Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1462/2012. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1462/2012 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 22-10-2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 1462/R
Ședința publică din 22 octombrie 2012
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: F. I.
JUDECĂTOR: V. S.
JUDECĂTOR: C. C.
GREFIER: V. R.
Ministerul Public este reprezentat de procuror C. M. U. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea recursurilor declarate de inculpatul recurent Ș. G. și partea civilă recurentă Ministerul Finanțelor P. – ANAF – D. A. împotriva sentinței penale nr. 701 din 15.03.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru inculpatul recurent Ș. G. lipsă avocat ales G. M. S. din cadrul Baroului A., pentru inculpatul – intimat P. S. lipsă se prezintă avocat din oficiu P. G. din cadrul Baroului T., lipsă fiind partea civilă recurentă D. A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depus la dosar prin serviciul de registratură al instanței procesul-verbal încheiat cu ocazia afișării la sediul Consiliului Local A. a citații privind pe inculpatul intimat P. S..
Avocatul din oficiu al inculpatului intimat P. S. depune la dosar delegație pentru asistență judiciară cu nr._ din 22.10.2012 emisă de Baroul T..
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și, potrivit art. 38513 C.p.p., acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocatul ales al inculpatului recurent Ș. G. în principal solicită admiterea recursului, casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare, pentru administrarea tuturor probelor propuse în apărare și cereri esențiale asupra cărora prima instanță nu s-a pronunțat și care puteau influența soluția, iar în subsidiar solicită ca în baza art. 11 pct.2 lit.b și d C.p.p. să se dispună achitarea inculpatului deoarece fapta nu este prevăzută de legea penală sau îi lipsește unul dintre elementele constitutive.
Deși apărătorul ales al inculpatului a ridicat în apărare în condițiile prev. de art. 13 C.p.p. continuarea procesului penal chiar dacă se aplicau dispozițiile art.13 rap. la art. 10 din Lg. 241/2005 privind evaziunea fiscală (cauză de nepedepsire ca urmare a achitării prejudiciului constatat în mod greșit), prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererilor esențiale care puteau duce la alte soluție, fie că fapta nu este prevăzută de legea penală, fie că lipsește unul dintre elementele constitutive ale faptelor reținute prin rechizitoriu.
În ceea ce privește depozitul din Șiria nr. 1809 ca urmare a încheierii contractului de executare a lucrării de către . s-a stabilit a fi efectuată construcția unei magazii de materiale, construcția unui grad de beton, modernizarea birourilor și o platformă de beton pentru depozitarea materialelor, dar din care s-a executat lucrări privind gardul de beton, magazia de materiale și modernizarea birourilor, nefiind executată lucrarea privind platforma de beton. Neexecutându-se toate lucrările stabilite nici nu a fost achitată toată suma integral așa cum rezultă din facturile depuse la dosarul de fond.
În continuarea apărării mai arată că în prima instanță a mai solicitat efectuarea a două expertize, o contraexpertiză tehnică specialitatea construcții și o expertiză tehnică specialitatea contabilitate, probe ne administrate pe fondul cauzei.
Aceste câteva aspecte ce rezultă din probele deja administrate duc la concluzia că în mod evident prima instanță nu a avut un rol activ pentru aflarea adevărului și a constata că faptei îi lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la evaziunea fiscală, prin modalitatea în care nu a analizat și celelalte probe care au rezultat din documentația depusă la dosar, iar alte probe solicitate în apărare au fost respinse în mod neîntemeiat că au fost administrate alte probe din care rezultă vinovăția inculpatului, fără o altă motivare.
Consideră că prima instanță a găsit modalitatea cea mai simplă de a soluționa cauza prin aplicarea art. 10 din Legea nr. 241/2005, deși în conformitate cu art. 67 din C.p.p. cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsă dacă proba este concludentă și utilă cauei, ori probele administrate prin documentația depusă nu pot duce decât la concluzia că fapta nu întrunește elementele constitutive lipsind atât elementul material cât și cel subiectiv.
