/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 02-12-2015
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._ operator 2711
DECIZIA PENALĂ NR. 1240/A
Ședința publică din data de 2 decembrie 2015
Completul compus din:
Președinte: F. M. C. FLORENȚA
Judecător: F. P.
Grefier: I. M. S.
Ministerul Public este reprezentat de procuror A. I. S. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.
Pe rolul instanței se află judecarea apelului formulat de inculpatul D. T. împotriva sentinței penale nr. 2060 din 08.09.2015, pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._ .
Prezența părților, mersul dezbaterilor și concluziile părților și ale procurorului au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul de judecată din 04.11.2015, care face parte integrantă din prezenta decizie, instanța stabilind termen pentru deliberare și pronunțare la data de 18.11.2015, dată la care, din lipsă de timp pentru deliberare, precum și pentru legala constituire a completului în fața căruia a avut loc dezbaterea, a amânat pronunțarea în vederea deliberării pentru astăzi, 02.12.2015, când a hotărât următoarele:
C.
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2060 din 08.09.2015, pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._, în temeiul art. 336 alin. 1 CP, cu aplicarea art. 396 alin. 10 CPP, a fost condamnat inculpatul D. T. la pedeapsa de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
În temeiul art. 67 alin. 1 CP, art. 66 alin. 1 lit. a), b) și i) CP, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a conduce vehicule de categoriile B pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, în condițiile art. 68 alin. 1 lit. b) CP.
În temeiul art. 65 alin. 1 CP, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) (dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), b) (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și i) (dreptul de a conduce vehicule de categoriile B).
În temeiul art. 91 CP, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani.
În temeiul art. 93 alin. 1 CP, s-a impus inculpatului respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune T., la datele fixate de acesta,
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa,
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) CP, s-a impus inculpatului obligația de a urma programul „Drink & Drive” derulat de Serviciul de Probațiune T..
În temeiul art. 93 alin. 3 CP, s-a impus inculpatului obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, la una dintre următoarele două instituții: Primăria comunei Sînmihaiu Român, jud. T. sau S.C. HORTICULTURA S.A. din mun. Timișoara, în conformitate cu dispozițiile art. 404 alin. 2 CPP și ale art. 57 din Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
În baza art. 94 alin. 1 CP, s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c) - e) să se comunice Serviciului de Probațiune T..
În baza art. 404 alin. 2 CPP, s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În temeiul art. 94 CP, s-a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre la rămânerea definitivă a acesteia Serviciului de Probațiune T..
În temeiul art. 274 alin. 1 CPP, a fost obligată inculpata la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că:
La data de 09.06.2014, organele de cercetare penală ale IPJ T. – Serviciul Rutier s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul D. T., în timp ce conducea autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe . Timișoara, a fost implicat într-un accident rutier soldat cu pagube materiale, iar valoarea alcoolemiei în aerul expirat era de 1,82 mg/l alcool pur în aerul expirat. După efectuarea probei cu aparatul etilotest, inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic Municipal Timișoara în vederea recoltării probelor biologice. Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 274/12.06.2014 a rezultat că inculpatul avea la momentul recoltării primei probe de sânge o alcoolemie de 3,35 g/l alcool pur în sânge, iar la momentul recoltării celei de a doua probe o alcoolemie de 3, 25 g/l alcool pur în sânge.
Audiat în calitate de suspect la data de 25.02.2015, D. T. a declarat că la data de 09.06.2014, după ce a consumat băuturi alcoolice, a condus autoturismul marca Dacia pe drumurile publice, având valoarea de 1,82 mg/l alcool pur în aerul exprimat, recunoscând și regretând fapta.
Starea de fapt a fost confirmată de martorul R. F. N., audiat în faza de urmărire penală.
