Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Sentința nr. 1/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 27-02-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 118/A
Ședința publică din 27 februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. ANI B.
JUDECĂTOR: A. N.
GREFIER: C. U.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul R. C. împotriva sentinței penale nr. 161/17.12.2013 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul R. C., în stare de arest, asistat de avocat din oficiu G. D. și partea civilă intimată S. C. V..
P. de pe lângă C. de A. Timișoara este reprezentat de procuror L. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța, în baza art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013 instanța recalifică calea de atac din recurs in apel.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea apelului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului apelant, avocat G. D., solicită admiterea apelului și în rejudecare reducerea pedepsei aplicate și aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia.
Partea civilă intimată S. C. V. lasă la aprecierea instanței.
Procurorul solicită respingerea apelului da nefondat.
Inculpatul apelant R. C., având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului, reducerea pedepsei și aplicarea unei alte modalități de executare.
C.
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr.764/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Chișineu Criș s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului R. C., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 208 alin.1 Cod penal, art. 209 alin.1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 40 alin. 1 Cod penal.
Prin actul de sesizare s-a reținut că, în cursul lunii august 2013 mama inculpatului, martora R. K. și tatăl acestuia, R. P. au cumpărat un imobil situat în satul Șiclău (.. A. de la partea vătămată S. C. V. cu suma de 6500 de euro (imobilul în care locuiește partea vătămată și cel înstrăinat având același număr administrativ).
La data de 28.10.2013 inculpatul R. C. și părinții săi s-au întors din Belgia, iar în ziua următoare, începând cu ora 13.00, inculpatul s-a aflat la barul martorului C. C. din aceeași localitate împreună cu martorii Rai F. și M. F. P. zis „ G.”.
În jurul orelor 16.00 – 16.30 martora R. K. i-a cerut părții vătămate S. C. V. să o ducă până în orașul Chișineu Criș, în scopul de a face cumpărături. În acest timp, în jurul orei 17.00, inculpatul a împrumutat bicicleta de la martorul M. F. P., motivând că trebuie să ajungă acasă să se schimbe de haine.
Inculpatul R. C. s-a deplasat cu bicicleta la locuința părții vătămate, pătrunzând în curte prin forțarea ușii de acces auto de la stradă care era asigurată cu două propte din lemn, iar din curte a intrat în holul imobilului pe o ușă care era neasigurată. Dorind să intre în interiorul camerei de la stradă, inculpatul a încercat forțarea ușii de acces cu o coadă de mop și ulterior cu un cuțit, dar nu a reușit.
Din curtea imobilului acesta a luat un topor cu ajutorul căruia a reușit să deschidă această ușă, tăindu-se la degetul arătător de la mâna dreaptă. Căutând în această cameră, inculpatul a găsit într-un sertar o pungă de plastic în care se găsea suma de 6550 de euro și mai multe bijuterii din aur (aproximativ 20 de grame). Inculpatul a luat suma de bani și bijuteriile și le-a ascuns în lenjeria intimă după care s-a întors cu bicicleta la barul martorului C. C., fără a–și schimba hainele.
Inculpatul a cumpărat mai multe sticle de bere pe care le-a plătit cu o hârtie de 10 euro, iar cu o sticlă s-a spălat pe mâna dreaptă deoarece îi curgea sânge, ștergându-se cu mai multe șervețele pe care le-a aruncat pe jos, aspecte observate de martorii C. C., Rai F. Și M. F. P. (f. 64 verso, 69 verso și 72 verso).
Inculpatul R. C. și Rai F. s-au deplasat în orașul Chișineu-Criș, cu un autovehicul condus de martora T. C., plătindu-i acesteia suma de 20 euro pentru transport.
Inculpatul și martorul au ajuns la localul „O.” din centrul orașului, unde R. C. a schimbat la casa de schimb valutar o bancnotă de 500 Euro, primind rest 100 Euro și contravaloarea în lei a sumei de 400 Euro, tranzacția fiind efectuată de martora S. M..