Cu privire la recursul declarat de partea civilă recurentă solicită respingerea recursului, întrucât sunt invocate aspecte administrative, accesoriile nu intră în noțiunea de prejudiciu art. 10 din Lg. 241/2005 a fost introdus ulterior.
Avocatul din oficiu al inculpatului intimat P. S. solicită admiterea recursului promovat de inculpatul Ș. G. așa cum a fost formulat.
Cu privire la recursul declarat de partea civilă recurentă solicită respingerea recursului ca nefondat întrucât prejudiciul a fost achitat.
Procurorul cu privire la recursul declarat de către inculpatul Ș. G. solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii penale atacată ca fiind temeinică și legală, prima instanță corect a aplicat art. 13 C.p.p. În cauză s-a efectuat o expertiză tehnică specialitatea construcții, s-a constatat că firma prestatoare nu a menționat în evidențele contabile încasarea sumelor pentru lucrări, s-a constatat vinovăția inculpatului.
Referitor la recursul declarat de partea civilă recurentă solicită respingerea recursului declarat ca tardiv întrucât comunicarea s-a efectuat la data de 23.03.2012, iar partea civilă a depus recursul la data de 11.04.2012.
Instanța acordă cuvântul asupra excepției tardivității recursului formulat de partea civilă, invocată de procuror.
Apărătorul ales al inculpatului recurent și apărătorul din oficiu al inculpatului intimat arată că sunt de acord cu excepția tardivității invocată de procuror și solicită respingerea recursului declarat de partea civilă recurentă ca fiind tardiv formulat.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
P. sentința penală nr. 701 din 15.03.2012 pronunțată în dosar nr._, Judecătoria A. în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. i1 Cod procedură penală cu aplicarea art. 13 Cod penal respectiv art. 10 din Legea nr. 241/2005 a încetat procesul penal pornit împotriva inculpaților:
1)Ș. G., fiul lui G. și F., născut la data de 04.03.1944, domiciliat în loc. A., ..15, ., CNP_, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal rap la art. 11 lit. c din Legea nr. 87/1994 și
2)P. S., fiul lui R. și T., născut la data de 24.03.1973 în loc. Archiș, Jud. A., dom. în Arcgiș nr.168, Jud. A., CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută și pedepsită de art. 11 lit. c din Legea nr. 87/1994.
În temeiul art. 91 alin. 1 lit. c Cod penal rap. la art. 10 din Legea nr. 241/2005 a aplicat inculpaților sancțiunea amenzii administrative de câte 1000 lei.
S-a constatat reparat prejudiciul cauzat părții vătămate Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală București- Direcția G. a Finanțelor P. A., cu sediul în A., ., A. și dispune virarea sumei de 28.807,79 lei din contul Trezoreriei Hunedoara în contul Direcției Generale a Finanțelor P. A..
În temeiul art. 192 pct. 2 lit. a Cod procedură penală a obligat inculpații să plătească statului câte 1000 lei fiecare ce reprezintă cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. nr.4616/P/2004 din 22.02.2010, a fost trimis în judecată inculpatul Ș. G., pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev de art. 26 Cod Penal rap. la art.11 lit. c din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 10 Cod penal și inculpatul P. S. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 11 lit. c din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 10 Cod penal. De asemenea, s-a dispus încetarea urmăririi penale față de învinuiții Ș. G. și Poapa S. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 290 Cod penal, art.291 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și respectiv art. 291 Cod Penal cu aplicarea art. 41 Cod Penal .
P. rechizitoriu prima instanță a reținut următoarele:
În data de 18.07.2002 numita G. L. a înființat . SRL A., și a devenit asociat unic și administrator al societății, care a avut ca principal obiect de activitate executarea de lucrări de construcții.
În această calitate, în data de 21.08.2002, susnumita l-a împuternicit pe inculpatul P. S., prin procura specială cu numărul 4105, valabilă până la revocare, autentificată la notarul public F. P., să administreze societatea. Pin aceeași procură a fost desemnată, în calitate de mandatar și numita B. A. Gianitta care însă nu a desfășurat nici un fel de activitate în numele societății.
