Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 550/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA

Decizia nr. 550/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 19-06-2014

Dosar nr._ Operator 2711

ROMÂNIA

C. DE A. TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 550/A

Ședința publică de la 19 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. B.

Judecător C. I. M.

Grefier A. B.

Ministerul Public este reprezentat de procuror E. B. din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara.

Pe rol se află judecarea apelului declarat de inculpatul S. S. P. împotriva sentinței penale nr. 1293/23.04.2014 a Judecătoriei A..

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul apelant personal și asistat de avocat din oficiu M. B. din cadrul Baroului T..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care inculpatul apelant solicită amânarea judecării cauzei pentru a-și angaja apărător.

Instanța pune în discuție cererea de amânare formulată de inculpatul apelant.

Procurorul și avocatul din oficiu nu se opun la amânarea judecării cauzei.

Instanța, deliberând, constată că inculpatul S. S. P. a mai beneficiat de un termen pentru apărare pe parcursul procesului penal, motiv pentru care respinge cererea de amânare a judecării cauzei formulată de acesta.

Avocatul din oficiu M. B. solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru consultarea dosarului.

La reluarea cauzei, la a doua strigare, lipsește inculpatul apelant S. S. P., pentru care se prezintă avocat din oficiu M. B. din cadrul Baroului T..

Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Avocatul din oficiu solicită admiterea apelului declarat de inculpat, reducerea pedepsei aplicate acestuia și suspendarea executării pedepsei.

Procurorul pune concluzii de respingere ca nefondat a apelului declarat de inculpat, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1293 din 23 aprilie 2014, pronunțată de J. A., în baza art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul S. S. P. cu antecedente penale, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație și conducere a unui autovehicul neînregistrat, în stare de recidivă post-condamnatorie.

În baza art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, în stare de recidivă post-condamnatorie;

În temeiul dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 865 Cod penal 1969 și la art. 85 alin. 1 Cod penal 1969, a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 318 din 1 noiembrie 2010 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin neapelare.

În temeiul dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 85 alin. 1 Cod penal 1969, a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 168 din 30 martie 2011 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 141/A/15.09.2011 a Curții de A. Timișoara și decizia penală nr. 956/29.03.2012 a Î.C.C.J.

În baza art. 39 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație și conducere a unui autovehicul neînregistrat în stare de recidivă post-condamnatorie, prevăzută de art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 318 din 1 noiembrie 2010 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin neapelare, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, fără aplicarea vreunui spor, rezultând o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 39 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, în stare de recidivă post-condamnatorie, prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 318 din 1 noiembrie 2010 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin neapelare, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, fără aplicarea vreunui spor, rezultând o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 39 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație și conducere a unui autovehicul neînregistrat în stare de recidivă post-condamnatorie, prevăzută de art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, cu pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 168 din 30 martie 2011 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 141/A/15.09.2011 a Curții de A. Timișoara și decizia penală nr. 956/29.03.2012 a Î.C.C.J, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare, fără aplicarea vreunui spor, rezultând o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 39 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, în stare de recidivă post-condamnatorie, prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, cu pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 168 din 30 martie 2011 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 141/A/15.09.2011 a Curții de A. Timișoara și decizia penală nr. 956/29.03.2012 a Î.C.C.J, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare, fără aplicarea vreunui spor, rezultând o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 36 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, raportat la art. 33 lit. a) Cod penal 1969 și art. 34 alin.1 lit. b) Cod penal 1969, au fost contopite cele patru pedepse de mai sus de: 3 ani închisoare; 3 ani închisoare; 1 an închisoare și respectiv 1 an închisoare, în pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani și 6 luni închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal 1969 inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal 1969, cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. A., emis în dosar nr.2035/P/2013 la data de 16.12.2013, înregistrat la această instanță la data de 19.12.2013 a fost pusă în mișcare acțiunea penală și a fost trimis în judecată inculpatul S. S. P. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.85 al.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.37 al.1 lit.a Cod penal și art.86 al.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.37 al.1 lit.a Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.b Cod penal.

Prin rechizitoriu s-a reținut că la data de 28.02.2013, în jurul orei 16.00, învinuitul S. S. P. a fost depistat de către un echipaj de poliție din cadrul Poliției Municipiului A.- Biroul de Ordine Publică, în timp ce conducea pe .. A. mopedul marca Piaggio, fără număr de înregistrare și fără a poseda permis de conducere.

