Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 1320/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1320/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 16-12-2015
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._ operator 2711
DECIZIA PENALĂ NR. 1320/A
Ședința publică din data de 16 decembrie 2015
Completul compus din:
Președinte: F. M. C. FLORENȚA
Judecător: F. P.
Grefier: I. M. S.
M. Public este reprezentat de procuror A. I. S. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.
Pe rolul instanței se află judecarea apelului formulat de P. DE PE L. J. CARANSEBEȘ împotriva sentinței penale nr. 271 din 15.09.2015, pronunțată de J. Caransebeș în dosarul nr._ .
Prezența părților, mersul dezbaterilor și concluziile părților și ale procurorului au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul de judecată din 02.12.2015, care face parte integrantă din prezenta decizie, instanța stabilind termen pentru deliberare și pronunțare la data de 16.12.2015, când a hotărât următoarele:
C.
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
P. sentința penală nr. 271 din 15.09.2015, pronunțată de J. Caransebeș în dosarul nr._, în baza art. 485 alin. 1 lit. b Cod procedură penală, a fost respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă J. Caransebeș cu inculpatul A. V. T., cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de deținere, comercializare bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu inculpatul A. C., cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de deținere, comercializare bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal.
În baza art. 275 al. 3 Cod procedură penală, cheltuielile de judecată avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că:
La data de 28.08.2015 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Caransebeș sub nr._ acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de P. de pe lângă J. Caransebeș cu inculpatul A. V. T., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de deținere, comercializare bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu inculpatul A. C., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de deținere, comercializare bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal.
Referitor la inculpatul A. V. T., s-a reținut în actul de sesizare a instanței că în perioada septembrie 2014 – martie 2015 inculpatul A. V. T. a deținut, depozitat, transportat și comercializat în mod repetat, alcool etilic de contrabandă proveniență Serbia, prejudiciind bugetul general consolidat al statului prin neplata accizei.
Din probele administrate în cauză a rezultat faptul că inculpatul A. V. T. a ajutat la livrarea de cantități de băuturi alcoolice fabricate de către tatăl său A. C., aspect recunoscut de către acesta, așa cum a recunoscut și faptul că avea cunoștință că băuturile alcoolice pe care le livra erau fabricate de către tatăl său, utilizând alcool etilic de proveniență Serbia.
P. ordonanța din data de 17.10.2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului A. V. T., pentru infracțiunea prevăzută de art. 296 ind. 1 alin.1 lit. 1 și pedepsită de art. 296 ind. 1 alin. 2 lit. a din Legea 571/2003.
P. ordonanța din data de 05.03.2015 a Parchetului de pe lângă J. Caransebeș s-a dispus efectuarea în continuare a urmării penale față de A. V. T., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal și infracțiunea prev. de art. 296 ind. 1 al. 1 lit. 1 din Legea 571/2003 cu aplic. 35 al. 1 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 al. 1 Cod penal.
La data de 09.03.2015 organul de cercetare penală a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal și infracțiunea prev. de art. 296 ind. 1 al. 1 lit. 1 din Legea 571/2003 cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal.
P. ordonanța din data de 10.03.2015 a Parchetului de pe lângă J. Caransebeș s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui A. C., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 270 al. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal și A. V. T., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 270 al. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal.
Prejudiciul a fost achitat cu chitanța ./2014 nr._/59/04.06.2015 emisă de Biroul Vamal C.-S..
Situația de fapt anterior expusă a fost stabilită în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarația inculpatului, adresă prejudiciu, declarații martori, proces-verbal de efectuare a percheziției.
S-a stabilit prin acest acord de recunoaștere a vinovăției pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpatului, respectiv pedeapsa de doi ani închisoare cu aplicarea prevederilor art. 91 Cod penal.
Referitor la acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu inculpatul A. C., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de deținere, comercializare bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, instanța de fond a reținut urătoarele:
În perioada septembrie 2014 – martie 2015 inculpatul A. C. a deținut, depozitat, transportat și comercializat în mod repetat, alcool etilic de contrabandă proveniență Serbia, prejudiciind bugetul general consolidat al statului prin neplata accizei.
Din probele administrate în cauză a rezultat faptul că inculpatul A. V. T. a ajutat la livrarea de cantități de băuturi alcoolice fabricate de către tatăl său A. C., aspect recunoscut de către acesta, așa cum a recunoscut și faptul că avea cunoștință că băuturile alcoolice pe care le livra erau fabricate de către tatăl său utilizând alcool etilic de proveniență Serbia.
Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este de 7290 lei constând în taxe vamale în cuantum de 107 lei, accize în valoare de 5683 lei și TVA în valoare de 1500 lei. Prejudiciul a fost achitat în totalitate cu chitanța ./2014 nr._/59/04.06.2015 emisă de Biroul Vamal C.-S..
P. ordonanța din data de 17.10.2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului A. V. T., pentru infracțiunea prevăzută de art. 296 ind. 1 alin. 1 lit. 1 și pedepsită de art. 296 ind. 1 alin. 2 lit. a din Legea 571/2003.
P. ordonanța din 09.03.2015 a IPJ C.-S. – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice – Caransebeș, s-a dispus extinderea urmăririi penale față de numitul A. C. cu privire la săvârșirea, în formă continuată a infracțiunii de „deținere, depozitare, transport, comercializare… bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia” – infracțiune asimilată celor de contrabandă, faptă prev. de art. 270 al. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal, constând în aceea că în perioada septembrie 2014 – 09 martie 2015 a deținut, depozitat, transportat și comercializat alcool etilic de contrabandă provenită din Serbia, pe care l-a folosit parțial la fabricarea de băuturi spirtoase cunoscute sub denumirea de votcă și rom, prejudiciind bugetul general consolidat al statului prin sustragere de la plata accizei, pentru aceste fapte dispunându-se efectuarea în continuare a urmăririi penale față de A. C. prin ordonanța din 09.03.2015.
P. ordonanța din 10.03.2015 a Parchetului de pe lângă J. Caransebeș s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui A. C., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 270 al. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal și A. V. T., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 270 al. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal.
Având în vedere că în cauză existau probe din care rezulta suspiciunea rezonabilă că inculpatul A. C. a săvârșit în formă continuată infracțiunea de deținere, depozitare, transport și comercializare bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, infracțiune asimilată celor de contrabandă, prev. și ped. de art. 270 al. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal, că nu există nicio cauză care împiedică exercitarea acțiunii penale, s-a apreciat că măsura controlului judiciar este necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal și a împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală și este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatului A. C..
În temeiul prevederilor art. 202, art. 203 alin. 2 și 4, art. 211 alin. 1 și 4 și art. 215 alin. 1-5 Cod procedură penală și art. 82 și 83 din Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin Ordonanța din 10.03.2015 s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul A. C. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere, depozitare, transport și comercializare bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, infracțiune asimilată celor de contrabandă, prev. și ped. de art. 270 al. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 al. 1 Cod penal, pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 10.03.2015 până la data de 08.05.2015, durată pe care trebuia să respecte obligațiile prevăzute de art. 215 al. 1 lit. a, b, c Cod procedură penală și obligațiile prevăzute de art. 215 al. 2 lit. a, b, d., e, j C.p.p., măsură ce s-a prelungit prin ordonanța din 05.05.2015 pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 08.05.2015 până la data de 06.07.2015.
Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului este de 7290 lei constând în taxe vamale în cuantum de 107 lei, accize în valoare de 5683 lei și TVA în valoare de 1500 lei. Prejudiciul a fost achitat în totalitate cu chitanța ./2014 nr._/59/04.06.2015 emisă de Biroul Vamal C.-S..
Situația de fapt anterior expusă a fost stabilită în urma analizei coroborate a mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: declarația inculpatului, adresă prejudiciu, declarații martori, proces-verbal de efectuare a percheziției.
P. acordul de recunoaștere a vinovăției s-a stabilit pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpatului, respectiv pedeapsa de doi ani închisoare cu aplicarea prevederilor art. 91 Cod penal.
A fost înaintat instanței dosarul de urmărire penală nr. 2406/P/2014.
Analizând acordurile de recunoaștere a vinovăției înaintate de către P. de pe lângă J. Caransebeș, cu inculpații A. V. T. și A. C., instanța de fond a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 482 C. proc. pen.
Conform art. 482 Cod procedură penală, acordul de recunoaștere a vinovăției cuprinde: a) data și locul încheierii; b) numele, prenumele și calitatea celor între care se încheie; c) date privitoare la persoana inculpatului, prevăzute la art. 107 alin. 1; d) descrierea faptei ce formează obiectul acordului; e) încadrarea juridică a faptei și pedeapsa prevăzută de lege; f) probele și mijloace de probă; g) declarația expresă a inculpatului prin care recunoaște comiterea faptei și acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală; h ind.1) felul și cuantumul, precum și forma de executare a pedepsei ori soluția de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat.
P. acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu inculpatul A. V. T. s-a stabilit pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplicarea prevederilor art. 91 și urm. Cod penal, iar prin acordul încheiat cu inculpatul A. C. s-a stabilit pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea prevederilor art. 91 și urm. Cod penal.
În cele două acorduri nu se face nicio precizare la termenul de suspendare, măsurile de supraveghere și obligațiile inculpaților conform art. 92-93 Cod penal.
De asemenea infracțiunea prevăzută de art. 270 al. 3 din Legea 86/2006 este pedepsită cu închisoare de la 2 – 7 ani și interzicerea unor drepturi.
În acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate de P. de pe lângă J. Caransebeș nu se face nicio referire la interzicerea drepturilor față de inculpați.
În această situație instanța de fond a apreciat că în acordurile de recunoaștere a vinovăției nu sunt stabilite felul, cuantumul și forma de executare a pedepsei, întrucât nu conțin nicio mențiune referitoare la interzicerea drepturilor inculpaților, pedepsele complementare, pedepsele accesorii, termenul de încercare, măsurile și obligațiile de supraveghere.
Împotriva sentinței penale nr. 271 din 15.09.2015, pronunțată de J. Caransebeș în dosarul nr._, a formulat apel P. de pe lângă J. Caransebeș, înregistrat pe rolul Curții de A. Timișoara la data de 19.10.2015 sub nr._ .
În memoriul cuprinzând motivele de apel P. de pe lângă J. Caransebeș a apreciat că sentința primei instanțe este netemeinică și nelegală, deoarece nu au fost respectate prevederile art. 484 alin. 1 C.p.p. în sensul că instanța de judecată avea obligația de a dispune acoperirea mențiunilor obligatorii în cel mult 5 zile, cu sesizarea în acest sens a conducătorului parchetului care a emis acordul, iar aceste mențiuni lipsă puteau fi completate foarte ușor prin citarea inculpaților de către procurorul de caz și întocmirea unui supliment al actului de sesizare a instanței cu prevederile indicate în sentința apelată, respingerea acordului putând fi dispusă numai dacă procurorul nu poate completa acest document în termenul prevăzut de 5 zile. De asemenea, s-a arătat că și dispozițiile art. 482 lit. h C.p.p. au fost incluse în conținutul art. 484 alin. 1 C.p.p., între omisiunile care pot fi acoperite în termenul legal de 5 zile.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel invocate și analizate din oficiu, în limitele prev. de art. 417 al. 2 C.p.p., C. reține următoarele:
P. sentința apelată au fost respinse acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate de P. de pe lângă J. Caransebeș cu inculpatul A. V. T., cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de deținere, comercializare bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prevăzută de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și cu inculpatul A. C., cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de deținere, comercializare bunuri sau mărfuri care trebuie plasate sub regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal.
Este corectă constatarea primei instanțe în sensul că în acordurile de recunoaștere a vinovăției nu se face nicio referire la interzicerea drepturilor față de inculpați, deși infracțiunea prevăzută de art. 270 al. 3 din Legea 86/2006 este pedepsită cu închisoare de la 2 – 7 ani și interzicerea unor drepturi.
Potrivit art. 479 C. pr. pen., acordul de recunoaștere a vinovăției are ca obiect recunoașterea comiterii faptei și acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și privește felul și cuantumul pedepsei, precum și forma de executare a acesteia.
Potrivit art. 482 C. pr. pen., acordul de recunoaștere a vinovăției cuprinde:
a) data și locul încheierii;
b) numele, prenumele și calitatea celor între care se încheie;
c) date privitoare la persoana inculpatului, prevăzute la art. 107 alin. (1);
d) descrierea faptei ce formează obiectul acordului;
e) încadrarea juridică a faptei și pedeapsa prevăzută de lege;
f) probele și mijloacele de probă;
g) declarația expresă a inculpatului prin care recunoaște comiterea faptei și acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală;
h) felul și cuantumul, precum și forma de executare a pedepsei ori soluția de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror și inculpat;
i) semnăturile procurorului, ale inculpatului și ale avocatului.