Starea de fapt reținută mai sus reiese din probele administrate în faza de urmărire penală: proces-verbal de constatare a infracțiunii (f. 7-8 UP), rezultat aparat alcotest (f. 13 UP), buletin de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 274 din 12.06.2014 (f. 9 UP), proces-verbal de prelevare și cerere de analiză (f. 11 UP), declarație suspect/inculpat D. T. (f. 20, 22 UP), declarație martor R. F. N. (f. 23 UP).
În drept: Fapta inculpatului D. T. de a conduce pe drumurile publice, respectiv, pe . Timișoara, la data de 09.06.2014, în jurul orei 14.35, autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ având o alcoolemie de 3,35 g/l alcool pur în sânge la prima probă de sânge recoltată și respectiv 3,25 g/l alcool pur în sânge la a doua probă de sânge recoltată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. 1 CP.
În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, s-a constatat că existența elementului material, respectiv conducerea pe drumurile publice, pe . Timișoara, a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, rezultă din probele administrate pe parcursul urmăririi penale.
Infracțiunea incriminată fiind una de pericol, urmarea imediată a faptei săvârșite de către inculpat constă în punerea în pericol a siguranței traficului rutier. Starea de pericol pentru valoarea ocrotită de actul normativ mai sus menționat s-a produs prin însăși săvârșirea acțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice.
De asemenea, legătura de cauzalitate între fapta săvârșită și urmarea socialmente periculoasă rezultă din însăși săvârșirea faptei.
În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii, s-a reținut că inculpatul a săvârșit fapta cu intenție indirectă, potrivit art. 16 alin. 3 lit. b) CP, întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale, respectiv punerea în pericol al siguranței circulației rutiere și a participanților la trafic și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui.
Astfel, la alegerea și individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, în baza criteriilor generale de individualizare, prev. în cuprinsul art. 74 CP, raportate în prezenta cauză, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În concret, instanța de fond a reținut gravitatea infracțiunii comise raportată la alcoolemia de 3,35 g/l alcool pur în sânge, rezultatul produs constând în producerea unui accident rutier soldat cu pagube materiale, dar și conduita inculpatului în cursul procesului penal, acesta colaborând cu organele judiciare și recunoscând fapta comisă în sarcina sa.
Având în vedere că inculpatul a beneficiat de dispozițiile art. 396 alin. 10 CPP, limitele de pedeapsă avute în vedere la individualizarea pedepsei sunt închisoarea de la 8 luni la 3 ani și 4 luni.
Pentru aceste motive, instanța de fond a condamnat pe inculpatul F. D. la pedeapsa de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. 1 CP.
Potrivit dispozițiilor art. 67 alin. 1 CP, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța de fond a constatat că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară. Așa cum reiese din starea de fapt reținută, inculpatul a condus un autoturism pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică de 3,35 g/l alcool pur în sânge. În plus, cu această ocazie a produs un accident rutier soldat cu pagube materiale. În aceste condiții, instanța de fond a considerat a fi îndeplinite condițiile cerute de lege pentru a putea aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a conduce vehicule de categoriile B pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, în condițiile art. 68 alin. 1 lit. b) CP.
În temeiul art. 65 alin. 1 CP, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) (dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice), b) (dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) și i) (dreptul de a conduce vehicule de categoriile B).
În ceea ce privește individualizarea modului de executare a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere faptul că în urma conducerii autovehiculului sub influența alcoolului a rezultat un accident de circulație în urma căruia s-au produs pagube materiale.
Raportat la acest aspect, instanța de fond a considerat că nu se impune în cauză renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei în condițiile art. 80 CP, respectiv 83 și urm. CP, dar nici executarea în regim de detenție a pedepsei aplicate. În consecință, a analizat îndeplinirea condițiilor cerute de lege pentru a putea dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform dispozițiilor art. 91 și urm CP.
