Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 893/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 893/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 29-05-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 482/A
Ședința publică din 29 mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. ANI B.
JUDECĂTOR: A. N.
GREFIER: C. U.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul G. A. împotriva sentinței penale nr. 893/14.03.2014 pronunțată de J. A. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul apelant G. A., în stare de arest, asistat de avocat din oficiu C. I., lipsă fiind partea vătămată intimată B. D.-
P. de pe lângă C. de A. Timișoara este reprezentat de procuror E. B..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, inculpatul apelant formulează oral cerere de recuzare a completului de judecată, motivând că nu i s-au consemnat probele la dosar și nu i s-a permis să arate motivele pentru care a fost acuzat.
Instanța acordă cuvântul cu privire la cererea de recuzare formulată.
Procurorul solicită respingerea cererii de recuzare, întrucât motivele invocate de inculpat nu se regăsesc în cele prevăzute de lege.
Instanța, în baza art. 67 al. 5 Cpp, respinge ca inadmisibilă cererea de recuzare formulată de inculpat,întrucât aceasta nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de al. 2,4 din același articol.
Se procedează la audierea inculpatului apelant, după ce i-au fost aduse la cunoștință dispozițiile legale, declarația fiind consemnată și atașată la dosar și nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă și cuvântul pentru dezbaterea apelului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului apelant, avocat C. I., solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și în rejudecare achitarea inculpatului, întrucât nu acesta a săvârșit fapta, condamnarea acestuia bazându-se pe declarațiile celor doi coinculpați. De asemenea, solicită a se avea în vedere faptul că martorii audiați nu l-au recunoscut pe inculpat.
Procurorul solicită respingerea apelului formulat, probele administrate, respectiv declarațiile coinculpaților și martorilor, interceptările ale convorbirilor telefonice, infirmă susținerile inculpatului conform cărora acesta nu s-ar fi aflat la locul săvârșirii faptei.
Inculpatul apelant G. A., având ultimul cuvânt, arată că declarațiile date de coinculpați și martori sunt contradictorii și din cele șapte convorbiri telefonice avute cu R. A. se desprinde faptul că nu s-a înțeles asupra valorii de cumpărare a calului. Mai arată că e nevinovat și are soția bolnavă și solicită admiterea apelului.
C.
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. A., nr.6263/P/2013 din data de 22.10.2013 înregistrat la J. A. la data de 23 octombrie 2013, au fost trimiși în judecată inculpații B. I. D. si G. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art. 208 al.1, art.209 alin.1 lit. a, e și g) Cod Penal și R. A. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prevăzute art.26 Cod Penal rap. la art. 208 al.1, art.209 alin.1 lit. a, e și g) Cod Penal,cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal pentru inculpații G. A. și R. A..
Din rechizitoriu se reține că la data de 11.09.2013, organele de poliție din cadrul Poliției Comunale Vinga, au fost sesizate de către numitul B. D. cu privire la faptul că, în noaptea de 10/11.09.2013, persoane necunoscute i-au sustras din fața locuinței sale, situată în ., ., două bovine (rasa bălțată românească), cauzându-i un prejudiciul estimat la 10.000 lei.
La scurt timp, respectiv în data de 14.09.2013, au fost identificați autorii faptei, în persoana numiților G. A., R. A. și B. I. D., aceștia fiind cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Prin prisma procedeului probatoriu al reconstituirii, efectuat în aceeași zi în prezența inculpaților R. A. și B. I. D., ocazie cu care cei doi inculpați au descris în concret modul în care, inculpatul R. A. i-a ajutat pe inculpații G. A. și B. I. D., să sustragă în noaptea de 10/11.09.2013 cele două bovine, precum și a întregului probatoriu administrat în cauză, rezultă următoarea stare de fapt:
S-a mai reținut că în după amiaza zilei de 10.09.2013, în jurul orelor 17:00, inculpații R. A. și B. I. D., au plecat de la domiciliul celui dintâi (., .), îmbarcați într-un microbuz marca Citroen de culoare albă, înmatriculat în Franța, cu intenția de a ajunge în localitatea Variaș, unde urmau să se întâlnească cu inculpatul G. A., acesta din urmă așteptându-i într-o stație peco din acea localitate.