Conform mandatului încredințat, inculpatul a avut următoarele atribuții: în calitate de reprezentant fiscal al societății, să se prezinte la Direcția Fiscală, Finanțe, Primărie, I.T.M A., etc; să efectueze operațiuni bancare, licitații valutare, să deschidă conturi bancare la Raiffeisen Bank Sucursala A., având drept de semnătură.
În scopul prejudicierii bugetului consolidat al statului, inculpatul P. S., cu complicitatea inculpatului Ș. G. a inițiat un plan prin care să beneficieze, în mod ilegal, de rambursarea taxei pe valoarea adăugată.
Astfel, în calitate de administrator de fapt al . A., inculpatul P. S. a înregistrat în contabilitate două facturi fiscale emise de către . Bihor, societate care l-a avut ca asociat unic și administrator, pe învinuitul Ș. G.: factura nr._/27.08.2003, în sumă de 1._ rol(TVA aferent în sumă de_ lei rol) și factura nr._/27.11.2003, în valoare de_ rol ( TVA aferent în sumă de 98.077.923 lei rol).
În data de 09.09.2004 Activitatea de Control Fiscal A. a constatat, prin nota de control nr.5660, că inculpatul P. S., administrator cu procură specială la . SRL, a înregistrat în contabilitatea societății operațiuni nereale, deducându-și nelegal suma de_ lei rol.
Factura fiscală BH ACB nr._/27.08.2003 a reprezentat contravaloarea serviciilor prestate de către ., conform contractului de antrepriză nr.20 a/04.07.2003, al cărui obiect l-a constituit modernizarea depozitului de materiale de construcții din localitatea Șiria, nr. 1809, precum și conform devizelor de lucrări pentru operațiuni de săpături în pământ, transport pământ, turnat beton, reparații plăci azbociment.
Conform verificărilor efectuate de către organele de control ale A.C.F A., precum și de către inspectori din cadrul Inspectoratului Județean de Construcții A. la imobilul din Șiria, nr. 1809, s-a constatat că lucrările specificate în contractul de antrepriză, devizul de lucrări și factura nu au fost executate în realitate.
În data de 16.04.2009 s-a efectuat o expertiză tehnică de construcții la depozitul de materiale de construcții din Șiria nr. 1809, din concluziile raportului de expertiză a rezultat că lucrările de construcții efectuate conform contractului de antrepriză nr. 20 a/2003 nu corespund cu lucrările de construcții efectuate în realitate, cantitățile de materiale de construcții prevăzute în devizul de lucrări fiind substanțial mai mari decât cele real executate, iar unele lucrări( reparații la învelitoarele din țiglă - în valoare de 80.451.391 lei rol și reparațiile la șopron-în valoare de 93.570.495 lei rol) a fost total nejustificate.
Cea de-a doua factură fiscală BH ACB nr._/27.11.2003 a cuprins contravaloarea lucrărilor de construcții efectuate de către . la imobilul din municipiul A., ..5, conform contractului de antrepriză nr.20 b/05.07.2003, a avut ca obiect „subzidiri la clădirile învecinate” și a devizelor de lucrări pentru operațiuni de săpături în pământ, sprijin la subzidiri, turnat beton.
Din verificările efectuate de către organele de control ale A.C.F A. și de către inspectori din cadrul Inspectoratul Județean de Construcții A. s-a constatat că lucrările de construcții specificate în contractul de antrepriză nr.20 b/05.07.2003 nu s-au executat.
A fost efectuată o expertiză tehnică în construcții asupra imobilului din municipiul A., .. 5, în data de 08.09.2008, expertul tehnic a concluzionat că lucrările la subzidiri, la care s-a făcut referire în procesul-verbal de lucrări ascunse din 11.06.2003 și din 31.07.2003, precum și din devizele de lucrări, nu au fost realizate.
