Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 233/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 233/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 22-12-2015
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 233/CO
Ședința publică din data de 22.12.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: F. P.
GREFIER: O. IOȚCOVICI
Ministerul Public- P. de pe lângă C. de A. Timișoara este reprezentat de procuror B. E..
Pe rol se află judecarea contestației formulată de persoana condamnată M. G. împotriva sentinței penale nr. 138 din 7 octombrie 2015 pronunțată de Judecătoria O., secția penală în dosarul nr._ .
Fără citarea părților.
Dezbaterile și susținerile se află consemnate în încheierea de ședință din 16.12.2015 care face parte integrantă din prezenta și prin care, pentru lipsă de timp, în vederea deliberării și pronunțării, instanța a stabilit termen la data de 22.12.2015, când:
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
La data de 20.11.2015 s-a înregistrat pe rolul Curții de A. Timișoara calea de atac formulată de M. G., intitulată „apel” împotriva sentinței penale nr. 138 din 7 octombrie 2015 pronunțată de Judecătoria O., secția penală în dosarul nr._ .
La termenul de judecată din data de 16.12.2015, calea de atac formulată în cauză a fost recalificată din apel în contestație, pentru motivele redate în încheierea de ședință de la acel termen.
Prin sentința penală nr. 138 din 7 octombrie 2015, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria O., a respins contestația la executare formulată de condamnatul M. G., iar în baza art. 275 alin.2 C.pr.pen. a obligat condamnatul M. G., la 50 de lei, cheltuieli de judecată față de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria O. sub nr._ din 10.03.2015, petentul M. G., pe calea contestației la executare, a solicitat retragerea mandatului european de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr.94/27.04.2004 pronunțată de Judecătoria O., dat fiind aspectul că pedeapsa la care a fost condamnat de către instanța din România, a fost executată în statul Portugalia.
În fapt, contestatorul a arătat că, prin sentința penală nr. 94 din 27.04.2004 a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani cu executare de către Judecătoria O.. Totodată, a precizat că nu a fost prezent la proces, deoarece s-a mutat în Portugalia încă din anul 2001. Odată ajuns în Portugalia, a început să lucreze iar după un an, în anul 2002, a venit și soția sa. Deși nu știa de condamnarea din România, fără să se sustragă executării pedepsei, a fost identificat în anul 2012 și a fost reținut în Lisabona, Portugalia.
Contestatorul a mai menționat că Statul Portughez, în baza refuzului facultativ, reglementat în art. 12 alin 1 litera g din Legea 65/2003 (lege portugheza), a refuzat să se extrădeze în vederea executării pedepsei în România și astfel că prin sentința din data de 06.06.2012 Tribunalul Penal din Porto a decis executarea sentinței în Portugalia.
De asemenea, contestatorul a arătat că asemenea dispoziție similară este reglementată și în legea română, respectiv în Legea nr. 302/2004, la art. 98 unde instanța, de exemplu, poate refuza extrădarea și, pe cale incidentală, poate dispune
recunoașterea hotărârii statului străin și poate dispune executarea sentinței în România. O asemenea procedura apreciază că s-a întâmplat și în cazul său prin care instanța din Portugalia a refuzat extrădarea și a dispus recunoașterea sentinței pronunțată de Judecătoria O. și a dispus executarea sentinței în Portugalia.
Contestatorul a mai învederat că, începând cu data de 06.06.2012, a început executarea pedepsei în Portugalia. La data de 15.01.2015 a fost liberat condiționat și momentan stă cu familia în L. do Balio, Portugalia, însă dorește să se lămurească problema Mandatului European de Executare a pedepsei emis de Judecătoria O., în calitate de instanță de executare. Liberarea condiționată s-a dispus la data de 15.01.2015 de către Tribunalul de Executare a Pedepselor din Porto, cu mențiunea că executare pedepsei se va încheia la data de 03.12.2016, între timp existând următoarele obligații: să locuiască la adresa din Portugalia Rua de Recarei, 172,3 esq, L. de balio, adresa pe care nu o va putea schimba fără autorizarea prealabilă a Tribunalului de Executare a pedepselor; să accepte supravegherea echipei de reintegrare socială din Porto (Penal 5), cu sediul In R. do Melo, 5, unde se va prezenta în termen de 5 zile după liberare, iar în continuare când și unde echipa va hotărî; să se dedice participativ și activ muncii permise de lege și să aibă un comportament bun în conformitate cu normele în vigoare;
Persoana condamnată a făcut, de asemenea, trimitere la prevederile art. 94 din Legea 302/2004 și a considerat că a executat sentința în Portugalia unde a fost pus în libertate astfel că, în virtutea principiului „non bis in idem” consacrat în art. 8 din Legea 302/2004, nu mai poate executa încă o dată sentința în România, astfel că nu mai există nici un temei pentru ca mandatul european să fie în vigoare, sens în care acesta trebuie retras de către instanța de executare.
