Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Încheierea nr. 444/2014. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 444/2014 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 08-10-2014
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
C. DE A. TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
INCHEIERE CAMERĂ PRELIMINARĂ NR. 444/PI/CP/CC
Ședința camerei de consiliu din data de 08.10.2014
Completul constituit din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: F. P.
GREFIER: O. IOȚCOVICI
Pe rol se află judecarea plângerii formulată de petentul A. I. împotriva rezoluției din data de 02.07.2014 dispusă de P. de pe lângă C. de A. Timișoara în dosar nr. 1861/VIII-1/2014.
Fără citarea părților, fără participarea acestora și a procurorului, potrivit art.341 alin.5 C.p.p.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a îndeplinit procedura de înștiințare a părților, că procurorul nu a depus note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii și că, au fost depuse la dosar, urmare a răspunsului comunicat de către P. de pe lângă C. de A. Timișoara, fișa dosarului nr._ al Curții de A. Timișoara listată din sistemul Ecris, precum și copie de pe plângerea formulată de petent împotriva acestora din dosarul anterior indicat și de pe actul împotriva căruia a formulat plângere petentul, respectiv adresa nr. 1861/VIII-1/2014 din data de 02.07.2014.
Judecătorul de cameră preliminară constată că, prin registratura instanței, petentul a depus înscris intitulat „Înștiințare” și cerere de recuzare, fără a nominaliza completul de judecată și fără a arăta cazul de incompatibilitate, potrivit dispozițiilor art.67 alin.2, 4 C.p.p., motiv pentru care judecătorul de cameră preliminară constată inadmisibilă cererea de recuzare, potrivit dispozițiilor art. 67 alin.5 C.p.p.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin adresa nr. 1861/VIII-1/2014 din data de 02.07.2014 a Parchetului de pe lângă C. de A. Timișoara, s-a comunicat petentului A. I., faptul că, în conformitate cu dispozițiile art. 294 al. 2 C.pr.pen., s-a restituit copie de pe prima filă a plângerii pe care acesta a formulat-o, totodată menționându-se faptul că originalul acesteia a fost arhivat la grefa secției.
De asemenea, în cuprinsul adresei, s-a învederat petentului faptului că sesizarea sa nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 289 al. 2 C.pr.pen.
Împotriva rezoluției date a formulat plângere petentul, susținând faptul că infracțiunile reclamate au fost dovedite cu probe, că soluția a fost dată de P. cu încălcarea prevederilor art. 306 C.pr.pen. și peste termenul legal prevăzut de art. 338 C.pr.pen.
Față de situația descrisă, petentul solicită judecătorului de cameră să constate nulitatea actului în temeiul art. 268 C.pr.pen.
De asemenea, petentul invocă, în drept, prevederile art. 1 al. 5, 16 al. 2, 21, 31, 52 și 131 al. 1 din Constituția României.
Analizând plângerea pe baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 340 C.p.p.:„Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339, poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță..
Din cuprinsul acestei prevederi legale rezultă că obiectul plângerii reglementate de prev. art. 340 C.p.p. îl poate constitui doar soluția de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu.
Enumerarea textului de lege este limitativă. Prin urmare, nu poate fi atacat pe această cale nici un alt act emis de organul de urmărire penală, indiferent că actul respectiv reprezintă un act de urmărire penală sau un act administrativ emis de organul de urmărire penală în exercitarea atribuțiilor ce-i revin.
Prin urmare, dat fiind faptul că în cauză nu se atacă vreunul din actele de urmărire penală mai sus menționate, C. apreciază că plângerea formulată de petent, în condițiile acestui text de lege, este inadmisibilă, soluție prevăzută în mod expres prevăzute de art. 341 alin 6 lit. a C.pr.pen.
Față de aceste considerente, va respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de către petentul A. I. împotriva rezoluției din data de 02.07.2014 dispusă de P. de pe lângă C. de A. Timișoara în dosar nr. 1861/VIII-1/2014.
Văzând și prevederile art. 275 alin. 2 C.pr.pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂTRĂȘTE:
În temeiul art. 67 alin.5 C.pr.pen. respinge ca inadmisibilă cererea de recuzare formulată de petentul A. I..
În baza art.341 alin. 6 lit. a C.pr.pen., respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de către petentul A. I. împotriva rezoluției din data de 02.07.2014 dispusă de P. de pe lângă C. de A. Timișoara în dosar nr. 1861/VIII-1/2014.
În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă petentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în camera de consiliu, azi, 08.10.2014.
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,
F. P.
GREFIER,
O. IOȚCOVICI
Red. F. P./22.10.2014
Tehnored.O.I. 2ex/22.10.2014
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... → |
|---|