Cu ocazia verificărilor efectuate de către organele de control ale A.C.F A. la . A., s-a constatat că nu există o corelație între evidența contabilă (balanță de verificare) și evidența tehnico-operativă (registrul jurnal) al societății. În data de 31.12.2003, societatea înregistra un stoc de materii prime de_ lei rol, stoc care nu a putut fi inventariat de către reprezentanții A.C.F A., lipsind reprezentantul societății. În data de 30.04.2004, ulterior deplasării organelor de control la punctul de lucru din Șiria nr. 1809, inculpatul P. S. a prezentat pentru întreaga cantitate de materiale care figura în stoc, un bon de consum întocmit de către inculpatul Ș. G., care la data susmenționată nu a justificat necesitatea utilizării stocului de materiale.
Din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică din data de 20.06.2006, efectuat asupra facturilor BH ACB nr._ și BH ACB nr._, asupra devizelor și proceselor-verbale de lucrări ascunse, precum și asupra bonului de consum nr.1, a rezultat că cele două facturi au fost completate de către inculpatul Ș. G., la fel și bonul de consum nr. 1 cât și devizul de lucrări de subzidire pentru . SRL, iar semnăturile de la rubrica „beneficiar” din procesele verbale de lucrări ascunse din data de 11.06.2003 și 31.07.2003, precum și de la rubrica „semnătura de primire” de pe factura fiscală cu . ACB nr._ au fost „probabil” executate de către inculpatul P. S..
Audiați inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor care au fost reținute în sarcina lor.
Din coroborarea probelor administrate în cauză respectiv: plângere(f.18), rezoluție de începere a urmăririi penale (f.5, 6), ordonanță de extindere a urmăririi penale(f.314, 315), procese-verbale (f.5, 35, 37, 115-116, 139, 164, 190, 191, 269, 270, 313), proces verbal de control al A.C.F A. (f.21), adrese I.T.M A., Inspectoratul Teritorial în Construcții A., Bihor (f. 91, 92, 111, 113, 276), factura fiscală BH ACB_ (f.160), factura fiscală BH ACB_ (f.151), declarații martori (f.252-254), raport de constatare tehnico-științifică grafoscopică (f.193-238),proces-verbal de citare prin afișare, citații, certificat de cazier judiciar(f.307-308), înscrisuri, facturi fiscale, planuri de lucrări (f.85), raport de expertiză tehnică în construcții-imobilul din Șiria nr.1809-( vol.II-f.50-69), raport de expertiză tehnică în construcții-imobilul din municipiul A., ..5 (vol.II-f.73-84), autorizații de construcții (f.75), extrase CF (f. 86, 87, 139), (volII-f.9-17),planșe foto (f.117), chitanțe (f.57-72), extrase de cont, adrese (f.170-179), procură specială (vol.II-f.21), notă explicativă P. S. (f.23), adresa Raiffeisen Bank-Sucursala A. (f.166), onorariu expert (f.329), proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (f.330), proces-verbal de neprezentare a materialului de urmărire penală, și analiza acestora, instanța a reținut starea de fapt din rechizitoriu.
În cursul cercetării judecătorești au fost audiați martorii D. M. (f. 190) P. I. (f.191) T. M. (f.196) Polec S. (f.197) care fie au declarat că nu s-au efectuat lucrări de amploare la construcții, ci doar superficiale, fie nu cunosc modalitatea în care s-au efectuat lucrările.
În ședința publică din 15.12.2011 s-a solicitat instanței efectuarea unei expertize contabile precum și a expertizei în construcții, cereri pe care instanța le-a respins cu motivarea că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei. Instanța a reținut, potrivit depozițiilor martorilor audiați, că depozitul din Șiria a fost demolat, astfel încât a apreciat că expertiza nu ar mai putea fi executată iar pe de altă la dosar a existat efectuată o expertiză care a arătat că lucrările din construcții menționate nu au fost executate, astfel încât nu s-a mai impus efectuarea unei noi expertize. Cu privire la expertiza contabilă, instanța a reținut, potrivit înțelegerii că sumele de bani reprezentând contravaloarea lucrărilor pe care le va executa . au fost încasate într-un cont deschis la Banca Comercială Română și verificând rulajul contului . în perioada 01.01._04 s-a reținut că societatea administrată de inculpatul Ș. nu a încasat vreo sumă de bani de la ., (f. 170-178) astfel încât s-a apreciat încă o dată că lucrările precizate au fost fictive, nu a existat dubii privind operațiunile contabile respectiv nu s-a impuns în cauză cunoștințele unui specialist.