Contestatorul a mai arătat că nu poate fi prezent la proces, având în vedere restricțiile impuse de sentința de liberare condiționată, sens în care a desemnat o casă de avocatură pentru a efectua demersurile de retragere a mandatului de executare european.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art. 8 și 94 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
Contestatorul a anexat cererii acte doveditoare emise de autoritățile portugheze precum și traducerile acestora.
La solicitarea primei instanței a fost atașat dosarul nr._ iar Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei O. a efectuat un referat pe marginea sentinței penale nr. 94/26.04.2004 pronunțată de Judecătoria O. în dosarul nr. 243/2004.
În fapt, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 147/ 17.04.2003, a Judecătoriei O., pronunțată în dosar nr. 459/ 2003, definitivă prin neapelare la 19.05.2004, s-a dispus condamnarea inculpatului M. G., la pedeapsa de 4 ani închisoare, cu privare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. 3 C.p., din 1969, art. 291 C.p., din 1969, în condițiile art. 33 lit. a, art. 33 lit. b C.p.
În vederea executării celor dispuse în cauză s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii cu nr. 109/19.05.2004, al Judecătoriei O., ca instanță de executare.
La data de 30.06.2009, a fost emis mandatul european de arestare nr. 12/30.06.2009 și mandatul de urmărire internațională nr. 12/30.06.2009.
În vederea executării pedepsei, la 21.03.2012, a fost arestat în statul Portugalia.
Statul Portughez, în baza refuzului facultativ, reglementat în art. 12 alin 1 litera g din Legea 65/2003 (lege portugheza), a refuzat extrădarea inculpatului M. G. în vederea executării pedepsei în România și astfel că prin sentința din data de 06.06.2012 Tribunalul Penal din Porto a decis executarea sentinței în Portugalia, respectiv s-a a dispus recunoașterea sentinței pronunțată de Judecătoria O. și a dispus executarea sentinței în Portugalia.
Din cuprinsul Sentinței din data de 06.06.2012 Tribunalul Penal din Porto, s-a reține că executare pedepsei se va încheia la data de 03.12.2016, între timp existând următoarele obligații, în sarcina condamnatului: să locuiască la adresa din Portugalia Rua de Recarei, 172,3 esq, L. de balio, adresa pe care nu o va putea schimba fără autorizarea prealabilă a Tribunalului de Executare a pedepselor; să accepte supravegherea echipei de reintegrare socială din Porto (Penal 5), cu sediul In R. do Melo, 5, unde se va prezenta în termen de 5 zile după liberare, iar în continuare când și unde echipa va hotărî; să se dedice participativ și activ muncii permise de lege și să aibă un comportament bun în conformitate cu normele în vigoare
Prin sentința penală nr. 127/ 06.09.2013, a Judecătoriei O., pronunțată în dosar 243/ 2004, definitivă la 02.10.2013, prin nerecurare, s-a respins cererea privind contestarea prescripției executării pedepsei privind pe condamnatul M. G., cu referire la executarea pedepsei cu închisoarea de 4 ani, aplicată prin sentința penală nr. 147/ 17.04.2003, a Judecătoriei O., pronunțată în dosar nr. 459/ 2003, definitivă prin neapelare la 19.05.2004.
În analiza celor învederate de către inculpatul condamnat M. G., prima instanță a observat că acesta impută executarea pedepsei, aspect față de care a analiza incidența disp. art. 598 alin. 1 lit. d C.pr.pen.,
De asemenea, s-a reținut că potrivit sentinței din data de 06.06.2012, dată de Tribunalul Penal din Porto, invocată de condamnat, aceasta, este încă în procedura de executare, până la data de 03.12.2016.
