Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr. 26/1996. Decizia nr. 557/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 557/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 09-05-2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE PENALĂ Nr. 557/R
Ședința publică de la 09 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.
Judecător G. B.
Judecător L. Ani B.
Grefier A. J.
Ministerul Public este reprezentat de procuror M. I., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de P. de pe lângă J. Timișoara, inculpații R. I., B. I. I., T. N., S. E. și P. E., partea civilă DIRECȚIA S. D. împotriva sentinței penale nr. 3547/10.12.2012 pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpații recurenți, B. I. și P. E.- asistați de avocat ales R. O., T. N.- asistat de avocat P. E., R. I.- asistat de avocat N. O., S. E.- asistat de avocat ales Răduletu S., lipsă partea civilă recurentă.
Procedura de citare îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul inculpatului T. N. solicită în probațiune emiterea unei adrese către Ministerul Apărării Naționale pentru a se lămuri unele aspecte esențiale cauzei, cum ar fi: dacă pădurea din incinta unității militare este dată în folosința acesteia și actul de predare, dacă persoanele din conducerea unității militare pot dispune tăieri de arbori și dacă paza unității și a pădurii revine în exclusivitate unității militare prin posturile de pază.
Instanța pune în discuția părților cererea de probațiune formulată.
Procurorul solicită respingerea cererii ca fiind inutilă și neconcludentă, având în vedere starea de fapt, calitatea inculpaților, a materialului lemnos tăiat și a faptului că acesta a fost vândut fără acte de proveniență.
Apărătorii celorlalți inculpați sunt de acord cu cererea de probațiune formulată de apărătorul inculpatului T. N., având în vedere caracterul devolutiv al recursului.
Instanța, în deliberare, respinge cererea de probațiune formulată ca neconcludentă cauzei, la dosar existând suficiente înscrisuri care să formeze convingerea instanței relativ la aspectele invocate.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul susține recursul declarat de P. de pe lângă J. Timișoara, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței recurate ca fiind nelegală și netemeinică și în rejudecare, pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpaților cu reținerea dispozițiilor art. 13 c.p privind legea penală mai favorabilă, cu deducerea corectă a perioadei de arest preventiv a inculpatului S. E., desființarea înscrisurilor falsificate și menținerea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților R. I. și B. I. I..
Apărătorul inculpatului S. E., avocat Răduletu S. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, întrucât hotărârea pronunțată este nelegală și netemeinică. În acest sens a arătat că instanța de fond în mod greșit a respins cererea de restituire a cauzei la procuror, fiind nerespectate dispozițiile sentinței penale nr. 3317/2006 a Judecătoriei Timișoara prin care s-a constatat anterior nulitatea raportului de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale și s-a dispus restituirea la parchet. S-a criticat modalitatea în care s-a procedat la audierea unui număr mare de martori prin comisie rogatorie de către J. C., J. sector 3 București și J. Tg.Cărbunești, fără citarea părților, care astfel nu au avut posibilitatea de a adresa întrebări, fiind o gravă încălcare a dispozițiilor art. 6 paragraf 3 din CEDO. S-a mai arătat că instanța nu a făcut o analiză a probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale și civile a cauzei, nu a motivat în nici un mod soluțiile adoptate și a ignorat cu desăvârșire raportul de expertiză întocmit în faza de judecată de expert M. N., care concluzionează că în cauză nu se poate stabili un prejudiciu cert. În ceea ce privește infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată inculpatul S. E. se arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor, nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor art. 26 C.p și nici existența art. 97, 98 din Legea nr.26/1996 în special sub aspectul laturii subiective nu a fost dovedită intenția. În subsidiar, se solicită achitarea inculpatului. În ceea ce privește recursul părții civile, s-a solicitat respingerea acestuia ca nefondat și admiterea recursului formulat de parchet, doar în privința primelor două motive care sunt favorabile inculpatului, respectiv aplicarea art. 13 cp și deducerea corectă a reținerii.
Apărătorul inculpatului R. I., avocat N. O. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la J. Timișoara, întrucât hotărârea este nemotivată, cercetarea judecătorească a fost făcută cu încălcarea principiului nemijlocirii desfășurării procesului penal, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil, iar comisiile rogatorii privind audierea mai multor martori s-a efectuat cu încălcarea dispozițiilor art. 132,134 C.p.p. S-a mai arătat că faptei i s-a dat o greșită încadrare juridică în disp. art. 31 al.2 raportat la art. 98 al. 1,2,3,4 din Legea nr.26/1996, lipsind latura obiectivă a acestei infracțiuni, fapta reținută în sarcina inculpatului așa cum a fost descrisă în rechizitoriu ar putea constitui eventual infracțiunea de gestiune frauduloasă prev. de art. 214 C.p., în condițiile în care se reține că persoanele au cumpărat materialul lemnos nu se poate vorbi despre o însușire pe nedrept. Mai mult, expertul nu a putut să determine un prejudiciu care să fie fost considerat în mod cert că provine din delicte silvice, cu toate că infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată inculpatul sunt infracțiuni de prejudiciu, de rezultat. Pentru aceste motive, pe fondul cauzei s-a solicitat achitarea inculpatului, în principal, iar în subsidiar, reindividualizarea pedepsei aplicate, prin reținerea circumstanțelor atenuante și aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege cu suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării. A solicitat respingerea recursului părții civile și admiterea recursului declarat de P. de pe lângă J. Timișoara doar în privința reținerii art. 13 c.p, cu privire la măsurile asiguratorii arătând că inculpatul nu deținea bunuri nici la momentul instituirii sechestrului.
Apărătorul inculpatului B. I., avocat R. O. a solicitat admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, întrucât hotărârea nu este motivată în concret și referitor la probele administrate în cauză, comisiile rogatorii au fost efectuate fără citarea inculpatului, nu s-au aplicat dispozițiile art. 13 C.p privind legea penală mai favorabilă și în mod eronat a reținut că inculpatul are antecedente penale. S-a mai criticat sentința și pentru faptul că instanța și-a întemeiat soluția pe concluziile primului raport de expertiză efectuat în cursul urmăririi penale, raport care a fost anulat chiar de instanță prin sentința penală 3317/2006 . Pe fondul cauzei, s-a solicitat achitarea inculpatului întrucât acesta nu se face vinovat de comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Același apărător pentru inculpata P. E. susține aspectele de nelegalitate ale hotărârii recurate invocate anterior, iar în ceea ce privește netemeinicia,arată că inculpata nu se face vinovată de infracțiunea de fals intelectual, aspect care rezultă din depozițiile martorilor. A solicitat respingerea recursului părții civile și admiterea recursului parchetului doar în ceea ce privește reținerea și aplicarea art. 13 C.p.
Apărătorul inculpatului T. N., avocat P. E. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță pentru motivele de nelegalitate învederate de ceilalți apărători, iar pe fond, a solicitat achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art. 10 lit.d C.p.p, în completare arătând că instanța nu s-a pronunțat nici asupra unei cereri de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat, din favorizare în tăinuire. A solicitat admiterea recursului parchetului doar în ceea ce privește pct.1 din motive și respingerea recursului părții civile.
Procurorul a solicitat admiterea recursului părții civile și respingerea recursurilor inculpaților, susținerile apărătorilor privind nelegalitatea hotărârii și solicitările de achitare nefiind fondate. În acest sens arată că instanța de fond a respectat dispozițiile art. 134 al.1 la efectuarea comisiilor rogatorii și a valorificat acele mijloace de probă esențiale și utile cauzei. În ceea ce privește vinovăția inculpaților, aceasta rezultă din vastul probatoriu administrat ( declarațiile a peste 200 de martori ), instanța a respectat toate procedurile legale în reținerea stării de fapt și a încadrării juridice, și a motivat hotărârea raportat la fiecare inculpat în parte.
Inculpații recurenți, având pe rând ultimul cuvânt, au arătat că susțin concluziile apărătorilor și că sunt nevinovați de comiterea faptelor.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. Filiași, nr. 356/P/2004 înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr._ au fost trimiși în judecată inculpații R. I. și B. I. - I., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 31 al. 2 C. pen., rap. la art. 97 al. 1, 3 și 4 lit. a din Legea nr. 26/1996 și art. 31 al. 2 rap. la art. 98 al. 1, 3 și 4 din Legea nr. 26/1996 cu aplic. art. 41 al. 2 C. pen. și art. 104 din Legea nr. 26/1996, totul cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen., T. N., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 289 al. 1 C. pen., art. 291 teza I C. pen., art. 264 al. 1 C. pen., art. 215 al. 1 și 2 C. pen. cu aplic. art. 41 al. 2 C. pen., art. 100 din Legea nr. 26/1996 totul cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen., S. E., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 26 C. pen. rap. la art. 97 al. 1, 3, 4 lit. a, rap. la art. 98 al. 1, 3 și 4 din Legea nr. 26/1996 cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen., art. 31 al. 1 C. pen. rap. la art. 289 al. 1 C. pen., art. 291 teza I C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen. și P. E. trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 289 al. 1 C. pen.