Din verificările efectuate în cauză s-a stabilit ca învinuitul nu deține permis de conducere și că mopedul având . șasiu ZAPM_6, achiziționat de învinuit în cursul anului 2012 de la martorul N. A. T., nu figurează ca înregistrat sau înmatriculat în circulație. Potrivit adresei nr._/07.06.2013, emisa de Primăria mun. A. - Direcția Tehnică- Serviciul Edilitar și adresei nr.8366/30.09.2013, emisa de Primăria . și Impozite, mopedul nu a fost înregistrat în evidențele acestora.

În declarația dată în calitate de învinuit, S. S. P. a recunoscut că nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie și că a circulat în data de 28.02.2013 cu mopedul pe ruta cartier Alfa-zona Intim din mun. A.. Învinuitul a declarat că avea reprezentarea că mopedul era înregistrat de fostul proprietar și nu cunoștea că la data săvârșirii faptelor acestea constituie infracțiuni.

Văzând probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale: proces verbal de sesizare din oficiu; proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, proces verbal de constatare a infracțiunilor; proces verbal de verificare în sistemul național de evidență auto filele; adresa nr._/T3/07.06.2013, emisă de Primăria mun. A.-Direcția Tehnică- Serviciul Edilitar; adresa nr.8366/30.09.2013, emisă de Primăria . și Impozite; contract de vânzare-cumpărare moped; declarațiile învinuitului; declarația martorului N. A. T.; declarația martorului asistent M. M. A.; cazier judiciar; proces verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, precum și în cursul judecății: declarație inculpat și caracterizare, prima instanță a reținut următoarele:

La termenul de judecată din data de 23 aprilie 2014 inculpatul, s-a prevalat de dispozițiile art. 375 Cod procedură penală, recunoscând săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaște și și le-a însușit.

Instanța și-a însușit în totalitate starea de fapt descrisă în rechizitoriu și reprodusă în aliniatele precedente față de poziția inculpatului de recunoaștere integrală a faptelor în modalitatea descrisă în actul de sesizare al instanței.

Vinovăția inculpatului rezultă din procesul-verbal de constatare, din declarația martorilor N. A. T. și M. M. A., coroborate cu procesul-verbal de verificare în sistemul național de evidență auto, cu adresa nr._/T3/07.06.2013 emisă de Primăria mun. A.- Direcția Tehnică - Serviciul Edilitar și cu adresa nr.8366/30.09.2013, emisa de Primăria . și Impozite și de asemenea cu declarațiile inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei din cursul urmăririi penale și a judecății.

Instanța a reținut de asemenea că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale prezentele, fapta fiind săvârșită în cursul termenelor de încercare stabilite prin sentința penală nr. 318 din 1 noiembrie 2010 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin neapelare și respectiv sentința penală nr. 168 din 30 martie 2011 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 141/A/15.09.2011 a Curții de A. Timișoara și decizia penală nr. 956/29.03.2012 a Î.C.C.J, după cum rezultă din fișa de cazier judiciar de la fila 26 dosar urmărire penală.

Fapta inculpatului de a pune în circulație și a conduce la data de 28 februarie 2013, în jurul orelor 1600, mopedul marca „Piaggio” având . șasiu ZAPM_6, fără ca acesta să fie înmatriculat în circulație, aspect cunoscut de inculpat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de punere în circulație și conducere a unui autovehicul neînregistrat în stare de recidivă post-condamnatorie, prevăzută de 85 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

Fapta inculpatului de a conduce la data de 28 februarie 2013, în jurul orelor 1600, pe drumurile publice din municipiul A., în speță pe . „Piaggio” având . șasiu ZAPM_6, fără a poseda permis de conducere întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, în stare de recidivă post-condamnatorie, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

La aprecierea legii penale mai favorabile în situația de față a unui concurs de legi penale, instanța a avut în vedere că limitele de pedeapsă prevăzute de art. 85 alin. 1 și art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, sunt identice cu cele prevăzute pentru infracțiunile corespondente din legea nouă, în speță art. 334 alin. 1 și respectiv art. 335 alin. 1 Cod penal. În aceste condiții, instanța s-a raportat la aprecierea legii penale mai favorabile la posibilitatea aplicării pedepselor complementare, conform dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 187/2012 și a apreciat că dispozițiile Codului penal 1969 sunt mai favorabile inculpatului, având în vedere că vechea reglementare permitea aplicarea pedepsei complementare doar în situația în care pedeapsa principală stabilită era închisoarea de cel puțin 2 ani. Având în vedere că instanța s-a orientat spre o pedeapsă sub această limită, dispozițiile legii penale anterioare sunt în mod neîndoielnic mai favorabile inculpatului.

