Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 1090/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1090/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 29-10-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 1090/A
Ședința publică de la 29 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.
Judecător L. Ani B.
Grefier A. J.
Ministerul Public este reprezentat de procuror S. A., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă J. M. N. împotriva sentinței penale nr. 77/30.06.2015 pronunțată de J. M. N. în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă inculpatul intimat I. B..
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată îndeplinită procedura de citare cu inculpatul și împrejurarea că acesta nu poate fi audiat și nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul susține apelul declarat de P. de pe lângă J. M. N., solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței apelate și pe fond, condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin.1 C.p. S-a arătat că prelevarea probei biologice s-a făcut la ora 01.50 adică la o oră și 40 minute față de momentul opririi în trafic, iar acest aspect coroborat cu declarația inculpatului și a martorului F. C. - în sensul că imediat după consumul de alcool inculpatul a condus autoturismul, conduc la concluzia că valoarea alcoolemiei era în curbă ascendentă, înscriindu-se cu mult peste valoarea limitei legale.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 77/30.06.2015 pronunțată de J. M. N. în dosar nr._, în baza art.396 al.5 raportat la art.16 lit.b) teza întâi CPP s-a dispus achitarea inculpatului I. B., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe” prevăzute art. 336 al.1 Cod Penal.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. 540/P/2014 al Parchetului de pe lângă J. M. N. a fost trimis în judecată, în stare de libertate inculpatul I. B., pentru infracțiunea de „conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice”, prev. de art. 336 alin.1 C.p.
În actul de sesizare s-a reținut că la data de 04.09.2014 în jurul orei 00,10 organele Poliției Oraș M. N. l-au depistat pe inculpatul I. B. în timp ce conducea pe . M. N. autoutilitara marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ , aflându-se sub influența băuturilor alcoolice. Deoarece acesta emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul alcooltest, care din cauza faptului că inculpatul nu a suflat suficient de puternic indica erori, acesta a fost condus la Spitalul oraș M. N. unde i s-a recoltat o probă de sânge. Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.173/A12/17.09.2014 s-a stabilit faptul că inculpatul prezenta o alcoolemie de 1,50 mg/l alcool în sânge.
Audiat în faza cercetării și urmăririi penale, inculpatul a recunoscut și regretat fapta, arătând că anterior depistării în trafic, consumase două sticle cu bere.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut aceiași stare de fapt cu cea descrisă în rechizitoriu.
În drept fapta săvârșită de inculpatul I. B. de a conduce un autoturism pe drumuri publice sub cu o îmbibație alcoolică de peste 0,8g/l este prevăzută de art.336 al.1 Cod Penal „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”.
Pentru a se reține în sarcina inculpatului I. B. săvârșirea infracțiunii de „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe” prevăzute de art.336 al.1 Cod Penal, în analiza laturii obiective a infracțiunii, instanța trebuie să constate în primul rând că inculpatul a condus un vehicul pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice iar în al doilea rând că nivelul alcoolemiei din sânge era la acel moment de peste 0,8 g ‰.
Din declarația martorului F. C., procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și declarațiile inculpatului de recunoaștere a fapte rezultă că inculpatul a condus un vehicul pe drumurile publice sub influența alcoolului.
În ceea ce privește nivelul alcoolemiei din sânge la momentul când inculpatul a fost oprit în circulație de agenții de poliție, instanța a reținut că în dovedirea acestui aspect au fost aduse drept probe Buletinul de Analiză Toxicologică – Alcoolemie nr.173/A12/17.09.2014 și recunoașterea inculpatului.