Scopul – declarat - al întâlnirii fiind cumpărarea de către inculpatul R. A., a unui animal (un cal), pe care inculpatul G. A. intenționa să-l comercializeze. Întrucât cei doi nu s-au înțeles cu privire la prețul de vânzare, tranzacția nu s-a efectuat.
Cu acea ocazie, cei trei inculpați au stabilit să se deplaseze împreună, cu microbuzul, la domiciliul inculpatului R. A., urmând ca după lăsarea întunericului, să sustragă două bovine din satul Mănăștur. Inculpatul G. A. le-a spus celorlalți doi inculpaților că are un cumpărător în satul Iecea M. din județul T., iar dacă vor reuși să fure cele două animale, cumpărătorul, respectiv martorul Fintea V., le va achita prețul pe loc.
Astfel, în seara zilei de 10.09.2013, după orele 21:00, cei trei, au părăsit locuința inculpatului R., deplasându-se cu microbuzul către satul Mănăștur, iar în apropierea satului, inculpatul G. A. și B. I. D. au coborât din autovehicul, deplasându-se până la locul faptei, pe jos, pentru a nu face zgomot. În această perioadă, inculpatul R. A. s-a întors cu autovehiculul, acasă, în satul Bărăteaz, pentru a nu fi văzuți.
După ce inculpații G. A. și B. I. D. au sustras două bovine aparținând părții vătămate B., s-au îndreptat cu acestea pe câmp, în direcția Bărăteaz, unde urmau să se întâlnească cu celălalt inculpat.
La un moment dat, una dintre cele două animale sustrase a fugit, motiv pentru care, inculpatul G. A. l-a sunat pe inculpatul R. A. să vină să-i ajute, spunându-i să se întoarcă, să păzească cealaltă bovină, în timp ce el împreună cu B. vor merge să fure încă o bovină.
După ce au sustras cele două animale, s-au îndreptat spre locul unde era pregătit autovehiculul pentru transport (microbuzul), le-au îmbarcat, iar apoi, în aceeași noapte, cei trei inculpați le-au transportat în localitatea Iecea M., județul T., ajungând în jurul orelor 04:00 - 05:00 la locuința martorului Fintea V., căruia i le-au vândut contra sumei de 2.800 lei, preț pe care martorul l-a achitat doar în data de 11.09.2013, inculpatul G. A. primind 1.000 lei, iar inculpați R. A. și B. I. D., câte 900 lei.
Așa cum rezultă din declarațiile inculpaților R. A. și B. I. D. când au ajuns la domiciliul cumpărătorului, acesta era împreună cu fiul său, respectiv martorul Fintea I. M..
După ce au terminat de descărcat, inculpații R. și B. s-au întors în satul Bărăteaz, cu mijlocul de transport cu care au și venit, iar inculpatul G. A. a fost dus la domiciliul său din localitatea Variaș de către martorul Fintea V..
S-a precizat faptul că, în noaptea de 10/11.09.2013, în timp ce transportau animalele furate la locuința martorului Fintea V., între acesta și inculpați a avut loc un număr de 11 (unsprezece) convorbiri telefonice, în intervalul orar 02:31 – 05:44, astfel s-a reținut din procesul verbal de redare dar și din declarațiile inculpaților R. și B..
La data de 11.09.2013, R. A. împreună cu B. I. D. s-au întors la locuința cumpărătorului Fintea V., de această dată cu autoturismul martorului N. V. M., condus de acesta din urmă, pentru a-și primi suma de bani, acolo găsindu-l și pe inculpatul G. A.. Pe parcursul urmăririi penale, martorul N. V. M. nu a putut fi reaudiat, fiind plecat din țară.
În noaptea de 13/14.09.2013, în jurul orelor 02:00, partea vătămată a fost contactată telefonic de către inculpatul R. A., indicându-i locul unde se găsesc animalele care i-au fost sustrase, respectiv localitatea Biled din județul T., spunându-i să meargă să le recupereze. Astfel, B. D. însoțit de martora Băncesu E., de martorii Z. D. și S. I., s-au deplasat la locul indicat, s-au întâlnit cu inculpatul R. A., acesta predându-le cele două bovine, pe care le-au transportat la domiciliul lor din satul Mănăștur, cu ajutorul martorului S. M. A..