Având în vedere că legea nu distinge între pedepsele principale, complementare și accesorii, acordul de recunoaștere a vinovăției nu poate omite pedepsele complementare, cu atât mai mult cu cât în cauză aplicarea acestora este obligatorie potrivit art. 270 al. 3 din Legea 86/2006.
Această omisiune din cuprinsul acordului este una esențială, care nu putea fi complinită de către instanță întrucât potrivit art. 485 alin. 1 lit. a C. pr. pen., prin admiterea acordului de recunoaștere a vinovăției nu se poate crea pentru inculpat o situație mai grea decât cea menționată în acord, iar aplicarea unei pedepse accesorii neprevăzute în acord reprezintă o asemenea agravare a răspunderii.
Cu atât mai mult, în apel nu s-ar putea complini lipsa aplicării pedepselor complementare din acordul de recunoaștere a vinovăției întrucât s-ar încălca atât prevederile art. 485 alin. 1 lit. a C. pr. pen cât și dreptul inculpaților la un dublu grad de jurisdicție în materie penală.
Singura modalitate prin care aceste omisiuni ale acordului puteau fi remediate ar fi fost aplicarea dispozițiilor art. 484 C. pr. pen.
Criticile din apel prin care se arată că instanța în mod greșit nu a apelat la procedura prev. de art. 484 C. pr. pen., deși sunt întemeiate, nu pot conduce la admiterea apelului cu consecința validării acordului de recunoaștere a vinovăției.
În acest sens se observă ca în baza art. 484 alin. 1 C. proc. pen., dacă acordului de recunoaștere a vinovăției îi lipsește vreuna dintre mențiunile obligatorii sau dacă nu au fost respectate condițiile prevăzute la art. 482 și 483, instanța dispune acoperirea omisiunilor în cel mult 5 zile și sesizează în acest sens conducătorul parchetului care a emis acordul.
Aspectele învederate de către prima instanță privind respingerea acordurilor de recunoaștere a vinovăției s-ar fi încadrat în dispozițiile art. 484 C. pr. pen., fiind posibilă remedierea lipsurilor în respectiva procedură.
Cu toate acestea, față de dispozițiile art. 488 C. pr. pen., privind soluțiile instanței de apel, instanța de apel nu poate pronunța o soluție de trimitere a cauzei spre rejudecare către prima instanță pentru încălcarea dispozițiilor art. 484 C. pr. pen nefiind prevăzută de lege ni aplicarea în apel a dispozițiilor at. 484 C. pr. pen. Nici în lumina Deciziei Curții Constituționale 235/2015 publicată în monitorul oficial 364/26.05.2015 nu se poate dispune o asemenea soluție în condițiile în care, statuând asupra neconstituționalității dispozițiilor art. 488 C. pr. pen. în privința limitării soluțiilor care pot fi pronunțate de către instanța de apel, C. constituțională se pronunță expres doar cu privire la necesitatea de a fi recunoscută posibilitatea instanței de a admite apelul și a respinge acordul de recunoaștere a vinovăției. Cu privire la alte soluții, se arată că se impune reglementarea competenței instanței de a pronunța în apel și alte soluții decât cele de la art. 488 alin 4 C. pr. pen., dar în lipsa unei prevederi exprese, până la intervenția legiuitorului, o soluție de trimitere spre rejudecare nu poate fi dispusă în apel, neavând bază legală. Nici aplicarea dispozițiilor generale ale art. 421 C. pr. pen. nu permite trimiterea spre rejudecare, întrucât nerespectarea dispozițiilor art. 484 C. pr. pen. nu reprezintă un caz de nulitate absolută, ci de nulitate relativă.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 488 alin. 4, lit. a C.pr.pen., va respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă J. Caransebeș împotriva sentinței penale nr. 271 din 15.09.2015, pronunțată de J. Caransebeș în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați, în sumă de 720 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 488 alin. 4, lit. a C.pr.pen., respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă J. Caransebeș împotriva sentinței penale nr. 271 din 15.09.2015, pronunțată de J. Caransebeș în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați, în sumă de 720 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.12.2015.
Președinte, Judecător,
F. M. C. FLORENȚA F. P.
Grefier,
I. M. S.
Red. F.F./18.12.2015
Tehnored. I.M.S. – 7 ex./17.12.2015
Primă instanță: J. Caransebeș – jud. A. A.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 513/2014. Curtea... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 233/2015.... → |
|---|