De asemenea, în cursul cercetării judecătorești s-a depus și un ordin de plată care, prin adresa nr._/14.12.2011 emisă de Trezoreria Hunedoara, (164) a fost confirmată suma de_,80 lei - plătitor Ș. G. - sumă cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză.
În drept:
Fapta inculpatului Ș. G. care în perioada iulie-august 2003 de a încredința inculpatului P. S. facturi fiscale completate în fals, spre a le înregistra în evidențe contabile în scopul deducerii nelegale de la bugetul de stat a taxei pe valoare adăugată aferentă operațiunilor nereale, a întrunit elementele constitutive ale complicității la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. și ped de art. 11 lit. c din Legea nr. 87/1994 în vigoare la acea dată.
Fapta inculpatului P. S. care în perioada iulie-august 2003 de a înregistra facturi fiscale, bon de consul, devize de lucrări în evidențe contabile în scopul deducerii nelegale de la bugetul de stat a taxei pe valoare adăugată aferentă operațiunilor nereale, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prev. și ped de art. 11 lit. c din Legea nr. 87/1994 în vigoare la acea dată.
Potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 „În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar.”
Instanța a făcut aplicabile dispozițiile art. 13 Cod penal privitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, și în conformitate cu prevederile art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. i1 Cod procedură penală respectiv art. 10 din Legea nr. 241/2005 a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților Ș. G., pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal rap la art. 11 lit. c din Legea nr. 87/1994 și respectiv P. S., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută și pedepsită de art. 11 lit. c din Legea nr. 87/1994.
În temeiul art. 91 alin. 1 lit. c Cod penal rap. la art. 10 din Legea nr. 241/2005 a aplicat inculpaților sancțiunea amenzii administrative de câte 1000 lei.
A constatat reparat prejudiciul cauzat părții vătămate (f.174) însă s-a reținut că suma de 28.807,79 lei a fost achitată de inculpatul Ș. G. în contul Trezoreriei Hunedoara a dispus virarea acestei sume în contul Direcției Generale a Finanțelor P. A..
În temeiul art. 192 pct. 2 lit. a Cod procedură penală a obligat inculpații să plătească statului câte 1000 lei fiecare ce reprezintă cheltuieli judiciare
Împotriva acestei sentințe penale au declarat recurs inculpatul Ș. G. și partea civilă D. A..
Inculpatul solicită în principal achitarea sa, considerând că este nevinovat. Afirmă că prima instanță trebuia să administreze proba cu expertiza în construcții și expertiza contabilă, probe solicitate de el.
Partea civilă critică soluția doar pe latura civilă, și anume neobligarea în solidar a inculpaților la plata accesoriilor aferente debitului principal, începând cu data scadenței și până la data de 12.09.2011 – data achitării debitului principal.
Recursul inculpatului este nefondat, iar recursul părții civile este tardiv.
Inculpatul Ș. G. este acuzat că, în calitate de unic asociat și administrator al . Bihor, a completat cu conținut fictiv facturile fiscale BH ACB nr._, BH ACB_, bonul de consum nr.1 din 30.04.2004, procesele verbale de lucrări ascunse din data de 11.06.2003 și 31.07.2003, precum și devizele de lucrări de subzidire, respectiv modernizare, documente pe care le-a încredințat coinculpatului P. S. spre a le înregistra în evidențele contabile ale . scopul deducerii nelegale de la bugetul de stat a taxei pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor nereale înregistrate.