Judecarea cauzei a făcut obiectul Dosarului nr._/55/2013. În cadrul acestui dosar, audiați în faza de judecată, în ședința din data de 05.11.2013, inculpații R. A. și B. I. D. au recunoscut săvârșirea faptei reținute prin rechizitoriu, solicitând să fie judecați în baza art.320 ind.1 Cod Proc.Penală, în baza probelor administrate în faza de urmăririe penală, În consecință, la termenul din 17 decembrie 2013, după reaudierea inculpaților, instanța a încheiat cercetarea judecătorească față de acești doi inculpați, judecând cauza în baza art.320 ind.1 Cod procedură penală și, în baza art.38 Cod Procedură penală, a disjuns cauza față de inculpatul G. A. care urmează să fie judecat în continuare în baza procedurii de drept comun .
Prin sentința penală nr. 3281/18.12.2013, rămasă definitivă prin Decizia Penală nr.80/17.02.2014 a Curții de A. Timișoara, inculpații B. I. și R. A. au fost condamnați. În ceea ce-l privește pe inculpatul G. A., după disjungerea cauzei, s-a format dosarul nr._ .
Prin sentința penală nr. 893/14.03.2014 pronunțată de J. A. în dosarul nr._, în baza art. 228 alin.1, art. 229 alin.1 lit. b) Cod penal cu aplicarea art.41 al.1 Cod penal, art.43 al.5 Cod penal și art.5 din Codul penal a fost condamnat inculpatul G. A. la 3 (trei) ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiuni de furt calificat în stare de recidivă.
În baza art.67 al.1 Cod Penals-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 al.1 literele a) și b) Cod Penal pentru o perioadă de 3 ani.
În baza art.65 al.1 Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 al.1 literele a) și b) Cod Penal.
În baza art. 399 Cod Procedură Penală s-a menținut starea de arest a inculpatului iar în baza art.72 Cod Penal dispune deducerea stării de reținere și arest preventiv din data de 14.09.2013 la zi.
S-a luat act de faptul că partea vătămată B. D. nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul provocat acestuia fiind recuperat.
În baza art.274 alin.1 Cod Proc.penală a fot obligat inculpatul la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință penală, J. A. a reținut aceeași stare de fapt descrisă în rechizitoriu.
S-a constatat că inculpatul G. A. nu a recunoscut participarea sa la comiterea furtului alături de ceilalți doi inculpați, negând atât în cursul urmăririi penale cu ocazia declarațiilor date în fața organelor de cercetare penală(f.67,69,70 d.u.p), în cursul confruntării cu ceilalți doi inculpați (f.26-32 d.u.p), cu ocazia testării cu aparatul poligraf(f.76-81d.u.p), cât și în fața instanței, în declarațiile date în dosarul nr._/55/2013 cât și în dosarul de fond, în toate aceste declarații inculpatul G. A. arătând că în după amiaza zilei de 10.09.2013 a fost contactat telefonic de inculpatul R. A. care i-a propus o întâlnire pentru a discuta de cumpărarea unui cal, că această întâlnire a avut loc la un Peco în localitatea Variaș cu participarea și a inculpatului B. I. D. și că nu au ajuns la nici o înțelegere. S-a reținut că din acest moment, inculpatul G. A. prezintă o situație diferită față de cea reținută în rechizitoriu și afirmată de ceilalți doi inculpați. Prima instanță a constatat că din analiza declarațiilor inculpatului G. A. rezultă contradicții ce pun sub semnul întrebării sinceritatea susținerilor sale. Astfel, s-a reținut că în prima declarație dată în data de 13.09.2013 în fața organelor de poliție inculpatul a arătat că întâlnirea dintre cei trei inculpați s-a desfășurat în felul următor: G. aurel și-a cumpărat de la barul stației peco o doză de suc după care s-a urcat în în microbuzul cu care au venit aceștia cu care au venit inculpații R. A. și B. I. D. în stația peco din Variaș, a discutat cu aceștia în microbuz și văzând că R. A. nu are bani pentru calul ce intenționa să-l vândă, a coborât din microbuz și a plecat acasă.(f 67 d.u.p).