Potrivit dispozițiilor art. 91 alin. 1 CP, instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute, anume: pedeapsa aplicată, inclusiv în cazul concursului de infracțiuni, să fie închisoarea de cel mult trei ani; infractorul să nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepțiile prevăzute de lege, infractorul să își fi dat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, iar, în raport cu criteriile stabilite de lege, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite infracțiuni, fiind necesară, însă, supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
În speță, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 91 alin. 1 CP, respectiv pedeapsa pronunțată este de 2 (doi) ani și 2 (două) luni, inculpatul nu are antecedente penale și și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. De asemenea, având în vedere vârsta inculpatului, dar și modul în care a înțeles gravitatea faptei comise, atitudinea de recunoaștere și regret, pe care inculpatul a manifestat-o pe întreaga durată a procesului penal, precum și conduita numitului D. T. înainte și după comiterea faptei, instanța de fond a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite infracțiuni, fiind necesară, însă, supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
De asemenea, instanța de fond a constatat că nu este incident nici unul dintre cazurile în care, potrivit art. 91 alin. 3 CP nu poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În consecință, în temeiul art. 91 CP, art. 92 alin. 1 CP, a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani.
Raportat la alcoolemia ridicată, 3,35 g/l alcool pur în sânge, instanța de fond, în temeiul art. 93 alin. 2 lit. b) CP, a impus inculpatului obligația de a urma programul „Drink & Drive” derulat de Serviciul de Probațiune T..
În temeiul art. 93 alin. 1 CP, a impus inculpatului respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune T., la datele fixate de acesta,
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa,
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
Totodată, instanța de fond a considerat că este necesar, în temeiul art. 93 alin. 3 CP, a impune inculpatului obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, la una dintre următoarele două instituții: Primăria comunei Sînmihaiu Român, jud. T. sau S.C. HORTICULTURA S.A. din mun. Timișoara, în conformitate cu dispozițiile art. 404 alin. 2 CPP și ale art. 57 din Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
În baza art. 94 alin. 1 CP, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. 1 lit. c) - e) s-a dispus a se comunica Serviciului de Probațiune T..
În baza art. 404 alin. 2 CPP, s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În temeiul art. 94 CP, s-a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre la rămânerea definitivă a acesteia Serviciului de Probațiune T..
În temeiul art. 274 alin. 1 CPP, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva sentinței penale nr. 2060 din 08.09.2015, pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._, a formulat apel inculpatul D. T., înregistrat pe rolul Curții de A. Timișoara la data de 22.09.2015 sub nr._ .
În cuprinsul motivelor de apel formulate, inculpatul D. T. a solicitat desființarea în parte a sentinței penale atacate și, rejudecând, să se reducă durata pedepselor complementare și să se înlăture obligațiile stabilite în sarcina sa, de a urma programul de reabilitare comportamentală „Drink&Drive” și de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, având în vedere că nu a mai avut nicio confruntare cu legea penală, nu îi stă în fire să consume băuturi alcoolice și apoi să conducă un autovehicul fiind sub influența acestora, are cunoștințe privind conducerea autoturismului, a avut pe tot parcursul urmăririi penale un comportament sincer, recunoscând și regretând fapta. A menționat inculpatul că deține permis de conducere de ani de zile și de la obținerea acestuia a avut continuitate în conducerea autoturismului de peste 24 de ani, însă aproape un an de zile a avut o perioadă dificilă în viața sa, astfel cum rezultă din caracterizările în circumstanțiere depuse la dosar), fiind și internat în spital. Așadar a arătat inculpatul că nu este predispus la săvârșirea unor astfel de infracțiuni, ci a trecut printr-o asemenea situație în mod accidental, astfel că nu se justifică impunerea programului „Drink&Drive”.
În ceea ce privește obligarea sa de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, deși și-a dat consimțământul în acest sens, a arătat inculpatul că este angajat în câmpul muncii și de multe ori lucrează și peste program, astfel că riscă să-și piardă serviciul, întrucât se vor suprapune orele de muncă neremunerată și programul „Drink&Drive” cu perioada orelor de muncă din cadrul firmei, unde este angajat de peste 20 de ani.