Faptele au fost încadrate juridic în prevederile art.290 Cod penal cu aplicarea art.41 Cod penal și art.26 Cod penal raportat la art.11 lit.c din legea nr.87/1994 cu aplicarea art.10 Cod penal.
Din analiza procesului verbal încheiat de inspectorii din carul MFP – Activitatea de Control Fiscal A., înregistrat la această instituție sub nr.4527/14.07.2004 (f.21-33 d.u.p.), proces verbal ce constituie mijloc de probă în procesul penal în baza art.214 alin.1 lit.a și alin.5 Cpp, rezultă următoarele date relevante în cauză:
- La data de 26.01.2004 s-a înregistrat sub nr.7948a cererea depusă de . având ca obiect rambursarea taxei pe valoarea adăugată în cuantum de 2._ lei rezultată din decontul de TVA aferent lunii decembrie 2003, motiv pentru care s-a procedat la verificarea TVA pentru perioada 01.08.2003 – 31.12.2003 la societatea menționată.
- S-a constatat că societatea a înregistrat în evidența contabilă factura fiscală nr._/27.08.2003 emisă de . Bihor în valoarea de 1._ ROL și TVA aferentă în sumă de_ ROL, reprezentând prestări servicii conform contractului de antrepriză 20a/04.07.2003 și a devizelor de lucrări. Obiectul contractului de antrepriză îl constituie modernizarea depozitului de materiale de construcții din Șiria nr.1809, iar conform devizelor de lucrări operațiunile efectuate constau în săpături de pământ, încărcat pământ în auto, transport pământ, turnat beton, reparații plăți azbociment. Din deplasarea la depozitul din Șiria nr.1809 organele de control au constatat că la adresa respectivă există o construcție improvizată la care nu a fost efectuată nici o lucrare de modernizare până la data finalizării controlului. D. urmare, organele de control au considerat nereale prestările de servicii, fapt pentru care nu au acceptat la deducere suma de_ ROL.
- S-a constatat că societatea a înregistrat în evidența contabilă factura fiscală nr._/27.11.2003 emisă de . Bihor în valoarea de_ ROL și TVA aferentă în sumă de 98.077.923 ROL, reprezentând lucrări construcții conform contractului de antrepriză 20b/05.07.2003 și a devizelor de lucrări. Obiectul contractului de antrepriză îl constituie subzidiri la clădirile învecinate de la . SRL, iar conform devizului de lucrări operațiunile efectuate constau în săpături pământ, transport pământ, sprijiniri la subzidiri, turnat beton, etc. Organele de control s-au deplasat la imobilul din ..5, unde reprezentantul societății (coinculpatul P. S.) a afirmat că au fost efectuate lucrări de subzidire la clădirile învecinate, și au constatat că lucrările nu pot fi prezentate faptic, iar din discuțiile avute cu persoanele care locuiesc în vecinătatea imobilului, acestea au afirmat că nu știu să se fi efectuat nici un fel de lucrări de subzidiri la imobilul respectiv. D. urmare organele de control au considerat nereale lucrările, fapt pentru care nu au acceptat la deducere suma de 98.077.923 ROL.
- În concluzie, suma de_ ROL (28.807,79 RON) nu a fost acceptată la deducere de organele de control, nefiind rambursată societății . SRL (f.24 și 27 d.u.p.)
Organele de urmărire penală au ridicat în data de 14.03.2006, de la inculpatul Ș. G., originalele celor două contracte de antrepriză și documentele întocmite cu ocazia executării pretinselor lucrări (devize, procese verbale, dispoziție de șantier).
Potrivit contractului de antrepriză nr.20/b/05.07.2003 (f.266-268 v.1 d.u.p.) . calitate de antreprenor, urma să execute lucrări de subzidire la clădirile învecinate de la . contractului era de_ ROL fără TVA, iar plata trebuia făcută în contul antreprenorului deschis la BCR (contul 3559.1. ROL). Lucrarea a fost finalizată în data de 31.07.2003 (conform înscrisului intitulat „proces verbal de lucrări ascunse” – f. 270 v.1 d.u.p.)
