Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 776/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 776/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 09-09-2015
DOSAR NR._ operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 776/A
Ședința publică din data de 9 septembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: F. M. C. FLORENȚA
JUDECĂTOR: F. P.
GREFIER: I. M. S.
Ministerul Public este reprezentat de procuror A. I. S. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelurilor formulate de P. DE PE L. J. A. și inculpatul S. N. împotriva sentinței penale nr. 1561 din 20.07.2015, pronunțată de J. A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant S. N., aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărătorul ales, avocat R. R. din cadrul Baroului A., lipsă fiind reprezentantul părții responsabile civilmente intimate Asociația F. de Protecție a V. S., precum și părțile civile intimate L. I. R. și L. C. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depuse la dosar, prin registratura instanței, la data de 02.09.2015, precizări formulate de partea responsabilă civilmente intimată, iar la data de 07.09.2015, motivele de apel formulate de inculpatul apelant prin apărător ales.
Instanța pune în vedere inculpatului apelant S. N. că dispozițiile art. 420 alin. 4 C. pr. pen. instituie ascultarea sa în fața instanței de apel, dar beneficiază în continuare de dreptul de a nu da nicio declarație și îi aduce la cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute de art. 420 alin. 4 rap. la art. 378, art. 108 și art. 83 C. pr. pen.
Inculpatul apelant S. N. arată că este de acord să dea o declarație în fața instanței de apel, aceasta fiind consemnată și atașată la dosar în filă distinctă.
Nemaifiind alte cereri prealabile sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul în susținerea apelului formulat în cauză.
Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de admitere a apelului formulat de P. de pe lângă J. A. referitor la modul de aplicare a pedepselor accesorii și complementare, sens în care solicită desființarea sentinței penal apelate cu privire la aceste pedepse și, în rejudecare, aplicarea pedepselor complementare și accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și i C.p. pe lângă pedeapsa principală de 8 luni închisoare, iar ulterior, întrucât inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie, să se adauge la aceasta partea neexecutată din pedepsele accesorii anterioare, cu menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Apărătorul ales pentru inculpatul apelant S. N., avocat R. R. solicită admiterea apelului formulat de inculpat și desființarea hotărârii primei instanțe ca fiind netemeinică. A arătat că înțelege să critice soluția primei instanțe, întrucât aceasta în mod greșit a apreciat că inculpatul nu s-a aflat în stare de necesitate în data de 26.04.2015, când a condus autoturismul fiind sub influența băuturilor alcoolice. Precizează că din înscrisurile medicale aflate la dosar rezultă că C. M., cumnatul inculpatului, era bolnav dinainte, acesta era în metastază și acuza dureri continue, dar în după-amiaza acelei zile starea sa de sănătate s-a depreciat vizibil, nu a dorit să fie chemată ambulanța și nu a găsit nici un vecin care să-l transporte la spital, astfel că inculpatul s-a hotărât să-l conducă el însuși cu mașina la cel mai apropiat spital din Ineu, cunoscând că ambulanța ajunge de regulă într-o oră în localitate, precum și faptul că până la spital sunt aproximativ 25 de km, care se parcurg în 30-40 minute. Menționează apărătorul inculpatului că prima oprire a inculpatului a fost într-adevăr la Spitalul Orășenesc din Ineu, dar acolo nu a avut cine s-i preia, astfel că au fost îndrumați spre A.. Mai arată că inculpatul a locuit anterior evenimentului timp de 6 ani împreună cu fratele concubinei sale, context în care a intervenit o puternică relație de atașament între cei doi, astfel că inculpatul nu putea să rămână indiferent la suferințele cumnatului său și a avut în vedere doar salvarea vieții acestuia.
Cu privire la apelul formulat de către P., apărătorul ales pentru inculpatul apelant arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului inculpatului, întrucât, așa cum s-a motivat în sentința primei instanțe, nu s-a dovedit ca inculpatul să fi fost în stare de necesitate când a condus autoturismul, acesta nefiind singurul mod de rezolvare a problemei de sănătate a cumnatului său. Menționează că toate aceste împrejurări relatate de către inculpat în apărarea sa au fost reținute ca circumstanțe atenuante.
Inculpatul apelant S. N., având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului formulat și învederează instanței că, având în vedere gradul de rudenie și starea de sănătate a cumnatului său, a ales să-și riște libertatea pentru a-i salva viața acestuia.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 4371/19.12.2014 pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._/325/2013, în baza art. 336 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal și art. 76 Cod penal, a fost condamnat inculpatul S. N., fiul lui I. și M., născut la data de 23.11.1951 în loc. Dăești, jud. V., domiciliat în Mun. Timișoara, . D., nr.9, ., CNP:_, aflat în P. A., la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 g/l alcool pur în sânge.
În baza art. 83 Cod penal 1968 și art. 15 din legea nr. 187/2012, a fost revocată măsura suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 608 din 13.11.2013 a Judecătoriei D., care a fost cumulată cu pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată în cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.
În temeiul dispozițiilor art. 67 Cod penal, s-au aplicat inculpatului pedepsele complementare prevăzute de art. 66 lit. a), b) și i) Cod penal, pe o perioadă de 2 (doi) ani, iar, în temeiul art. 45 Cod penal, s-au aplicat inculpatului pedepsele complementare prevăzute de art. 66 lit. a), b) și i) Cod penal, inculpatului fiindu-i interzise drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a conduce autovehicule pe o perioadă de 2 (doi) ani.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 alin. 3 Cod penal în raport cu fiecare din infracțiunile de mai sus, inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) și i) Cod penal.
În baza art. 399 Cod procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive cu privire la inculpat.
În baza art. 399 alin. 9 Cod procedură penală, s-a dedus măsura reținerii, arestării preventive din data de 27.04.2015 la zi din pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare aplicată inculpatului.
În baza art. 16 alin. 1 lit. g) Cod procedură penală, a fost încetat procesul penal față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. 1, 2,3,4 Cod penal, constatând intervenirea unui acord de mediere.
În baza art. 397 și art. 25 Cod procedură penală, a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă exercitată de părțile civile L. I. R. și L. C. A..
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. A. emis în dosar 2923/P/2015 la data de 20.05.2015, înregistrat la J. A. la data de 21.05.2015, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului S. N., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal și vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. 1, 2, 3, 4 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
Prin rechizitoriu s-a reținut că la data de 26 aprilie 2015, în jurul orei 20:20, având o îmbibație alcoolica în sânge ce depășește limita legală, inculpatul S. N. a condus autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe . A., pe sensul de mers dinspre strada Renașterii către . când a ajuns la trecerea pentru pietoni, amplasată în dreptul ..R.L., nu a acordat prioritate de trecere și a accidentat pe persoanele vătămate L. I. R. (28 de ani) și L. C.-A. (26 de ani), care, în calitate de pietoni, s-au angajat în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni semnalizată și marcată corespunzător.
În urma producerii accidentului rutier, persoanele vătămate L. I. R. și L. C.-A. au suferit leziuni traumatice și au fost transportate la Spitalul Județean A., așa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului (filele 32-33).
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 134/A1 din 15.05.2015 al Serviciului Județean de Medicină Legală (filele 114-115), persoana vătămată L. I. R. a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce la data de 26.04.2015, în condițiile unui accident rutier, iar pentru leziunile suferite victima necesită un număr de 80-90 de zile de îngrijiri medicale.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 133/A1 din 18.05.2015 al Serviciul Județean de Medicină Legală (filele 116-117), persoana vătămată L. C.-A. a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce la data de 26.04.2015, în condițiile unui accident rutier, iar pentru leziunile suferite victima necesită un număr de 95-100 de zile de îngrijiri medicale.
Din buletinul de analiză toxicologică nr. 353 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală A., rezultă că în data de 26 aprilie 2015, la orele 21:15, suspectul S. N. avea o îmbibație alcoolică de 1,60 g/l alcool pur în sânge (fila 66).
Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului (fila 32-33), a schiței accidentului (fila 34) și a planșei fotografice (file 36-44), locul producerii accidentului se află situat pe . A.. Anterior producerii accidentului, autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ era condus de către inculpat pe sensul de mers dinspre strada Renașterii către . când a ajuns la trecerea pentru pietoni, amplasată în dreptul ..R.L., nu a acordat prioritate de trecere și a accidentat pe persoanele vătămate L. I. R. (28 de ani) și L. C.-A. (26 de ani), care, în calitate de pietoni, s-au angajat în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni semnalizată și marcată corespunzător. Ca urmare a accidentului, autoturismul condus de către inculpat se afla staționat pe banda nr.1 pe sensul de mers dinspre . . mai multe avarii în partea frontală. L. autoturism a fost identificat conducătorul acestuia, inculpatul S. N., care a declarat că, în timp ce conducea autovehiculul, întrucât nu a observat persoanele vătămate care, în calitate de pietoni, s-au angajat în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni semnalizată și marcată corespunzător amplasată în dreptul ..R.L., le-a surprins și accidentat. Pe acest segment de drum circulația rutieră este dirijată de indicatoarele rutiere.
Fiind audiat (filele 72-73, 76-78), inculpatul a recunoscut faptele, arătând că în cursul zilei de 26.04.2014, în timp ce se afla la locuința sa situată în loc. C., jud. A., în intervalul orar 08.30-13.00 a consumat aproximativ 150 de țuică și 0,5 litri de bere. Deoarece numitului C. M., cumnatul inculpatului, i s-a făcut rău, și întrucât nu a găsit nicio altă persoană care să îi transporte la un spital, în jurul orei 18.00 inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului său și, împreună cu cumnatul său, sau deplasat la spitalul din loc. Ineu. Deoarece aici nu se afla niciun medic, inculpatul a luat hotărârea să se deplaseze la A.. Ca urmare, în jurul orei 20.20, ajungând pe .. A., inculpatul arată că, întrucât nu a observat persoanele vătămate care, în calitate de pietoni, s-au angajat în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni semnalizată și marcată corespunzător amplasată în dreptul ..R.L., le-a surprins și accidentat.
Analizând actele și probele administrate în cauză: în faza de urmărire penală: declarații persoane vătămate (file 48, 55); procesul-verbal de cercetare la fața locului (file 32-33); schița accidentului (fila 34); planșa fotografică (file 36-44); buletinul de analiza toxicologică a alcoolemiei (fila 66); rapoarte de expertiză medico-legală (file 114-115, 116-117); declarații martori (file 86, 88, 90), declarații inculpat (file 72-73, 76-78);cazier judiciar (fila 82), în fața instanței: declarație inculpat: (f. 90-91), declarații martori (f. 95-98), instanța de fond a reținut următoarele:
ÎN FAPT:
În data de 26 aprilie 2015, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul S. N. a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare TM-11-fLF din localitatea C., județul A. până în localitatea Ineu, iar apoi până în municipiul A., cu intenția de a-l conduce pe numitul C. M., cumnatul inculpatului, la spital, acesta acuzând dureri mari în zona abdominală.
Ajungând în municipiul A., la trecerea de pietoni amplasată în dreptul ., în jurul orei 20.20, inculpatul nu a acordat prioritate de trecere părților vătămate L. I. R. și L. C. A., care s-au angajat în traversarea străzii pe trecerea de pietoni semnalizată și marcată în mod corespunzător, în urma impactului rezultând accidentarea gravă a victimelor, acestea suferind leziuni ce au necesitat spre vindecare un număr de 80-90, respectiv 95-100 de zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 133/A1 și 134/A1 din data de 18.05.2015 al Serviciului Județean de Medicină Legală de la filele 114-117 dosar urmărire penală.
Inculpatul a fost condus pentru recoltarea de probe biologice, fiind întocmit buletinul de analiză toxicologică nr. 353/26 aprilie 2015 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală A. care a atestat că inculpatul la data de 26 aprilie 2015, la orele 21.15 avea o îmbibație alcoolică de 1,60 g/alcool pur în sânge (fila 66 dosar urmărire penală).
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor astfel cum sunt descrise mai sus, dar și-a declinat responsabilitatea în comiterea acestora invocând cauza justificativă a stării de necesitate, întrucât a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, deoarece a intenționat să îl conducă pe numitul C. M. la o unitate spitalicească, acesta acuzând dureri mari în zona abdominală, care s-au accentuat pe parcursul zilei.
Instanța de fond a constatat însă că nu sunt îndeplinite condițiile stării de necesitate, întrucât această cauză justificativă lipsa unor posibilități alternative de acțiune în vederea combaterii stării de pericol, fiind o teză general consacrată în doctrină și jurisprudență că în situația în care un făptuitor săvârșește fapta tipică, prevăzută de legea penală, în vederea înlăturării unei stări de pericol cu toate că avea la dispoziție și modalități legitime de acțiune eficientă și având reprezentarea mentală a acestor posibilități, fapta nu este săvârșită în stare de necesitate, mobilul legitim al acțiunii putând fi valorificat numai ca o circumstanță de individualizare a răspunderii penale.
Or, cum localitatea de domiciliu a inculpatului este situată la o distanță de numai 25 de kilometri de localitatea Ineu, unde se află un serviciu de ambulanță, inculpatul avea posibilitatea de a contacta telefonic acest serviciu, un echipaj al ambulanței, în condițiile deplasării în regim special, având nevoie de un interval relativ scurt de timp pentru a sosi la fața locului și a acorda primul ajutor. Or, inculpatul, conform propriilor declarații, nu a făcut nici un demers pentru a solicita asistență medicală pentru numitul C. M., afirmația sa potrivit căreia echipajul ambulanței ar fi sosit în localitate într-un interval temporal neadecvat în raport cu starea medicală de urgență reclamată de persoana suferindă, apare ca fiind o simplă conjectură, nesusținută de date obiective.
Instanța de fond a reținut de asemenea că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, după cum rezultă din fișa de cazier judiciar de la filele 18 dosar urmărire penală.
ÎN D.:
Fapta inculpatului de a conduce autoturismul marca Dacia cu număr de înmatriculare_, pe drumurile publice din județul A. având o îmbibație alcoolică de 1,60 g/l alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal.
Fapta inculpatului, care, datorită nerespectării regulilor de circulație privitoare la acordarea priorității de trecere, a accidentat pe persoanele vătămate L. I. R. și L. C. A., care în calitate de pietoni s-au angajat în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător, acestea suferind leziuni ce au necesitat spre vindecare un număr de 80-90 și, respectiv 90-100 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. 1, 2, 3, 4 Cod penal.
La individualizarea sancțiunilor aplicabile inculpatului instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal. În favoarea inculpatului a avut în vedere mobilul ce a stat la baza comiterii faptei infracționale săvârșite cu intenție, astfel că a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal. În defavoarea inculpatului instanța de fond a reținut valoarea mare a alcoolemiei, în speță 1,60 g/l alcool pur în sânge, valoare dublă față de limita prevăzută de art. 336 alin. 1 Cod penal.
Față de aceste considerente, instanța de fond a apreciat că pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 g/l alcool pur în sânge este de natură a realiza scopul pedepsei.
Împotriva sentinței penale nr. 1561 din 20.07.2015, pronunțată de J. A. în dosarul nr._, au formulat apel P. de pe lângă J. A. și inculpatul S. N., înregistrate pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 12.08.2015 sub nr._ .
În cuprinsul motivelor de apel formulate, P. de pe lângă J. A. a solicitat aplicarea pedepselor complementare și accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și i C.p. pe lângă pedeapsa principală de 8 luni închisoare și apoi, constatându-se existența stării de recidivă postcondamnatorie, adăugarea părților neexecutate din pedepsele accesorii anterioare la cele stabilite pentru noua infracțiune, cu menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârii atacate.
În motivarea apelului declarat, inculpatul S. N. a arătat că înțelege să conteste hotărârea primei instanțe, întrucât aceasta în mod greșit a apreciat starea de fapt și nu a considerat că inculpatul se afla în stare de necesitate atunci când, fiind sub influența băuturilor alcoolice, a condus autoturismul proprietate personală între localitatea Chișalaca și municipiul A.. În opinia inculpatului, starea de necesitate reiese din declarațiile celor doi martori audiați în cauză și din înscrisurile medicale care atestă gravitatea maladiei de care suferea cumnatul său, C. M., cu care a locuit împreună timp de 6 ani, anterior evenimentului. Inculpatul a arătat că, întrucât nu avea nici cea mai mică intenție de a pleca undeva, a servit masa, în timpul căreia a consumat băuturi alcoolice, dar ulterior, starea de sănătate a cumnatului său s-a depreciat vizibil, acesta acuza dureri cumplite, gemea și se zbătea, astfel că inculpatul, întrucât cumnatul său nu a dorit chemarea ambulanței și nu s-a găsit niciun vecin care să-l transporte la spital, a luat hotărârea de a-l duce el însuși la Spitalul Ineu, cunoscând și faptul că ambulanța ajunge greu în localitate.