Prin rechizitoriu s-a reținut următoarea stare de fapt:
Unitatea militară_ Filiași, fostă UM.1414, este cantonată din anul 1954 în pădurea aflată în proprietatea și administrarea Ocolului Silvic Filiași, unitățile amenajistice 30 B cu o suprafață de 94,4 ha și respectiv 30 C cu o suprafață de 24, 4 ha.Până în luna iulie 2004, funcția de pădurar, cu privire la suprafața de pădure mai sus menționată, a fost îndeplinită de inculpatul R. llie, iar din anul 2002 până la 16.04.2004, funcția de comandant al unității_ S Filiași, fostă UM_ Filiași, a fost îndeplinită de inculpatul S. E..În această circumstanță, între cei doi inculpați au apărut relații care s-au circumscris sferei dreptului penal, constând în aceea că, întrucât în incinta unității militare existau arbori de calitate superioară, specia stejar pedunculat șl frasin, inculpatul R. llie, s-a hotărât să taie fără drept și să sustragă astfel de arbori, cu permisiunea inculpatului S. E..Pe fondul legăturii subiective create între inculpații R. llie și S. E., în perioada_04, primul inculpat cu acordul inculpatului S. E., a pătruns în mod repetat în incinta unității militare, determinând cu intenție mai multe persoane să taie fără drept și să sustragă arbori din speciile menționate, respectiv din incinta sectorului administrativ și tehnic al unității militare_ S Filiași, deși nu exista nici o partidă pusă în valorificare și nici vreo solicitare din partea Ocolului Silvic Filiași sau a Direcției Silvice C.-D..Acțiunea de determinare a inculpatului R. llie, s-a realizat față de martorii P. C., T. F., M. N., V. C. C., R. M. care, cu ajutorul unor ferăstraie mecanice și pe baza aprobării date de inculpatul S. E., au pătruns în incinta unității militare, de unde au tăiat 390 arbori, cu un volum de 674,054 m3, valoarea pagubei fiind stabilită prin expertiza tehnică la suma de 2._ ROL. Procedând în maniera arătată, inculpatul S. E. a încălcat dispozițiile Regulamentului A114/1989, dispozițiile S.M.G 6/04.02.2003, instrucțiunile nr._/1951, precum și alte Decretului 249/1950 privitoare la accesul persoanelor în incinta sectorului administrativ și tehnic, precum și la regimul pădurilor necesare intereselor militare.Masa lemnoasă tăiată în aceste circumstanțe a fost valorificată de către inculpatul R. I. în trei modalități, după cum urmează:
Prima a constat în aceea că inculpatul R. llie a vândut masa lemnoasă unor persoane fizice, fără a li se elibera documente de proveniență, în cursul cercetării penale fiind identificate un număr de 61 de astfel de persoane, cărora inculpatul le-a vândut peste 221 mc, încasându-se suma de 53 399 000 lei ROL, persoane care la data achiziționării materialului lemnos nu au cunoscut faptul că acesta provine din comiterea unor infracțiuni.
A doua modalitate a constat în vânzarea, de către același inculpat, de material lemnos unor persoane, cărora însă le-a eliberat bonuri ce reliefau un atare fapt, dar pentru alte partide, aflate legal în exploatare și anume partidele nr. 163. 314, 334, 432, 433, 528.Materialul lemnos livrat prin această modalitate a fost de calitate superioară, (stejar pedunculat sau frasin, în loc de lemne de foc, diverse sau crengi), celui achitat de cumpărător, plusul astfel creat în partida pentru care s-a emis bonul de vânzare, fiind valorificat ulterior altor persoane rămase neidentificate.
A treia modalitate a constat în livrarea către cumpărători a unui volum de material lemnos provenit din tăieri ilegale, mult mai mare decât cel menționat în bonurile de vânzare și încasarea de către inculpatul R. I. a sumelor de bani corespunzătoare volumului real livrat.
Prin ultimele două modalități descrise s-au tăiat fără drept, sustras și valorificat de către inculpatul R. I., peste 158 mc material lemnos din fondul forestier național aflat în paza sa.
Pe baza evidențelor din registrele de la punctele de control acces în sectorul administrativ și tehnic ale UM_ S Filiași, exemplarele numărul doi (roșu) șl trei (verde) ale bonurilor de vânzare material lemnos, emise în perioada 2002 - aprilie 2004 pentru masa lemnoasă aflată în exploatare în cantonul 18 Filiași, au fost identificate persoanele cărora, prin procedeele enunțate, inculpatul R. Iile le-a valorificat un volum de peste 379 mc. material lemnos provenit din tăieri ilegale și sustragerea masei lemnoase rezultate din volumul total de 832,99 mc., stabilit prin expertiza tehnică.
Deși nu au fost identificate toate persoanele cărora inculpatul R. I. le-a vândut diferența de material lemnos în împrejurările arătate - atât din cauza faptului că nu toate persoanele, mijloacele de manipulare și transport a masei lemnoase au fost înregistrate în registrele UM_ S Filiași, a sustragerii în timpul cercetării penale din registrul de la punctul de control acces în unitatea militară a mai multor file (16-18, 25, 26) de către persoane neidentificate, în perioada în care înscrisul menționat nu fusese ridicat de organul de poliție judiciară, cât și a faptului că exemplarul doi al bonurilor de vânzare material lemnos nu a fost completat de inculpatul R. I. cu toate datele cerute de imprimat - prejudiciul stabilit este cert, întrucât expertiza de specialitate a constatat un atare fapt, concluzie ce se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.Prin urmare, răspunderea penală și civilă a inculpatului R. I. se va angrena pentru întregul volum de masă lemnoasă tăiată ilegal și sustrasă, respectiv 832,99 mc, cu o valoare de 2._ ROL, paguba produsă fiind de peste 50 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.În mod logic, activitatea infracțională descrisă și întreprinsă de inculpatul R. I. nu era posibilă fără o înțelegere prealabilă și un ajutor nemijlocit dat de inculpatul S. E. și concretizat în permiterea accesului în interiorul unității militare a inculpatului R. I. însoțit de persoanele care au tăiat, manipulat, transportat ori cumpărat material lemnos. Astfel, potrivit art. 7 din Regulamentul de ordine interioară în unitate aprobat prin ordinul Ministrului Apărării Naționale M42/27.09.2000, accesul militarilor și persoanelor civile este permis cu aprobarea comandantului sau a persoanelor stabilite de acesta.
Potrivit depozițiilor martorilor P. M., B. I., C. V., R. M., M. I. (toți militari activi la data comiterii faptelor) aprobarea pătrunderii în unitate a inculpatului R. I. și a persoanelor care-l însoțeau a dat-o numai inculpatul S. E., în calitatea sa de comandant.Așa fiind, din paguba totală de 2._ ROL se va angaja răspunderea penală și civilă și pentru inculpatul S. E. în solidar cu inculpatul R. I. pentru suma de 2._ ROL, reprezentând valoarea pagubei cauzate prin tăierea ilegală și sustragerea din incinta UM_ S a unui volum de masă lemnoasă pe picior de 647,054 mc.
Pe fondul existenței unei relații de conivență cu inculpatul S. E., inculpatul R. I. s-a hotărât să taie fără drept și să sustragă material lemnos din incinta UM_ S Filiași, pe care să-l vândă altei persoane, respectiv inculpatului B. I. I., profitându-se de calitatea acestuia de administrator al . C., societate ce are ca obiect principal de activitate „exploatarea și valorificarea masei lemnoase pe picior", agent comercial prin intermediul căruia valorificarea s-a realizat la un preț superior.
În conformitate cu însemnările din Registrul de acces în sectorul tehnic al UM_ S Filiași și declarația martorului D. C., în ziua de 20.08.2002, inculpatul B. I. I. a pătruns în pădurea din incinta obiectivului militar menționat, însoțit de inculpatul R. I., unde a ales preferențial arbori de stejar pedunculat cu diametre mai mari de 40 cm și în care era încorporată masă lemnoasă de calitate. În această perioadă, atât în pădurea aflată în sectorul tehnic, cât și din cea aflată în exteriorul unității militare menționate, partea vestică, inculpatul R. I. a livrat inculpatului B. I. I. un volum de circa 40 mc bușteni, proveniți din arbori de stejar pedunculat, aleși preferențial și tăiați ilegal, în condițiile în care se eliberaseră bonuri de vânzare pe numele a patru persoane, salariați al societății sale (D. C., Bârnaru D., F. I., precum și martorului P. G., socrul inculpatuiui) totalizând 13,422 mc diferența de circa 26 mc. fiind livrată legal. Realitatea unei atare concluzii este demonstrată cu declarațiile martorilor C. I., B. I., Ș. C., D. C. Bârnaru D., F. I., P. G..
În ziua de 02.08.2003, inculpații B. I. I. și R. I., pe baza aprobării date de inculpatul S. E., au pătruns în incinta UM_ S Filiași, sectorul administrativ, determinând pe martorii P. C. și T. F. să taie de pe picior, fără drept și fără vinovăție, arbori din specia stejar pedunculat, cu diametrul mai mare de 40 cm, din care inculpatul B. I. I. și-a însușit ilegal numai buștenii acestora în volum de circa 10 mc, transportându-i cu autocamionul cu numărul de înmatriculare_, condus de martorul D. C.. La activitatea de manipulare - încărcare a buștenilor sustrași a participat și martorul D. M. cu ifronul societății administrate de inculpatul B. I. I., atât martorul menționat cât și cei prezenți fiind induși în eroare de către cei doi inculpați, lăsându-i să înțeleagă că întreaga activitate derulată este legală.