Examinând apelul formulat de inculpat, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, instanța apreciază că este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Instanța de apel își însușește starea de fapt reținută de prima instanță, precum și raționamentele de interpretare a probatoriului administrat folosite în ambele faze ale procesului penal, respectiv urmărire penală și judecată și din care rezultă vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui autovehicul sub influența alcoolului prevăzută de art. 336 alin. 1 C.p.
Astfel, instanța de fond în mod corect a reținut starea de fapt dedusă judecăți, respectiv aceea că în timp ce conducea autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe . Timișoara, a fost implicat într-un accident rutier soldat cu pagube materiale, iar valoarea alcoolemiei în aerul expirat era de 1,82 mg/l alcool pur în aerul expirat. După efectuarea probei cu aparatul etilotest, inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic Municipal Timișoara în vederea recoltării probelor biologice. Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 274/12.06.2014 a rezultat că inculpatul avea la momentul recoltării primei probe de sânge o alcoolemie de 3,35 g/l alcool pur în sânge, iar la momentul recoltării celei de a doua probe o alcoolemie de 3, 25 g/l alcool pur în sânge.
Inculpatul D. T. a recunoscut săvârșirea faptei în fața instanței de judecată, unde a solicitat ca judecata să aibă loc în baza art. 375 C. pr. pen.
Raportat la ansamblul materialului probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, C. de A. constată că în mod corect prima instanța a reținut vinovăția inculpatului și a constatat incidența dispozițiilor privind procedura simplificată prevăzute art. 375 Cod procedură penală, încadrarea în drept a faptelor săvârșite, fiind de asemenea corectă, iar pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare stabilită pentru infracțiunea dedusă judecății, a fost just individualizată în raport cu criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal.
Instanța de apel reține că în aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.pr.pen., cuantumul limitelor de pedeapsă se reduce cu o treime, însă, instanța, în raport de dispozițiile art. 74 C.pen., aplică o pedeapsă între aceste limite reduse, nefiind obligatoriu a aplica chiar minimul special.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 74 alin. 1 C.pen.: „împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.”
Prima instanță a avut în vedere starea de real pericol a faptei dedusă din împrejurarea că acesta a condus în oraș, la o oră de vârf, cu o alcoolemie ridicată, producând și un accident de circulație din care au rezultat pagube materiale. De asemenea, instanța de apel constată că nu s-a identificat nici una din condițiile prevăzut de art. 75 C.pen., pentru a reține vreo circumstanță atenuantă.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv, și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.
Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea săvârșirii altor fapte penale.
În cauză, raportat la gravitatea faptei comise, în mod corect prima instanță a stabilit pedeapsa închisorii, iar nu pe aceea a amenzii penale. Pedeapsa reprezintă o constrângere directă aplicată inculpatului, de natură să asigure în mai mare măsură îndreptarea și corijarea acestuia.
Procedând la analizarea individualizării judiciare a executării pedepsei, având în vedere necesitatea ca aceasta să fie conformă legii penale, instanța de apel consideră că trebuie avute în vedere împrejurările faptei, consecințele acesteia constând în producerea de pagube materiale dar și conduita și persoana inculpatului, vârsta sa, precum și împrejurarea că acesta a manifestat sinceritate și regret pentru fapta săvârșită, atitudinea sa procesuală demonstrând dorința sa de reintegrare. Prin urmare, instanța de apel apreciază că se impune aplicarea pedepsei și necesitatea supravegherii conduitei inculpatului pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani.
Criticile apelantului D. T. privind reducerea duratei pedepselor complementare nu pot fi primite, prima instanță în mod corect pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi printre care și dreptul de a conduce vehicule de categoriile B pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, în condițiile art. 68 alin. 1 lit. b) CP.