Conform art.103 CPP „probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză”. În aceste condiții, instanța este liberă să aprecieze valoarea juridică a fiecărei probe, chiar și a declarațiilor de recunoaștere date de inculpat. Astfel, după cum rezultă din conținutul declarațiilor date de inculpat în fața organelor de urmărire penală și în fața instanței, acesta recunoaște săvârșirea faptelor, sau mai bine spus, recunoaște că a condus un vehicul pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice.Recunoașterea acestuia nu se poate extinde și asupra nivelului de alcool pur din sânge de la momentul săvârșirii faptei, deoarece acesta nu avea posibilitatea reală să cunoască acest aspect. Chiar dacă inculpatul, ulterior efectuării buletinului de analiză, când i-a fost adus la cunoștință nivelul de alcool pur din sânge rezultat din singura probă recoltată, a recunoscut săvârșirea faptei, nu influențează valoarea probatorie a buletinului de analiză. Este adevărat că probele trebuie să fie analizate atât individual cât și prin coroborare cu alte probe, dar această cerință se limitează la probele administrate legal. Ori în cauză Buletinul de Analiză Toxicologică – Alcoolemie nr.173/A12/17.09.2014 nu poate reprezenta o probă legală, de vreme ce nu au fost recoltate două probe de sânge la interval de o oră. Așa cum rezultă din buletinul de analiză „proba II: ora recoltării: - alcoolemie: nu s-a recoltat”, iar inculpatul nu a refuzat să îi fie recoltată a două probă de sânge. Motivul nerecoltării celei de-a doua probă de sânge este reprezentat de forma articolului 336 al.1 CPP în vigoare la data respectivă: „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană, care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”. Astfel, pentru a se reține în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii era necesar, ca la momentul prelevării probelor de sânge, șoferul să aibă o îmbibație alcoolică de peste 0,8 g ‰.
Prin Decizia nr.732 din 16.12.2014 a Curții Constituționale, publicată în M.O. nr.69 din 27.01.2015 s-a reținut că mențiunea „la momentul prelevării mostrelor biologice” este neconstituțională deoarece nivelul alcoolemiei din momentul prelevării probelor nu este același cu cel din momentul când inculpatul a fost oprit în circulație de agenții e poliție. În motivarea hotărârii, curtea a reținut că această infracțiune, fiind una de pericol, se consumă la momentul opririi în trafic a șoferului; ori stabilirea nivelului de alcoolemie doar pentru momentul prelevării probelor ar presupune plasarea consumării infracțiunii la un moment ulterior săvârșirii ei. Această neconcordanță a apărut din momentul intrării în vigoare a Codului Penal actual, care a modificat reglementarea anterioară, dată de O.U.G. 195/2002.
În baza art.147 al.1 din Constituția României și art.31 al.3 din L.47/1992 mențiunea „la momentul prelevării mostrelor biologice” și-a încetat efectele juridice la expirarea termenului de 45 de zile de la momentul publicării deciziei Curții Constituționale deoarece legiuitorul nu a adus nici o modificare articolului 336 al.1 din Codul Penal în acest termen.În aceste condiții nivelul alcoolemiei de 0,8 g ‰ cerut de art.336 al.1 Cod Penal trebuie să fie stabilit pentru momentul depistării în trafic a inculpatului. Așa cum rezultă și din considerentele deciziei Curții Constituționale, singura proba care poate stabili acest lucru este recalcularea retroactivă a alcoolemiei în baza a două probe de sânge prelevate de la șofer la un interval de timp determinat.
Buletinul de Analiză Toxicologică – Alcoolemie nr.173/A12/17.09.2014 stabilește nivelul alcoolemiei la momentul prelevării unei singure probe, în contradicție cu dispozițiile Deciziei nr.732 din 16.12.2014 a Curții Constituționale. Conform art.172 CPP „efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză este necesară și opinia unui expert”.