Potrivit contractului de antrepriză nr.20/a/04.07.2003 (f.275-276 v.1 d.u.p.) . calitate de antreprenor, urma să execute lucrări de modernizare a depozitului de materiale de construcții din Șiria, pentru beneficiarul . contractului era de 1._ ROL inclusiv TVA, iar plata trebuia făcută în contul antreprenorului deschis la BCR (contul 3559.1. ROL).
Cu ocazia audierii în calitate de învinuit în data de 09.02.2010 (f.316-317 v.1 d.u.p.) Ș. G. afirmă că a încasat banii pentru cele două contracte de antrepriză, plățile fiind făcute de beneficiar prin virament bancar în contul antreprenorului deschis la BCR.
Din verificarea rulajului contului nr.251.1 – 3559.1/ROL deschis la BCR SA – Sucursala județului A. (indicat în cele două contracte de antrepriză drept contul antreprenorului), în intervalul 01.01.2003 – 02.08.2004 (f.170-172 v.1 d.u.p), rezultă că nu s-a făcut vreo plată în acest cont de către firma beneficiară menționată în cele două contracte de antrepriză. Mai mult, suma totală cu care respectivul cont a fost creditat (din alte surse) în intervalul menționat este de aproximativ 42 milioane ROL, o sumă foarte mică în raport cu valoarea pretinselor lucrări de antrepriză (care depășea 2 miliarde ROL). De asemenea, la data de 02.08.2004 acest cont a fost închis din inițiativa băncii pentru lipsă de activitate (conform adresei de la fila 168 v.1 d.u.p.).
Învinuitul P. S. declară în data de 28.02.2005 (f.290-293 v.1 d.u.p.) că în realitate inculpatul Ș. G. a administrat în fapt și . SRL A., iar el (P. S.) a fost doar șoferul lui Ș., cu toate că în acte figura ca împuternicit al acestei societăți. Precizează că era angajat în același timp ca și merceolog la firma antreprenoare (. BIHOR – administrată de inculpatul Ș.). Afirmă că nu a participat la lucrările menționate în contractele de antrepriză și nu a semnat contractele de antrepriză.
Din raportul de expertiză tehnică efectuat în faza de urmărire penală (f.75-81 v.2 d.u.p) rezultă fără echivoc că lucrările de subzidire, care au făcut obiectul contractului de antrepriză nr.20/b/05.07.2003, pretins executate la adresa din A., ..3, nu s-au executat în realitate. Relevante în acest sens sunt și planșele fotografice în care a fost evidențiată operațiunea de sondaj a fundațiilor în vederea identificării eventualelor lucrări. Totodată expertul a evidențiat și numeroasele încălcări în ce privește documentația care trebuia întocmită, atât premergător executării propriu-zise a lucrării, cât și pe parcursul și la finalizarea operațiunilor din teren.
Din raportul de expertiză tehnică efectuat în faza de urmărire penală (f.52-69 v.2 d.u.p) reiese că la data de 16.04.2009 la adresa din Șiria nr.1809 exista doar o împrejmuire la frontul stradal, iar clădirea depozitului era integral demolată. În privința împrejmuirii s-a constatat că o parte din materiale (stâlpii din beton prefabricat de la gard) sunt uzați în proporție de 70% iar cantitățile de materiale prevăzute în situațiile de lucrări sunt cu mult mai mari decât cele real executate, depășirile fiind cuprinse între 4 și 84,4. Materialele recuperate în urma demolării integrale a șopronului (depozitul de materiale de construcții) prezintă un grad avansat de uzură, constatare în raport de care expertul a concluzionat că, în cazul în care s-au făcut lucrări la șopron, materialele folosite erau uzate.
Coroborând mijloacele de probă expuse anterior, rezultă că lucrările menționate în cele două contracte de antrepriză nu s-au executat în realitate, situație în care documentele (înscrisurile sub semnătură privată) întocmite nu reflectă realitatea, iar . nu avea dreptul la deducerea și rambursarea TVA.