De asemenea, s-a reținut că în declarația data în data de 21.10.2013 cu ocazia audierii de către procurorul Pachetului de pe lângă J. A., (f.208 d.u.p), a arătat că inițial discuția dintre cei trei inculpați a început la o masă din benzinărie dar că văzând că R. A. nu-i oferă suma solicitată, a renunțat să mai negocieze. Ulterior au urcat toți trei în microbuzul lui R. A., iar după parcurgerea a aproximativ 25 de metri, a coborât din microbuz și a plecat acasă. În continuarea declarației arată că în acea noapte, în jurul orelor 23 se afla pe câmp în localitatea Variaș pentru a cosi fân și și-a pierdut unul din cele două telefoane în fân, motiv pentru care l-a sunat pe R. A. pentru ca acesta să sune pe numărul de telefon al telefonului pierdut astfel încât să-l poată localiza și recupera din fân. Totodată, după aproximativ o ora, în jurul orelor 24 l-a sunat din nou pe R. A. rugându-l pe acesta să vină să-l ajute să transporte fânul cosit. S-a constatat că aceste precizări cu privire la telefoanele pe care le-a dat către R. A. au fost făcute după ce procurorul i-a comunicat că apelurile sale telefonice au fost localizate fiind identificate apeluri între el și inculpatul R. A. în noaptea de 10/11.09.2013. De asemenea, s-a constatat că întrebat de către procuror ce căuta pe câmp la cosit la ora 23 noaptea, inculpatul a dat un răspuns evaziv și necredibil, afirmând: ,, așa se duce fânul, la orele astea, noaptea, nu ziua”.
Prima instanță a reținut că în cauză au fost emise autorizațiile nr._.09.2013 și 45/03.10.2013 în baza cărora a fost identificat traficul telefonic între telefoanele inculpatului R. A. cu nr._, G. A. cu nr._ și martorului Fința V. cu nr._, redate în procesele verbale de redare a traficului telefonic din data de 17.10.2013 cu anexe(f.183-167 d.u.p).
Astfel din anexa 1 a procesului verbal privind traficul telefonic al inculpatului G. A. (f.184,185 d.u.p), s-a reținut că între telefonul inculpatului G. A. cu nr._ și telefonul inculpatului R. A. cu nr._ au existat în data de 10.09.2013 și în noaptea de 10/11.09.2013 un număr de 7 convorbiri telefonice din care două apeluri la orele 18.27, 22.00 și 06.39 au fost apeluri primite de inculpatul G. A. de la R. A., iar restul convorbirilor de la orele 21.59, 22.23, 22.36, 00.06, 00.17 au fost apeluri efectuate de G. A. către R. A..
Analizând derularea evenimentelor expuse de cei trei inculpați J. A. a constatat că apelurilor efectuate de G. A. către R. A. la orele corespund 22.23, 22.36, 00.06, 00.17 relatărilor privind inculpaților R. A. și B. I. privind telefoanele date de către inc.G. A. prin care îl chema în ajutor pe R. A. după fuga primei vaci sustrase, respectiv apelurile afectuate de același inculpat după ce a fost sustrasă a treia vacă ce a înlocuit-o pe cea scăpată, R. A. fiind plecat să aducă microbuzul.
Deasemenea analizând locațiile de unde au fost efectuate apelurile s-a constatat că acestea au fost efectuate din raza celulelor de telefonie mobilă din localitățile Satchinez și Orțișoara aflate în apropierea localităților unde s-a desfășurat activitatea infracțională a celor trei inculpați, respectiv Bărăteaz și Mănăștur și aflate totodată la o distanță considerabil mai mare de localitatea Variaș unde afirmă inculpatul G. A. că se afla în timpul convorbirilor telefonice cu R. A.. De altfel, s-a reținut că apelurile efectuate din raza localității Variaș apar distinct localizate la orele 16.27 și 06.39, adică înainte de a se întâlni cei trei, respectiv după ce s-au despărțit după întâlnirea de la Martorul Fința.
Totodată, s-a reținut că audiat în fața instanței în calitate de inculpat, G. A. a relevat o altă versiune a derulării întâlnirii dintre cei trei inculpați la stația peco din Variaș, afirmând în declarația consemnată la fila 17 (f.40 d nr._/55/2013), că după ce a constat că nu s-a finalizat negocierea cu privire la vânzarea calului, a plecat împreună cu R. A. cu microbuzul acestuia până pe câmp în raza localității Variaș pentru a lua niște baloturi de fân pe care îi știa depozitați acolo, dar întrucât acolo erau prezente mai multe persoane nu au mai luat baloturile, înțelegându-se să se întoarcă mai târziu împreună pentru a lua baloții după ce persoanele prezente vor pleca.