Față de cele arătate, remarcând că cele dispuse prin sentința din 06.06.2012, dată de Tribunalul Penal din Porto, nu au fost executate în totalitate, cu referire la pedeapsa aplicată, prima instanță a reținut că nu sunt incidente disp. art. 8, art. 94 alin. 1 din Legea 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, în sensul reținerii ca executată pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 147/17.04.2003, a Judecătoriei O., pronunțată în dosar nr. 459/ 2003, definitivă prin neapelare la 19.05.2004, în care s-au emis actele de executare, deduse judecății.
Împotriva acestor dispoziții a formulat apel, recalificat de instanță ca fiind contestație, persoana condamnată M. G., solicitând să se constate ca executată pedeapsa de 4 ani dispusă în baza sentinței penale nr. 97/27.04.2005 și să se dispună luarea tuturor măsurilor care se impun în acest caz.
Analizând excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la 10.02.2015 persoana condamnată M. G. a formulat cale de atac împotriva sentinței penale nr. sentinței penale nr. 138 din 07.10.2015 a Judecătoriei O., dată în dosar_ .
Astfel cum mai sus am arătat prin prezenta cerere înregistrată la prima instanță s-a solicitat retragerea mandatului european de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr.94/27.04.2004 pronunțată de Judecătoria O., cu motivarea că pedeapsa la care a fost condamnat de către instanța din România, a fost executată în statul Portugalia.
Totodată, prin precizare de acțiune, petentul a solicitat să se constate executată pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 97 din 27.04.2012, pronunțată de Judecătoria O., cerere întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. 1 lit. c C.pr.pe.
Față de cele expuse, C. apreciază că, calea de atac exercitată împotriva unei hotărâri ce vizează executarea unei hotărâri este reglementată de dispozițiile art. 597 alin. 7 C.p.p. unde se arată că „Hotărârile pronunțate în primă instanță în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestație la instanța ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare.”
Prin urmare, văzând că, în speță, contestația petentului reprezintă o cale de atac în materia executării unei hotărâri pronunțată de Judecătoria O., competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului C.-S..
Astfel, în baza art. 597 alin. 7 C.pr.pen., va declina competența de soluționare a contestației formulate de petentul M. G. împotriva sentinței penale nr. 138 din 07.10.2015 a Judecătoriei O., dată în dosar_ în favoarea Tribunalului C. S..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 597 alin. 7 C.pr.pen., declină competența de soluționare a contestației formulate de petentul M. G. împotriva sentinței penale nr. 138 din 07.10.2015 a Judecătoriei O., dată în dosar_ în favoarea Tribunalului C. S..
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.12.2015.
PREȘEDINTE
F. P. GREFIER,
O. IOȚCOVICI
Red. F. P./28.12.2015
Tehnored.O.I. 5 ex-22.12.2015
Prima instanță – Judecătoria O. – jud. A. G.
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._ Operator 2711
Emisă la 23.12.2015
Către,
TRIBUNALUL C.-S.
Vă înaintăm alăturat dosarul nr._, privind petentul M. G., întrucât prin decizia penală nr. 233/CO din data de 22.12.2015, C. de A. Timișoara, în baza art. 597 alin. 7 C.pr.pen., a declinat competența de soluționare a contestației formulată de petent împotriva sentinței penale nr. 138 din 07.10.2015 a Judecătoriei O., dată în dosar_ în favoarea Tribunalului C. S..
Dosarul cusut și numerotat conține ........ file.
Anexă: - dosarul nr._ al Judecătoriei O. – 74 file;
- dosarul nr._ al Judecătoriei O. – 16 file
- dosarul nr. 416/P/2002 al Parchetului de pe lângă Judecătoria O. – 114 file
- dosarul nr. 4456/P/2003 al Tribunalului C.-S. – 34 file
- dosarul nr. 243/2004 al Judecătoriei O. – 69 file
- dosarul nr. 413/2004 al Judecătoriei O. – 2 file
- dosarul nr. 4456/P/2003 al Tribunalului C.-S. – 18 file
PREȘEDINTE, GREFIER,
F. P. O. IOȚCOVICI
| ← Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006.... | Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... → |
|---|