În același sens, stabilirea unei durate de 3 ani pentru pedeapsa complementară constând în interzicerea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a conduce vehicule de categoriile B este deplin proporțională, având în vedere că durata acestei pedepse coincide și curge în paralel cu termenul de supraveghere, iar pe durata în care conduita inculpatului se impune a fi supravegheată acesta nu poate prezenta garanțiile morale necesare exercitării unor asemenea funcții și nici a dreptului de a conduce. D. prin această măsură suplimentară se poate asigura că inculpatul ca înțelege deplin riscul major pe care l-a creat pentru siguranța sa și a celorlalți participanți la trafic în momentul în care a ales să conducă pe drumurile publice cu o alcoolemie foarte ridicată de 3,35 g/l alcool pur în sânge producând și un accident de circulație, ceea ce denotă faptul că, deși infracțiunea prev. de art. 336 C.pen. este una de pericol, în cazul inculpatului pericolul s-a materializat, astfel încât executarea unei asemenea obligații contribuie la atingerea și înțelegerea scopului pedepsei a cărei executare a fost suspendată. Față de pericolul social concret ridicat (inculpatul conducând cu o alcoolemie de 3,35 g/l alcool pur în sânge, la o oră în care circulația este intensă, producând și un accident de circulație), împrejurarea că această faptă reprezintă un incident izolat de la momentul la care inculpatul a obținut permisul de conducere, nu poate avea relevanța scontată de inculpat privind reducerea duratei pedepselor complementare, fiind avută în vedere la dozarea pedepsei și la alegerea modalității de individualizare judiciară a executării acesteia.
Criticile privind aplicarea obligației de a urma programul de reabilitare comportamentală „Drink&Drive” sunt de asemenea nefondate.
Față de dispozițiile imperative ale art. 93 alin. 2 C.pen., instanța trebuia să aplice în mod obligatoriu una dintre obligațiile prevăzute la art. 93 alin. 2 C.pen. literele a-d, astfel încât, având în vedere că inculpatul a condus pe drumurile păublice cu o alcoolemie de 3,35 g/l alcool pur în sânge prima instanță a făcutt o justă individualizare a obligației prev. de art. 93 alin. 2 lit. b) C.pen., impunând inculpatului obligația de a urma programul „Drink & Drive” derulat de Serviciul de Probațiune T..
Criticile privind obligarea inculpatului la prestarea unei munci în folosul comunității sunt nefondate.
Argumentele sale în sensul că este angajat și va fi în dificultate să presteze concomitent o muncă în folosul comunității nu pot fi primite.
Potrivit art. 93 alin. 3 C.pen., este obligatorie prestarea unei munci în folosul comunității în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, instanța apreciind doar numărul de zile și condițiile, respectiv instituțiile din comunitate în care se va presta respectiva muncă. Din această perspectivă prima instanță a stabilit în sarcina inculpatului numărul minim de zile de muncă în folosul comunității prevăzut de lege. Nu poate fi omis nici faptul că acordul pentru prestarea muncii în folosul comunității reprezintă o condiție pentru aplicarea dispozițiilor art. 91 C.pen., în caz contrar aplicându-se o pedeapsă cu executare în regim de detenție. De asemenea, nu poate fi pierdut din vedere că o condamnare la o pedeapsă penală, chiar în situația suspendării executării acesteia, atrage o . interdicții, obligații și măsuri care implică anumite inconveniente pentru inculpat.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul D. T. împotriva sentinței penale nr. 2060/08.09.2015, pronunțată de J. Timișoara în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga inculpatul apelant să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct.1, lit. b C.pr.pen., respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul D. T. împotriva sentinței penale nr. 2060/08.09.2015, pronunțată de J. Timișoara în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpatul apelant să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.12.2015.
Președinte, Judecător,
F. M. C. FLORENȚA F. P.
Grefier,
I. M. S.
Red. F.F./07.12.2015
Tehnored. I.M.S. - 4 ex./03.12.2015
Primă instanță: J. Timișoara – jud. N. C.
| ← Cerere de contopire a executării pedepselor. alte modificări... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 513/2014. Curtea... → |
|---|