O perioadă scurtă de timp, cei doi au consumat băuturi alcoolice în incinta localului menționat, după care în jurul orelor 18.00, s-au deplasat spre mun. A., cu un autovehicul de ocazie.
Împreună cu mai multe persoane care au rămas neidentificate, inculpatul și martorul Rai F. au petrecut la localul „Unic” din zona Podgoria până în jurul orei 05.00 a dimineții următoare, cheltuind 4200 de euro, fără ca inculpatul să-i aducă la cunoștință martorului proveniența banilor.
După ce a părăsit localul inculpatul s-a întors în localitatea Șiclău și a ascuns suma rămasă de 2350 Euro, 10 lei și o parte din bijuterii (un inel, un lănțișor și o brățară), bunurile fiind predate organelor de poliție după depistarea sa, în prezența martorelor R. A. Și A. C..
Potrivit adresei nr._/30.10.2013 a I.P.J. A. – Serviciul Criminalistic, urma papilară ridicată de pe tocul ușii care prezintă urme de forțare aparține inculpatului.
Prin sentința penală nr. 161 din 17.12.2013 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._, în temeiul art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 40 alin.1 Cod penal și art. 3201 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul R. C., la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani.
În temeiul art. 40 alin.1 Cod penal, art.34 lit.b Cod penal au fost contopite pedeapsa de 3 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.45 din 02 aprilie 2013, pronunțată în dosarul penal nr._, al Judecătoriei Chișineu-Criș, rămasă definitivă prin nerecurare, cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul R. C., cu datele de identificare de mai sus să execute pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție.
În temeiul art.88 Cod penal, art.357 alin.2 lit.a, art.36 alin.3 Cod procedură penală s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului R. C. durata reținerii și a arestării preventive începând cu data de 30.10.2013, ora 1230, până la zi dispuse în prezenta cauză; precum și durata pedepsei executate în baza mandatului de executare al pedepsei închisorii nr.50/17.04.2013 emis pentru punerea în executare a sentinței penale nr. 45 din 02.04.2013, pronunțată de Judecătoria Chișineu-Criș în dosarul nr._ rămasă definitivă prin nerecurare.
În temeiul art. 350 alin.1 și art. 357 alin. 2 lit. b Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
S-a dispus anularea mandatului de executare al pedepsei închisorii nr. 50/17.04.2013 emis de Judecătoria Chișineu-Criș pentru punerea în executare a sentinței penale nr. 45 din 02.04.2013, pronunțată de Judecătoria Chișineu-Criș în dosarul nr._ rămasă definitivă prin nerecurare și emiterea unui nou mandat de executare conform celor prezente; după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin.1 Cod penal și au fost interzise inculpatului R. C., drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1, lit. a teza a II a și lit. b Cod penal.
În temeiul art. 14, art.161 și art. 346 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 cod civil nou, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. V. și a fost obligat inculpatul R. C., cu datele de identificare de mai sus, la plata sumei de 4.200 (patrumiidouăsute) euro, plătibili în lei, conform ratei de schimb a Băncii Naționale a României de la data plății și 1.000 (unamie) lei, cu titlu de despăgubiri civile.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul R. C., la plata către stat a sumei de 1.300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Chișineu Criș a reținut că la termenul de judecată din 17.12.2013, după ce în prealabil i s-au adus la cunoștință dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală, inculpatul R. C. a învederat instanței că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare al instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
În fapt, s-a reținut că la data de 29.10.2013, în jurul orei 17.00, inculpatul a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate S. C. V. din ., nr. 286, jud. A., de unde a sustras 6500 de euro și 20 de gr. de aur, cauzând un prejudiciu total de circa 30.000 de lei. O parte din banii sustrași inculpatul i-a cheltuit cu mai multe persoane neidentificate într-un local din A., iar suma găsită la inculpat și bijuteriile au fost predate organelor de poliție și predate părții vătămate, conform dovezii de predare bunuri (f.50 dosar u.p.). Banii părții civile proveneau chiar de la familia inculpatului fiind dați părții civile în urma vânzării a unui imobil alăturat celei în care stă partea civilă. La data furtului partea civilă și inculpatul erau vecini de imobile, inculpatul știind de suma ce o deține partea civilă. Inculpatul a săvârșit furtul chiar în timpul în care mama inculpatului în urma solicitării acesteia era dusă de partea civilă în orașul Chișineu-Criș la anumite cumpărături.