Pentru determinarea îmbibației de alcool pur în sânge a inculpatului I. B. la momentul depistării în trafic a acestuia, singura probă utilă este o lucrare de specialitate privind recalcularea retroactivă a alcoolemiei. Această procedură este reglementată de Ordinul nr.1512/2013 al Ministerului Sănătății care prevede la art.10 din anexă că „pentru determinarea alcoolemiei se recoltează două mostre de sânge la interval de o oră una față de cealaltă, fiecare mostră fiind reprezentată de o cantitate de 10 ml”. Buletinul de analiză întocmit în conformitate cu Ordinul nr.1512/2013 al Ministerului Sănătății reprezintă un raport de constatare, conform art.172 al.9 și al.10 CPP. Deoarece la scurt timp după săvârșirea faptei s-a prelevat doar o singură probă de sânge, în prezent nu se poate dispune efectuarea unei expertize în baza art.172 al.12 CPP, fiind imposibil de stabilit nivelul alcoolemiei la momentul săvârșirii faptei.
S-a menționat că la momentul prelevări probei biologice, respectiv la data de 17.09.2014, art.10 din anexa de la Ordinul nr.1512/2013 al Ministerului Sănătății prevedea necesitatea recoltării a două probe biologice, astfel cum a fost redat textul acestuia în paragraful anterior. D. la data de 15.10.2014, prin art. I pct.5 din Ordinul nr.1192 al Ministerului Sănătății a fost modificat conținutul art.10 din anexa de la Ordinul nr.1512/2013, în sensul necesității prelevării unei singure probe biologice. Ulterior, prin art. I pct.1 din Ordinul nr.277 din 11.03.2015 al Ministerului Sănătății, s-a revenit la necesitatea prelevării a două probe biologice. Mai mult, prin Ordinul nr.1134/C-255 din 25.05.2000 emis în comun de Ministerul Justiției și Ministerul Sănătății, act normativ care a rămas în vigoare nemodificat până în prezent, prevede la art.33 al.4 că „expertiza de recalculare a alcoolemiei se efectuează numai în cazurile în care s-au recoltat două probe de sânge la interval de o oră între ele..”
În aceste condiții instanța a reținut că procedura de prelevare a probelor biologice de la inculpatul I. B. a fost îndeplinită cu încălcarea a două norme legale în vigoare la acel moment, respectiv art.10 din anexa de la Ordinul nr.1512/2013 al Ministerului Sănătății și art.33 al.4 din Ordinul nr.1134/C-255 emis în comun de Ministerul Justiției și Ministerul Sănătății.Singura perioadă în care un act normativ a prevăzut necesitatea prelevării unei singure probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei a fost între 15.10.2014 și 11.03.2015, perioadă în care a activat Ordinul nr.1192 din 15.10.2014 al Ministerului Sănătății. Această modificare a fost implementată conform la necesităților normei de incriminare care a intrat în vigoare la data de 01.02.2015, respectiv art.336 din Codul Penal adoptat prin L.286/2009. Prin adoptarea noului cod s-a abrogat vechea incriminare, respectiv art.87 din O.U.G. 195/2002, care condiționa reținerea săvârșirii faptei tot de momentul în care conducătorul auto este depistat în trafic. Chiar și anterior Ordinului nr.1512/2013 al Ministerului Sănătății, necesitatea recoltării a două probe biologice era impusă, pe lângă Ordinul nr.1134/C-255 emis în comun de Ministerul Justiției și Ministerul Sănătății și de prevederile art.6 lit.a) din Ordinul nr.376 emis în data de 10.04.2006 de către Ministerul Sănătății.
Așa cum rezultă din toate actele normative care au reglementat procedura de prelevare a probelor biologice până în prezent, astfel cum au fost enumerate anterior, rezultă că procedura prevăzută de Ordinul nr.1192 din 15.10.2014 al Ministerului Sănătății a fost doar un efect al intrării în vigoare a formei inițiale a art.336 Cod Penal. Revenirea la încadrarea dată de art.87 al.1 din O.U.G. 195/2002, în prezent abrogat, în urma Deciziei nr.732 din 16.12.2014 a Curții Constituționale, publicată în M.O. nr.69 din 27.01.2015, a dus la emiterea Ordinului nr.277 din 11.03.2015 al Ministerului Sănătății. Mai mult, acest ultim ordin introduce și art.10 indice 2 în Ordinul 1512/2013 care menționează că „în cazul în care nu au fost recoltate două probe de sânge, la interval de o oră una față de cealaltă, nu se va putea efectua estimarea retroactivă a alcoolemiei.”