Analizând aceste declarații în contradicție cu declarațiile inculpaților R. A. și B. I. D., care declară amândoi în mod unitar și amănunțit, la fiecare audiere atât în calitate de învinuiți/inculpați cât și cu ocazia confruntării efectuate în cauză în dosarul de urmăririe penală(f.82-94,_,210,211,.212, 213 d.u.p), în calitate de inculpați în dosarul nr._/55/2013 cât și în calitate de martori în prezentul dosar(f.55 și 88), că de la stația peco din Variaș, cei trei s-au deplasat la locuința lui R. A. unde au plănuit sustragerea vitelor, prima instanță a considerat că declarațiile acestora din urmă reprezintă realitatea celor întâmplate, cei trei inculpați deplasându-se de la stația peco din Variaș la locuința lui R. A. din Bărăteaz.
S-a mai reținut că inculpatul G. A. susține că nu a participat la sustragerea vitelor și nici la transportul și vânzarea acestora către martorul Fința V. precum și că nu a primit bani de la acest martor pentru vitele sustrase.
Prima instanță a reținut că declarațiile sale sunt susținute de martorul Fința V. care atât în faza de urmărire penală din data de 15.10.2013 cât și în fața instanței (f.23), declară că toate acțiunile legate de cumpărarea vacilor, plata prețului și returnarea vacilor către proprietar au fost desfășurate cu inculpatul R. A. pe care îl cunoștea mai demult și că pe inculpatul G. A. nu l-a cunoscut niciodată și acesta nu a fost prezent în nici unul din momentele descrise mai sus.
Prima instanță a înlăturat această declarație, considerând-o părtinitoare și nesinceră întrucât, pe lângă faptul că conține afirmații contrazise de probatoriu, este și influențată de faptul că recunoașterea de către martor a faptelor relatate de inculpații R. A. și B. I., în special că l-a cunoscut anterior pe G. A. cu care s-aînțeles asupra vitelor sustrase, ar putea duce la schimbarea calității de martor în cea de complice a numitului Fința V..
S-a reținut că martorul relatează că între el și R. A. a avut loc o singură convorbire în noaptea de 10/11.09.2013, fapt contrazis de anexa 1 a procesului verbal privind traficul telefonic al martorului Fința V. (f.186,187 d.u.p) din care reiese că între telefonul martorului Fința V. cu nr._ și telefonul inculpatului R. A. cu nr._ au existat în data de 10.09.2013 și în noaptea de 10/11.09.2013 un număr de 11 convorbiri telefonice și de asemenea, inculpatul R. A. relatează că în arestul poliției a fost interpelat de G. A. care a spus că s-a înțeles cu F. V. ca el să nu spună nimic de participarea sa la infracțiune(f.211 d.u.p).
În analiza evenimentelor petrecute în datele de 10 și 11.09.2013, prima instanță a ținut seama și de rezultatele testării cu aparatul poligraf ale celor trei inculpați consemnate în rapoartele de constatare tehnico-științifică testare aparat poligraf nr._/14.10.2013 pentru inculpatul G. A. (f.76-81d.u.p), ,nr._/17.10.2013 pentru inculpatul B. I. D.(f.99-104 d.u.p), și nr._/17.10.2013 pentru inculpatul R. A. (f.122-126 d.u.p).
Astfel, s-a reținut că răspunsurile privind relatarea evenimentelor date de către inculpații R. A. și B. I. D., nu au produs note specifice comportamentului simulat și sunt identice, pe când răspunsurile date de către inculpatul G. A. au produs note specifice comportamentului simulat.
Analizând declarațiile inculpaților R. A. și B. I. pe de o parte și cele ale inculpatului G. A. susținute de cele ale martorului Fința V., prima instanță a constatat că declarațiile inculpaților R. A. și B. I. D. sunt conforme cu realitatea, arătând în mod corect desfășurarea evenimentelor privind sustragerea vitelor și participarea inculpatului G. A. la aceste fapte.