Prima instanță a constatat că în drept fapta inculpatului R. C. din data de 29.10.2013, care în jurul orei 17.00, a intrat prin efracție în imobilul aparținând părții vătămate S. C. V., situat în satul Șiclău (., jud. A.), de unde a luat 6550 de euro și bijuterii de aur în greutate de 20 de grame, în scopul de a și le însuși pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 40 alin. 1 Cod penal.
Totodată, prima instanță a constatat că la data de 30.10.2013 organele de cercetare penală din cadrul Poliției orașul Chișineu Criș au dispus începerea urmăririi penale față de R. C. sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 40 alin. 1 Cod penal, inculpatul R. C. fiind reținut pentru 24 de ore începând cu data de 30.10.2013, ora 12.30.
S-a constatat de asemenea că la data de 30.10.2013 P. de pe lângă Judecătoria Chișineu Criș a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat, sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 40 alin. 1 Cod penal, formulându-se propunere de arestare preventivă, care a fost admisă de Judecătoria Chișineu Criș, prin încheierea penală nr. 18/P din data de 31.10.2013 dispunându-se arestarea preventivă a acestuia pe o perioadă de 29 de zile până la data de 28.11.2013, prin încheierea penală nr. 61/r din 29.07.2013, Tribunalul A. fiind respins recursul inculpatului împotriva luării măsurii arestării preventive.
Din fișa de cazier a inculpatului prima instanță a reținut că prin sentința penală din dosarul_ a Judecătoriei Chișineu Criș s-a dispus, în temeiul art. 449¹ Cod procedură penală raportat la art. 63¹ Cod penal înlocuirea unei amenzi penale de 300 de lei în pedeapsa închisorii pe o perioadă de 3 luni, emițându-se mandatul de executare nr. 50/17.04.2013. Având în vedere că această condamnare a fost dispusă pentru fapte comise în timpul minorității, iar pedeapsa nu este mai mare de 6 luni, prima instanță a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile reținerii stării de recidivă postcondamnatorie, în conformitate cu dispozițiile art. 37 alin. 1 lit. a și 38 alin. 1 lit. a Cod penal, fiind întrunite condițiile pluralității intermediare prev. de art. 40 alin. 1 Cod penal.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere cele de mai sus, precum și criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal: gradul de pericol social al faptei, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, persoana inculpatului, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar al acestuia, limitele de pedeapsă prevăzute de Codul penal. De asemenea, s-a avut în vedere persoana inculpatului care a avut o comportare sinceră în cursul urmăririi penale și în fața instanței, totodată se reține că, prejudiciul nu a fost reparat și prin urmare, prima instanță a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
La individualizarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere perseverența infracțională a inculpatului, el mai având conflicte anterioare cu legea penală; faptul că a furat banii chiar de la vecina sa premeditând furtul săvârșind fapta când partea civilă era plecată cu mama inculpatului din locuință. S-a reținut că prejudiciul cauzat este unul important. În total dispreț cu normele de conviețuire socială inculpatul într-o singură noapte a cheltuit 4.200 euro pe băutură și muzică, bani ai părții civile pe care îi avea în urma vânzării unui imobil. S-a mai reținut că inculpatul anterior a fost condamnat la o pedeapsă cu amenda penală pe care însă nu și-a plătit-o fiindu-i transformată în închisoare prin sentința penală nr.45 din 02 aprilie 2013, pronunțată în dosarul penal nr._, al Judecătoriei Chișineu-Criș și fiind în executarea acestei pedepse.