În perioada 05 - 07 aprilie 2004, pe baza înțelegerii anterioare cu inculpatul R. I. și ajutați de inculpatul S. E. - constând în permiterea accesului în condiții nelegale în sectorul tehnic al UM_ S Filiași - inculpatul B. I. I. l-a desemnat pe martorul M. N., salariat ai . C., ca împreună cu martorii F. I., D. C., D. I., S. G., S. I. S. și învinuitul D. V. V., să taie arbori specia stejar pedunculat și să transporte bușteanul rezultat la depozitul societății din ..Punând în executare cele dispuse de inculpatul B. I. I. în ziua de 05.04.2004, martorul M. N. însoțit de inculpatul R. I. și fiul acestuia, învinuitul R. M., pe baza aprobării date de inculpatul S. E., au pătruns în pădurea aflată în sectorul tehnic al unității militare, unde, fără a avea cunoștință că arborii indicați de inculpatul R. I. nu sunt inventariați și puși în exploatare, martorul M. N. a tăiat de pe picior cu ferăstrăul mecanic, aparținând inculpatului R. I., un număr de 11 arbori, specia stejar pedunculat, cu diametre peste 40 cm.
În perioada 6 - 7 aprilie 2004, buștenii rezultați din fasonarea arborilor tăiați în circumstanțele descrise, precum și din fasonarea altor arbori din aceeași specie și calitate, au fost transportați la depozitul societății comerciale administrate de inculpatul B. I. I., amplasat în localitatea Scăești, jud. D., de către martorii D. C. și S. G. (salariați ai societății precizate), cu autocamioanele cu numerele de înmatriculare_ ,_, ajutați de ceilalți martori prezenți, nici unul dintre aceștia, necunoscând activitatea ilicită a inculpaților B. I. I. și R. I..Fiind sesizate cu activitatea infracțională a inculpaților, organele de cercetare penală ale poliției judiciare, la data de 16.04.2004, împreună cu organele silvice, s-au deplasat la depozitul din localitatea Scăești, pedinte de societatea administrată de inculpatul B. I. I., unde în prezența acestuia, au fost identificați un număr de 44 bușteni, specia stejar pedunculat cu diametre mai mari de 40 cm, cărora nu le-a putut justifica proveniența licită. Într-o atare împrejurare, s-a procedat la inventarierea buștenilor, operațiune în urma căreia a rezultat un volum de 61, 530 mc, întreaga masă lemnoasă fiind lăsată în custodia inculpatului, până la justificarea provenienței acesteia cu documentele prev. de HG 735/1998, sens în care s-a stabilit ca la data de 19.04.2004 orele 11, inculpatul să se prezinte la sediu! Poliției Filiași cu documentele justificative.
În vederea îngreunării urmăririi penale și pentru a-și asigura folosul infracțiunilor și exonerarea de răspunderea penală, inculpatul B. I. I. nu a respectat cele convenite cu organele de cercetare penală și în după amiaza zilei de 17.04.2004, a dispus angajaților societății, în persoana martorilor D. llie, D. C., S. G. ca primul să încarce, iar următorii doi să transporte cu autocamioanele societății buștenii din specia stejar pedunculat, pentru valorificare la un agent economic, aflat anterior în relații comerciale. Într-o atare situație, l-a contactat telefonic pe martorul O. D., administratorul unei firme de transport care, la solicitarea inculpatului, s-a prezentat la depozitul societății comerciale cu un autovehicul în care s-au încărcat 15 bușteni de stejar pedunculat cu un volum de 19,200 mc, fiind livrați în seara aceleiași zile la . B. pentru suma de_ Rol, fără ca martorul O. D.! să cunoască proveniența Ilicită.Cele două camioane conduse de martorii D. C. și S. G. cu numerele de înmatriculare_ ,_, în care se aflau 18 bușteni, cu un volum total de 23,105 mc. au fost oprite de organele de Poliție pe raza localității C. din Dos, jud. D..Deoarece martorii precizați nu aveau documentele de însoțire a mărfii întocmite în conformitate cu dispozițiile HG 738/1998, iar inculpatul B. I. I., sosit ulterior la fața locului, nu a prezentat documente de proveniență legală a buștenilor transportați, s-a procedat la ridicarea întregului volum de masă lemnoasă și predarea acesteia Ocolului Silvic Filiași.Din aceleași considerente, unitatea silvică arătată, pe baza documentelor întocmite de organele de poliție, a dispus sancționarea contravențională a conducătorilor celor două camioane și confiscarea întregii mase lemnoase.
Tot în ziua de 16.04.2004, organele de urmărire penală s-au prezentat la poarta de acces a UM_ S Filiași, solicitând inculpatului S. E., în calitatea sa de comandant, să le permită accesul în unitate în vederea efectuării cercetării la fața locului, întrucât se stabilise că arborii vânduți de inculpatul R. I. inculpatului B. I. I. au fost tăiați din incinta unității militare.Motivând diverse aprobări din partea eșaloanelor superioare, inculpatul S. E. nu a permis echipei de cercetare accesul în unitate, deși ulterior s-a constatat că asemenea aprobări erau necesare numai pentru accesul în sectorul tehnic al unității, nu și pentru sectorul administrativ și zona de pază din unitate. De asemenea, în perioada 16.04 - 03.05.2004, inculpatul S. E., nu a permis accesul echipei de cercetare în sectorul administrativ și zona de pază și a interzis ridicarea registrului cu evidența persoanelor intrate prin punctul de control acces în unitate, perioadă în care au fost sustrase mai multe file din documentul menționat.
În schimb, în zilele de 20 și 22 aprilie 2004, contrar normelor de acces în materie, inculpatul S. E., a permis inculpatului R. I. și persoanelor care l-au însoțit, să pătrundă în sectorul tehnic al unității militare pentru înlăturarea urmelor infracțiunilor comise, activitate materializată în deteriorarea cioatelor prin cioplire și aplicarea unei substanțe ce are ca efect putrezirea și îmbătrânirea acestora, cât și ascunderea materialului lemnos rămas în pădure în urma tăierilor ilegale de arbori, în spatele magaziei nr. 31 din aceiași obiectiv.În scopul îngreunării urmăririi penale și pentru a da aspect de legalitate pătrunderii în unitatea militară a persoanelor care au tăiat ilegal, fasonat și transportat material lemnos în luna aprilie 2004, anterior datei de 03.05.2004, inculpatul S. E., a determinat cu intenție pe martorul B. I. să întocmească din culpă cu date nereale și să antedateze „tabelul centralizator cu personalul din afara M.. aprobarea de a pătrunde în incinta UM_ Filiași în anul 2004, exceptând sectorul tehnic".Totodată, același inculpat a ordonat martorului P. M. (subordonat în ierarhia militară) să semneze acel înscris la rubrica „aprob, pentru șeful UM_ Filiași", dispoziție dusă la îndeplinire de către acesta.
În ziua de 03.05.2004, inculpatul S. E. a dispus telefonic, martorului B. I., înmânarea tabelului precizat martorului G. M., pe care l-a trimis la Ocolul Silvic Filiași pentru a fi înregistrat și semnat de șeful acestei instituții.Punând în executare ordinul primit, martorul G. M. s-a deplasat la Ocolul Silvic Filiași, înmânând înscrisul menționat martorei C. R., secretara acestei unități.În lipsa șefului de ocol, martora, după ce a înregistrat înscrisul la poziția numărul 2429/03.05.2004, l-a prezentat pentru semnare inculpatei P. E., contabil șef al Ocolului Silvic Filiași la acel moment.
Inculpata P. E., cunoscând că persoanele evidențiate în acel înscris de la numărul 7 la numărul 23 nu sunt salariați ai Ocolului Silvic Filiași (ci persoane determinate de inculpatul R. I. să-l însoțească în unitate pentru tăierea materialului lemnos) și fără a avea împuternicire de a semna documente în locul șefului de ocol, exceptând pe cele privind evidența contabilă, a semnat documentul numărul 2429/03.05.2004 pentru șeful de ocol și a aplicat ștampila numărul doi a unității, care în realitate trebuia aplicată numai pentru operațiuni contabile, circumstanță în care a dat valoare juridică acestui înscris în care sunt consemnate aspecte necorespunzătoare adevărului.Ulterior înregistrării, semnării și ștampilării, înscrisul a fost remis reprezentantului unității militare care l-a predat conducerii unității, reprezentată de inculpatul S. E..
În perioada 29-30.06.2004, Comandamentul Logistic întrunit la București, prin comisia constituită, a verificat la unitatea militară_ Filiași mai multe aspecte, printre care și cel referitor la respectarea regulilor de acces în unitate a persoanelor care au tăiat, manipulat și transportat masă lemnoasă din pădure, verificare materializată în actul de control nr. B 7937/07.07.2004.În timpul cercetării administrative, inculpatul S. E., în calitatea sa de comandant al unității controlate, a folosit pentru justificare pătrunderii persoanelor în unitatea militară tabelul înregistrat la Ocolul Silvic Filiași, sub numărul 2429/03.2009, cunoscând că este fals, înscris cu ajutorul căruia a justificat în mod nereal circumstanțele în care a aprobat, contrar normelor legale, accesul în unitate a persoanelor care au tăiat fără drept și sustras masă lemnoasă aflată pe picior.