Examinând apelurile formulate de P. de pe lângă J. Timișoara, prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu potrivit art. 417 alin. 2 C.pr.pen., instanța de apel reține următoarele:
Instanța de fond în mod corect a reținut starea de fapt dedusă judecăți, respectiv aceea în data de data de 26 aprilie 2015, în jurul orei 20:20, având o îmbibație alcoolica în sânge ce depășea limita legală, inculpatul S. N. a condus autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe . A., pe sensul de mers dinspre strada Renașterii către . când a ajuns la trecerea pentru pietoni, amplasată în dreptul ..R.L., nu a acordat prioritate de trecere și a accidentat pe persoanele vătămate L. I. R. (28 de ani) și L. C.-A. (26 de ani), care, în calitate de pietoni, s-au angajat în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni semnalizată și marcată corespunzător.
În urma producerii accidentului rutier, persoanele vătămate L. I. R. și L. C.-A. au suferit leziuni traumatice și au fost transportate la Spitalul Județean A..
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 134/A1 din 15.05.2015 al Serviciului Județean de Medicină Legală, persoana vătămată L. I. R. a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce la data de 26.04.2015, în condițiile unui accident rutier, iar pentru leziunile suferite victima necesită un număr de 80-90 de zile de îngrijiri medicale.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 133/A1 din 18.05.2015 al Serviciul Județean de Medicină Legală, persoana vătămată L. C.-A. a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce la data de 26.04.2015, în condițiile unui accident rutier, iar pentru leziunile suferite victima necesită un număr de 95-100 de zile de îngrijiri medicale.
Din buletinul de analiză toxicologică nr. 353 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală A., rezultă că în data de 26 aprilie 2015, la orele 21:15, suspectul S. N. avea o îmbibație alcoolică de 1,60 g/l alcool pur în sânge (fila 66).
Față de această stare de fapt, instanța a condamnat inculpatul pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. și ped. de art. 336 alin. 1 C.pen. și a dispus încetarea procesului penal pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, prev. și ped. de art. 196 alin. 1, 2, 3, 4 C.pr.pen., întrucât între inculpat și persoanele vătămate a intervenit un acord de mediere.
Instanța de apel apreciază că apărările inculpatului că se afla în stare de necesitate nu pot fi primite. Inculpatul împreună cu persoana pe care a transportat-o la spital nu trăiau într-o locuință izolată, dacă salvarea ajungea greu în acea localitate, inculpatul putea apela la un prieten sau un vecin. De asemenea, din chiar declarația inculpatului rezultă că s-a prezentat cu persoana bolnavă la Spitalul Orașului Ineu, dar cu toate acestea nici măcar din această locație inculpatul nu a solicitat să i se pună la dispoziție o ambulanță, ci a continuat drumul spre A..
Prima instanță a reținut în mod corect că distanța între localitatea de domiciliu și orașul Ineu este de doar 25 km. Inculpatul nu a dovedit că a apelat Serviciul Ambulanță și că abia ulterior, văzând timpul necesar deplasării acesteia, a luat hotărârea de a-l transporta el pe cel bolnav la spital.
Instanța de apel apreciază că hotărârea atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu ansamblul probator administrat atât în ceea ce privește starea de fapt, cât și în privința pedepsei principale aplicate de instanța de fond, aceasta fiind corect individualizată raportat la criteriile generale de individualizare a pedepselor reglementate de art. 74 C.pen.
Conducerea autoturismului pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală constituie o faptă ce poate avea urmări dintre cele mai grave pentru viața, sănătatea sau integritatea corporală a inculpatului sau a altor persoane, ca și pentru integritatea unor bunuri, ceea ce îi conferă un caracter grav. În cauza de față, conducerea autoturismului sub influența alcoolului a și avut astfel de consecințe, fapta inculpatului conducând la accidentarea gravă a două persoane ce traversau drumul regulamentar.
La aprecierea gradului de pericol social nu se poate face abstracție de persoana și conduita inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, instanța de apel reține că pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, orientată sub minim, ca urmarea a reținerii circumstanței atenuante este de natură să satisfacă nevoia de reeducare și îndreptarea inculpatului prin prisma criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.pen.