Pentru a concluziona astfel instanța de fond a ținut seama de faptul că inculpatul G. A. a relatat în mod trunchiat și diferit întâlnirea de la stația peco din Variaș, afirmând pentru început că doar a urcat în microbuz apoi a coborât și a plecat acasă, apoi că a urcat în microbuz, a străbătut cu acesta o distanță de aproximativ 25 de metri după care a coborât și a plecat acasă iar în final să declare că s-a deplasat cu microbuzul însoțit de R. A. până pe câmp pentru a sustrage niște baloți de paie pe care nu i-a sustras întrucât la locul acela se aflau alte persoane. Aceste relatări contradictorii au fost apreciate ca încercări de a ascunde faptul că de la stația peco Variaș, G. A. s-a deplasat împreună cu ceilalți doi inculpați la locuința lui R. A. unde au plănuit furtul.
Deasemenea, motivarea necredibilă, chiar absurdă privind telefoanele date în noaptea de 10/11.09.2013 de către inculpat către R. A. a fost apreciată ca încercare de a justifica apelurile telefonice ce în realitate au constat în convorbirile relatate de ceilalți doi inculpați privind chemarea în ajutor a lui R. A. după fuga vacii sustrase și stabilirea întâlnirii în vederea îmbarcării vacilor în microbuz.
Analizând per ansamblu acest probatoriu, prima instanță a concluzionat că inculpatul G. A. a participat la sustragerea celor două vaci aparținând părții vătămate, prin acțiunile arătate în descrierea situației de fapt.
S-a reținut că fapta inculpatului G. A. care, în baza rezoluției infracționale, în noaptea de 10/11.09.2013, a sustras două vaci de pe pășunea din fața locuinței părții vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat .
În ceea ce privește elementul material al acestei infracțiuni, s-a constatat că acesta practic a constat în acțiunea de luare a vitelor aparținând părții vătămate, fără consimțământul acesteia, în data de 10/11.09.2013 de pe pășunea din vecinătatea casei părții vătămate.
În ce privește urmarea imediată a acestei infracțiuni de rezultat, s-a reținut că s-a materializat în pricinuirea unor prejudicii părții vătămate, care au fost recuperate în cursul urmăririi penale. Legătura de cauzalitate a rezultat implicit între acțiunea de luare a animalelor și cauzarea prejudiciilor care au fost recuperate.
Sub aspectul laturii subiective, prima instanță a reținut că fapta a fost săvârșită de către inculpat cu intenție directă, inculpatul prevăzând faptul că sustrag bunuri din patrimoniul părții vătămate fără consimțământul acestui, a dorit să săvârșească fapta în scopul de a-și însuși pe nedrept bunurile.
Instanța de fond a ținut seama de faptul că inculpatul G. A. se află în situația recidivei postexecutorii prev. de art.41 al.1 Cod penal, art.43 al.5 Cod penal, față de pedeapsa executată de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 213/21.10.2009 a Judecătoriei Sânicolaul M., definitivă prin neapelare.
Analizând încadrarea juridică a faptei sub aspectul aplicării legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei prevăzută de art.5 Cod Penal, prin . noului Cod Penal la data de 01.02.2014, prima instanță a apreciat că fapta inculpatului se încadrează ca infracțiunea de furt calificat prevăzută de Noul Cod Penal la art.228 al.1,229 al. 1 lit. b) Cod penal săvârșită în stare de recidivă postexecutorie prevăzută de art.41 al.1 Cod penal, art.43 al.5 Cod penal, această încadrare juridică fiind mai favorabilă inculpatului prin prisma limitelor pedepsei (1 la 5 ani conf.art.229 al.1 Cod penal față de 3-15 ani conf. art.209 Cod Penal 1969) și prin înlăturarea formelor de calificare a faptei prevăzute de art.209 al.1 lit.a și e Cod penal 1969, respectiv fapta săvârșită de două sau mai multe persoane împreună și în public. De asemenea s-a reținut că tratamentul sancționator al situației recidivei postexecutorii în care se află inculpatul este mai favorabil acestuia potrivit prevederilor art.43 al.5 Cod penal prin majorarea limitelor pedepsei cu jumătate ajungând la limita minimă de 1 an și 6 luni iar limita maximă de 7 ani, față de tratamentul recidivei postexecutori din vechiul cod penal care potrivit art.39 al.4 Cod penal 1969 prevedea posibilitatea aplicării unei pedepse până la maximul ei special de 15 ani ce putea fi sporită cu un spor de până la 10 ani.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 345 alin.2 C.proc.pen., respectiv fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă de către inculpat, vinovăția acestora fiind stabilita pe declarație de recunoaștere acordata în fața instanței care poate fi coroborata cu probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, J. A. l-a condamnat pe inculpat pentru fapta reținută în sarcina sa, la individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului G. A., conform art. 74 C.pen., avându-se în vedere limitele speciale ale pedepsei pentru infracțiunea pentru care a fost judecat inculpatul, respectiv închisoare de la 1 la 5 ani, majorate cu jumătate prin aplicarea tratamentului sancționator al recidivei postexecutorii, gradul de pericol social al faptei, faptul că acesta a avut o atitudine procesuală nesinceră, nerecunoscând săvârșirea faptei atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței cât și faptul că este cunoscut ca având bogate antecedente penale fiind condamnat anterior de 12 ori pentru fapte similare, furt și tâlhărie, conform fișei de cazier judiciar și în consecință, l-a condamnat pe inculpatul G. A. la 3 (trei) ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiuni de furt calificat în stare de recidivă.