În temeiul art. 40 alin.1 Cod penal, art.34 lit.b Cod penal prima instanță a contopit pedeapsa de 3 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.45 din 02 aprilie 2013, pronunțată în dosarul penal nr._, al Judecătoriei Chișineu-Criș, rămasă definitivă prin nerecurare, cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul R. C., să execute pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare în regim de detenție.
De asemenea, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului R. C. durata reținerii și a arestării preventive începând cu data de 30.10.2013, ora 1230, până la zi dispuse în prezenta cauză; precum și durata pedepsei executate în baza mandatului de executare al pedepsei închisorii nr.50/17.04.2013 emis pentru punerea în executare a sentinței penale nr. 45 din 02.04.2013, pronunțată de Judecătoria Chișineu-Criș în dosarul nr._ rămasă definitivă prin nerecurare și s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
Judecătoria Chișineu Criș a dispus anularea mandatului de executare al pedepsei închisorii nr. 50/17.04.2013 emis de Judecătoria Chișineu-Criș pentru punerea în executare a sentinței penale nr. 45 din 02.04.2013, pronunțată de Judecătoria Chișineu-Criș în dosarul nr._ rămasă definitivă prin nerecurare și emiterea unui nou mandat de executare conform celor prezente; după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Ca pedeapsă accesorie, pe durata și în condițiile stabilite de art. 71 alin.1 Cod penal inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1, lit. a teza a II a și lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, cu privire la acest aspect, instanța de fond reținând că prin hotărârea pronunțată în cauza Hirst contra Marii Britanii, C. Europeană a Drepturilor Omului a decis că interzicerea generală și nediferențiată a dreptului de vot al deținuților, indiferent de durata pedepsei principale și independent de natura și gravitatea infracțiunii pe care a comis-o și de situația lor personală, este incompatibilă cu art.3 din protocolul 1 la convenție și prin urmare, apreciază că față de natura infracțiunii nu se impune și interzicerea dreptului de a alege, prev. de art.64 lit.a teza I Cod penal.
De asemenea, s-a reținut că prin decizia nr. LXXIV (74), admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că dispozițiile art.71 din Cod penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c din Cod penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin.3 din Cod penal.
Cu privire la latura civilă a cauzei prima instanță a reținut că inculpatul a fost de acord cu plata despăgubirii civile solicitate în cauza pentru care au fost trimis în judecată, precum și faptul că în cauză s-a constituit parte civilă S. C. V. cu suma de 4.200 euro și 1.000 lei reprezentând contravaloarea aurului nerecuperat sustras, astfel că instanța de fond a admis
acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. V., și a obligat inculpatul R. C., la plata sumei de 4.200 (patrumiidouăsute) euro, plătibili în lei, conform ratei de schimb a Băncii Naționale a României de la data plății și 1.000 (unamie) lei, cu titlu de despăgubiri civile. S-a reținut că, în condițiile art.161 Cod procedură penală instanța este ținută de recunoașterea de către inculpat a pretențiilor părții civile. Totodată prima instanță a avut în vedere că partea civilă a suferit un prejudiciu în urma săvârșirii infracțiunii de către inculpat pe care nu și l-a recuperat, respectiv a rămas nerecuperată suma de 4.200 euro și o cantitate de bijuterii.
Împotriva sentinței penale nr. 161/17.12.2013 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ a declarat apel, în termen legal, inculpatul R. C., apel înregistrat la C. de A. Timișoara la data de 15.01.2014, fără a arăta motivele de netemeinicie și nelegalitate.