Din ansamblul normelor legale enumerate, a succesiunii lor în timp și din considerentele și dispozitivul Deciziei nr.732 din 16.12.2014 a Curții Constituționale, publicată în M.O. nr.69 din 27.01.2015 instanța a reținut că Buletinul de Analiză Toxicologică – Alcoolemie nr.173/A12/17.09.2014 reprezintă o probă întocmită cu încălcarea normelor legale în vigoare și drept consecință nu are nici o valoarea probatorie.
Din întreg materialul probatoriu administrat în cauză a rezultat că inculpatul I. B. a săvârșit cel mult o contravenției, nivelului de alcool pur în sânge la momentul depistării acestuia în traficul rutier fiind imposibil de stabilit în prezent, conform legislației în vigoare.
Împotriva sentinței penale nr. 77/30.06.2015 pronunțată de J. M. N. a declarat apel, în termen legal, P. de pe lângă J. M. N., criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivarea apelului s-a arătat că Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1512/2013 a fost modificat prin ordinul nr. 1192/15.10.2014; că prelevarea probei biologice s-a făcut la ora 01.50 adică la o oră și 40 minute față de momentul opririi în trafic, iar acest aspect coroborat cu declarația inculpatului și a martorului F. C. - în sensul că imediat după consumul de alcool inculpatul a condus autoturismul conduc la concluzia că valoarea alcoolemiei era în curbă ascendentă, înscriindu-se cu mult peste valoarea limitei legale.
Analizând apelul declarat de P. de pe lângă J. M. N., prin prisma motivelor invocate de acesta și din oficiu, conform art. 417 alin. 2 C.p.p., instanța constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Într-adevăr prin decizia nr. 732/2014 a Curții Constituționale s-a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. 1 C.p. este neconstituțională, însă aceasta nu echivalează cu o dezincriminare a infracțiunii nefiind stabilite vicii de neconstituționalitate în privința normei de incriminare în integralitatea ei, fiind menținută în fondul activ al legislației, în dreptul pozitiv. Instanța de apel reține că prin înlăturarea sintagmei „la momentul prelevării mostrelor biologice” nu a dispărut elementul temporal al infracțiunii, în norma analizată existând un asemenea element, decurgând chiar din verbum regens - „conducerea” pe drumurile publice, așa cum era și în dispozițiile art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, ceea ce impune stabilirea gradului de alcoolemie la acest moment. De altfel, din considerentele deciziei Curții Constituționale rezultă că însăși distincția dintre momentul săvârșirii faptei și amânarea consumării ei prin sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” a constituit un argument de neconstituționalitate: „Îmbibația alcoolică se determină prin analiza toxicologică a mostrelor biologice recoltate la un moment de timp mai mult sau mai puțin îndepărtat de momentul săvârșirii infracțiunii, care este cel al depistării în trafic a conducătorului vehiculului. Condiția ca îmbibația alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge să existe la momentul prelevării mostrelor biologice plasează, astfel, consumarea infracțiunii la un moment ulterior săvârșirii ei, în condițiile în care de esența infracțiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârșirii lor. Odată cu oprirea în trafic încetează starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite de dispozițiile art. 336 din Codul penal, astfel încât, raportat la momentul prelevării mostrelor biologice, tragerea la răspundere penală nu se justifică. Stabilirea gradului de îmbibație alcoolică și, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în funcție de momentul prelevării mostrelor biologice, care nu poate fi întotdeauna imediat următor săvârșirii faptei, constituie un criteriu aleatoriu și exterior conduitei făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală, în contradicție cu normele constituționale și convenționale mai sus menționate.” Prin urmare, în cauză se pune problema modalității de probare a infracțiunii conform Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul probelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul nr. 1512/12.12.2013 al Ministerului Sănătății, chiar coroborate cu alte probe.