În privința acuzației de fals în înscrisuri sub semnătură privată (relativ la facturile fiscale BH ACB nr._, BH ACB_, bonul de consum nr.1 din 30.04.2004, procesele verbale de lucrări ascunse din data de 11.06.2003 și 31.07.2003, precum și devizele de lucrări de subzidire, respectiv modernizare) confecționarea (plăsmuirea) acestor înscrisuri rezultă din analiza raportului de constatare tehnico-științifică nr._/20.06.2006 întocmit de IPJArad – Serviciul Criminalistic (f.193-238 v.I d.u.p.), iar folosirea înscrisurilor (respectiv încredințarea lor coinculpatului P. S. P. S. spre a le înregistra în evidențele contabile ale ., în scopul deducerii nelegale de la bugetul de stat a taxei pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor nereale înregistrate) rezultă din verificarea evidențelor contabile ale . din împrejurarea că, pe baza acestor documente, s-a solicitat rambursarea TVA.
În raport de materialul probator administrat în faza de urmărire penală și cu ocazia cercetării judecătorești în primă instanță, administrarea probelor solicitate de inculpatul Ș. în fața primei instanțe (expertiza în construcții și expertiza contabilă) nu erau utile, iar trimiterea cauzei spre rejudecare nu are fundament.
În concluzie, mijloacele de probă administrate în procesul penal confirmă, fără echivoc, vinovăția inculpatului Ș., situație în care nu se putea pronunța achitarea, astfel cum a solicitat inculpatul.
Curtea observă că inculpatul Ș. a plătit statului în data de 12.09.2011 suma de 28.807 lei (conform adresei aflată la fila 174 din dosarul primei instanțe), reprezentând TVA pentru care a încercat nelegal să obțină deducerea și rambursarea, însă plata a fost făcută cu mult după primul termen de judecată (care a fost în 15.03.2010 – f.14 din dosarul primei instanțe), situație în care în mod nelegal prima instanță a constatat că este incidentă cauza de nepedepsire prevăzută de art.10 din legea nr.241/2005, însă această nelegalitate nu poate fi înlăturată în calea de atac exercitată de inculpat și nici în recursul tardiv declarat de partea civilă.
Referitor la recursul declarat de partea civilă, Curtea constată tardivitatea acestuia, având în vedere că dispozitivul sentinței a fost comunicat părții civile în data de 23.03.2012 (conform dovezii de comunicare aflată la fila 209 din dosarul primei instanțe), în raport de care termenul de 10 zile pentru declararea căii de atac s-a împlinit în data de 03.04.2012, însă declarația de recurs a fost formulată în data de 10.04.2012 (f.5 dosarul judecătoriei).
Pentru aceste motive, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b Cpp va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ș. G. împotriva sentinței penale nr.701/15.03.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.a Cpp va respinge, ca tardiv, recursul declarat de partea civilă D. A. împotriva aceleiași sentințe penale.
Va menține sentința recurată.
În baza art.192 alin.2,4 Cpp îi va obliga pe fiecare dintre recurenți să plătească statului suma de 200 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b Cpp respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Ș. G. împotriva sentinței penale nr.701/15.03.2012 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.a Cpp respinge, ca tardiv, recursul declarat de partea civilă D. A. împotriva aceleiași sentințe penale.
Menține sentința recurată.
În baza art.192 alin.2,4 Cpp obligă pe fiecare dintre recurenți să plătească statului suma de 200 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22.10.2012.
Președinte Judecător Judecător
F. I. V. S. C. C.
GREFIER,
V. R.
Red. F.I./15.11.2012
Tehnored. V.R./2 ex./15.11.2012
Primă instanță Judecătoria A./Jud.L. M. Ș.
| ← Uz de fals. Art. 291 C.p.. Decizia nr. 209/2012. Curtea de Apel... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 1441/2012. Curtea... → |
|---|