Analizând apelul declarat de inculpat prin prisma motivelor invocate de acesta și din oficiu, conform art. 417 alin.2 C.p.p C.p.p., instanța constată că este întemeiat pentru următoarele considerente:
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, respectiv declarațiile martorilor coroborate cu declarațiile inculpatului, care a recunoscut fapta, beneficiind de aplicarea dispozițiilor art. 3201 C.p.p, având corespondent în legea nouă în prev. art.396 alin.10 C.p.p rap . la art. 375 C.p.p . În fapt s-a reținut că inculpatul în data de 29.10.2013 a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate S. C. din ., județul A. de unde a sustras suma de 6500 euro și 20 grame de aur cauzând un prejudiciu de 30.000 lei.
Încadrarea juridică dată faptei potrivit legii vechi, respectiv infracțiunea de furt calificat este cea prevăzută de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit. i C.P anterior, reținându-se varianta agravată a infracțiunii de furt comisă prin efracție și care este pedepsită cu închisoare de la 3 la 15 de ani. Infracțiunea de furt în varianta agravată pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, are corespondent în legea nouă în prevederile art. 228, 229 alin.1 lit.b din Codul penal actual, care incriminează infracțiunea cu același conținut juridic în ceea ce privește forma tip, iar din variantele calificate reglementate de art. 229 cod penal actual s-a menținut – alin.1 lit.d- comiterea infracțiunii de furt prin efracție, limitele de pedeapsă fiind de la 3 la 10 ani.
Având în vedere dispozițiile art. 5 din codul penal actual referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, instanța de apel apreciază că inculpatului îi este mai favorabil noul cod penal adoptat prin legea 286/2009, astfel că se impune în temeiul art.386 C.p.p schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea prevăzută de art.208, 209 alin.1 lit.i C.penal anterior cu aplicarea art. 40 alin.1 C.p. anterior și art. 3201 alin. 7 C.p.p. anterior, în infracțiunea prevăzută de art. 228,229 alin.1 lit.d C.penal actual cu aplicarea art.40 alin.1 C.penal anterior și art. 396 alin. 10 C.p.p. actual. Instanța de apel apreciază că, Codul penal actual incriminează un regim sancționator cu limite de pedeapsă reduse pentru infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, urmând ca acesta să beneficieze de dispozițiile acestei legi, iar la limitele de pedeapsă stabilite de codul penal actual se vor aplica cauzele de reducere a pedepsei stabilite de către instanța de fond, care a reținut în sarcina inculpatului prevederile art.320/1 C.pr.pen, atitudinea de recunoaștere a săvârșirii faptei și de judecare a sa pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, având corespondent in prevederile art.396 al.10 și art.375 actualul Cod de procedură penală.
Potrivit art. 74 alin. 1 C.p. actual: „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.”
Raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art. 74 actualul Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunii săvârșite, împrejurările și modul de comitere a faptei, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii, instanța de apel apreciază că se impune reducerea pedepsei aplicată inculpatului P. A. A. de la 3 ani închisoare la 1 an și 6 luni închisoare.
Potrivit noului CP pedeapsa a fost concepută ca o măsură de constrângere proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului și un mijloc eficient de reeducare a condamnatului și recuperare socială a acestuia.; scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Instanța de apel reține și că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise.
Infracțiunea de furt aduce atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv siguranța patrimonială, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului. În speță, pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului apelant este situată la limita minimă a pedepsei prevăzute de lege din reglementarea anterioară, pentru fapta comisă impunându-se, în calea de atac a inculpatului, asigurarea aceluiași tratament sancționator. Din acest motive, instanța de apel va proceda la reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond la limita minimă prevăzută de codul penal în vigoare pentru săvârșirea faptei.
Astfel, În temeiul art. 421 alin. 2 lit. a C.p.p. va fi admis apelul declarat de inculpatul R. C. împotriva sentinței penale nr. 161/17.12.2013 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ .
Va fi desființată sentința penală atacată și rejudecând:
În temeiul art. 386 C.p.p. și art. 5 alin. 1 din C.p. actual va fi schimbată încadrarea juridică dată faptei inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 208, 209 alin 1 lit. i C.p. anterior cu aplicarea art. 40 alin. 1 C.p. anterior și art. 3201 C.p.p. anterior în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228, art. 229 alin. 1 lit. d C.p. actual cu aplicarea art. 40 alin. 1 C.p. anterior și art. 396 alin. 10 C.p.p. actual, texte de lege în baza cărora condamnă inculpatul susmenționat la pedeapsa de 2 ani închisoare în regim de deținere.