De asemenea a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 al.1 literele a) și b) Cod Penal pentru o perioadă de 3 ani, constatând că față de infracțiunile săvârșite și atitudinea acestuia, este incompatibil pentru o perioadă limitată pentru exercitarea acestor drepturi, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 al.1 literele a) și b) Cod Penal.
Totodată, prima instanță a menținut starea de arest a inculpatului și a dispus deducerea stării de reținere și arest preventiv din data de 14.09.2013 la zi.
Cu privire la latura civilă a cauzei, prima instanță a luat act de faptul că partea vătămată B. D. nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul provocat acestuia fiind recuperat.
Împotriva sentinței penale nr. 893/14.03.2014 pronunțată de J. A. în dosarul nr._ a declarat apel, în termen legal, inculpatul G. A., solicitând achitarea sa și susținând că nu există probe în sensul vinovăției. În acest sens, inculpatul a învederat că, pe parcursul procesului penal, coinculpații B. I. D. și R. A. au dat mai multe declarații care nu corespund între ele; că partea vătămată și-ar fi retras plângerea; că nu s-ar fi consemnat de către prima instanță toate probele în apărare; că nici măcar cumpărătorul Fintea V. nu a susținut că ar fi fost prezent la negocierea prețului sau că ar fi discutat cu el.
Analizând apelul declarat de către inculpat, prin prisma motivelor invocate de acesta și din oficiu conform art. 417 alin. 2 C.p.p., instanța constată că este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
În prealabil, instanța de apel consideră necesar a sublinia distincția ce trebuie făcută între faptele principale și faptele probatorii. Astfel, obiectul probațiunii îl formează ansamblul faptelor și împrejurărilor de fapt ce trebuie dovedite în vederea soluționării cauzei penale. În cadrul faptelor și împrejurărilor cu ajutorul cărora se rezolvă fondul cauzei se distinge între fapte principale și fapte probatorii. Faptele probatorii, probe indirecte în proces, conduc la stabilirea, pe cale indirectă, a faptelor principale. Aceasta este și situația în speță, împrejurarea determinată de caracterul clandestin, încercarea inculpaților de a nu fi depistați de organele judiciare, fapta fiind comisă în timpul nopții. Starea de fapt reținută de către J. A. corespunde realității, fiind rezultatul evaluării corecte și complete a probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești. Deși inculpatul G. A. contestă susținerile coinculpaților R. A. și B. I. D., acestea se coroborează nu numai între ele, fiind constante pe parcursul procesului penal, dar modul de comiterea a faptei, descris de către coinculpați, este confirmat și de traficul telefonic al inculpatului apelant. Astfel, potrivit procesului verbal privind traficul telefonic al inculpatului G. A. reiese că între telefonul inculpatului G. A. cu nr._ și telefonul inculpatului R. A. cu nr._ au existat în data de 10.09.2013 și în noaptea de 10/11.09.2013 un număr de 7 convorbiri telefonice din care două apeluri la orele 18.27, 22.00 și 06.39 au fost apeluri primite de inculpatul G. A. de la R. A., iar restul convorbirilor de la orele 21.59, 22.23, 22.36, 00.06, 00.17 au fost apeluri efectuate de G. A. către R. A.; iar locațiile de unde au fost efectuate apelurile sunt în raza celulelor de telefonie mobilă din localitățile aflate în apropierea locului unde s-a derulat activitatea infracțională, respectiv Bărăteaz și Mănăștur. Mai mult, așa cum în mod corect a constatat și prima instanță, apelurile efectuate din localitatea Variaș, unde inculpatul G. A. susține că s-ar fi aflat sunt menționate distinct, figurând în raza altei celule de telefonie mobilă. Această împrejurare confirmă derularea evenimentelor descrisă de către coinculpații R. A. și B. I. D., contrazicând apărarea inculpatului apelant. Pe de altă parte, inculpatul G. A. a avut declarații contradictorii, susținând după ce i s-a adus la cunoștință de către procuror că telefonul său a fost localizat că s-ar fi aflat pe câmp, unde cosea fânul, în localitatea Variaș și ar mai fi discutat cu R. A. în vederea găsirii unuia dintre telefoanele pierdute pe câmp. Explicația inculpatului că la ora 23:00 cosea fânul pe câmp și că și-ar fi pierdut un telefon nu este nici măcar plauzibilă, neputându-se reține că o asemenea activitate se desfășoară pe întuneric.