În speță, probele pe care P. de pe lângă J. M. N. le invocă în susținerea acuzării sunt: procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 173/A12/17.09.2014 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală C.-S. și declarațiile inculpatului și martorului F. C.. Analizând aceste probe, instanța de apel constată că niciuna și nici coroborarea lor nu conduc la stabilirea cu certitudine a faptului că inculpatul a avut la momentul depistării în trafic o alcoolemie peste limitele permise de lege. Astfel, conform procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante din 04.09.2014, inculpatul Iovanaovici B. a fost depistat în trafic la ora 00,11; iar potrivit buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 173/A12/17.09.2014 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală C.-S. ora recoltării probei este 01.50, alcoolemia constatată fiind 1,50g ‰. După cum se observă, recoltarea probei biologie a avut loc la un interval de aproximativ o oră și 40 minute de la oprirea conducătorului auto, or acest interval de timp nu poate fi considerat ca fiind unul care respectă dispozițiile art. 190 alin. 8 C.p.p. și nici ale art. 9 din Normele Metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1512/2013. Astfel, potrivit art. 190 alin. 8 C.p.p.: „În cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe, recoltarea de probe biologice se efectuează din dispoziția organelor de constatare și cu consimțământul celui supus examinării, de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregătire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o instituție medicală, în condițiile stabilite de legile speciale.” Totodată, potrivit art. 9 din Normele Metodologice privind recoltarea, depozitarea și transportul mostrelor biologice în vederea probațiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1512/2013: „Recoltarea mostrelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezenței în organism a substanțelor psihoactive se va face în cel mai scurt timp posibil de la producerea evenimentului rutier sau a împrejurării care impune recoltarea acestora”. În art. 10 alin. 1 din aceleași Norme se prevede că „Pentru determinarea alcoolemiei se recoltează două mostre de sânge la interval de o oră una față de cealaltă, fiecare mostră fiind reprezentată de o cantitate de 10 ml”, de unde rezultă concluzia că trecerea unui interval de o oră conduce la o modificare a gradului de alcoolemie, ceea ce, de altfel, și permite stabilirea evoluției ascendente sau descendente a acesteia. În acest context, recoltarea probelor biologice la un interval de timp mai mare de o oră (o oră și 40 minute) nu permite a se concluziona cu certitudine asupra valorii alcoolemiei la momentul opririi în trafic a inculpatului și, pe cale de consecință, nici asupra vinovăției acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 336 Cod penal. Este adevărat că inculpatul a recunoscut în fața organelor de urmărire penală că a consumat alcool, însă legea sancționează depășirea unui anumit nivel al alcoolemiei, iar acest nivel se stabilește în principal pe baza buletinului de analiză toxicologică alcoolemie.
Față de considerentele anterior expuse, constatând că soluția de achitare pronunțată de prima instanță este temeinică și legală, în baza art. 421 alin. 1 lit. b C.p.p. se va respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă J. M. N. împotriva sentinței penale nr. 77/30.06.2015 pronunțată de J. M. N..
Văzând și dispozițiile art. 275 alin.3 c.p.p,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art. 421 al.1 lit.b C.p.p respinge ca nefondat apelul declarat de P. de pe lângă J. M. N. împotriva sentinței penale nr. 77/30.06.2015 pronunțată de J. M. N..
În temeiul art. 275 alin.3 C.p.p cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2015.
Președinte, Judecător,
A. N. L. Ani B.
Grefier,
A. J.
Red. LB/04.11.2015
Tehnored A.J. /2 ex/ 4.11.2015
Prima instanță: Judec.M. N.-C. C.
| ← Părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1071/2015. Curtea... → |
|---|