Potrivit art.40 alin.1 din vechiul Cod penal „ când după rămânerea definitivă a hotărârii cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, și nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă, pedeapsa se aplică potrivit regulilor pentru concursul de infracțiuni”. Codul penal în vigoare reia dispozițiile menționate în cuprinsul art.44 potrivit căruia ”există pluralitatea intermediară de infracțiuni când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare și până la data la care pedeapsa este executată sau considerată ca executată, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune și nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă, pedeapsa se aplică potrivit regulilor pentru concursul de infracțiuni”. Așa cum rezultă din evidențele cazierului judiciar, inculpatul R. C. a fost condamnat la 3 luni închisoare, prin sentința penală nr.4550 din 17.04.2013 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș nefiind într7nite condițiile recidivei postcondamnatorii prevăzute de art.37 lit.a din vechiul Cod penal, ci cele prevăzute de art. 40 alin. 1 din vechiul Cod penal reluat integral de art.44 alin.1 din Codul penal, astfel că fiind o identitatea de incriminare, se mențin dispozițiile instanței de fond în ceea ce privește contopirea pedepsei aplicată în acest dosar cu pedeapsa de 3 luni la care s-a făcut referire, sens în care,
Astfel fiind, în temeiul art. 40 alin. 1 și 34 lit. b C.p. anterior, aplicabil conform art. 5 alin. 1 din C.p. actual, se va dispune contopirea pedepsei sus menționate cu pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 45/02.04.2013 a Judecătoriei Chișineu Criș, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, care va fi și pedeapsa rezultantă, inculpatul Rancon C. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare în regim de detenție.
Vor fi menținute în rest dispozițiile sentinței penale atacate.
În temeiul art. 424 alin. 2 C.p.p. se va menține starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 424 alin. 3 C.p.p. raportat la art. 72 alin. 1 C.p. se va deduce în continuare din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv de la data de 17.12.2013 la zi.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 alin. 2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de inculpatul R. C. împotriva sentinței penale nr. 161/17.12.2013 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș în dosarul nr._ .
Desființează sentința penală atacată și rejudecând:
În temeiul art. 386 C.p.p. și art. 5 alin. 1 din C.p. actual schimbă încadrarea juridică dată faptei inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 208, 209 alin 1 lit. i C.p. anterior cu aplicarea art. 40 alin. 1 C.p. anterior și art. 3201 C.p.p. anterior în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228, art. 229 alin. 1 lit. d C.p. actual cu aplicarea art. 40 alin. 1 C.p. anterior și art. 396 alin. 10 C.p.p. actual, texte de lege în baza cărora condamnă inculpatul susmenționat la pedeapsa de 2 ani închisoare în regim de deținere.
În temeiul art. 40 alin. 1 și 34 lit. b C.p. anterior, aplicabil conform art. 5 alin. 1 din C.p. actual, dispune contopirea pedepsei sus menționate cu pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 45/02.04.2013 a Judecătoriei Chișineu Criș, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, care va fi și pedeapsa rezultantă, inculpatul Rancon C. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare în regim de detenție.
Menține în rest dispozițiile sentinței penale atacate.
În temeiul art. 424 alin. 2 C.p.p. menține starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 424 alin. 3 C.p.p. raportat la art. 72 alin. 1 C.p. deduce în continuare din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv de la data de 17.12.2013 la zi.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 200 lei, onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27.02.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. ANI B. A. N.
Grefier,
C. U.
Red.-A.N. – 10.03.2014
Tehnored- .C.U.- 14.03.2014
Prima inst. Jud. F. M. D. – Judecătoria Chișineu Criș
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr.... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Sentința nr. 5/2014.... → |
|---|