La activitatea infracțională desfășurată de inculpatul R. I. a
aderat și inculpatul T. N.. Astfel acesta, în calitatea sa de tehnician silvic și șef al districtului din care făcea parte cantonul 18 Filiași, gestionat de inculpatul R. I., conform regulamentului pentru paza fondului forestier, aprobat prin ordinul nr. 15/01.02.1988 al Ministerului Silviculturii, avea și atribuții de control cu privire la activitatea inculpatului menționat și efectua inspecții de fond și parțiale în cantonul precizat.În vederea ajutării inculpatului R. I., inculpatul T. N. cu ocazia inspecțiilor de fond efectuate în cantonul 18 Filiași, în anii 2003 și 2004, a întocmit în fals actele de fond depuse și înregistrate la Ocolul Silvic Filiași sub numerele 2179/25.04.2003, 6741/23.12.2003, 3614/30.06.2004 și raportul de activitate al delegației de folosire a ciocanului silvic marca pentagonală PS 291 numărul 107/27.06.2004.Cu ocazia întocmirii înscrisurilor oficiale menționate, inculpatul T. N. a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că a parcurs întreaga suprafață de pădure a cantonului, iar în incinta u.a. 30 din interiorul unității miliare nu există delicte silvice, situații de fapt contrare cu realitatea din teren.Ulterior datei înregistrării actului de control de fond nr. 3614/30.06.2004, acest înscris împreună cu anexele sale a dispărut din sediul Ocolului Silvic Filiași, unde era păstrat de inginerul Ș. J. L..
Procedând în modul descris, inculpatul T. N. l-a favorizat pe inculpatul R. I., inducând totodată în eroare Ocolul Silvic Filiași, cu scopul vădit de a obține pentru inculpatul R. I. un folos material injust, reprezentat de contravaloarea arborilor tăiați fără drept și sustrași din incinta UM_ Filiași, în sumă de 1_ Rol, pagubă pentru care va răspunde în solidar cu inculpații R. I. și S. E..Tot în scopul favorizării inculpatului R. I., se circumscrie și activitatea desfășurată în perioada 10 -11.04.2003 de către inculpatul T. N., constând în folosirea contrar dispozițiilor legale specifice, a ciocanului silvic cu marca pentagonală PS 291 cu vopsea verde aplicându-l pe un număr de 18 cioate de arbori tăiați ilegal din u.a 30 B exterior vest de UM_ S Filiași.
Inculpatul B. I. I. îndeplinește funcția de administrator
a! . C., societate ce are ca obiect de activitate
exploatarea și comercializarea de material lemnos.Anterior, inculpatul B. I. I. a îndeplinit funcția de pădurar în cadru! Ocolului Silvic Filiași, în perioada 1987-1991.In urma licitației organizate în luna decembrie 2003 de către Direcția S. C.-D., societatea administrată de inculpat și-a adjudecat dreptul de exploatare a partidei de masa lemnoasa pe picior nr. 514 Salcia, amplasată în UP II Argetoaia u.a.24 C,D si 17 A.F.I.Pe baza contractului de vânzare cumpărare nr._/23.12.2003, încheiat între RNP-Direcția S. D. și . C., s-a emis autorizația de exploatare nr. 38 din 23.03.2004, potrivit căreia societatea administrată de inculpat urma să exploateze masa lemnoasă din partida menționată în perioada 23-03._04.
La data de 23.03.2004, învinuiții S. C. și P. N., pădurar și respectiv șef de district în cadrul Ocolului Silvic Filiași, s-au deplasat în teren împreună cu inculpatul B. I. I., parcurgând perimetrul fiecărei unități amenajistice în parte și arătându-i acestuia semnele amenajistice parcelare și subparcelare, (constând în cioplaj făcut pe arbori și aplicarea unei linii verticale de culoare roșie pentru parcele, iar pentru subparcele, cioplaj pe arbori și aplicarea de linii verticale) ale fiecărei partide in parte, încheindu-se procesul verbal de predare spre exploatare .Se reține de asemenea, că învinuitul S. C. a consolidat semnele amenajistice parcelare prin aplicarea pe arborii situați la limită a unor dungi cu var.Mai mult decât atât, fiecare arbore care trebuia exploatat fusese cioplit anterior de către învinuiții S. C. și P. N., iar pe acest cioplaj fusese înscris câte un număr de inventar în ordine cronologică începând cu cifra 1 pana la cifra 822.
La data de 29.03.2004, inculpatul B. I. I. s-a deplasat împreună cu martorul M. N. în trupul de pădure unde erau amplasate parcelele 17 A,F,I, care se învecinează cu u.a.18 B, spunându-i acestuia să taie toți arborii de esență salcâm și comunicându-i că autorizația este eliberată pentru tăiere "la ras", fără însă a-i arata acestuia semnele amenajistice parcelare și subparcelare de delimitare a parcelelor cu arborii care trebuiau exploatați.La solicitarea inculpatului B. I. I., martorul M. N., a tăiat, în zilele de 29 si 30.03.2004 cu fierăstrăul mecanic, arborii esența salcâm din u.a.18 B, fără să cunoască faptul că arborii din acestă unitate parcelară nu trebuiau exploatați, fiind dus în eroare de inculpat, care nu i-a arătat anterior semnele amenajistice de delimitare și nici nu i-a relatat faptul ca acestă unitate parcelară este delimitată de . ogașul natural existent între acestea.Astfel, martorul M. N. a tăiat un număr de aproximativ 500 de arbori esență salcâm, după care l-a contactat telefonic pe inculpat, căruia i-a relatat că este posibil să fi tăiat mai mulți arbori decât trebuiau exploatați, împrejurare în care inculpatul i-a cerut sa sisteze tăierea până ia sosirea sa în teren.
La data de 31.03.2004, când trebuia să se procedeze la reprimirea partidei exploatate de către reprezentații Ocolului Silvic Filiași, respectiv de către învinuiții S. C. si P. N., B. I. I. le-a adus la cunoștință faptul că a depășit limitele exploatării, constatându-se apoi că au fost tăiați 292 arbori din u.a 18 B, unitate amenajistică care se învecinează cu u.a. 17 F, cauzându-se un prejudiciu în. cuantum de_ lei ROL, așa cum rezultă din cuprinsul adresei nr. 3413/23.06.2004 a Ocolului Silvic Filiași (f.114, vol.. VIII. dosar u.p.).Ulterior, inculpatul B. I. I. i-a trimis pe martorii M. N., C. D., Stanasel G., Nicolaesa D., Birnaru D., V. N., în unitățile amenajistice unde martorul M. N. tăiase materia! lemnos, dându-le acestora dispoziție să scoată întreg materialul lemnos tăiat din pădure, să-l încarce în camionul cu număr de înmatriculare_ și să-l transporte la sediul societății din . le aducă acestora la cunoștință faptul că o parte din materialul lemnos aparține Ocolului Silvic Filiași și nu . C., fiind tăiat ilegal. In timp ce martorii mai sus menționați aranjau materialul lemnos, scos din u.a 18 B și u.a. 17 F în vederea transportării, la fața locului a venit învinuitul S. N. împreună cu martorul I. C., care, văzând activitatea ce se desfășura, au întrerupt acțiunea de însușire a materialului lemnos tăiat ilegal, relatând martorilor ca acesta aparține Ocolului Silvic Filiași.În aceste condiții, martorii mai sus menționați, luând cunoștință de intenția ilicită a inculpatului B. I. I. de a-și însuși fără drept acest material lemnos, au încetat activitatea, masa lemnoasa fiind ulterior scoasă în loc accesibil de angajații Ocolului Silvic Filiași.
Cu privire la aceste fapte, inculpatul a avut o atitudine nesinceră, arătând că parcelele cu privire la care dobândise dreptul de exploatare a materialului lemnos nu erau delimitate prin semne amenajistice, apărare care este însă infirmată de declarațiile învinuiților S. C. și P. N. precum si de datele cuprinse în procesele verbale de cercetare la fața locului care s-au efectuat la datele 01.05.2004, respectiv 22.02.2005 și de declarațiile martorilor Nicolăeasa D., B. D., N. D. care atestă existența semnelor amenajistice.Mai mult, cu ocazia cercetării la fața locului s-au găsit în u.a. 17 F și arbori pe picior care prezentau cioplaj șl numere de ordine, arbori rămași neexploatați în circumstanțele prezentate anterior.De reținut este de asemenea faptul că inculpatul a îndeplinit o perioadă de timp funcția de pădurar în cadrul Ocolului Silvic Filiași, având prin urmare cunoștințe privind modul de delimitare a unităților amenajistice, precum și faptul că la solicitarea organelor de cercetare penală, inculpatul a refuzat confruntarea cu martorii, care nu îi susțineau apărările, pentru lămurirea situației de fapt, pe considerentul că o cercetare obiectivă nu poate fi realizată in faza de urmărire penală, ceea ce denotă nesinceritatea inculpatului în ceea ce privește intenția sa reală.
Într-o zi din ultima decadă a lunii aprilie 2004, inculpatul M. - P. T., în calitatea sa de inginer la Ocolul Silvic Filiași, în scopul recoltării de semințe și cu intenție a determinat pe învinuitul R. M. să taie fără drept și fără vinovăție un număr de arbori specia plop din pădurea cantonul 18 Filiași. Procedând în modul arătat inculpatul a cauzat fondului forestier o pagubă mai mare de 50 de ori decât prețul unui mc. de masă lemnoasă pe picior, respectiv 30.107.000 lei ROL, pagubă ce se reține exclusiv în sarcina acestui inculpat, prejudiciul fiind acoperit de inculpat prin plata despăgubirilor stabilite prin expertiză. În aceste condiții, prin rechizitoriul prezentei cauze, inculpatul M. - P. T. a fost scos de sub urmărire penală, fiindu-i aplicată o sancțiune cu caracter administrativ în sumă de 1000 lei.
Prin sentința penală nr. 3547/10.12.2012 pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._, î temeiul art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 97 alin. 1,3, 4 lit. „a” L 26/1996, cu aplicarea art. 41 alin. 2, Cod penal și art. 104 din L 26/1996, s-a dispus condamnarea inculpatului R. I., la pedeapsa de 3(trei) ani și 6(șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „participație improprie la tăiere ilegală de arbori din fondul forestier național”.
În temeiul art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 98 alin. 1,3, 4 L 26/1996, cu aplicarea art. 41 alin. 2, Cod penal și art. 104 din L 26/1996, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 4(patru) ani și 6(șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „participație improprie la furt de arbori tăiați ilegal din fondul forestier național”.
În temeiul art. 33 lit. „a”, 34 lit. „b” Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite, aplicându-li-se pedeapsa cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, aplicând în final inculpatului R. pedeapsa de 5(cinci) ani închisoare.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.”a”, teza a-II-a și lit.”b”, Cod penal.
În temeiul art. 88 alin. 1 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și de arest preventiv de la data de 19.04.2005 la 18.05.2005.
În temeiul art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 97 alin. 1,3, 4 lit. „a” L 26/1996, cu aplicarea art. 41 alin. 2, Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului B. I.-I., la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „participație improprie la tăiere ilegală de arbori din fondul forestier național”.
În temeiul art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 98 alin. 1,3, 4 L 26/1996, cu aplicarea art. 41 alin. 2, Cod penal, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 4(patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „participație improprie la furt de arbori tăiați ilegal din fondul forestier național”.
În temeiul art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 97 alin. 1,3 L 26/1996, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 2(doi) ani și 6(șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „participație improprie la tăiere ilegală de arbori din fondul forestier național”.
În temeiul art. 31 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 20 Cod penal, raportat la art. 98 alin. 1,3, 4 L 26/1996, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 2(doi) ani și 6(șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „participație improprie la tentativă de la furt de arbori tăiați ilegal din fondul forestier național”.
În temeiul art. 33 lit. „a”, 34 lit. „b” Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, aplicând în final inculpatului B. pedeapsa de 4(patru) ani și 6(șase) luni închisoare.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.”a”, teza a-II-a și lit.”b”, Cod penal.
În temeiul art. 88 alin. 1 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și de arest preventiv de la data de 19.04.2005 la 18.05.2005.
În temeiul art. 215 alin. 1, 2 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului T. N., la pedeapsa de 4(patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „înșelăciune”.
În temeiul art. 264 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „favorizarea infractorului”.
În temeiul art. 11 pct. 2, lit. „b”, raportat la art. 10 alin.1, lit. „g”, Cod proc. penală, art. 13 alin. 1 Cod penal și art. 13 alin. 1 Cod proc. penală, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului T. pentru săvârșirea infracțiunii de „fals intelectual”, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 11 pct. 2, lit. „b”, raportat la art. 10 alin.1, lit. „g”, Cod proc. penală, art. 13 alin. 1 Cod penal și art. 13 alin. 1 Cod proc. penală, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului T. pentru săvârșirea infracțiunii de „uz de fals”, prev. de art. 291 teza 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
În temeiul art. 11 pct. 2, lit. „b”, raportat la art. 10 alin.1, lit. „g”, Cod proc. penală, art. 13 alin. 1 Cod penal și art. 13 alin. 1 Cod proc. penală, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului T. pentru săvârșirea infracțiunii de „folosirea fără drept sau contrar dispozițiilor legale specifice a ciocanului silvic de marcat”, prev. de art. 100 alin. 1 L 26/1996.
În temeiul art. 33 lit. „a”, 34 lit. „b” Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, aplicându-se în final inculpatului T. pedeapsa de 4(patru) ani și 6(șase) luni închisoare.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.”a”, teza a-II-a și lit.”b”, Cod penal.
În temeiul art. 88 alin. 1 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și de arest preventiv de la data de 19.04.2005 la 18.05.2005.
În temeiul art. 26 Cod penal, raportat la art. 97 alin. 1,3, 4 lit. „a” L 26/1996, cu aplicarea art. 41 alin. 2, Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului S. E., la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „complicitate la tăiere ilegală de arbori din fondul forestier național”.
În temeiul art. 26 Cod penal, raportat la art. 98 alin. 1,3,4 L 26/1996, cu aplicarea art. 41 alin. 2, Cod penal, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 4(patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de „complicitate la furt de arbori tăiați ilegal din fondul forestier național”.
În temeiul art. 11 pct. 2, lit. „b”, raportat la art. 10 alin.1, lit. „g”, Cod proc. penală, art. 13 alin. 1 Cod penal și art. 13 alin. 1 Cod proc. penală, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului S., pentru săvârșirea infracțiunii de „participație improprie la fals intelectual”, prev. de art. 31 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 289 alin. 1 Cod penal.
În temeiul art. 11 pct. 2, lit. „b”, raportat la art. 10 alin.1, lit. „g”, Cod proc. penală, art. 13 alin. 1 Cod penal și art. 13 alin. 1 Cod proc. penală, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului S., pentru săvârșirea infracțiunii de „uz de fals”, prev. de art. 291 teza 1 Cod penal.
În temeiul art. 33 lit. „a”, 34 lit. „b” Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, aplicând în final inculpatului S. pedeapsa de 4(patru) ani și 6(șase) luni închisoare.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.”a”, teza a-II-a și lit.”b”, Cod penal.
În temeiul art. 88 alin. 1 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și de arest preventiv de la data de 19.04.2005 la 06.05.2005.
În temeiul art. 11 pct. 2, lit. „b”, raportat la art. 10 alin.1, lit. „g”, Cod proc. penală, art. 13 alin. 1 Cod penal și art. 13 alin. 1 Cod proc. penală, s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei P. E., pentru săvârșirea infracțiunii de „fals intelectual”, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal.
În temeiul art. 14 și art. 346 al.1 Cod proc. penală, s-a admis acțiunea civilă formulată în cauză de către partea civilă, Direcția S. D. – C..
S-a constatat produs părții civile Direcția S. D. – C., un prejudiciu în sumă de 2._ lei ROL(261.468,4024 lei RON).
În temeiul art. 14 și art. 346 al.1 Cod proc. penală și art. 998, 999 cod civil, inculpații au fost obligați la acoperirea prejudiciului cauzat părții civile, după cum urmează:
- inculpații R., T. și S., în solidar, la plata sumei de_,2524 lei RON(_ lei ROL).
- inculpații R. și B., în solidar, la plata sumei de_,4594 lei RON(_ lei ROL).
- inculpații R. și T., în solidar, la plata sumei de_,5356 lei RON(_ lei ROL).
- inculpatul B., la plata sumei de_,1550 lei RON (_ lei ROL).
În baza art. 357 Cod proc. penală, s-a desființat măsura asiguratorie a sechestrului judiciar, instituită prin ordonanța nr. 356/P/2004/23.03.2005 a Parchetului de pe lângă J. Filiași, asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților R. I., B. I.-I. și M.-P. T., măsură care nu a putut fi dusă la îndeplinire întrucât, anterior instituirii, inculpații și-au înstrăinat bunurile imobile, iar bunuri mobile nu au putut fi identificate în proprietatea acestora.
S-a dispus restituirea, după rămânerea definitivă a sentinței, către partea civilă Direcția S. D. – C. a corpurilor delicte reținute în cauză, respectiv a 4 bucăți de cioată – lemn, purtând impresiunea ciocanului pentagonal PS.291, ridicate de la fața locului, prin tăiere cu fierăstrăul mecanic.
Instanța de fond raportat la mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale (procese verbale de cercetare la fața locului, procese verbale de percheziție domiciliară și planșe foto, procese verbale de confruntare, declarații martori, raport de expertiză tehnică contabilă, procese verbale de inventariere, declarații învinuiți) și cele administrate în faza de cercetare judecătorească ( declarații inculpați, declarații de martori, expertiza judiciară în specialitatea silvicultură a reținut aceiași stare de fapt cu cea descrisă în rechizitoriu și a apreciat că:
1. Faptele inculpatului R. I.. constând în aceea că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a determinat cu intenție mai multe persoane, fără vinovăție, sa taie fără drept și să sustragă arbori din fondul forestier național, în perioada_04, atât din incinta UM_ S Filiași, cât și din exteriorul acesteia, cauzând o pagubă în cuantum de 2._ lei ROL, ce depășește de peste 50 de ori prețul mediu ai unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de participație improprie la tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național și participație improprie la furtul de arbori din fondul forestier național ambele în formă continuată, prev. și ped. de art. 31 al.2 C. penal, rap.la art. 97 al.1, 3 si 4 lit. a din Legea nr.26/1996 comb. cu art.104 din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 41 al. 2 C. penal; ar:.31 al. 2 C.penal rap. la art. 98 al.1,3 si 4 din Legea nr.26/1996 comb. cu art.104 din Legea nr.26/1996 cu aplicarea art.41 al.2 C. penal, ambele cu aplicarea prev.art.33 lit. a C. penal. În cauză, privind infracțiunile la regimul silvic, se va face aplicarea disp. art. 13 alin.1 Cod penal, dispozițiile L 26/1996(abrogată și înlocuită cu L 46/2008), fiind mai favorabile.
2. Faptele inculpatului S. E., care, în perioada_04, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, i-a permis inculpatului R. I. și altor persoane aduse de acesta, să pătrundă in incinta sectorului administrativ și tehnic al unitații militare, cu încălcarea normelor de acces în sectorul tehnic, pentru a tăia fără drept și sustrage material lemnos de calitate superioară, cunoscând că nu există în acest sens nicio solicitare de acces din partea Ocolului Silvic Filiași pentru exploatare masă lemnoasă, cauzând o pagubă de 2._ lei, ce depășește de peste 50 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, și că în calitate de comandant al UM_ Filiași a determinat cu intenție, pe martorul B. I. să întocmească, din culpă, cu date nereale și antedatat, tabelul centralizator cu „persoanele din afara M.. aprobarea de a pătrunde in incinta UM._ Filiași in anul 2004, exceptând sectorul tehnic" după care l-a determinat pe martorul P. M., subordonat al său în ierarhia militară, să semneze acest tabel la rubrica "aprob pentru șeful UM._ Filiași", înscris ce a fost ulterior înregistrat la Ocolul Silvic Filiași și pe care l-a prezentat comisiei din cadrul M.. un control la U.M._ Filiași având ca obiectiv și verificarea modului în care s-au respectat regulile de acces în unitatea militară a persoanelor civile întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național și complicitate la furtul de arbori din fondul forestier național ambele în formă continuată, participație improprie la fals intelectual și uz de fals, prev. și ped. art. 26 C. penal rap.la art. 97 al.1, 3 si 4 lit. a din Legea nr.26/1996 cu aplicarea art.41 al.2 C.penal; art.26 C.penal rap. la art.98 al. 1, 3 și 4 din Legea nr.26/1996 cu aplicarea art. 41 al.2 C.penal; art. 31 al. 1 C.penal rap. la art. 289 al.1 C.penal si art.291 teza I C.penai, în final cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a C. penal.În cauză, privind infracțiunile la regimul silvic, se va face aplicarea disp. art. 13 alin.1 Cod penal, dispozițiile L 26/1996(abrogată și înlocuită cu L 46/2008), fiind mai favorabile.
3. Faptele inculpatului B. I.-I.. constând în aceea că în perioada 20.08._04, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a determinat cu intenție mai multe persoane, fără vinovăție, sa taie fără drept și să sustragă arbori din fondul forestier național, cauzând o pagubă de_ lei ROL, ce depășește de peste 50 de ori prețui mediu al unui metru cub e masă lemnoasă pe picior și că la data de 29.03.2004 l-a determinat cu intenție pe martorul M. N. să taie fără drept material lemnos din fondul forestier național, în sensul că nu i-a arătat delimitarea partidei pe care o avea în exploatare, astfel încât acesta, fără intenție, a tăiat un număr de 292 de arbori esență salcâm, cauzând o pagubă în cuantum de_ lei ROL, ulterior determinându-i cu intenție pe martorii M. N., C. D., S. G., Nicolăeasa D., B. D. și V. N. să sustragă acest material lemnos, activitate întreruptă de învinuitul S. C., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de participație improprie la tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național și participație improprie la furtul de arbori din fondul forestier național ambele în formă continuată, participație improprie la tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național și participație improprie la tentativă de furt de arbori din fondul forestier național, prev. și ped. art. 31 al.2 C. penal rap.la art. 97 al. 1,3 si 4 lit. a din Legea nr.26/1996 cu aplicarea art.41 al.2 C. penal; art.31 al.2 C. penal rap. la art. 98 al.1,3 si 4 din Legea nr.26/1996, cu aplicarea art. 41 al. 2 C. penal; art. 31 al. 2 Cod penal rap. la art. 97 al.1 si 3 din L.26/1996; art. 31 alin.2 C. penal, rap. la art. 20 C. penal, combinat cu art. 98 alin.1, 3 si 4 din Legea 26/1996, în final cu aplicarea prev. art. 33 lit. a C. penal.În cauză, privind infracțiunile la regimul silvic, se va face aplicarea disp. art. 13 alin.1 Cod penal, dispozițiile L 26/1996(abrogată și înlocuită cu L 46/2008), fiind mai favorabile.
4. Faptele Inculpatului T. N., care, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de brigadier silvic - șef district IV din cadrul Ocolului Silvic Filiași, nu a efectuat în realitate controale de fond în cantonul 18 Filiași, în anii 2003 și 2004, aflat în paza inculpatului R. I., întocmind actele de control în care se atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv faptul că s-au parcurs și parcele din interiorul unității militare UM_ Filiași și lipsa delictelor silvice în acest perimetru, acte ce au fost înregistrate la Ocolul Silvic Filiași sub nr. 2179/2003, 6741/2003 și 3614/2004 și că, deși cunoștea existența delictelor silvice în cadrul cantonului silvic nr. 18 Filiași, întrucât la data de 16.04.2004 se declanșaseră cercetările penale și administrative privind condițiile în care s-a tăiat și sustras masa lemnoasă, fără a avea o înțelegere prealabilă cu inculpatul R. I., pentru a îngreuna cercetările ce se efectuau în dosarul numărul 356/P/2006, a întocmit în fals actul de control nr. 3614/2004 în care a consemnat că nu au fost înregistrate tăieri ilegale de arbori și că în același scop a aplicat, contrar dispozițiilor legale specifice ciocanul silvic pentagonal PS 291 pe un număr de 18 cioate de arbori tăiați ilegal în cantonul numărul 18, UA 30b, în pădurea din partea de vest a unitarii militare, cioate pe care le-a anulat șl nu le-a evidențiat în actele de control, precum și faptul că, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a prezentat ca adevărate stări de fapt neconforme cu realitatea, prin folosirea unor mijloace frauduloase, respectiv actele de control nr. 2179/2003, 6741/2003 și 3614/2004, prin care a atestat stări de fapt neconforme realității, inducând în eroare partea vătămată Ocolul Silvic Filiași, cu scopul de a obține pentru inculpatul R. I. un folos material injust, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de fals intelectual, uzul de fals, favorizarea infractorului și înșelăciune, toate în formă continuată și folosirea fără drept sau contrar dispozițiilor legale specifice a ciocanului silvic de marcat, prev. și ped. de art. 289 al.1 C. penal cu aplicarea art.41 al.2 C. penal; art.291 teza I C. penal cu aplicarea art.41 al.2 C. penal; art.264 al.1 C. penal cu aplicarea art.41 al.2 C. penal; art. 215 al.1 si 2 C. penal cu aplicarea art.41 al.2 C. penal; art.100 din Legea nr.26/1996, in fina! cu aplicarea dispozițiilor art.33 lit. a C. penal.În cauză, privind infracțiunile la regimul silvic, se va face aplicarea disp. art. 13 alin.1 Cod penal, dispozițiile L 26/1996(abrogată și înlocuită cu L 46/2008), fiind mai favorabile.
5. Fapta inculpatei P. E. care, la data de 03.05.2004, în exercitarea funcției de contabil șef în cadrul Ocolului Silvic Filiași, fără a fi împuternicită de șeful de ocol, a semnat in locul acestuia si a aplicat ștampila nr. 2 a Ocolului Silvic Filiași pe un tabel nominal înregistrat la nr.2429/03.05.2004, dând astfel valoare juridică unui înscris oficial ce atesta împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu scopul de a da aspect de legalitate pătrunderii în incinta U.M._ Filiași, in perioada 08.01._04, a persoanelor menționate în tabel, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 al.1 din C. Penal.
În ceea ce o privește însă pe inculpata P., s-a constatat că, deși dovedită vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii menționate, în condițiile în care inculpata a solicitat continuarea judecății, în cauză s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale prev. de art. 122 alin. 1, lit. „d” Cod penal.
Pentru infracțiunile săvârșite, inculpații au fost condamnați la pedepsele menționate în considerentele sentinței penale recurate.
La individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare, instanța a avut în vedere criteriile generale prescrise de art.72 Cod penal, în special gradul de pericol social al faptelor, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, prejudiciul cauzat precum și persoana inculpaților, inclusiv a antecedentelor lor penale, a poziției procesuale în fața organelor judiciare, în ambele faze procesuale.
S-au avut în vedere, în condițiile în care pe tot parcursul procesului penal, inculpații au avut o poziție de nerecunoaștere, contrară situației de fapt reținută în actul de sesizare a instanței și confirmată de concluziile cercetării judecătorești, următoarele aspecte: activitate infracțională derulată în timp, regăsită în multiple fapte, realizate în temeiul aceleiași rezoluții infracționale; mod de lucru concertat, în baza unei relații/înțelegeri preliminare și care conturează o oarecare asociere, structură, activitate, organizate și care dau o mai mare greutate/periculozitate faptelor deduse judecății; modul lipsit de orice scrupule/rețineri, în săvârșirea faptelor într-o unitate militară, cu conotații/implicații inclusiv în plan strategic, raportat la amplasarea unității militare într-o pădure cu arbori de talie mare, cu posibil rol de camuflaj; cantitatea mare de material lemnos, de calitate superioară celui de foc și dimensiuni ridicate, ceea ce dă pagubei suferite conotații speciale; modul organizat în care s-a realizat activitatea infracțională, inclusiv implicarea altor instituții în emiterea de acte false, care să justifice respectiva activitate, obstrucționarea organelor judiciare în a-și derula cercetările prin interzicerea accesului în unitatea militară, creându-se condiții pentru dispariția de acte încriminatoare, în condițiile în care, nelegal, s-a permis accesul neautorizat unor persoane, pentru distrugerea de probe(alterarea cioatelor provenite din tăieri nelegale, pentru a nu mai putea fi valorificate ca probe).
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond nu a luat în considerare concluziile celui de al doilea raport de expertiză tehnică, realizat în cadrul cercetării judecătorești, reținând, la calcularea prejudiciului produs părții civile raportul de expertiză tehnică realizat în cadrul UP, pentru următoarele considerente: datele pentru efectuarea primului raport au fost culese la momentul săvârșirii faptelor, ori imediat după aceea, toate probele fiind actuale momentului, proaspete, în prezența inculpaților, R. – specialist - fiind prezent la chiar fiecare etapă și deși a refuzat să semneze unele acte de constatare, niciodată nu a contrazis concluziile respectivelor constatări. Prin comparație, datele celui de al doilea raport nu au mai putut fi culese în aceleași condiții, prin trecerea timpului și acțiunea, premeditată sau nu, a diverșilor intervenienți – persoane, ori factorilor naturali asupra probelor(cioatelor), probele nemaifiind clare, convingătoare, ușor de interpretat; obiectivele avansate de inculpați pentru cel de al doilea raport au fost avute în vedere și în cadrul primului raport, tăierile ilegale, masa lemnoasă rezultată, existența sau nu a cioatelor nemarcate, stabilirea valorii masei lemnoase conform normativelor în vigoare, inexistența partizilor de exploatare în zonele respective, stabilirea căror cioate constituie delicte silvice, stabilirea esenței fiecărei cioate, stabilirea masei lemnoase recuperate și nerecuperate, cu luarea în calcul a valorii fiecăruia, cine gospodărește și cine aprobă/în ce condiții tăieri de masă lemnoasă, etc., nemaiconstituind obiective de rezolvat/elucidat la acest moment.
La stabilirea acestui prejudiciu s-a luat în considerare valoarea sa inițială de 2_ lei Rol, din care s-a scăzut valoarea recuperată de la inculpatul M. – 30 107 000 lei Rol, rămânând un prejudiciu de 2_ lei Rol. Din această sumă s-a scăzut valoarea rezultată din raportul de expertiză a celor 18 bușteni (23,105 mc) recuperați de la firma . a inculpatului B., în valoare de 87 031 406 lei Rol și valoarea materialului lemnos de foc recuperat din spatele magaziei nr. 31 din sectorul tehnic al unității militare, în valoare de 2 280 910 lei Rol, rămânând de recuperat un prejudiciu în valoare de 2_ lei Rol.
Împotriva sentinței penale nr. 3547/10.12.2012 pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._ au declarat recursuri, în termen legal, P. de pe lângă J. Timișoara, inculpații R. I., B. I. I., T. N., S. E. și P. E., partea civilă DIRECȚIA S. D., criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivele de recurs formulate de P. de pe lângă J. Timișoara s-a criticat hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie, întrucât instanța de fond a omis aplicarea dispozițiilor art. 13 C.p privind legea penală mai favorabilă cu referire la infracțiunile din codul silvic reținute în sarcina inculpaților R. I., B. I., R. N. și S. E., având în vedere abrogarea Legii nr. 26/1996 prin . Legii nr. 46/2008 la data de 30.03.2008 și nu a dedus în mod corect perioada arestului preventiv în cazul inculpatului S. E., având în vedere că măsura arestării acestuia a fost dispusă pentru o perioadă de 15 zile, din data de 22.04.2005 până la data de 6.05.2005, iar instanța a dedus perioada 20.04-6.05.2005. Un al treilea aspect de nelegalitate în opinia parchetului este cel al neaplicării de către instanța de fond a dispozițiilor art. 348 C.p.p referitoare la desființarea înscrisurilor falsificate, având în vedere că, în urma solicitării inculpaților T. N., S. E. și P. E. de continuare a procesului penal în caz de prescripție, a fost constatată vinovăția acestora sub aspectul comiterii infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals. În ceea ce privește netemeinicia hotărârii s-a arătat în motivele de recurs că instanța în mod netemeinicia a desființat măsura sechestrului asigurator instituită asupra bunurilor inculpaților R. I. și B. I., motivat de imposibilitatea îndeplinirii acestei măsuri, câtă vreme acești inculpați anterior instituirii, și-au înstrăinat bunurile imobile, iar bunuri mobile nu au putut fi identificate în proprietatea acestora.
În motivele de recurs formulate de partea civilă R.N.P Romsilva- Direcția S. D. s-a solicitat modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii civile și obligarea inculpaților la repararea prejudiciului în sumă de 2._ rol. S-a învederat în acest sens că această valoare a prejudiciului a fost reținută și prin rechizitoriul emis la data de 13.05.2005 al Parchetului de pe lângă J. Filiași, precum și prin expertiza tehnică, pe care instanța de fond a susținut că a avut-o în vedere la pronunțarea sentinței, însă cu toate acestea instanța în mod eronat a reținut că valoarea prejudiciului este de 2._ rol, din care a scăzut valoarea recuperată de la inculpatul M. ( 30.107.000 rol), valoarea celor 18 bușteni recuperați de la Brincoforest ( 87.031.406 rol) și valoarea materialului lemnos de foc recuperat de la unitatea militară ( 2.280.910 rol), rămânând astfel un rest de prejudiciul nerecuperat în sumă de 2._ rol.
În motivele de recurs formulate de inculpații R. I., B. I. I., T. N., S. E. și P. E., fiecare a invocat împrejurarea că hotărârea pronunțată nu a fost motivată, că instanța de fond s-a limitat la copierea rechizitoriului și doar menționarea probelor administrate în cursul cercetării judecătorești fără a face referire la acelea care au condus la convingerea instanței asuprea vinovăției fiecăruia dintre inculpați; că J. Timișoara și-a întemeiat soluția în mod nelegal pe primul raport de expertiză efectuat în cursul urmăririi penale, susținând că acesta a fost anulat chiar de către o instanță de judecată; precum și modul de administrare a audierii martorilor prin comisie rogatorie de către J. Târgu Cărbunești, J. Sector 3 București și J. C. fără citarea inculpaților.
Inculpatul T. N. a mai invocat și împrejurarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, invocând declarațiile martorilor M. I., P. M., B. I., G. M., M. P. T.; că instanța nu s-a pronunțat cu privire la unele din probele administrate, respectiv rezoluția din 23.04.2007 dată de P. de pe lângă J. Filiași în dosarul nr. 350/P/2005 prin care s-a dispus față de el scoaterea sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 242 alin. 1 și 3 C.p. în ceea ce privește actul de control nr. 3614/30.06.2004, act pentru care a fost trimis în judecată și în prezenta cauză; că prima instanță a dispus condamnarea sa pentru acest act ignorând în totalitate faptul că actul de control nu există și nu a fost sustras de inculpat; că J. Timișoara nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale, respectiv – cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de favorizare a infractorului în infracțiunea de tăinuire, cerere formulată la termenul din data de 08.09.2008; precum și greșita aplicare a legii prin aceea că în considerentele sentinței se arată că prejudiciul este de 1._ lei Rol, iar în dispozitiv se indică un alt cuantum.
Inculpatul B. I. I. a mai invocat: nelegalitatea hotărârii prin nereținerea dispozițiilor art. 13 C.p.; reținerea existenței unor antecedente penale pe care acesta nu le are; precum și nevinovăția sa, susținând faptul că societatea pe care o administra a avut contracte și a exploatat în anul respectiv partizi ce conțineau același sortiment de lemn cu cel confiscat, sens în care a invocat declarațiile martorilor G. M., M. N., V. N., V. G., S. C., nota comisiei Direcției Silvice D. aflată la fila 184 vol VIII dosar de urmărire penală.
Inculpata P. E. a susținut că este nevinovată și că se impunea achitarea sa pentru lipsa elementului subiectiv aspect care ar rezulta și din declarația martorei C. R..
Inculpatul S. E. a mai invocat faptul că în mod greșit instanța de fond i-a respins cererea de restituire a cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale, precum și că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, respectiv sub aspectul laturii subiective și al împrejurării că nu s-a probat în cauză nici un fel de interes material al său.
Inculpatul R. I. a mai învederat că cercetarea judecătorească s-ar fi efectuat cu încălcarea principiului nemijlocirii desfășurării procesului penal prin dispunerea unor comisii rogatorii cu nerespectarea dispozițiilor art. 132 – 134 C.p.p., nefiind probată existența vreunui caz de imposibilitate a audierii martorilor; greșita încadrare juridică a faptei în dispozițiile art. 31 alin. 2 C.p. raportat la art. 98 alin. 1, 2, 3 și 4 din Legea nr. 26/1996 în loc de infracțiunea prevăzută de art. 214 C.p.; nevinovăția sa pentru infracțiunile reținute în actul de sesizare a instanței, sens în care a invocat declarațiile date de martorii T. F., Pinosu C., M. N. date în cursul cercetării judecătorești; actul de control nr. 3614/30.06.2004 întocmit cu ocazia predării cantonului; precum și aplicarea unor pedepse greșit individualizate și nereținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a și alin. 2 C.p.
Analizând recursurile declarate de P. de pe lângă J. Timișoara, inculpații R. I., B. I. I., T. N., S. E. și P. E., partea civilă DIRECȚIA S. D., prin prisma motivelor invocate de aceștia și din oficiu, conform art. 3856 alin. 3 C.p.p., instanța constată că este întemeiat, fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. 1 pct. 9 și 10 C.p.p. pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art. 354 C.p.p. „hotărârea prin care instanța penală soluționează fondul cauzei trebuie să conțină o parte introductivă, o expunere și dispozitivul”, iar potrivit art. 356 lit. c C.p.p. expunerea trebuie să cuprindă „analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, cât și a celor care au fost înlăturate, motivarea soluției cu privire la latura civilă a cauzei, precum și analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluția dată în cauză”. Astfel, orice hotărâre judecătorească trebuie motivată, cu arătarea motivelor de fapt și de drept care au stat la baza luării acesteia, cu menționarea dovezilor și analiza mijloacelor de probă administrate în cauză. Motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând părților din proces posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la temeinicia și legalitatea soluției adoptate, iar instanțelor de recurs elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc. A motiva înseamnă a demonstra, a pune în evidență datele concrete care, folosite ca premise, duc la formarea unei concluzii logice. Simpla afirmare a unei concluzii fără indicarea unei date concrete, fără a arăta în ce mod a fost stabilită sau fără referirea explicită ori implicită la actele cauzei în general nu echivalează cu motivarea hotărârii. De asemenea, instanța de judecată are obligația de a analiza toate probele administrate, inclusiv cele invocate în apărare de către inculpat, susținerile acestuia, iar declarațiile succesive ale martorilor, revenirile acestora, se impune a fi cenzurate și a se indica de ce anume s-a dat eficiență juridică unora dintre ele, fiind înlăturate celelalte, în situația în care se contrazic. Analizând considerentele sentinței penale nr. 3547/10.12.2012 a Judecătoriei Timișoara, instanța de recurs constată că nu au fost analizate probele administrate în cursul cercetării judecătorești, nu s-a răspuns apărărilor inculpatului, deși sunt amplu formulate în fața primei instanțe, nu au fost analizate nici înscrisurile depuse la dosar. Motivarea sentinței penale recurate se constată a fi o reproducere a unor părți din rechizitoriu, fără ca instanța de judecată să mai fi efectuat și analiza apărărilor inculpaților sau probelor pe care aceștia le-au invocat în favoarea lor, ceea ce încalcă dreptul la apărare reglementat de art. 6 C.p.p. În cauză, cu titlu de exemplu de probe neanalizate, se rețin declarațiile martorilor P. M., M. I., R. M. (acesta nu menține declarațiile de la urmărire penală), M. N. (toate în vol. 1 judecătorie), G. M., P. N., C. R., S. C. ( toate în vol 2 judecătorie), martori care au indicat aspecte relevate privind modul de lucru, aspecte ce trebuiau supuse interpretării câtă vreme au fost invocate în apărare de către inculpați. În același timp, se reține că potrivit art. 62 Cod procedură penală, mijloacele de probă pot fi administrate în toate fazele procesului penal, legea nefăcând nici o deosebire, în ceea ce privește forța lor probantă, în raport cu împrejurarea dacă ele au fost administrate în cursul urmăririi penale ori al cercetării judecătorești. Întrucât nu există nici un temei legal pentru a se crea o ordine de preferință între declarațiile succesive ale inculpatului sau ale martorilor, instanța având posibilitatea să considere, atunci când declarațiile lor sunt contradictorii, că numai una dintre ele este expresia adevărului, instanța trebuia să verifice în mod real dacă acestea s-au menținut în totalitate și să le înlăture motivat pe cele care nu se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Instanța de recurs nu-și însușește criticile inculpatului S. E. referitoare la împrejurarea că se impunea restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, constatând că în mod corect J. Timișoara a respins cererile inculpaților formulate în baza art. 300 C.p.p., acestea nefiind întemeiate. Astfel, verificarea rechizitoriului, ca act de sesizare a instanței, efectuată în temeiul art. 300 alin. 1 din Codul de procedură penală, poartă asupra actului de sesizare propriu-zis, asupra îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege cu privire la conținutul actului de sesizare și asupra respectării dispozițiilor art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală, iar nu asupra modului în care au fost respectate dispozițiile legale care reglementează efectuarea urmăririi penale. Prin urmare, dacă rechizitoriul a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă și de conținut prevăzute în art. 262, art. 263 și art. 264 din Codul de procedură penală, instanța nu poate dispune restituirea dosarului la procuror în vederea refacerii rechizitoriului, potrivit art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, cu motivarea că au fost încălcate dispozițiile legale care reglementează efectuarea urmăririi penale, întrucât examinarea modului în care au fost respectate dispozițiile legale care reglementează efectuarea urmăririi penale este o activitate distinctă de examinarea regularității actului de sesizare și rezultă din existența, distinctă, a art. 300 din Codul de procedură penală și a art. 332 din Codul de procedură penală, care reglementează restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale. Potrivit dispozițiilor art. 332 C.p.p. „Când se constată, înainte de terminarea cercetării judecătorești, că în cauza supusă judecății s-a efectuat cercetare penală de un alt organ decât cel competent, instanța se desesizează și restituie cauza procurorului, care procedează potrivit art. 268 alin. 1. Cauza nu se restituie atunci când constatarea are loc după începerea dezbaterilor sau când instanța, în urma cercetării judecătorești, schimbă încadrarea juridică a faptei într-o altă infracțiune pentru care cercetarea penală ar fi revenit altui organ de cercetare. Instanța se desesizează și restituie cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestuia de către apărător.” În ceea ce privește cererile de restituire a cauzei la procuror, în speță nu erau întrunite condițiile prevăzute de art. 332 C.p.p., singura neregularitate a actului de sesizare, aceea a lipsei mențiunii privind verificarea sub aspectul legalității și temeiniciei de către procurorul ierarhic superior fiind înlăturată prin adresa nr. 356/P/2004 din 08.04.2008 a Parchetului de pe lângă J. Filiași.
În ceea ce privește criticile privind audierea martorilor prin comisie rogatorie, nici acestea nu sunt întemeiate. Astfel, comisiile rogatorii au fost dispuse după ce în prealabil instanța de judecată a citat martorii la mai multe termene, chiar și cu mandate de aducere, există o imposibilitate de administrare a probei datorită distanței dintre sediul instanței și localitățile de domiciliu ale martorilor. Mai mult, la termenele la care s-a dispus măsura, inculpații nu s-au opus aplicării acestei proceduri. Referitor la susținerile inculpatului R. I. în sensul că s-ar fi încălcat principiul nemijlocirii, instanțe de recurs constată că sunt nefondate în contextul în care procedura este reglementată de Codul de procedură penală, cea mai mare parte a probelor au fost administrate direct și nemijlocit de către J. Timișoara, audierea prin comisie rogatorie nu a vizat martorii principali ai acuzării sau apărării. Pe de altă parte, nici susținerile referitoare la nerespectarea dreptului la apărare al inculpaților prin necitarea acestora la efectuarea comisiilor rogatorii nu sunt întemeiate. Potrivit încheierii de ședință din 27.10.2011 pronunțată de J. C. în dosarul nr._, prin încheierea din 03.02.2011 pronunțată de J. C. în dosarul nr._/215/2010, prin care s-a constatat efectuarea comisiilor rogatorii rezultă că inculpații au fost reprezentați de apărători aleși. În încheierea de ședință din 11.04.2011 pronunțată de J. Sector 3 București în dosarul nr._/301/2011 prin care se constată efectuarea comisiei rogatorii privind audierea martorului T. C. se menționează că procedura este legal îndeplinită, iar în ceea ce privește comisia rogatorie efectuată de J. Târgu-Cărbunești se constată că această instanță a informat J. Timișoara cu privire la data la care s-au audiat martorii 10.05.2011, punându-se în discuție amânarea cauzei pentru efectuarea acestei comisii rogatorii, inculpații și apărătorii acestora putând lua cunoștință de termen. De altfel, aceste aspecte nici nu au fost invocate în timpul cercetării judecătorești, sancțiunea putând fi cea a nulității relative a probei în condițiile dovedirii unei vătămări reale.
Instanța de recurs constată că susținerea inculpatului T. N. referitoare la nepronunțarea Judecătoriei Timișoara asupra unei cereri de schimbare a încadrării juridice este întemeiată. Este adevărat că în încheierea de la termenul din 08.09.2008 s-a consemnat că „avocatul inculpatului T. N. solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea reținută în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, de favorizare a infractorului în cea de tăinuire, arătând că s-ar impune aceasta dat fiind conținutul rechizitoriului”, iar instanța a luat act de cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de acesta, însă a prorogat discutarea ei, considerând că nu poate analiza această cerere înainte de administrarea probatoriului sau a unei părți din probatoriu, pentru a putea percepe personal, conform principiului nemijlocirii, elementele de fapt care pot duce sau nu la schimbarea încadrării juridice. Cu toate acestea, cererea nu a mai fost pusă în discuție, iar prima instanță nu a analizat-o și nu s-a pronunțat asupra ei.
Prin urmare, având în vedere că prima instanță a încălcat dispozițiile imperative ale art. 354 și 356 C.p.p. - prin nemotivarea hotărârii în acord cu exigențele legale și ale art. 6 CEDO - referitoare la dreptul la un proces echitabil, precum și nepronunțarea asupra unor cereri esențiale, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 38515 pct. 2 lit. c C.proc.pen. raportat la art. 3859 alin. 1 pct. 9 și 10 C.proc.pen. Astfel fiind, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c C.p.p. va admite recursurile declarate de P. de pe lângă J. Timișoara, inculpații R. I., B. I. I., T. N., S. E. și P. E., partea civilă DIRECȚIA S. D. împotriva sentinței penale nr. 3547/10.12.2012 pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._ și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, J. Timișoara pentru a se remedia încălcările legale sus menționate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art. 38515 pct. 2 lit. c C.p.p. admite recursurile declarate de P. de pe lângă J. Timișoara, inculpații R. I., B. I. I., T. N., S. E. și P. E., partea civilă DIRECȚIA S. D. împotriva sentinței penale nr. 3547/10.12.2012 pronunțată de J. Timișoara în dosarul nr._ .
Dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, J. Timișoara.
În temeiul art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 09.05.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
A. N. G. B. L. Ani B.
Grefier,
A. J.
Red. LB/24.05.2013
Tehnored A.J. /2 ex/27.05. 2013
Prima instanță: Judec.Timișoara- Gheorghisan S.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 481/2013. Curtea de... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