Referitor la martorul Fintea V., că declarația acestuia nu reflectă realitate rezultă din împrejurarea că, deși susține că în noaptea de 10/11.09.2013 a existat o singură convorbire telefonică cu inculpatul R. A., din procesul verbal de redare a traficului telefonic rezultă că au fost un număr de 11 convorbiri desfășurate între posturile telefonice_ (utilizat de martorul Fintea V.) și_ (aparținând inculpatului R. A.).
Toate aceste aspecte confirmă vinovăția inculpatului G. A. în sensul că în noaptea de 10/11.09.2013, împreună cu R. A. și B. I. D., a sustras două vaci de pe pășunea din fața locuinței părții vătămate, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit.b C.p. cu aplicarea art. 41 al. 1 C.p., art. 43 al. 5 C.p. și art. 5 C.p.
În ceea ce privește modul de individualizare a sancțiunii, instanța de apel constată că pedeapsa de 3 ani închisoare în regim de deținere este temeinică și legală. Potrivit art. 74 alin. 1 C.p. actual: „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.” În procesul de individualizare a pedepsei se reține că inculpați nu are un loc de muncă stabil, are studii medii, că a dat dovadă de perseverență infracțională în comiterea aceluiași gen de fapte (un număr de 12 condamnări pentru fapte similare de furt calificat, complicitate la furt calificat și tăinuire). Inculpații nu a făcut dovada că după comiterea infracțiunii ar fi depus diligențe în sensul reeducării, astfel că pericolul pentru colectivitate se menține.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța de apel constată că executarea în regim de deținere este singura în măsură a conduce la reeducare inculpatului și prevenirea comiterii de noi infracțiuni câtă vreme nu există nici un element care să probeze existența vreunui resort interior în a se cenzura și a se îndrepta spre câștigarea existenței printr-un loc de muncă cu o anumită stabilitate, printr-o specializare sau pregătire profesională.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 421 alin. 1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul G. A. împotriva sentinței penale nr. 893/14.03.2014 pronunțată de J. A. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 424 alin. 2 C.p.p. va menține starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 424 alin. 3 C.p.p. raportat la art. 72 alin. 1 C.p. va deduce în continuare din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv de la data de 14.03.2014 la zi.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 alin. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul G. A. împotriva sentinței penale nr. 893/14.03.2014 pronunțată de J. A. în dosarul nr._ .
În temeiul art. 424 alin. 2 C.p.p. menține starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 424 alin. 3 C.p.p. raportat la art. 72 alin. 1 C.p. deduce în continuare din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv de la data de 14.03.2014 la zi.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 200 lei, onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. ANI B. A. N.
Grefier,
C. U.
Red.-L.B. 16.06.2014
Tehnored- .C.U.-.19.06.2014
Prima inst. Jud. F. C. E. - J. A.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 351/2014.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 352/2014.... → |
|---|