La individualizarea sancțiunilor aplicate inculpatului s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal. Instanța a avut în vedere în favoarea inculpatului atitudinea sinceră a acestuia în fața instanței și organelor de urmărire penală, recunoașterea faptelor reținute în sarcina sa dar și de asemenea în defavoarea sa împrejurarea că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, apreciind că acestea, în cuantumul aplicat, sunt de natură a realiza scopul pedepsei.

Instanța a constatat de asemenea, că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat anterior prin sentința penală nr. 318 din 1 noiembrie 2010 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin neapelare și sentința penală nr. 168 din 30 martie 2011 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 141/A/15.09.2011 a Curții de A. Timișoara și decizia penală nr. 956/29.03.2012 a Î.C.C.J, au fost săvârșite în concurs, fiind incidente astfel dispozițiile art. 85 alin. 1 Cod penal 1969.

Pentru aceste motive, instanța în temeiul disp. art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 865 Cod penal 1969 și la art. 85 alin. 1 Cod penal 1969, a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 318 din 1 noiembrie 2010 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin neapelare.

În mod similar, în temeiul dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 85 alin. 1 Cod penal 1969, instanța a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 168 din 30 martie 2011 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 141/A/15.09.2011 a Curții de A. Timișoara și decizia penală nr. 956/29.03.2012 a Î.C.C.J.

În baza art. 39 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, a contopit pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație și conducere a unui autovehicul neînregistrat în stare de recidivă post-condamnatorie, prevăzută de art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 318 din 1 noiembrie 2010 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin neapelare, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, fără aplicarea vreunui spor, rezultând o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 39 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, a contopit pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, în stare de recidivă post-condamnatorie, prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 318 din 1 noiembrie 2010 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin neapelare, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare, fără aplicarea vreunui spor, rezultând o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 39 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, a contopit pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație și conducere a unui autovehicul neînregistrat în stare de recidivă post-condamnatorie, prevăzută de art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, cu pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 168 din 30 martie 2011 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 141/A/15.09.2011 a Curții de A. Timișoara și decizia penală nr. 956/29.03.2012 a Î.C.C.J, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare, fără aplicarea vreunui spor, rezultând o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 39 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, a contopit pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta hotărâre pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, în stare de recidivă post-condamnatorie, prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal și cu aplicarea art. 375 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, cu pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 168 din 30 martie 2011 a Tribunalului A., pronunțată în dosarul nr._, definitivă prin decizia penală nr. 141/A/15.09.2011 a Curții de A. Timișoara și decizia penală nr. 956/29.03.2012 a Î.C.C.J, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare, fără aplicarea vreunui spor, rezultând o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 36 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, raportat la art. 33 lit. a) Cod penal 1969 și art. 34 alin.1 lit. b) Cod penal 1969, au fost contopite cele patru pedepse de mai sus de: 3 ani închisoare; 3 ani închisoare; 1 an închisoare și respectiv 1 an închisoare, în pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare, care a fost sporită cu 6 luni închisoare, față de numărul infracțiunilor săvârșite, pedeapsa rezultantă fiind de: 3 ani și 6 luni închisoare.

Ca pedeapsă accesorie, pe durata și în condițiile stabilite de art.71 Cod penal, inculpatului i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) Cod penal. Instanța în temeiul Art. 3 din Protocolul nr. 1. Dreptul de a vota - Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența în materie Hotărârea din 30 martie 2004 „Hirst c. Marea Britanie”, nu va interzice inculpatului dreptul a alege reținând că față de natura infracțiunii care a atras pedeapsa accesorie nu se impune interzicerea acestui drept, inculpatului fiindu-i interzis doar dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice. Urmare a aceluiași raționament juridic nu vor fi interzise nici drepturile prevăzute de art. 71 Cod penal raportat la art. 64 lit. c), d) și e).