Astfel, potrivit art. 74 din Codul penal: „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.”
În speță, inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă orientată sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, circumstanțele săvârșirii faptei, fiind reținute de natură a diminua pericolul social.
Instanța de apel reține că în speță inculpatul va executa 1 an și 2 luni închisoare ca urmare a aplicării obligatorii a prevederilor art. 83 C.pen. din 1969, inculpatul fiind anterior condamnat prin sentința penală nr. 608/13.11.2013 a Judecătoriei D. la o pedeapsă de 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei, fapta ce formează obiectul prezentului dosar fiind comisă la data 26.04.2015, în termenul de încercare al acelei condamnări.
În această situație potrivit prevederilor art. 83 C.pen. din 1969: „Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune”.
Se observă că prima instanță a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor legale mai sus menționate, iar dispozițiile privind revocarea suspendării rămân aplicabile și după . noului cod penal potrivit art. 15 alin. 2 din Legea 187/2012.
Reținând aceste considerente, apelul inculpatului apare ca fiind nefondat.
În ceea ce privește apelul declarat de procuror, instanța de apel constată că într-adevăr prima instanță a aplicat pedeapsa complementară pe lângă pedeapsa rezultantă, obținută în urma revocării suspendării și nu pe lângă pedeapsa principală de 8 luni închisoare pentru infracțiunea ce face obiectul judecății conform art. 67 alin. 1 C.pen.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 67 Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) și i) Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin. 1 C.pen., urmând ca ulterior în baza art. 45 alin. 1 C.pen., să aplice pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b, i C.pen. după executarea pedepsei rezultante de 1 ani și 2 luni.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, în temeiul art. 65 alin. 3 C.pen., aceasta se cuvine a fi aplicată tot pentru infracțiunea dedusă judecății, respectiv pe lângă pedeapsa de 8 luni închisoare, astfel că va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 65 lit. a, b, i C.pen.
Constatând că pentru condamnarea de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 608 din 13.11.2013 a Judecătoriei D., inculpatului îi fusese aplicată pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și lit. b C.pen. din 1969, urmează a se face aplicarea art. 45 alin. 5, rap. la alin. 3 lit. a C.pen., urmând a aplica inculpatului pedeapsa accesorie cea mai grea, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), și i) Cod penal până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante de 1 an și 2 luni.
Va menține în rest sentința apelată.
În baza art. 424 alin. 2 și 3 C.pr.pen. rap. la art. 399 alin. 1 C.pr.pen. și 72 C.pen., va menține starea de arest a inculpatului, apreciind că subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri și mai mult împotriva inculpatului s-a pronunțat o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenție, care la data pronunțării prezentei decizii va deveni definitivă. Va deduce în continuare arestul preventiv din 20.07.2015 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga inculpatul apelant să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct.1, lit. b C.pr.pen., respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul S. N. împotriva sentinței penale nr. 1561/20.07.2015, pronunțată de J. A. în dosar nr._ .
În baza art. 421 alin. 2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de către P. de pe lângă J. A., împotriva aceleiași sentințe.
Desființează sentința penală atacată sub aspectul pedepselor complementare și accesorii și rejudecând în aceste limite:
În temeiul dispozițiilor art. 67 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) și i) Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin 1 C.pen..
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 alin. 3 Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) și i) Cod penal.
În temeiul dispozițiilor art. 45 alin. 1 Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) și i) Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei rezultante de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin 1 C.pen..
În temeiul dispozițiilor art.45 alin. 5 raportat la alin. 3 lit. a) Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie cea mai grea, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), și i) Cod penal până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante de 1 an și 2 luni.
Menține în rest sentința apelată.
În baza art. 424 alin 2 și 3 C.pr.pen rap. la art. 399 alin 1 C.pr.pen și 72 C.pen menține starea de arest a inculpatului și deduce în continuare arestul preventiv din 20.07.2015 la zi.
În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpatul apelant să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
F. M. C. FLORENȚA F. P.
GREFIER,
I. M. S.
Red. F.P./29.09.2015
Tehnored. I.M.S. - 10 ex./22.09.2015
Primă instanță: J. A. – jud. L. M. U.
| ← Comisie rogatorie internaţională. Încheierea nr. 140/2015.... | Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea... → |
|---|