Împotriva sentinței penale nr. 1293/23.04.2014 a Judecătoriei A. a declarat apel inculpatul S. S. P., înregistrat pe rolul Curții de A. Timișoara la data de 28.05.2014, sub nr._ . Apelul nu a fost motivat în scris.

Din analiza sentinței apelate, prin prisma motivelor de apel invocate și analizate din oficiu, în limitele prev. de art.417 al. 2 C.p.p., C. reține următoarele:

Instanța de apel își însușește starea de fapt reținută de prima instanță, precum și raționamentele de interpretare a probatoriului administrat folosite în ambele faze ale procesului penal, respectiv urmărire penală și judecată și din care rezultă vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînregistrat prevăzută de art.85 alin.1 din OUG nr.195/2002 și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere prevăzută de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 .

Vinovăția inculpatului cu privire la faptele reținute prin actul de sesizare al instanței rezultă din declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor N. A. T., M. M. A., procesul verbal de constatare a infracțiunii, adresa nr._/T3/7.06.2013 din care rezultă faptul că la data de 28.02.2013 inculpatul a condus un moped pe raza localității A., fără număr de înregistrare și fără a avea permis de conducere.

De altfel, starea de fapt, vinovăția și încadrarea juridică a faptelor nu au fost contestate de către inculpat, acesta beneficiind de aplicarea dispozițiilor art. 375 C.p.p. privind recunoașterea de vinovăție, motiv pentru care instanța de apel va analiza criticile inculpatului privind reducerea pedepsei și aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal din 1969 privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile potrivit art.5 C.p. de către prima instanță pe instituții, instanța de apel constată că raportat la respectarea dispozițiilor art.418 C.p.p. privind principiul neagravării situației în propria cale de atac, nu poate face o analiză globală a legii mai favorabile potrivit deciziei nr.265 din 6.05.2014 pronunțată de C. Constituțională, întrucât s-ar încălca dispozițiile art.418 C.p.p.

Astfel, potrivit art.5 alin.1 C.p. „(1) În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.”

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 cod penal: dispozițiile părții generale a codului penal, limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.

Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea săvârșirii altor fapte penale.

La stabilirea pedepselor s-a avut în vedere gravitatea faptelor, pericolul social care a adus atingere relațiilor sociale referitoare la circulația pe drumurile publice, starea de recidivă, dar și aspectele favorabile inculpatului precum recunoașterea faptelor, motiv pentru care nu se impune reducerea pedepselor sub minimul special prevăzut de textul de lege și aplicarea de circumstanțe atenuante, pedepsele stabilite de 1 an închisoare fiind orientate spre minimul special prevăzut de textul de lege .

În ceea ce privește modalitatea de executare, instanța de apel constată că în mod corect prima instanță nu a aplicat dispozițiile art.81 V.C.p., art.861 V.C.p. privind suspendarea condiționată, respectiv suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, deoarece inculpatul fiind recidivist nu sunt aplicabile aceste dispoziții legale. De altfel, și potrivit actualei reglementări, respectiv art.80 alin.2 C.p. nu se poate aplica instituția renunțării la aplicarea pedepsei în condițiile în care inculpatul a mai suferit anterior o condamnare.

Cu privire la pedepsele accesorii aplicate de către prima instanță, având în vedere faptul că la stabilirea pedepsei s-au avut în vedere dispozițiile vechiului Cod penal, curtea constată că și pedepsele accesorii vor fi raportate la aceeași lege.

Astfel, potrivit art. 12 din Legea nr.187 /2012 „ în cazul succesiunii de legi penale intervenit până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă”.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 alin. 1 lit. b C.p.p. instanța va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul S. S. P. împotriva sentinței penale nr. 1293/23.04.2014 a Judecătoriei A..

În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. va fi obligat inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare față de stat și se va dispune plata sumei de 200 lei onorariu avocat din oficiu din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului T..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 alin. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul S. S. P. împotriva sentinței penale nr. 1293/23.04.2014 a Judecătoriei A..

În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare față de stat.

Dispune plata sumei de 200 lei onorariu avocat din oficiu din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului T..

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 19 iunie 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

G. B. C. I. M.

GREFIER,

A. B.

Red. C.I.M./25.06.2014

Tehnored. A.B.

2ex./ 26 Iunie 2014

Prima instanță: L. B.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 550/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA